UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Serbulet Andrei-Madalin

FACULTATEA DE GEOGRAFIE GRUPA 109

Specializrea: GEOGRAFIA TURISMULUI

PREZENTAREA LINIEI 2
SPECIFICA PLATFORMELOR
METEOROLGICE STANDARD

Bucuresti,2022
 CUPRINS
1. Definitii
2. Linia 2
2.1 Caracteristicile liniei 2
2.2 Elementele meterologice determinate pe linia 2
2.3 Caracteristicile elementelor meteorologice
2.3.1 Temperatura aerului
2.3.2 Umiditate aerului
2.4 Instrumente amplasate pe linia 2
2.4.1 Adapostul meteorologic
2.4.2 Termometrele de maxima si minima
2.4.3 Psihometrul
2.4.4 Higrometrul
2.4.5 Termograful
2.4.6 Higrograful
 1.DEFINITII

Liniile reprezinta trasee paralele

pozitionate de la nord la sud pe care sunt
amplasate aparatele meteorologice dupa
un regulament international.
 2. Linia 2
Linia 2 este destinată adăposturilor meteorologice ce
servesc pentru protecţia împotriva radiaţiei solare, a
precipitaţiilor şi a vântului, a intrumentelor şi aparatelor
cu care se determină temperatura şi umezeala aerului

Adapostul
Adapostul pt aparatele
psihometirc inregistratorae
Loc pt adapostul de
rezerva
 2.2. Elemente meteorologice
determinate pe linia 2
Temperatura aerului: Umiditatea aerului
Acest element meteorologic se Acest element meteorologic se
determina cu ajutorul determina cu ajutorul
termometrelor de maxima si de psihrometrului si higrometrului si
minima si se inregistreaza cu se inregistreaza cu ajutorul
ajutorul termografului. higrografului.
Temperatura aerului
Temperatura este principala caracteristica a climei, de ea depinzand intr-o foarte mare
masura valoarea si regimul tuturor celorlalte elemente meteorologice.Cunoasterea ei este
asadar indispensabila. La statiile meteorologice din reteaua de stat se efectueaza
masuratori ale temperaturii aerului la orele de observatie 01, 07, 13, 19, precum si
determinari precise ale temperaturilor maxime si minime produse in intervale de timp
dintre orele mentionate.

Umiditatea aerului
Existenta in atmosfera a vaporilor de apa, determina umezeala aeurlui, care constituie unul
dintre principalele elemente meterologice. De valoarea acestui element depind in buna
masura cantitatea norilor sia precipatiilor atmosferice,opacitatea aerului si bilantul radiativ-
caloric al atmosferei si suprafetei terestre. El joaca de asemenea un rol important in viata
plantelor si animalelor, influentand totodata favorabil sau nefavorabil desfasurarea unor
procese tehnologice si longetivitatea unor produse tehnice.In scopul definirii cantitatilor de
vapori de apa existente la un moment dat in aer si a diferitelor insusiri higrometrice ale
acestuia se utilizeaza o serie intreaga de notiuni si unitati de masura.
Orele de observatie ale umiditatii aeurlui sunt: 01, 07, 13, 19.
 2.3. Caracteristicile elementelor meteorologice
2.3.1. Temperatura aerului
Temperatura aerului atmosferei este
determinată de radiația solară. Razele soarelui
încălzesc mai întâi pământul care degajă Variatia zilnica se caracterizeaza
căldură încălzind aerul.
printr-o maxima în jurul orelor
Temperatura aerului atmosferic variază în
funcție de mai mulți factori: 16 si o minima înainte de
• latitudine: scade treptat de la Ecuator spre rasaritul Soarelui, orele 4-5.
cei doi poli. Diferenta dintre temperatura
• anotimpuri maxima si cea minima se
• diferența dintre zi și noapte
numeste amplitudine diurna.
• altitudine: când crește altitudinea scade
temperatura (la 1000m altitudine,
temperatura scade cu 6 grade Celsius) Variatia anuala se caracterizeaza
• încălzirea diferită a apei față de printr-un maxim în luna iulie si un
suprafețele terestre
minim în luna ianuarie (pentru
• vânturi
• curenții marini
emisfera nordica).
 2.3.2. Umiditatea aerului
Marimile care definesc umezeala aerului:
1. Tensiunea vaporilor de apa-reprezintă presiunea parţială ce revine vaporilor de
apă dintr -un volum de aer.
2. Umezeala relativa-este raportul dintre tensiunea masurata, reala si cea maxima,
de saturatie, considerate la temperatura din momentul observatiei.
3. Umezeala absoluta-reprezintă cantitatea de vapori de apă pe care o conţine in
m3 de aer la o anumită temperatură.
4. Umezeala specifica-reprezintă cantitatea de vapori de apă pe care o conţine 1 kg
dc aer umed.
5. Coeficientul amestecului-este cantitatea de vapori de apa, exprimata in grame,
existenta intr-un gram de aer uscat.
6. Deficitul de saturatie-este diferenta dintre cantitatea de vapori care se afla intr-
un volum de aer si cantitatea necesara.
7. Temperatura punctului-de roua este temperatura la care vaporii de apa dintr-un
volum de aer produc saturatia acestuia, vaporii de apa suferind o transformare de
stare, din gaz in lichid .
 2.4. Instumentele amplasate pe linia 2
2.4.1. Adapostul meteorologic
Adăpostul propriu-zis este o
cutie de lemn cu pereţii
Pentru fiecare platformă confecţionaţi din jaluzele
meteorologică trebuie să subţiri, înclinate la 45 grade
existe două adăposturi: pentru a permite circulaţia
liberă a aerului. Adăpostul
meteorologic este vopsit în
alb la exterior şi în negru la
interior, suportul pe care se
instaleză este alcătuit din
patru picioare de lemn cu
în primul se înălţimea astfel aleasă
instaleaza pentru ca rezervoarele
psihometrul de
staţie cu ventilaţie termometrelor din interiorul
artificială, acestui adăpost să se
termometrele de gasească la doi metri
maximă şi minimă, deasupra suprafeţei
un higrometru de terestre.
serviciu şi un
higrometru de
rezervă

în cel de-al
doilea se
instalează
termograful
şi
higrograful
 2.4.2. Termometrele de maxima si de minima
Termometrele de maxima
masoara temperatura cea
mai ridicata ce se produce
intr-un anumit interval de
timp.

Substanta termometrica este mercurul.

Termometrul de minim se Tubul capilar prezinta aproape de rezervor si
opereaza prin ridicarea imediat deasupra lui o gatuitura. Cand
temperatura creste, mercurul se dilata si
rezervorului pana cand trece usor prin aceasta sectiune mai mica
indicele coboara atingand decat restul tubului; la scaderea
meniscul coloanei de temperaturii, coloana de mercur fiind
alcool. impiedicata de gatuitura, nu poate trece
inapoi in rezervor si raminad pe loc indica
temperatura maxima atinsa.

Exteremitatea indicelui Termometrul de minima

este umplut cu alcool sau cu
dinspre meniscul alcoolului
alt lichid cu temperatura de
indica temperatura de solidificare scazuta (toluen,
minima a aerului. eter de petril etc.).

In coloana de alcool se afla un indice

mobil, de sticla, cand temperatura se
ridica, alcoolul dilatandu-se trece
printre peretii tubului capilar si
indice, fara a-l misca, iar cand
temperatura coboara, alcoolul se
contracta si antreneaza spre
rezervor si indicele, datorita
tensiunii superficiale.
2.4.3. Psihrometrul

Psihrometrul- sunt
instrumente cu ajutorul
carora se determina atat
tensiunea vaporilor de apa
din aer, cat si umezeala
relativa a acestuia. La toate
tipurile de psihometre,
determinarea tensiunii,
vaporilor si umezelii relative
a aeurlui se face pe baza
indicatiilor de temperatura
citite la doua termometre
identice, care asamblate
intr-un anumit fel, cu sau
fara morisca aspiratoare,
alcatuiesc insusi
psihometrul respectiv
 2.4.4. Higrometrul
Higrometrele sunt instrumente cu citire
directa utilizate la statiile meteorologice in
scopul determinarii umezelii relative a
aerului.
Fie isi bazeaza functionarea pe
proprietatea firului de par omenesc,
degresat de a se alungi cand umezeala
creste si de a se scurta cand umezeala
scade.

Higrometrele a) b)
c) Higrometrul
de absorbtie Higrometrul Higrometrul de tip URSS
cu fir de par: Koppe tip R. Fuess
 2.4.5 TERMOGRAFUL
Construirea unor curbe ale variatiilor termice diurne cu ajutorul datelor obtinute prin mijlocirea
termometrelor cu citire directa este practic imposibila, intrucat nu se pot face in permanenta
determinari de temperatura la intervale suficiente de mici pentru a surprinde totalitatea
modificarilor suferite de elementul respectiv. Totusi, cunoasterea evolutiei din fiecare moment a
temperaturii aeurlui este absolut necesara pentru aprecierea exacta si detaliata a conditiilor
climatice dintr-un loc dat.
Pentru realizarea acestei cunoasteri, la statiile meteorologice functioneaza in permanenta
termometrele inregistratoare numite termografe.Ele sunt mult mai complexe decat
termometrele cu citire directa, fiind alcatuite din urmatoarele parti mari:
1. Partea receptoare- care sesizeaza variatiile temperaturii.
2. Partea transmitatoare- care transmit si amplifica variatiile receptate.
3. Partea inregistratoare- care inscrie variatiile transmise.

In toate cazurile insa, principiul functionarii consta in deformarile pe care piesa sensibila le
sufera sub influenta variatiilor de temperatura.Mecanismul care asigura transmisia si
amplificarea deformarilor piesei receptoare este format de cele mai multe ori din doua
sisteme de parghii.
 INSTALARE SI INTRETINERE
Termograful se instaleaza impreuna cu higrograful in cel de-al doilea adapost meterologic de
pe platforma in asa fel incat, piesa lui receptoare sa se gaseaca la inaltimea de 2m deasupra
suprafetei active subiacente. Acest lucru este necesar pentru ca datele inregistrate sa fie
comparabile cu cele obtinute prin intermediul termometrelor cu citire directa.
Pozitia lui trebuie sa fie perfect orizontala
Buna functionare a termografului impune mentinerea sa in permanenta stare de curatenie.
Curatarea piesei receptoare de cristalele de gheata sau picaturile de apa depuse pe ea, ca si
curatarea de praf a mecanismelor de transmisie si inregistrare trebuie sa se faca cu multa
atentie, pentru a nu modifica valoarea amplificarii, care ar duce la inregistrarea unor valori
eronate.
In situatiile cand penita inregistreaza pe termograma o linie de trepte, inseamna ca axul de
suspenie nu este suficient de mobil si ca trebuie slabite suruburile laterale care-l sustin.
Intretinerea conform instructiunilor, termograful poate functiona normal in limitele
termenului de verificare periodica. Aceasta are loc din trei in trei ani.
Termograful este de mai multe feluri:

1. Termograful cu laman bimetalica- sunt cele mai raspandite inregistratoare de temperatura.

Ele au drept piesa receptoare o lama bimetalica curbata, obtinuta prin sudarea a doua
lamele cu coeficienti di dilatare diferiti.
2. Termograful de Tip URSS- model vechi- este alcatuit dintr-o laman bimetalica, prin la carui
capac prevazut cu geam, poate fi urmarita curba trasata de penita inregistratoare pe
termograme.
3. Termograful de Tip URSS- model nou- se compune dintr-o cutie
de material plastic,al carui capac este prevazut pe trei parti cu
cu geamuri.
4. Termograful tip Junkalor- este format dintr-o cutie metalica,
al carui capac are in partea anterioara un geam curbat de
plexiglas.
5. Temograful de tip Rossel- se compune dintr-o cutie metalica al carei TIP URSS VECHI
pereti sunt constituiti in cea mai mare parte dintr-un geam curbat de
plexiglas.Deosebirea principala fata de celelalte termografe consta in
faptul ca piesa receptoare este alcatuita din doua lame bimetalice
aproape circulare.
6. Termograful de tip Fischer
7. Termograful cu tub Bourdon

Tip URSS NOU

 2.4.6. Higrograful
Higrograful se foloseşte pentru înregistrarea
umidităţii relative. Funcţionarea sa se bazează,
de asemenea, pe proprietăţile higroscopice ale
firului de păr, la care se adaugă un sistem de
pârghii de transmitere amplificare şi
înregistrare pe o diagramă-higrogramă. In
funcţie de mecanismul de orologerie folosit,
higrograful poate fi zilnic sau săptămânal.
Fiecare higrograf dispune de un sistem de
reglare-etalonare.
 INSTALARE SI INTRETINERE

Higrograful se instaleaza impreuna cu termograful in cel de-al doilea adapost meterologic de pe platforma
in asa fel incat, piesa lui receptoare sa se gaseaca la inaltimea de 2m deasupra suprafetei active
subiacente.

In timpul functionarii, el trebuie sa aiba pozitia perfect orizontala si carcasa de protectie a pieselor
exterioare montata.

Curatarea de praf a manunohiului de fire de par se realizeaza prin spalarea lui repetata cu ajutorul unei
pensule inmuiata in apa distilata sau de ploaie, amestecata cu o cantitate mica de acool . In scopul
efectuarii acestei operatii se demontreaza invelisul protector al peiselor exterioare si se blocheaza parghia
penitei, pentru ca firele de par astfel destinse, sa poata fi spalate fara riscul de a fi rupte.Periodic,
higrograful trebuie sa i se verifice umezeala relativa de 100%, operatie ce are drept scop atat punerea lui
de acord cu indicatiile psihometrului, cat si regenerarea fierlor de par, mai ales dupa perioada de seceta.
 4. Bibliografie
Streie Ciulache, 1973 „Meteorologie, manual practic”, Topogafia
Universitatii din București
https://www.slideshare.net/AdinaVtjelu/52-masurarea-umezelii-aeru
lui
https://ro.scribd.com/doc/84923485/Observatii-Si-Masuratori-Mete
orologice
http://smr.meteoromania.ro/sites/default/files/biblio/alexdum/2015
/dictionar-final-26oct2014_0.pdf
http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/meteorologie/Studiul-
termometrelor-folosite36.php
https://ro.scribd.com/doc/267424998/Temperatura-Aerului
Va multumesc!