Boli ale

Sistemului
Digestiv la om

Suciu Denis Răzvan

Clasa a 10-a D
Gastrita
 Gastrita reprezintă inflamarea mucoasei stomacului ca urmare a afectării acesteia.
Gastrita este o afecțiune frecventă care are numeroase cauze. În majoritatea
cazurilor, gastrita nu este o problemă severă și se ameliorează rapid dacă este
tratată - netratarea duce la cronicizare.

Simptomele gastritei
Majoritatea persoanelor cu gastrită provocată de o
infecție bacteriană nu prezintă simptome. În alte
cazuri, gastrita poate determina următoarele
simpome:
• Indigestie
• Durere de stomac sub formă de arsură
• Greață și vărsături
• Senzație de preaplin după masă
 Daca mucoasa stomacului a fost afectată/lezată și expusă acidului gastric,
simptomele pot include:
• Durere
• Hemoragie
• Ulcer gastric (ulcer de stomac).
Simptomele gastritei pot să apară brusc și să se manifeste sever (gastrita acută) sau
să dureze mult timp (gastrita cronică).

Cauze posibile ale gastritei

• Consumul excesiv de alcool
• Tutun
• Administrarea regulată de aspirină, ibuprofen sau alte analgezice din clasa
antiinflamatoarelor nonsteroidiene
• Un eveniment stresant
• Consumul de alimente alterte
• Supraîncărcarea stomacului
• Mâncăruri fierbinți
• Mai puțin frecvent, o reacție autoimună – când sistemul imun consideră, în mod
eronat, celulele și țesuturile organismului ca agresori și le atacă (în acest caz,
mucoasa stomacului)
Cum putem preveni gastrita?

• Pentru prevenirea gastritei, există reguli de alimentaţie sănătoasă ce nu pot fi

ignorate şi care trebuie aplicate în funcţie de necesităţile fiecăruia. Astfel,
eliminarea zahărului şi a alimentelor cu aditivi sintetici este una dintre măsuri,
întrucât pot afecta digestia, sensibilizează întregul sistem digestiv şi produc
probleme digestive în lanţ.
• De asemenea, se recomandă renunţarea totală sau măcar reducerea consumului
de alcool şi tutun, acestea fiind cei mai mari inamici ai stomacului pe termen
lung.
• Gusturile puternice de dulce, picant, acru sau amar pot să declanşeze reacţii de
gastrită din cauza unui mecanism simplu: stimularea gustativă intensă produce o
secreţie puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomac.
• Evitarea consumului de alimente prăjite, insuficient mestecate, prea fierbinți sau
prea reci sau alterate.
Ulcerul
Gastro-Duodenal
 Ulcerul gastro-duodenal este o boală de etiologie insuficient cunoscută care se
caracterizează, din punct de vedere anatomic, prin prezența unei ulcerații cronice
circumscrise care se localizează la nivelul mucoasei gastrice (ulcerul gastric) sau
mucoasei duodenale (ulcerul duodenal) sau la nivelul ambelor și care se
caracterizează printr-un sindrom clinic cu o evoluție cronică în pusee.

Simptomele ulcerului gastro-duodenal

Durerea epigastrică este cel mai frecvent simptom
al ulcerului gastric și duodenal. Majoritatea
pacienților o descriu ca fiind intensă și vie, în timp ce
alții o aseamănă cu o arsură, senzația de “sfredelire”
sau de “roadere” internă și care survine ritmată de
orarul meselor.
Cauze posibile ale ulcerului gastro-duodenal
• Principalele cauze ale ulcerului sunt considerate în
prezent infecția cu Helicobacter Pylori în 60-70% dintre
cazuri și consumul de medicamente antiinflamatoare
(30%).
Ce este H. Pylori și cum acționează?
• Helicobacter Pylori este un microorganism patogen, gram
negativ, de formă spiralată, adaptat să trăiască în mediul
acid. Atuul său principal constă în eliberarea de amoniac
care îi permite supraviețuirea în sucul gastric și îl ajută să
erodeze bariera protectoare de mucus, facilitând infiltrarea secreției acide spre celulele
mucoasei gastrice.
• Bacteria Helicobacter Pylori poate pătrunde în organism prin consumul de apă sau de
alimente contaminate, dar se poate transmite și de la o persoană la alta prin intermediul
salivei sau prin materiile fecale (de exemplu, dacă cineva infectat nu se spală pe mâini
după utilizarea toaletei).
Cum putem preveni ulcerul gastro-duodenal?

• Evitarea tratamentelor cu Aspirină, Ibuprofen și alte antiinflamatoare

nesteroidiene (AINS). Dacă aceste medicamente sunt indispensabile, trebuie
administrată cantitatea minimă eficientă și întotdeauna după masă.
• Consumul moderat de alcool și evitarea consumului de alcool pe stomacul gol
• Evitarea tutunului
• Alimentarea corectă:
➢ Luați cel puțin trei mese pe zi, nu săriți peste ele
➢ Mâncați în liniște și fără grabă
➢ Mestecați bine hrana
➢ Nu consumați alimentele prea reci sau prea fierbinți
➢ Evitați mâncarea prăjită