05.11.

2022

Aerul
Suciu Denis Răzvan
Foltic-Costea Maya
Vidican Robert Claudiu
Rusu Ioana Andreea
Drebitca Larisa Maria
Rus Daria Maria Clasa a XI-a D
 1
Atmosfera
 Atmosfera
● Atmosfera este un strat de gaze care înconjoară un corp ceresc.
● Atmosfera Pămânntului este alcătuită din:

○ 78% azot ○ 0,9% argon

○ 21% oxigen ○ Alte gaze (dioxid de
carbon)

● Pe măsură ce urcăm, găsim diferitele straturi pe care le are atmosfera.

Fiecare cu compoziția, densitatea și funcția sa. Atmosfera are cinci
straturi:
○ Troposfera ○ Termosfera
○ Atmosfera ○ Exosfera
○ Mezosfera
Straturile atmosferei
 2
Clima
 Clima
● Clima reprezintă dinamica tuturor fenomenelor meteorologice din
atmosferă dintr-un anumit loc sau regiune a globului, pe o perioadă
foarte lungă de timp. În funcție de distribuția diferită pe glob a radiațiilor
solare, terestre și acvatice, precum și de mișcarea maselor de gaze,
acestea se disting:
○ Zona caldă
○ Zona temperată
○ Zona rece
 Zona caldă

● Zonele temperate de ambele părți ale ecuatorului se află între

latitudinile de 30 de grade nord și 30 de grade sud, cu o mare varietate
de peisaje pe subzonă, variind de la desișuri de pădure ecuatorială până
la terenuri sterpe. deşert.
● Ceea ce au în comun subzonele este că sunt calde tot timpul anului și
au un singur anotimp (vara), așa că organismele preferă căldura.

1. Pădurile ecuatoriale
○ Se întind de ambele părți ale ecuatorului. Precipitațiile foarte
abundente și temperaturile ridicate pe tot parcursul anului
2. Musonii și pădurile umede tropicale
○ Sunt similare cu ecuatorul
○ Fauna este abundentă

3. Savanele
○ Sunt comunități de iarbă înaltă și arbori izolați
○ Se găsesc în zonele climatice subecuatoriale cu anotimpuri umede
(vară) și uscate (iarnă)

4. Deșerturile tropicale
○ Se găsesc la tropice. Cele mai mari sunt Deșertul Sahara, Deșertul
Australian și Deșertul Peninsula Arabă.
Climatul ecuatorial
● Includ cea mai mare parte a cadrului geografic al pădurilor ecuatoriale
care se află geografic de ambele părți ale ecuatorului.

● Acest mediu are o uniformitate deosebită a condițiilor climatice, cu o

temperatură medie anuală variind între 25 și 28 de grade Celsius și o
precipitație anuală de peste 3000 mm.

Climatul subecuatorial
● Clima subecuatorială se întinde între latitudinile 5 și 12 grade nord și sud.

● Clima ecuatorială are două anotimpuri, un sezon umed (iarna) și un

sezon uscat (vara)
Climatul tropical-uscat (deșertic)
● Clima tropicală uscată ocupă o fâșie între 12° și 30° latitudine nordică și
sudică.

● Zilele sunt foarte călduroase (pot atinge peste 50° la umbră și 60°-70° la
soare, iar nopțile foarte răcoroase, încât îngheață uneori apa.

Climatul tropical-umed
● Cuprinde climatul subecuatorial și climatul musonic.

● Climatul subecuatorial se află între 5° și 12° latitudine nordică și sudică.

Aici este cald tot timpul anului, cu mici diferențe de temperatură de la zi
la noapte.
● Climatul musonic se află în regiunile unde bat musonii, anul se împarte
în două anotimpuri, unul ploios și altul secetos, după cum musonii bat
de la mare sau de la uscat.
 Zona temperată

● Zona de climă temperată indică în geografie cele două zone din

emisferele nordică și sudică care sunt cuprinse între latitudinile
tropicelor și ale cercurilor polare.
● Schimbările climaterice generale dintre vară și iarnă în aceste zone sunt
treptate, indiferent dacă vremea se încălzește ori că se răcește,
generând două anotimpuri intermediare, primăvara și toamna, între
extremele temperaturilor celor mai scăzute (iarna) și a celor mai ridicate
(vara).
Clima mediteraneană

● Clima mediteraneană se caracterizează prin veri calde, secetoase, ierni

blânde și umede, iar veri mai uscate și ierni mai secetoase decât
climatul maritim temperat, cu vânturi numite Mistral, Sirocco și Bora.
Citrice, plante mediteraneene formate din arbori scurti (stejar veșnic
verde, stejar plută
● Clima continentală temperată este distribuită pe continente între 35-50
de grade latitudine nordică și latitudine sudică.

Clima oceanică temperată

● Clima oceanică temperată, numită și climat oceanică temperată, se
găsește în vestul Europei, sudul Americii de Sud, sud-estul Australiei și
Noua Zeelandă între 40 și 60 de grade latitudine nordică.
Clima rece temperată
● Clima rece temperată are un climat temperat rece, uneori numit climat
nordic rece.
● Este cea mai rece dintre climatele temperate și se caracterizează prin
vegetație boreală rară. Se răspândește mai ales în nordul Asiei și
America de Nord, singura regiune sudică cu un astfel de climat este în
Patagonia din America de Sud.
 Zona rece

● La cercurile polare, iernile țin și peste 9 luni, iar verile 2-3 luni și sunt
destul de reci. Spre poli, iarna ține tot anul. Vânturile sunt foarte
schimbătoare și foarte puternice, iar zăpada și gheața rămân
autostăpânitoare. Precipitațiile sunt sărace.
● Aceasta include două tipuri de medii geografice:

○ medii tundra/subarctice ○ medii polare

 Clima tundra / subarctică
● situat între 60º și 70º latitudine nordică
și sudică
● temperatura medie anuală este sub 0ºC
● precipitațiile medii anuale au valori sub
400 mm
● există 2 anotimpuri: vara (2-4 luni) și
iarna (8-10 luni)
● fauna cuprinde reni, iepure polar, vulpe
polară, urs polar, lup polar, șoarece, bou
Clima polară
● temperaturi foarte scăzute tot anul:
maxima sub 10 °C și minime între -30
până la -50 grade Celsius
● În regiunile cu climat polar, există
numai o vegetație săracă de tundră,
solul (permafrost) fiind în adâncime
înghețat tot timpul anului.
 3
Vânturi
 ● În meteorologie, vântul este un fenomen fizic manifestat prin mișcarea
direcțională a aerului în atmosfera Pământului.

Briza
● Briza se numește vânt periodic care suflă pe malul mării (și al Marilor
Lacuri) și se formează ca urmare a încălzirii neuniforme a pământului și
apei. Brizele ușoare sunt cauzate de denivelările suprafeței subiacente,
provocând diferențe de temperatură în troposfera inferioară.
● Gradientul de presiune rezultat face ca aerul să aibă loc de la regiunile
reci la cele calde din apropierea solului și în direcția opusă la altitudini
mai mari. Briza este observată în principal în zonele de coastă, lacuri și
râuri mari.
Briza marină
● În timpul zilei, vântul bate dinspre mare spre uscat (briza mării) în jurul
orei 10:00, iar noaptea după apusul soarelui, vântul bate dinspre uscat
spre mare (briza uscată).
● La tropice sunt brize regulate pe tot parcursul anului, în timp ce în
regiunile temperate doar vara după un climat foarte cald se stabilizează.
Briza mării are o viteză de 4-7 m/s, iar briza de uscat este mult mai slabă

Briza de munte
● Briza de munte este asemănătoare cu briza mării. Dimineața devreme,
soarele încălzește vârfurile și aerul rece se ridică peste creste. Este o
adiere de vale. Seara, temperaturile scad mai uniform la cote mai mari,
dar căldura stocată în timpul zilei este reținută în văi. Ca urmare, aerul
rece și dens curge în vale.

Crivățul
● Crivățul este un vânt puternic care suflă din est sau nord-est în părți din
Câmpia Barraganu din Moldova, Dobrosia și România. Iarna atinge
viteze de 30-35 m/s (108-126 km/h) si conditii de viscol
TORNADA
● Tornadele sunt perturbaţii atmosferice violente, de dimensiuni reduse,
sub aspectul unei coloane înguste care se roteşte sau al unei pâlnii
întoarse care atinge nivelul solului.

Caracteristicile unei tornade:

➢ Traseul unei tornade are rareori mai mult de 250 m, dar pâlnia poate
avea şi 1,5 km lăţime

➢ Tornadele se produc atunci când curenţii de aer cald şi rece se ciocnesc

şi creează o zonă de rotaţie, cu presiune atmosferică scăzută.

➢ Aerul se ridica și creează un curent ascendent puternic. Acest curent

atrage aerul cald din jur, de la nivelul solului, și îl face să se rotească din
ce în ce mai rapid. Aceste curente puternice de aer pot atinge viteze de
500 km pe oră sau chiar 800 km pe oră.
URAGANUL
● Vânturile unui uragan sunt printre primele condiții meteorologice
resimțite atunci când se apropie un uragan.

● Uraganele au nevoie de umiditate şi căldură pentru a se forma.

● Uraganele pot fi de la 60 la aproape 1000 km lățime.

● Pe măsură ce presiunea scade în interiorul unui uragan, aerul din

atmosfera înconjurătoare formează o furtună, generând una dintre
caracteristicile sale de marcă: vânturile.

● Vânturile tropicale cu forță de furtună se pot extinde până la 490 km, iar
vânturile cu forță de uragan se pot extinde la 40-241 km de centrul
furtunii. Vânturile susținute au suficientă forță pentru a provoca daune
structurale și pentru a transporta resturile.
● Sondajele arată că aproximativ jumătate dintre oamenii, care trăiesc în
zonele de coastă sunt nepregătiți pentru un dezastru provocat de un
uragan.

● Oricine trăiește de-a lungul coastei Atlanticului, coasta Golfului și

Caraibe ar trebui să fie pregătit pentru uragane în timpul sezonului.

● Din fericire, uraganele se diminuează în cele din urmă, revenind la

puterea furtunilor tropicale.
 4
Poluarea Aerului
 ● Poluarea aerului sau poluarea atmosferică reprezintă, ca definiție,
schimbarea calității aerului prin contaminanți chimici, biologici sau fizici,
care pot avea efecte negative asupra sănătății oamenilor și animalelor,
asupra climei și a bunurilor materiale.

Poluarea aerului prin combustia biomasei

● În timpul iernii, între 50 și 70% din masa aerosolilor, atât la nivelul solului,
cât și la o altitudine ridicată, provine din combustia biomasei (prin focul
din sobă, focul agricol sau cele din grădini).
Poluarea aerului prin combustia biomasei
Poluarea aerului prin vehiculele cu motor
● Vehiculele cu motor poluează eliberând următoarele substanțe:
○ dioxidul de carbon (CO2), care nu este toxic, dar cunoscut drept
una dintre cauzele efectului de seră;
○ gaz cu proprietăți de toxicitate;
○ particule în suspensie (PM10 și PM2.5) – o treime din acestea au ca
origine traficul rutier;
○ compuși organici volatili, eliberați prin evaporare și prin gazele de
eșapament.
Poluarea aerului prin vehiculele cu motor
Poluarea aerului prin procesul de producere a energiei
electrice
● Necesarul de energie crește la nivel mondial, iar producerea acesteia
implică resurse din ce în ce mai ridicate și consecințe semnificative,
îndeosebi în China, responsabilă pentru 27,5% din totalul mondial de
CO2 și Statele Unite, pentru 16,9%.
Poluarea aerului prin procesul de producere a energiei
electrice
Aerul poluat de activitatea industrială

● Confecționarea unei mari părți din obiectele necesare pentru viața de zi

cu zi implică eliberarea de substanțe chimice în atmosferă, în special în
cazul produselor din plastic.

● În fiecare țară există anumite legi care prevăd controale realizate de

agenții speciale sau de către firmele însele, pentru evaluarea emisiilor
de poluanți.
Poluarea aerului prin procesul de producere a energiei
electrice
 Bibliografie

● https://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83
● https://ro.wikipedia.org/wiki/Clim%C4%83
● https://liceunet.ro/tipuri-de-medii-geografice/zona-calda
● https://ro.wikipedia.org/wiki/Categorie:V%C3%A2nturi
● https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nturi_din_Rom%C3%A2nia
● https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluarea_aerului
● https://stratos.ro/poluarea-aerului/
● https://www.skybrary.aero/articles/harmattan
● https://en.wikipedia.org/wiki/Khamsin