Sunteți pe pagina 1din 9

ATMOSFERA

Atmosfera este învelișul de aer al Pământului . Ea înconjoară Pământul, având


formă sferică asemănătoare cu cea a planetei: turtită la poli și bombată la Ecuator.
•Fără aer viața ar fi imposibilă pe Pământ. Atmosfera asigură oxigenul necesar
respirației și dioxidul de carbon necesar plantelor în procesul de fotosinteză.
Plantele absorb dioxidul de cabon (CO₂) și elimină oxigenul (O).

Compoziția chimică:

•Atmosfera este compusă din mai multe gaze  azot – 78%


 oxigen – 21%
 dioxid de carbon – 0,03%,
•Pe lângă acestea se mai regăsesc: vapori de apă, fum, praf, microorganisme,
cristale de gheață.

•Datorită stratului de ozon, planeta este


protejată de radiațiile ultraviolete ale Soarelui.
Atmosfera reține o parte din aceste radiații și
distruge, prin ardere, majoritatea meteoriților.
•Limita inferioară a atmosferei este reprezentată
de scoarța terestră și golurile din alcătuirea ei
(peșteri, grote etc), iar cea superioară se află la
o înălțime de mii de metri.
•Atmosfera nu este uniformă pe toată grosimea
sa. Cu cât înălțimea ei crește, cu atât gazele din compoziție devin mai rare, iar
temperatura se modifică.

•De la suprafața scoarței terestre către exterior, în strucutura atmosferei se


regăsesc cinci straturi:

1. Troposfera concentrează peste 80% din gazele atmosferei. Ea urcă în medie


până la o înălțime de 12 km. În acest strat se formează majoritatea fenomenelor
meteorologice: vântul, norii, precipitațiile etc.

2. Stratosfera conține un strat de azot care reține cea mai mare parte a radiațiilor
ultraviolete degajate de Soare, care sunt dăunătoare vieții. Dacă aceste radiații ar
ajunge în întregime pe suprafața terestră, viața de pe planeta noastră ar dispărea.
1
3. În mezosferă se formează norii argintii sau norii luminoși nocturni, situați la
înălțimi foarte mari și care sunt vizibili numai la începutul sau la sfârșitul nopții.

4. Ionosfera este importantă deoarece reflectă undele radio. Tot în acest strat se
produc aurorele polare (fenomene luminoase divers colorate), care luminează
zonele reci în timpul nopților polare.

5. În exosferă, gazele sunt extrem de rare.

ozon = formă a oxigenului de culoare albăstruie, cu miros puternic, care se găsește în


natură sau se formează în atmosferă în urma descărcărilor electrice.

•În ultimele decenii, din cauza poluării create de fabrici, mijloace de transport etc., în unele
regiuni, stratul de ozon din atmosferă s-a subțiat destul de mult.
•Din cauza despăduririlor și a poluării există riscul scăderii cantității de oxigen și a creșterii celei
de dioxid de carbon.

ELEMENTE ȘI FEMOMENE METEOROLOGICE

•Temperatura aerului arată gradul de încălzire sau de răcire a acestuia.

2
•Sursa de căldură este Soarele: razele lui încălzesc mai întâi suprafața
Pământului, care degajă căldura în atmosferă.
•Temperatura aerului nu este constantă, ea variază de la o regiune geografică la
alta, de la un anotimp la altul,de la o zi la alta etc.

Factorii care influențează temperatura:

1. latitudinea  temperatura aerului scade de la Ecuator spre poli, în funcție de


unghiul pe care îl fac razele Soarelui cu suprafața sferică a Pământului: cu cât
unghiul este mai mic, cu atât temperatura este mai redusă.
•Temperatura aerului este mai ridicată vara și în timpul zilelor și mai scăzută iarna
și în timpul nopților.

2. altitudinea  temperatura scade pe măsura creșterii altitudinii: la fiecare


1 000 m înălțime, temperatura aerului scade cu 60C.
•Temperatura aerului se măsoară cu termometrul, iar valorile acesteia se exprimă
în grade Celsius (0C).
• Izoterma este linia care unește pe hartă punctele cu temperaturi egale.
Punctul → reprezintă o așezare.

Precipitațiile atmosferice

Importanța → asigură apa necesară plantelor, alimentării râurilor etc.


Formarea → Apa se evaporă din mări și oceane, din lacuri și fluvii etc. și se
ridică în atmosferă sub formă de vapori care, din cauza
temperaturilor reduse, condensează și se formează norii.În nori
particulele lichide sau solide se unesc și se transformă în picături
de apă sau în cristale de gheață. Când greutatea lor este prea
mare pentru a mai fi reținute în atmosferă, picăturile de apă sau
cristalele de gheață revin pe pământ sub formă de precipitații.
•Precipitațiile pot fi sub formă lichidă (ploaia și burnița), solidă (ninsoarea și
grindina) și mixtă (lapovița).

1. Ploaia → este o precipitație sub formă de picături de apă.


2. Ceața → condensarea vaporilor de apă foarte aproape de pământ.
3. Burnița → are forma unor picături fine de apă care dau impresia că plutesc.
3
4. Ninsoarea → este formată din cristale de gheață unite sub formă de fulgi de
zăpadă.
5. Lapovița → reprezintă un amestec de ploaie cu ninsoare.
6. Grindina → alcătuită din bucăți de gheață cu diametrul cuprins între 0,5 și
5cm.

Vânturile → reprezintă mișcarea pe orizontală a aerului.

Clasificarea vânturilor.
•În funcție de direcția dinspre care bat, durată și presiune vânturile pot fi:

1. Vânturi permanente → nu își schimbă direcția din care bat. Din ele fac parte:
•vânturile alizee → bat în regiunile tropicale. Sunt vânturi calde și uscate.
•vânturile de vest → în zonele temperate și au temperaturi moderate.
→peste oceane devin umede, peste continente mai puțin
umede
•vânturile polare → bat dinspre poli spre cercurile polare și sunt foarte reci.

2. Vânturile periodice → își schimbă direcția: o perioadă bat dintr-o direcție,


iar în cealaltă perioadă bat din direcția opusă
(musonii, brizele montane, brizele marine, vânturi
care bat în sudul Asiei, în Oceanul Indian).
3. Vânturile locale → bat pe suprafețe restrânse: Crivățul, Vântul Mare,
Ciclonii Tropicali.
VREMEA ȘI CLIMA

VREMEA→ starea timpului probabil dintr-un anumit loc, la un moment dat.


•Ea este studiată de meteorologi, care efectuează măsurători zilnice și au obligația
de a prognoza evoluția fenomenelor meteorologice pentru zilele următoare. Sunt
4
realizate hărți pe care sunt redate regiunile unde presiunea aerului este ridicată
sau redusă, regiunile cu precipitații, direcțiile vânturilor.
•Buletinele meteo sunt foarte importante pentru transporturi, pentru viața omului,
pentru agricultură.
•Vremea rea este anunțată de meteorologi prin intermediul a trei coduri (galben,
portocaliu și roșu), cel de-al patrulea, cel verde, însemnând vreme bună.

CLIMA caracterizează vremea (precipitații, temperatură, vânturi) pentru o


perioadă mai lungă de timp și pentru suprafețe mai mari.

În țara noastră, clima este temperat-continentală.


•Clima favorabilă și solurile fertile au permis practicarea agriculturii.
•Vântul este utilizat în prezent ca sursă de energie pentru centralele eoliene.
•Fenomenele meteorologice pot afecta mediul natural sau activitățile obișnuite ale
oamenilor, ne pot influența starea de sănătate sau pot reprezenta o cauză a
producerii diverselor accidente.

1. Furtunile → fenomene meteorologice care se manifestă prin vânt puternic, ploi


torențiale, însoțite de cele mai multe ori de descărcări electrice
(tunete și fulgere). Ele afectează culturile agricole, așezările
umane transporturile.
2. Canicula → fenomen meteorologic care se produce vara, când se
înregistrează peste 35ºC.
3. Seceta → lipsa îndelungată a precipitațiilor. Se produce vara, când nu plouă
mai multe zile, iar plantele sunt în pericol să se ofilească.
4. Bruma → formarea de cristale de gheață care acoperă solul și plantele, în
nopțile senine de primăvară sau toamnă, când temperatura coboară
sub 0ºC. Pentru protecție se folosesc perdele de fum.
5. Poleiul → se formează iarna când ploaia ajunge pe suprafața rece a
pământului și îngheață.Pentru topire → substanțe antiderapante.

6. Viscolul → se produce când vântul puternic este însoțit de ninsoare.


Spulberă și troienește zăpada.
Întrerupe circulația și poate izola așezările umane.
Pentru protecție → perdele forestiere și construcția de parazăpezi.

5
7. Tornadele → mișcări de răsucire a aerului, care provoacă mari distrugeri în
calea lor. În ultimii ani, și în România s-au produs tornade.
Trebuie să ne adăpostim în subsolurile clădirilor, în stațiile de
metrou, sub poduri etc.

ZONELE CLIMATICE ȘI IMPORTANȚA LOR

Zonele de climă de pe Pământ sunt:

I. CLIMA CALDĂ cuprinsă între 0 și 30º latitudine nordică și sudică.

1. Clima ecuatorială → de-a lungul Ecuatorului, în America de Sud, Africa


Centrală, insulele din sud-estul Asiei.
→ cald tot timpul anului
6
→ temperaturile medii sunt de 26-27ºC
→ precipitații ridicate (2 000 l/m²).
→ păduri bogate, rîuri cu apă multă;

2. Clima subecuatorială → între 5 și 12º latitudine nordică și sudică, în Africa,


America de Sud.
→ două anotimpuri: → unul cald și extrem de ploios
și
→ cald și secetos
→ vegetația: ierburi înalte.

3. Clima tropicală umedă (musonică) → temperaturi ridicate: 20-25ºC,

→ în sudul și sud-estul Asiei


• două anotimpuri: → unul cald și ploios → datorat musonului de vară
→ cald și secetos → datorat musonului de iarnă

4. Climă tropicală uscată → de-a lungul celor două tropice, în Africa (Sahara) ,
Asia (Peninsula Arabică), Australia.
→ diferențe mari de temperatură între zi și noapte.
→ precipitații reduse
→ vegetația foarte săracă

II. CLIMA TEMPERATĂ cuprinsă între 30 și 60º latitudine , prezentă în ambele


emisfere se caracterizează prin prezența vânturilor de vest și a patru anotimpuri.

1. Clima subtropicală → între 30 și 40º latitudine nordică și sudică


→ climat mediteranean (în jurul Mării Mediterane),
→ veri calde și uscate și ierni blânde și ploioase.

2. Clima temperat-oceanică → între 40 și 60º latitudine


→ vestul Europei și America
→ veri răcoroase și ierni blânde
→ cresc păduri de foioase

3. Clima temperat-continentală → între 40 și 60º latitudine nordică și sudică.


→ specifică Europei de Est și României
→ veri călduroase și secetoase, iar iernile
geroase și cu ninsori
7
III. CLIMA RECE → se regăsește la latirudini mai mari de 60º, unde bat vânturile
polare și este de două tipuri:
1. Climă subpolară → între 60 și 70º latitudine nordică.
→ ierni lungi (9 luni pe an) și foarte reci (-20ºC) și veri
scurte.
→ cresc doar ierburi și arbuști scunzi
→ animalele sunt acoperite cu o blană groasă.
2. Climă polară → între -35 și -40ºC, în Antarctida și în Groelanda.
→ precipitații (150-200l/m² pe an) sub formă de ninsoare.
→ aceste regiuni sunt acoperite cu un strat gros de gheață.
→ sunt adevărate pustiuri reci.

CLIMA ORIZONTULUI LOCAL

Orașul București este situat într-o zonă cu climat temperat-continental (cu 4


anotimpuri).
Vara → tempertatura medie lunară este cuprinsăîntre 20-30ºC. În București
termometrele arată frecvent temperatura de peste 25ºC, iar la prânz mercurul
termometrelor urcă chiar până la 35-4ºC. Aceste zile tropicale sunt în număr de 40
pe an.
8
•Un rol deosebit în zilele caniculare din București îl joacă și indicele de confort
termic des amintit în buletinele informative.
•Tempertura maximă absolută a fost de 41,1ºC și ea a fost înregistrată la data de
20 august 1945.
•Deseori apare și fenomenul de secetă prelungită și uscăciune.

Iarna → anotimpul în care temperatura medie lunară este de -3ºC, fiind


înregistrată în luna ianuarie. Temperatura minimă absolută a fost de -30,5ºC și s-a
produs la 5 ianuarie 1 942. De obicei, prima ninsoare cade la sfârșitul lui
noiembrie, iar ultima ninsoare se înregistrează în martie.

Toamna → este uneori relativ uscată cu temperaturi medii lunare cuprinse între
5,6-18ºC. Este anotimpul cu tendințe de prelungire spre iarnă.

Primăvara → anotimpul cu contraste termice diurne mari și cu temperaturi medii


lunare cuprinse între 5-17ºC. Primăverile în București sunt, în general, scurte.

Diferența între temperatura cea mai ridicată și temperatura cea mai coborâtă se
numește amplitudine termică.

Cele două stații meteorologice care fac măsurători pentru starea vremii în
capitală sunt: Filaret și Băneasa.

S-ar putea să vă placă și