ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ-SUCEAVA

Bolile aparatului
digestiv

Întocmit de: Amariei Nicoleta

Grupa: 1 AMG
Diriginte: Magdalena Verciuc
Anul: I

1
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ-SUCEAVA

Bolile sistemului digestiv sunt printre

cele mai frecvente probleme de sănătate
la nivel mondial, dar şi naţional. 5,9%
din decesele înregistrate în 2018 în
România au fost cauzate de afecţiuni ale
aparatului digestiv, conform datelor
statistice oferite de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii şi de Institutul
Naţional de Statistică. Multe dintre
problemele sistemului digestiv pot fi
prevenite, aşa că este bine să ştim care
sunt cele mai întâlnite, de ce apar şi care
este tratamentul indicat.

Cele mai întâlnite probleme ale sistemului digestiv sunt, de regulă, destul de
simplu de ţinut sub control sau de tratat în urma anumitor schimbări ale stilului de
viaţă şi, de la caz la caz, cu medicaţie prescrisă. În alte situaţii, dereglările
gastrointestinale pot semnala probleme medicale mult mai serioase. 

2
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ-SUCEAVA

I.Cavitatea bucală
Aici se mestecă hrana şi se amestecă cu salivă. Mestecarea este un proces ritmic,
coordonat de trunchiul cerebral; ea se face cu ajutorul dinţilor, al limbii, al
planşeului bucal, al buzelor şi, nu în ultimul rând, al salivei. Aceasta conţine o
enzimă ”ptialina” – amilaza salivară – care acţionează asupra amidonului. Pentru
ca alimentele să treacă din cavitatea bucală, este necesar ca acestea să fie mestecate
de 25 – 40 de ori, pentru a se amesteca bine cu saliva. Zilnic, glandele salivare
produc aproximativ 1000 ml de salivă, care conţine electroliţi, apă şi amilază
salivară. Secreţia de salivă este coordonată exclusiv de centrii nervoşi. Probleme de
sănătate ce pot apărea la nivelul gurii:

 Stomatita
Stomatita este o boală care se poate dezvolta la orice vârstă – de la copii, la adulţi.
Aceasta se manifestă prin virusul herpetic sau prin aftele bucale. Stomatita
herpetică poate fi transmisă prin
intermediul sărutului, al utilizării comune
de alimente sau pahare, tacâmuri sau
altele. Spre deosebire de stomatita
herpetică, stomatita aftoasă nu este
contagioasă, însă. Conform Bibliotecii
Naţionale de Medicină din Statele
Unite, virusul herpetic afectează peste
50% din populaţie până la vârsta de 20
de ani.

 Respiraţia urât mirositoare (halena)

Conform statisticilor, în aproximativ 85% din cazuri, cauzele respiraţiei urât
mirositoare se află la nivel bucal, restul de 15% avându-şi originea în afecţiuni ale
tractului respirator sau sistemului gastrointestinal. Atunci când se află într-un
stadiu avansat, respiraţia urât mirositoare poartă denumirea de halenă. Aceasta
poate fi provocată de obiceiurile alimentare nesănătoase.

II.Esofagul
Conform publicaţiilor din Mayo Clinic, esofagul este un conduct lung de 25-30 cm
care conduce alimentele către stomac, comunicând prin orificiul Cardia, prevazut

3
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ-SUCEAVA

cu musculatură netedă şi puternica, a cărei contracţie asigură închiderea orificiului,

pentru a păstra alimentele în stomac cât şi pentru a preveni revenirea lor sau a
sucului gastric la nivelul esofagului. La nivelul esofagului putem întâlni o serie de
afecţiuni precum esofagita sau refluxul gastric.

 Sughiţul
În cea mai mare parte, sughiţul este inofensiv şi se rezolvă în scurt timp, dar există
cazuri destul de rare, când acesta poate persista de la câteva ore, la câteva zile şi chiar
săptămâni. Cel mai probabil, sughiţul apare atunci când stomacul este plin, după o
masă consistentă sau după consumul de alcool.

 Refluxul gastroesofagian
Această afecţiune presupune iritarea
esofagului de către acidul gastric, care
refulează de la nivelul stomacului şi uneori,
al bilei. Ca urmare, cauzează senzaţii de
arsură şi durere la nivelul esofagului,
dificultate la înghiţirea alimentelor şi senzaţii
de greaţă sau chiar vărsături.

III. Stomacul

 Gastrita
Gastrita – inflamaţie a mucoasei
stomacului care poate fi cauzată de mai mulţi
factori, printre care diverse tipuri de infecţii,
stres sever, anumite medicamente iritante sau
afecţiuni ale sistemului imunitar. 

Simptomele în formele uşoare includ greaţă,

senzaţia de arsură şi dureri în partea
superioară a abdomenului, vărsături,
indigestie. 

4
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ-SUCEAVA

 Ulcerul gastroduodenal
 Leziuni apărute la nivelul mucoasei
gastrice sau a mucoasei intestinului subţire
superior, mai exact a duodenului.

Printre cele mai întâlnite cauze care duc la

producerea ulcerelor gastroduodenale se
numără infecţia cu bacteria Helicobacter
pylori şi administrarea îndelungată de antiinflamatoare de tipul aspirinei. 

Simptomele variază şi uneori pot fi confundate cu alte afecţiuni, cum ar fi refluxul

gastroesofagian. Printre cele mai frecvente simptome pot fi enumerate dureri în
capul pieptului care apar şi dispar, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate,
balonare, greaţă şi vărsături după mese, scaunul poate avea o culoare neagră sau cu
urme de sânge de un roşu închis, atunci când este vorba despre ulcer hemoragic. 

IV.Intestinele
Majoritatea nutrienţilor absorbiţi în sânge, se produc la nivelul intestinului subţire.
Acesta este conectat cu intestinul gros prin valva ileo-cecală. În intestinul gros,
resturile alimentare sunt solidificate şi pregătite pentru excreţie. Cu toate acestea, la
nivelul intestinelor pot apărea o serie de probleme şi infecţii.

 Infecţiile gastro-intestinale

Infecţiile gastro-intestinale pot apărea atât în rândul copiilor cât şi în rândul adulţilor.
Tratamentul însă, este diferit pentru adulţi spre deosebire de copii. Alte infecţii la
nivelul intestinelor constau în diaree, constipaţie, malabsorbţie (pierdere ponderală ca
urmare a împiedicării complete a nutrienţilor în organism din diferite motive) şi Boala
Chron (inflamare cronică a intestinului care se soldează cu diaree cronică, sânge în
scaun, febră, oboseală, pierdere ponderală etc.).

5
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ-SUCEAVA

 Apendicita
Este un sindrom abdominal acut sau cronic
determinat de inflamația septică sau aseptică
a apendicelui ileocecal. Procesul inflamator
apendicular acut debutează cu congestie și
edem, și poate evolua până la gangrenă, cu
perforație și peritonită localizată sau
generalizată, sau poate evolua spre
cronicizare, după remiterea sub tratament
conservator a puseului acut, cu apariția de leziuni degenerative în grosimea
peretelui apendicular. Apendicita cronică poate să apară fie prin cronicizarea
unei apendicite acute, fie ca atare de la început.

V.Pancreasul

Pancreasul este o glandă mixtă – atât endocrină cât şi exocrină. Pancreasul produce şi
secretă enzime digestive şi substanţe alcaline precum bicarbonatul de sodiu. De
asemenea pancreasul secretă hormonii insulină şi glucagon în curentul sangvin. Sucul
pancreatic este un lichid incolor, inodor, care conţine un pH alcalin şi un echipament
enzimatic complex.

 Pancreatita
Pancreatita este o inflamaţie severă, dar temporară a pancreasului. Aceasta poate fi
cauzată de consumul de alcool, creşterea nivelului calciului sau trigliceridelor
sangvine, litiaza biliară sau diverse infecţii virale şi bacteriene. Într-un stadiu foarte
avansat poate crea riscuri precum expunerea la mortalitate.

VI.Ficatul
Ficatul este cel mai mare organ intern, dispunând de un grad foarte înalt de
complexitate. Cu o greutate de peste 2 kg, ficatul îndeplineşte o serie de funcţii
complicate şi vitale organismulu uman – reglează compoziţia sângelui, prelucrează
marea partea a nutrienţilor absorbiţi în organism şi are rol ajutător în detoxifierea
sângelui.

6
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ-SUCEAVA

Cu toate acestea, din cauza consumui de alcool şi de medicamente, în exces, ficatul

poate fi afectat de o serie de boli printe care se numără cele mai comune – hepatita şi
ciroza.

Principalele simptomatici constau în oboseală, scăderea apetitului, stări de greaţă,

însoţite de vărsături, icter, disconfort la nivelul abdomenului etc.

7
 ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ-SUCEAVA

BIBLIOGRAFIE

a) https://smartliving.ro/bolile-sistemului-digestiv/
b) https://www.csid.ro/sanatate/sanatate-health/sistemul-
digestiv-cum-functioneaza-si-care-sunt-bolile-frecvente-
15393452/
c) https://www.romedic.ro/boli-digestive
d) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/
e) https://www.academiapacientului.ro/boli-si-afectiuni/boli-
ale-aparatului-digestiv/