ELEMENTE ȘI FENOMENE METEOROLOGICE

Principalele elemente și fenomene meteorologice care influențează planeta și activitatea umană

sunt:temperatura, precipitațiile și vânturile.

Temperatura-reprezintă gradul de încălzire sau de răcire al aerului la un moment dat;

- se măsoară cu termometrul;
- se exprimă în grade Celsius (0 C) sau Fahrenheit. (0 F);
- punctul de fierbre a apei este 1000 C, iar cel de îngheţ 00C;
- liniile care unesc puncte cu aceeasi temperatura se numesc IZOTERME
- Amplitudinea termică reprezintă diferența dintre valorile maxime și cele minime.

Incalzirea aerului: este realizata de Soare. Datorita vitezei mari , radiatia solara strabate atmosfera fara sa o
incalzeasca. Ajungand la suprafata terestra, radiatia solara este absorbita de uscat si de apa, care retransmit
apoi caldura in partile inferioare ale atmosferei si de aici in partile superioare. Atmosfera se incalzeste de jos
in sus, prin intermediul suprafetei terestre.

Factorii care influenţează temperature aerului

1. Forma Pământului si latitudinea (temperatura scade de la Ecuator la poli, din cauza unghiului
razelor solare cu scoarţa terestră);
2. Relieful ,prin altitudine-odată cu creșterea altitudinii, temperatura aerului scade cu 0,6 grade C la
fiecare 100 m
3. Mișcarea de revoluție-în funcţie de anotimp ,temperatura este mai ridicată vara decât iarna,
indiferent de zona de pe glob
4. Mișcarea de rotație-variaţia de la zi la noapte-ziua este mai cald decât noaptea
5. Repartiția continentelor și a bazinelor oceanice– (uscatul se încălzeşte şi se răceşte de două ori mai
repede decât apa)

!!!!!Apa in atmosfera
- Liniile care unesc puncte cu aceeasi cantitate de precipitatii se numesc IZOHIETE
- Evaporare – transpiratie- condensare
- Condensarea pe suprafata terestra – duce la formarea de roua, bruma, chiciura
1. Rouă – păcături de apă formate prin condensare în timpul nopților de vară ce se depun pe sol,
2. Brumă - Cristale fine de zăpadă care se formează noaptea (în anotimpurile de tranziție) prin
înghețarea vaporilor de apă din atmosferă și care se depun pe plante, pe sol, pe obiecte,
3. Chiciură - Cristale de gheață care se depun iarna pe crengi, pe sârme etc.,
- Condensarea in atmosfera: duce la formarea cetii si norilor

Ceata
– se produce in partea joasa a troposferei
- este formata din picaturi fine de apa care plutesc in aer, venind in contact cu suprafata terestra
- se produce in perioada rece a anului, in zile lipsite de vant, din cauza racirii aerului de deasupra suprafetei
teresre
- se formeaza si deasupra marilor si oceanelor
- cand aerul este poluat, se mai numeste si smog (Marea Britanie), iar in Campia Amazonului se numeste
poroca

Norii
 4. Sunt formati din particule fine de apa si din cristale de gheata sau doar din particule de apa
5. Tipuri de nori: stratus, cumulus, cumulonimbus, altocumulus, cirrus

Precipitaţiile reprezintă totalitatea particulelor de apă lichide şi solide provenite din atmosferă.

Formarea precipitațiilor - prin răcirea aerului vaporii de apă din atmosferă se condensează sau îngheaţă
formându-se norii, din care cad precipitaţii.

Tipuri de precipitaţii

Precipitaţii formate în cădere liberă:

Ploaie – picături de apă ce cad pe suprafața terestră sub formă lichidă,

Ninsoare – precipitație atmosferică sub formă de fulgi compuși din cristale de ghiață,

Lapoviţă – precipitație formată din zăpadă parțial topită în drumul către sol,

Burniţă – ploaie măruntă și deasă, adesea însoțită de ceață,

Grindina – bucati de gheata, rotunjite cu dimensiuni intre 5-50 mmș se produc vara

Măzăriche – precipitație sub formă de bobițe de gheață; grindină măruntă,

Polei - Strat subțire și neted de gheață format pe suprafața solului, pe arbori sau pe alte obiecte, prin
înghețarea apei de ploaie sau din topirea zăpezi.

Dupa modul de formare, precipitatiile sunt

- Precipitatii care se formeaza din cauza incalzirii puternice a aerului si a ridicarii lui la inaltimi mari, unde
se raceste si condenseaza
- Precipitatii care se formeaza la intalnirea a 2 mase de aer: aerul cald fiind mai usor se ridica deasupra
celui rece, se raceste, si condenseaza
- Precipitatii orografice cand intalnesc un lant muntos

Raspandirea precipitatiilor pe glob

- Scad de la Ecuator spre Poli si cresc cu altitudinea

Mișcările atmosferei

Vântul este mișcarea orizontală a aerului dinspre o zonă cu presiune mare spre o zonă cu presiune mică.

Presiunea atmosferică este greutatea cu care aerul apasă asupra suprafeței terestre

Presiunea atmosferică variază în funcţie de temperatura aerului:

Temperatură scăzută - presiune ridicată

Temperatură ridicată - presiune scăzută

Se măsoară cu barometrul,iar valoarea normală este de 760mmHg

Dinamica atmosferei

Aerul se mişcă datorită diferenţei de presiune dintre două zone ale atmosferei

- pe verticală

- pe orizontală- vânturile

Vânturile pot fi:

-permanente

-regulate

-locale

Vânturile permanente

1) Alizeele

2) Vînturile de vest

3) Vânturile polare

Vânturile periodice

1)Musonii

2)Brizele marine

3)Briza de munte-vale

Vânturile locale

1)Crivățul

2)Foehnul