COSITORI ROTATIVE

Nume:Varzaru Claudiu-Ionut
Specializarea:Agricultura
Prof. coordonator:Alexandru Tudor
Firma Pottinger
NOVADISC – COSITORI CU
DISCURI

 Cositori cu discuri uşor de

remorcat fără papuc interior.
Acţionarea barei deaiere se face
după primul disc de cosire. Prin
aceasta se evită posibilele
înfundări.
 La coborâre, prima dată bara de
taiere se aşază pe sol cu partea
exterioara şi astfel se protejează
vegetaţia. Ridicarea cositorii se
face cu ajutorul unui cilindru NOVADISC spate
hidraulic, fară a fi necesară 225, 265, 305, 350, 400
NOVADISC
activarea ridicătorului hidraulic combinaţii
al tractorului. 730, 900
 Lăţimi de lucru: 2,20 până la 8,92
m.
NOVACAT – COSITORI CU DISCURI CU
PRINDERE CENTRALĂ

 Cositorile cu discuri de la
Pöttinger, cu sau fără
dispozitiv de
condiţionare,oferă o
alternativă viabilă şi
economică faţă de maşinile
autopropulsate scumpe.
 Cositorile pot fi folosite în
combinaţie faţă/spate sau
împinse cu trei cositori pe un
singur cadru suport. Versiunea NOVACAT SPATE
faţă clasică are o lungime mică 225, 265, 305, 350
şi greutate redusă prin NOVACAT FAŢĂ
utilizarea de metale uşoare. 266, 306, 356
NOVACAT
 Lăţimi de lucru de la 2,20 până la COMBINAŢII
9,98 m. X8, V10
 Fig. II. 7. Cositoare cu
discuri.
Lăţimea de lucru a unei cositori cu aparate rotative este cuprinsă între 1,35-2,85 m.
În cazul cositorilor cu tamburi, masa specifică a maşinii este de 163-269 kg/m
lăţime de lucru, iar puterea specifică pentru acţionare este de 11,2-20,8kw/m.
În cazul cositorilor cu discuri masa specifică este de 145-220 kg/m şi puterea
specifică de acţionare este de 10,55-17,2kw/m.
II.2.2. Construcţia şi calculul organelor componente ale cositorilor
II.2.2.1. Aparate de tăiere
Procesul de tăiere a plantelor, ca operaţie tehnologică, constă în distrugerea
continuităţii fibrelor tulpinilor şi separarea părţii aeriene de rădăcini. Tăierea tulpinilor se
poate face în două moduri: tăierea prin rezemarea plantelor (tăierea prin forfecare) şi
tăierea fără rezemarea plantelor (tăiere inerţială). În primul caz, tăierea se execută de
către două elemente active distincte (fig.II.8): cuţit şi contracuţit sau două cuţite. În al
doilea caz, tăierea o execută un singur element activ, cuţitul care aplică o forţă tăietoare
asupra tulpinii cu o viteză relativ mare.
EUROCAT – COSITORI CU
TAMBURI
 În timp ce unii producători
de cositori au sistat
dezvoltarea cositorilor cu
tamburi,la Pöttinger acestea
au o importanţă deosebită.
 Transportul îmbunătăţit şi
forma perfectă a brazdei de
iarbă cosita rezultata sunt
atuurile de necontestat ale EUROCAT spate
cositorilor cu tamburi în 190, 230, 275, 315
cazul culturilor înalte. EUROCAT faţă
 Lăţimi de lucru: 1,85 până la 276, 316
3,05 m
 Cositorile cu aparate de tăiere rotative realizează tăierea
plantelor furajere fără să se înfunde, asigură înălţimi de
tăiere mici (2-3 cm) şi viteze de lucru ridicate (8-15 km/h), au
consum specific de energie mare, au puţine organe active,
dar impurifică materialul cu pământ, iar datorită specificului
construcţiei lor rigide sunt sensibile la denivelările solului.
 Cositorile cu aparate rotative pot fi tractate sau purtate în
faţa sursei de energie sau în spate lateral dreapta. După tipul
organului activ de lucru, cositorile cu aparate rotative se
grupează în: cositori cu tamburi (fig. II . 5), cositori cu
discuri (fig. II . 6)

Fig. II. 6.
Costoiare cu
tambur.
 TEHNICA POTTINGER IN DETALIU
 Înlocuirea rapidă a lamelor
 O înlocuire mai rapidă şi mai
 simplă a cuţitelor.
 Bolţurile lamelor sunt
înşurubate împreună cu
discul de cosit –înlocuire cu
costuri reduse.
 Standard la toate cositorile cu
discuri.
 Dispozitiv condiţionare
 “extra dry”
 Cu imprastiere pe lăţime
sau formare de brazdă.
 Reglaje fl exibile ale
intensităţii condiţionării.
 Creşterea capacitatii
energetice a furajului.
 TEHNICA POTTINGER IN DETALIU
 O nouă dimensiune a barei  Nou: dispozitiv de
cositorilor cu discuri condiţionare cu valţuri RC
 Efect îmbunătăţit de transport şi o
mişcare mai uşoară pe suprafeţele
 Valţurile ce se întrepătrund
rotunde ale discului de cosit. strivesc uniform tulpina de
 Zonă de suprapunere optimizată a lucernă şi lasă pe jos un strat
taierii, cu cea mai bună separare a uniform de furaje.
solului şi furajului, margini de  Ambele valţuri sunt
tăiere cu posibilitate de înlocuire.
acţionate.
 Suprapunere optimă a urmelor
cuţitelor.
Randament ridicat la cosire ...
 NOVACAT X8
Combinaţii de cosire universale …
 Aparatele de tăiere rotative execută tăierea inerţială a plantelor furajere,
pot funcţiona în condiţii grele de lucru – umiditate ridicată, plante
culcate la pământ şi încurcate – fără să se înfunde, au siguranţă mare în
funcţionare, realizează viteze mari de lucru, de până la 15 km/h.
 Practic, viteza de deplasare în lucru este limitată de condiţiile de
deplasare în siguranţă a agregatului pe suprafaţa terenului. Lamele cuţit
ale aparatului de tăiere se uzează lent, se pot schimba rapid şi reascuţi
uşor. În principiu, aparatul de tăiere rotativ se compune din două grupe
de elemente, partea fixă şi partea mobilă. Partea fixă cuprinde
elementele de legătură, acţionare şi susţinere a organelor de lucru şi este
denumită casetă de acţionare.
 După poziţia sa faţă de organele de lucru, poate fi: casetă superioară –
situată deasupra organelor de lucru – şi casetă inferioară – sub
organele de lucru. Partea mobilă este alcătuită din două la şase organe
de lucru care funcţionează în paralel. Pe un organ de lucru sunt montate
două la patru lame cuţit dispuse orizontal ori înclinat. În mod obişnuit,
diametrul la periferia cuţitelor este mm, iar turaţia organului de lucru
rot /min.
 Organele de lucru pot fi tip tambur (fig. II.16) sau de tip disc (fig.II.17).
 Aparate de tăiere rotative

Fig. II. 16. Schema aparatului Fig. II.17. Schema aparatului de

de tăiere cu tamburi. tăiere cu discuri
 Organul de tip tambur este alcătuit
din două părţi legate între ele, una
cilindrică 2 şi alta tronconică 4 fixată
pe arborele vertical 1. Partea cilindrică
susţine plantele tăiate în procesul de
lucru împiedicând înfăşurarea lor pe
arborele de acţionare. Pe partea
cilindrică sunt fixate paletele radiale 3
pentru antrenarea tulpinilor tăiate. Pe
faţa inferioară a părţii tronconice sunt
montate lamelele cuţit 5.
 Partea tronconică împreună cu
lamelele cuţit constituie partea activă
(care execută tăierea plantelor) a
organului de lucru. Sub fiecare
tambur este montat pe arborele de
antrenare scutul de protecţie 6, cu rol
de copiere a terenului şi reglarea
înălţimii de tăiere. În general,
cositorile se echipează cu sisteme de
reglare continuă a înălţimii de tăiere
7.
 Fiecare tambur este acţionat printr-un
angrenaj conic 9 dispus în caseta 8.
 Aparatul de tăiere cu discuri (fig.
II.17) cuprinde o casetă de
acţionare 1 care conţine o
succesiune de roţi dinţate
cilindrice, discurile port-lame cuţit
2, situate deasupra casetei, lamele
cuţit 3 şi patinele de copiere a
terenului situate sub caseta de
acţionare. Discurile port-lame au
formă circulară , eliptică,
triunghiulară, ş.a. Pe casetă, în
partea anterioară, sub fiecare disc
port-lame, se află câte un scut
semicircular 4.
 Lamele cuţit sunt montate articulat
pe discuri sau tamburi, pentru a
evita deteriorarea organelor de
acţionare când acestea lovesc
obstacole rezistente. Lamele cuţit
(fig. II. 18), de regulă, au formă
dreptunghiulară şi sunt aşezate
sub un unghi faţă de orizontală. 
NOVACAT V10 -Cea mai mare combinaţie de
cositori purtate, pentru orice utilizare
 Capacitatea de lucru a cositorilor
Lăţimea de lucru a aparatului de tăiere care reprezintă, de fapt, lăţimea maximă a fâşiei de
plante pe care poate să o cuprindă aparatul de tăiere la o trecere a maşinii are o influenţă
însemnată asupra calităţii lucrului cât şi asupra indicilor tehnico-economici ai cositorii. Creşterea
lăţimii de lucru duce la creşterea capacităţii zilnice de lucru, la reducerea consumului specific de
metal, respectiv la reducerea costurilor de producţie. Dar cu creşterea lăţimii de lucru se
înrăutăţeşte capacitatea de copiere a microreliefului solului şi cresc: neuniformitatea înălţimii
miriştii, pierderile de material, forţele de frecare în ghidajele cuţitului şi se intensifică uzura lor. În
cazul aparatului de tăiere cu cuţit cu mişcare oscilatorie, odată cu creşterea lăţimii de lucru creşte
lungimea cuţitului şi cresc corespunzător forţele de inerţie şi solicitările în elementele şi cuplele
mecanismului de acţionare, fapt ce atrage defectarea acestora.
Lăţimea de lucru a unei cositori reprezintă lăţimea maximă care poate fi cuprinsă de cositoare
la o trecere şi este unul din parametrii principali indicat de constructor. Lăţimea de lucru se
stabileşte în funcţie de clasa (mărimea) sursei energetice destinată acţionării cositorii în condiţiile
folosirii raţionale a energiei disponibile. În funcţie de aceasta, cositoarea poate să aibă una, două
sau mai multe secţii de lucru. Dispunerea secţiilor alăturate se face astfel încât rezultă o zonă de
suprapunere a trecerilor ΔB=0,1-0,15 m pentru evitarea greşurilor.
Capacitatea de lucru reală pe oră a unei cositori reprezintă valoarea medie a suprafeţei cosite
în timp de o oră în condiţiile tehnologice impuse şi se calculează cu relaţia:
 În procesul de lucru plantele cosite sunt introduse de discurile aparatului de
tăiere în zona de acţiune a elementelor active ale tobei care se rotesc în
întâmpinarea masei de material. Acestea îl preiau şi-l strecoară prin spaţiul
dintre suprafaţa interioară a carcasei de dirijare şi suprafaţa formată de
traiectoriile punctelor extreme ale paletelor. În timpul trecerii prin spaţiul de
lucru se îndepărtează cuticula de pe tulpini. Stratul de material bine afânat
este depus apoi pe mirişte în brazdă continuă pentru uscare.
 A doua linie constructivă se caracterizează prin aceea că pe suprafaţa
interioară a mantalei de dirijare sunt dispuse elemente active fixe sub formă
de grătare cu plăci răzuitoare (fig.II.25c), bare cu dinţi de pieptănare
(fig.II.25d)ş.a.
 În procesul de lucru barele rotorului preiau plantele cosite şi le trec printre
elementele fixe de pe carcasă. În timpul trecerii printre elementele active ale
carcasei se realizează răzuirea cuticulei de pe tulpini.
 Reglarea intensităţii procesului de răvăşire se face prin modificarea distanţei
dintre grătarul de răzuire şi suprafaţa laterală a rotorului(fig.II.35c) sau prin
variaţia unghiului de înclinare a degetelor de pieptănare (fig.II.35d).Viteza
periferică a rotorului dispozitivului de răvăşire este cuprinsă între 20 şi 29
m/s.
 Puterea necesară pentru acţionarea rotorului depinde de viteza periferică a
elementelor active, de debitul de alimentare, de distanţa dintre manta şi rotor
şi este de 4-6 kw.