Ulcerul gastroduodenal

Ulcerul gastroduodenal este o boală caracterizată prin apariția unei ulcerații cu

sediul pe stomac (pe mica, pe marea curbura, antrul piloric), pe partea inferioara a
esofagului sau pe duoden.

În prezent se consideră că în apariția ulcerului gastro-duodenal intervin două serii de

factori:

 factori de apărare – integritatea mucoasei gastrice și calitatea mucusului protector;

 factori de agresiune – secreția peptică și acidul clorhidric.

Ulcerul gastroduodenal este produs de slăbirea factorilor de apărare sau întărirea

factorilor agresivi, pot crea condițiile necesare apariției ulcerației.

Circumstanțe de apariție
 persoane cu orar neregulat de alimentație, exces de condimente, alcool, tutun;

 persoane cu teren ereditar;

 persoane cu stres fizic și psihic;

 persoane cu tratamente cronice cu aspirină, corticoizi, antiinflamatoare

nesteroidiene;

 tumori pancreatice secretante de acid clorhidric;

 cauze congenitale;

 cauze infecțioase;

Semne și simptome – Manifestări de dependentă

 durerea are o localizare epigastrică;

 uneori durerea apare imediat după masă (durere precoce), alteori apare la 2-3 ore
după mese (durere tardivă, mica periodicitate) ,

 durerea se calmează după alimentație;

 durerea mai poate să apară nocturn, către miezul nopții sau către ora 3-4
dimineață;

 durerea poate fi însoțită de foame – foamea dureroasă;

 durerea apare în pusee dureroase, toamna și primăvara (marea periodicitate),

urmate de perioade de remisiune;

 pirozis;

 eructaţii acide;

 gust acru sau amar în gură;

 vărsături postprandiale precoce sau tardive;

 scădere ponderală;

 astenie;

 alterarea poftei de mâncare;

 scăderea în greutate.

Complicații
 hemoragie digestivă superioară (hematemeză și/ sau melenă);

 perforație;

 stenoză pilorică;

 malignizare.

Ulcerul gastroduodenal – Investigații

 examenul sucului gastric

 examenul radiologic

 gastroscopia.

Probleme de dependență
 disconfort abdominal;

 alimentație inadecvata prin deficit;

 deficit de volum lichidian;

 anxietate;

 risc de complicații.

Tratament
 Antiacide

 Anticolinergice

 Inhibitori pompă de protoni

 Antiemetice

 Antibiotice (daca este cazul)

 Dietă alimentară, mese regulate.

Tratament chirurgical în cazul în care nu răspunde la tratament medicamentos sau

apar complicații.

Sindromul Zollinger-Ellison
Sindromul Zollinger-Ellison este o afecțiune rară în care se formează una sau mai
multe tumori în pancreas sau partea superioară a intestinului subțire (duoden).
Aceste tumori, numite gastrinoame, secretă cantități mari degastrină, ceea ce face
ca stomacul să producă prea mult acid. Excesul de acid duce apoi la ulcere peptice,
precum și la diaree și alte simptome.

Sindromul Zollinger-Ellison (ZES) este rar. Boala poate apărea în orice moment al
vieții, dar oamenii, de obicei, află că sunt afectați între 20 și 50 de ani.

Medicamentele pentru reducerea acidității stomacului și vindecarea ulcerelor sunt

tratamentul obișnuit pentru sindromul Zollinger-Ellison.
Etiologia sindromului Zollinger-Ellison

Cauza exactă a sindromului Zollinger-Ellison rămâne necunoscută. Însă succesiunea

evenimentelor care apar în sindromul Zollinger-Ellison este clară. Sindromul începe
atunci când o tumoră (gastrinom) sau tumori se formează în pancreasul, duodenul
sau ganglionii limfatici adiacenți pancreasului.

Evoluție
Tumorile din sindromul Zollinger-Ellison pot fi maligne și se pot răspândi și in alte
zone ale organismului.
Zollinger-Ellison poate fi asociat cu neoplazia endocrină multiplă de tip I (MEN
I), caz în care se produce atingerea mai multor glande endocrine.

Manifestări de dependență – Semne și simptome în

sindromul Zollinger-Ellison
Semnele și simptomele sindromului Zollinger-Ellison pot include:

 Durere abdominală;

 Diaree;

 Pirozis;

 Hemoragii digestive superioare;

 Disconfort în abdomenul superior;

 Refluxul gastroesofagian;
 Greață și vărsături;

 Pierdere în greutate;

 Anorexie;

Tratament

Tratamentul pentru sindromul Zollinger-Ellison este medicamentos (inhibitori de

pompă de protoni – omeprazol, pentru reducerea hipersecretiei de acid clorhidric
a celulelor gastrice, ceea ce va conduce la vindecarea ulcerelor.
Tratamentul medicamentos este de obicei însoțit de ablaţia chirurgicală a
tumorilor, asociată chimioterapie în caz de metastaze.
 Boala celiacă
Boala celiacă (enteropatia glutenică) este o afecțiune autoimună cauzată de o reacție
la gluten care afectează în primul rând intestinul subțire.

În boala celiacă se produce o reacție imună la consumul de gluten, o proteină care se

găsește în grâu, orz și secară, dar și în unele produse alimentare.

Consumul de gluten declanșează un răspuns imun în intestinul subțire. În timp,

această reacție va afecta mucoasa intestinului subțire și va împiedica absorbția unor
substanțe nutritive (malabsorbție).

Boala celiacă este intoleranța autoimună la gluten.

Semne și simptome în boala celiacă

Simptomele clasice includ probleme gastrointestinale, cum ar fi:

 diareea cronică;

 distensia abdominală;

 malabsorbția;

 pierderea poftei de mâncare;

 greață și vărsături;

 constipație;

 în rândul copiilor malabsorbția poate afecta creșterea și dezvoltarea;

 Pot exista simptome gastrointestinale ușoare sau pot fi absente.

Leziunile intestinale pot cauza adesea:

 oboseală;

 scădere în greutate;

 balonare;
 anemie;
 dureri de cap;

 apatie;
 anorexie;
 tegumente palide;

 scăderea tonusului muscular (hipotonie generalizată);

 scaune decolorate;

 pot duce la complicații grave.

Complicații

Boala celiacă netratată poate provoca:

 Malnutriție.
 Slăbirea oaselor.

 Infertilitate și avort spontan.

 Intoleranță la lactoză.

 Cancer.
 Probleme cu sistemul nervos.
 Boala celiacă se poate asocia cu alte boli autoimune, precum diabet zaharat de tip
1, hipotiroidism, psoriazis, vitiligo și multe altele.

Diagnostic
 Analize medicale de laborator: determinarea anticorpilor anti-transglutaminază
tisulară și a anticorpilor anti-endormisium IgA prin efectuarea testelor sanguine.
 Endoscopia digestivă superioară cu biopsii (examinarea esofagului, stomacului și
duodenului).

Tratament
Nu există nici un remediu pentru boala celiacă – dar pentru majoritatea oamenilor,
urmarea unei diete stricte fără gluten poate ajuta la gestionarea simptomelor și
vindecarea intestinală.
 Boala Crohn
Boala Crohn este o boală inflamatorie cronică ce poate afecta orice parte a tractului
digestiv. Cel mai frecvent afectează ileonul terminal și colonul, însă poate afecta
orice segment de la esofag până la anus.
În boala Crohn se produc leziuni inflamatorii ulcerative.

Etiologie
Etiologia bolii este necunoscuta. Există o serie de presupuși factori care ar avea rol în
apariția bolii:
 factorii de mediu;

 factori imunologici;

 factori genetici;

 factori infecțioși.

Deși sunt numeroși factorii incriminați ca având un rol în apariția acestei boli,
niciunul nu a fost demonstrat cert ca fiind la baza.

Semne și simptome în boala Crohn

Semnele și simptomele principale care apar în boala Crohn sunt:
 durerile abdominale;
 diaree cronică neinfecțioasă;
 febră;
 scăderea apetitului;

 bolnavul scade în greutate;

 sângerări rectale;

 se poate ajunge la deshidratare severă și anemie;

 tegumente palide, tahicardie, hipotensiune, cefalee, vertij.

Diagnostic
Diagnosticul este pus în urma colonoscopiei, clismei baritate și biopsiei de mucoasă.
La examenul de sânge bolnavul va prezenta valori crescute
ale VSH, fibrinogenului, proteina C reactivă – aspect care confirmă sindromul
inflamator.
Se va face diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni digestive cu manifestări similare,
cum ar fi: rectocolita ulcerohemoragică, dizenteria sau cancerul de colon.

Complicații
Cele mai frecvente complicații care pot să apară în boala Crohn sunt: ocluzia
intestinală, fistule, abcese sau anemie.

Tratament
Nu există tratament care vindecă pentru boala Crohn. Pentru ameliorarea
simptomelor se vor administra antiinflamatoare, corticoterapie și se va recurge la
tratamentul chirurgical doar în cazul complicațiilor.
Fiind o boală cronică, sunt necesare investigații periodice. Severitatea simptomelor
poate conduce la spitalizare.

Problemele de dependență ale pacientului cu boala Crohn

 alterarea eliminărilor intestinale;

 disconfort abdominal;

 hipertermie;

 deshidratare;

 anxietate;

 risc de alterare a stării generale.