Sunteți pe pagina 1din 28

Universitatea Politehnica Bucuresti

-Proiect la disciplina Masini Agricole 1

Tema de priect

MASINI DE SEMANAT UNIVERSALE

CUPRINS

1.
2.
3.
4.

CAP I.
Studiu solutii similare
CAP II. Analiza procesului de lucru
CAP III. Reglaje , intretinere , exploatare
CAP IV Material grafic

CAP I. Studiu solutii similare


Semanatoare universala SUP 29DK

Tractor necesar (CP)


Numar de randuri
Adncime de lucru (cm)
Distanta intre randuri (cm)
Masa neta (kg)
Tip brazdar
Dimensiuni dublu disc (mm)
Dimensiuni de gabarit
[Lxlxh](m)
Productivitate (ha/h)
Tipul semntorii
Tipul aparatelor de
distribuie
Lime de lucru (m)
Reglarea adncimii de
semnat
Tipul marcatoarelor de urm
Tipul organelor de nivelare
i acoperire
Viteza de deplasare n lucru

80
29
28
12.5
1175
dublu disc
370
2.104.221.40
1.1-1.4
purtat cu mecanism categoria a II-a ISO
cilindru cu pinteni dublu
3.62
cu mecanism cu urub de la roile de sprijin ale semntorii prin
modificarea distanei de la cadrul mainii pn la sol
telescopice cu disc sferic
grapa cu inele
5-10

AVANTAJE:
3

Solutiile adoptate pentru diferite tipuri de seminte permit insamantarea atat pe terenuri bine
pregatite, sau pe terenuri cu minima pregatire. Utilajele realizate de noi sunt cu distributie
mecanica a semintelor ceea ce confera simplitate , fiabilitate si costuri reduse in exploatare .
Reglarea cantitatii de seminte se realizeaza rapid, precis si confortabil.
Dispune de o cutie de viteze tip Norton cu 72 trepte de viteza pentru seminte mici si 72 de trepte
pentru seminte normale
Dotarea semanatorilor cu brazdar dublu disc si un distribuitor de seminte dublu ofera
posibilitatea de a semana seminte foarte mici in doze de pana la 2 kg/ha( rapita, trifoi,
lucerna,in,mac,mei,mustar)
Trecerea de la tipul de seminte nici la normale si invers se realizeaza prin simpla actionare a
unui buton aflat pe distribuitor ,trecand dintr-o pozitie in alta .
Brazdarul dublu disc poate fi reglat pana la o adancime constanta de semanat de 8 cm
Un avantaj important al brazdarelor dublu disc este ca nu aduna resturile vegetale comparative
cu brazdarele patina, contribuind la maruntirea acestora
Utilajele pot lucra pe terenuri plane sau in panta de maxim 60
Optional pot fi prevazute si cu roti de tasare
Optional pot fi prevazute cu marcatori cu actionare hidraulica individuala

Semntoare universala pentru plante paioase cu disc si fertilizare

Model
Lungime totala (mm)

SEMANATOARE 28 RANDURI
4600

Inaltime totala (mm)


Latimea totala
Distanta intre discuri (mm)
Volum cutie de fertilizare (dm)
Volum cutie de seminte (dm)
Adancime de lucru a discului
Greutate proprie Kg
Capacitate cutie de seminte kg(grau/orz)
Capacitate cutie de seminte kg(ovaz/linte)
Capacitate cutie de seminte kg(fasole/naut)
Latime de lucru(mm)
Numar de sectii

1. CAP II.

1370
1600
125
380
589
intre 0-150 mm
1240
444 / 340
260 / 524
461 / 521
3200
28

Analiza procesului de lucru

ALCATUIREA SEMANATORII
5

Brzdare. Brazdare ancora. Brazdare de tip cultural.


Rolul brzdarelor este acela de formare a rigolei n solul afnat. De aceea ele au o form
simetric , fapt ce permite formarea unor sanuri n care se las smna. Cadena de cderea
seminelor ce este corelat cu viteza de deplasare a agregatului determin densitatea dorit a
viitoarei culturi. Imediat n spatele brzdarului se gsete captul tubului de conducere al seminelor,
ntr-o poziie protejat la frecarea cu solul. Dup lsarea seminei pereii rigolii sunt surpai de
tvlugi sau snii sau pentru anumite tipuri de soluri mai nisipoase smna se acoper prin surparea
pereilor rigolei.

Fig.2. Tipuri constructive de brzdare de tip ancora.

Fig.3 Montarea brzdarului de tip ancora n maina de semnat


Brazdarul este montat pe bratul suport 10.Prin intermediul bratului suport se prinde brazdarul de
cadrul suport al masinii, asa incat unghiul de patrundere in sol sa fie mai mic de 90 grade.

Fig. 14. Brzdar cu dou discuri

fig11-13. Adancimea si unghiul de patrundere in sol


Urma rigolei create pentru relajul la minim/max
6

Acest tip de brazdar este numit brazdar de tip cultural. Cele doua discuri ale sale sunt montate in asa
fel incat formeaza un unghi ascutit cu vaeful in jos. In partea posterioara dupa sensul de mers, in spatiul
protejat dintre cele doua discuri se monteaza palnia in care cade samanta transportata de tubul de
ghidare a semintelor. Unghiul de patrundere in sol al brazdarului este dat de tangenta in punctul de iesire
din pamant de pe circumferinta brazdarului si orizontala, fiind variabil in functie de adancimea de
patrundere, dar nu mai mic de 90 grade.

Masinile de semanat universale sunt cele mai moderne avand cilindru distribuitor pentru
seminte reglabil in 4 pozitii, ce functioneaza individual si cutii de viteza atat pentru seminte cat si
pentru ingrasaminte fapt ce permit o insamantare precisa si eficienta pentru urmatoarele culturi:
cereale (grau, secara, ovaz, orz ,hrisca), legume (ceapa, morcov, mazare, bostan, patrunjel, marar,
etc), nutreturi (lucerna , trifoi, etc) si alte seminte de aceeasi marime si acelasi tip de insamantare.
Dispozitivul de amortizare al loviturilor ese cadrul dreptunghiular articulat din Fig.2b. Arcul
diagonal (66) are rolul de a mari sau micsora rigiditatea la socuri a discurilor. Cu ajutorul surubului
de fixare (68) se poate desface acest sistem articulat (74), iar arcul de tensiune poate fi reglat prin
mutarea prinderii lui mai mult sau mai putin aproape de diagonala paralelogramului articulat de
amortizare, in pozitii diferite date de cuiele de prindere (77). Cu cat este mai intins spre pozitia
diagonala, arcul va trage mai tare si va determina timpul de raspuns la socuri, prin ridicarea mai
rapida si mai usoara a brazdarelor.
Cilindrul cu piston (100) este hidraulic si el este cel care actioneaza parghia de ridicare/coborare
in brazda a semanatorii. Determinarea adancimii de patrundere si aunghiului de atac se face cu
ajutorul cilindrului mai lung .

Fig. 2b. Proiectie laterala a semanatorii cu disc. Dispozitivul de amortizare


Aparatul de distributie mecanica a semintelor din fig. 3, este de tip cilindu cu pinteni
(vezi fig.3) ce are rolul de a antrena si doza cantitatea de seminte antrenata cu ajutorul pintenilor si a
miscarii de rotatie. Aparatul se gaseste la baza cupei si arata ca o cutie sub forma de disc ce are
inchis in el un cilindru pe circumferinta caruia sunt prevazute locasuri , marginite de dinti asa zisi
pinteni. Pintenii sunt elementele active care antreneaza si portioneaza samanta antrenata. Pintenii
sunt dispusi pe doua randuri iar pasul de cadenta al celor doua randuri sunt in opozitie. Intre cele
doua randuri de pinteni se gaseste un cerc separator. Acest cilindru se schimba in functie de samanta
ce se gaseste in cupe.
Fiecare cilindru cu pinteni se gaseste intr-o caseta circulara (vezi fig. 3 si fig 4), fixata lateral
in partea inferioara a cutiei de seminte. Scurgerea semintelor din cutia de seminte spre cilindrul cu
pinteni se face printr-un orificiu prevazut in peretele cutiei de seminte (86). Acest orificiu poate fi
mai mult sau mai putin deschis de un obturator (84) ce se afla la iesirea din capatul palniei de
seminte (86). Pentru scurgerea uniforma a semintelor, in cutia de seminte se afla un agitator format
dintr-un ax ce se roteste si de care sunt sudate cuie in forma unei spirale.

Fig.3. Aparatul de distributie prin cilindru cu pinteni

10

Fig.5. Modul de schimbare a cilindrului


Aparatul de distribuire pneumatica a semintelor inlocuieste discul cu pinteni cu discul cu
orificii. Semintele se prind de aceste gauri ale tamburului care sunt orificiile datorita a efectului de
depresurizare ce se transmite prin ele, semintele ramanand prinse ca niste capacle pentru aceste
orificii. In momentul in care, prin rotatia tamburului, orificiile nu mai corespund cu camera
depresurizata opusa gaureleor, nu mai avem depresurizarea orificiilor iar semintele cad fiind
preluate de tubul de ghidare.
11

CAP III.

Reglaje , intretinere , exploatare

1. Pregtirea semntorii nainte de execuia unei lucrri. ntreinerea zilnic


ntreinerea zilnic se face dimineaa nainte de nceperea semnatului, iar verificarea se face de
fiecare dat cnd se intr ntr-o nou parcel.
nainte de nceperea lucrului se cur i se unge semntoarea conform schemei de ungere.
Se controleaz strngerea i asigurarea tuturor mbinrilor (uruburi, coliere, pene etc.). Se
controleaz funcionarea corect, fr blocri a manetelor i a pinioanelor de la cutia de distribuie a
vitezelor. Se controleaz poziia fundurilor mobile de la distribuitorii pentru semine. Se controleaz
starea tehnic a tuburilor de conducere a seminelor i prinderea corect a lor la casetele de
distribuie i brzdare. Se controleaz ntinderea corect a lanurilor de transmisie (sgeata maxim
admis este de 5-8 mm), a curelelor ventilatorului i presiunea n pneurile roilor de 3 atmosfere
tehnice (3 atm). De asemenea, se verific starea ejectorului, dac nu a srit de pe evile rampei de
distribuie. Se verific starea tehnic a ventilatorului, poziia rozetei de la gura de aspiraie se
regleaz pentru deschiderea optim i se verific tuburile s nu fie nfundate. n timpul lucrului, se
verific etaneitatea cutiilor i tuburilor de semine, reglajul marcatoarelor n poziie de lucru,
poziia scormonitoarelor de pe urmele roilor tractorului, funcionarea roilor de plastic ale
distribuitorului de semine, respectiv s nu fie nfundat sau blocat i etaneitatea instalaiei
hidraulice (cilindru, furtunuri, racorduri). Se verific dac ventilatoarele nu au joc i dac au debitul
suficient pentru asigurarea transportului seminelor. La sfritul lucrrii sau zilei se golesc toate
cutiile de semine, se controleaz starea tehnic a brzdarelor, a tuburilor de transport a seminelor,
marcatoarele, scormonitoarele , distribuitoarele de semine, se nlocuiesc piesele deteriorate sau se
face comanda lor pentru nlocuire.

Revizia tehnic la 150-200 ore de funcionare.


n procedura de revizie tehnic se verific organele mobile (lanurile, roile de transport,
pinioanele de la cutia de distribuie Norton, distribuitorii de semine, transmisia cardanic, ventilatorul,
curele de distribuie, arcurile) i cele supuse uzurii datorit friciunilor sau lovirilor, cum sunt
brzdarele, tuburile de conducere a seminelor, camerele de presiune, scormonitorii, marcatorii de
urm. De asemenea se verific mbinrile demontabile ( uruburi,coliere, pene)
Piesele uzate pot fi recalibrate, recondiionate sau schimbate.

Verificarea liniei de nsmnare.


nafara verificrii gradului de uzur sau deteriorare, se greseaz prile mobile,mai puin curele
ventilatorului sau distribuitorii de smn, deoarece pot duce la blocarea traseului seminelor cu
unsoare. Unsoarea nu trebuie pus n exces, ci doar acolo unde este necesar adausul sau nlocuirea ei,
coform schemei de ungere..
Lanul de distribuie este uzat dac sare de pe pinioane, chiar dac este bine ntins. Lanul uzat
prezint o sgeat de ncovoiere mare lateral. Nu poate fi reparat sau rectificat. Se uzeaz foarte repede
dac nu a fost ntreinut prin gresare la timp cu uleiuri uoare sau a fost expus la praf i nisip.
Pinioanele de la cutia de distribuie a vitezelor sunt expuse uzurii n prezena prafului sau a
nisipului i se uzeaz n sensul de tragere a lanului. Nu se recondiioneaz.
12

La ventilator se greseaz rulmenii. n cazul jocului sau zgomotului (huruit) se nlocuiesc


rulmenii sau se calibreaz axul ventilatorului. Se verific turaia ce trebuie s fie suficient de mare
pentru presurizarea camerei pneumatice de transport-distribuie a seminelor. n cazul n care rulmenii
sunt buni, se verific ntinderea i gradul de uzur al curelelor de transmisie de la ventilator. La
ventilator se mai poate deteriora axul ventilatorului, rotorul, lagrele. Axul deformat sau subiat produce
huruit. Axul se poate recondiiona prin ncrcare si strunjire sau se poate nlocui.
Se verific discul de distribuie al seminelor, n cazul uzurii , acesta fiind din plastic, se
nlocuiete.
Se verific uzura-etanarea tuburilor , furtunurile exhaustoarelor. n caz de rupere sau spargere
nu se nndesc ci se nlocuiesc. Prinderea lor se face doar cu coliere metalice calibrate. La sfrit se
verific, la mers n gol, presiunea n instalaia pneumatic de nsmnare.
Cutiile de semine se ndrept, lipesc cu sudur dac sunt metalice sau lipitur din plastic. Cutiile
de metal se recondiioneaz prin tehnici specifice de tinichigerie.
Axul agitator se verific s nu fie strmbat. n cazul descentrrii se ndreapt manual.
Se verific axul cardanic de cuplare a mecanismului la cuplul tractorului, respectiv crucile
cardanice. n caz de uzur (joc, zgomot, blocare) se nlocuiesc. Axul cardanic trebuie sa fie drept. Se
poate ndrepta n atelierele mecanice.

Verificarea ansamblului de prelucrare a pmntului


Se uzeaz, datorit frecrii cu solul, brzdarele sau se pot bloca/rupe, datorit diferitelor
obstacole ascunse, ghearele compactoare.

Reglarea adancimii de insamantare


Reglajul se face initial pe o platforma dreapta, orizontala, iar verificarea se face in conditii de
lucru. Pentru reglarea adancimii de lucru pe platforma, sub rotile semanatorii se introduce cate o cala de
lemn a carei inaltime este cu 2-3 cm mai mica decat adancimea de semanat, considerand ca rotile se
afunda in sol cu cei 2-3 cm cu care am inaltat semanatoarea. Se pozitioneaza semanatoarea in regim de
lucru, iar brazdarele se lasa pe platforma. In aceasta pozitie, la brazdarele prevazute cu tije cu arcurise
verifica daca partea superioaraa tijelor se sprijina pe bratele de pe axul de ridicare si dupa necesitate, se
regleaza pozitia axului de ridicare. Daca semanatorile au brazdare prevazute cu lanturi acestea trebuie sa
fie intinse si egale.
In timpul lucrului se verifica la inceput lucrului, daca adancimea obtinuta este cea dorita. Dupa
necesitate, se comprima suplimentar arcurile de la tijele antisoc. Daca semanatorile sunt prevazute cu
greutati suplimentare, se aseaza greutatile.

Reglarea debitelor aparatelorde distributie


Reglajul se face pentru asigurarea densitatii optime de seminte din sol. Prea multe seminte
inseamna cheltuieli foarte mari, semintele pentru unele culturi selectionate fiind foarte scumpe. Prea
putine seminte diminueaza productivitatea muncii din acel an. Pentru reglarea cantitatii optime pe
suprafata, pe masinile de semanat sunt tablite metalice protejate pe care sunt inscriptionate tabele cu
reglarile ce se fac pentru fiecare cantitate dorita., respectiv pozitia clapetelor mobile, pozitia
obturatoarelor, pozitia pinioanelor de la cutia de viteze. Aceleasi notatii sunt detailate in cartea tehnica
daca exista. Dupa realizarea ajustarilor indicate, este obligatorie proba de lucru, tot pe platforma. In
13

acest scop, masina se ridica pe cricuri asa incat rotile ei pot fi invartite cu mana. Se introduce in cupa
masinii o cntitate de seminta ce urmeaza a fi semanate. Cupland transmisia se invarte roataun numar de
n=20-30 de rotatii. La capetele de insamntare se colecteaza pe o prelata, nailon, semintele evacuate. Se
cantareste cantitatea de seminte corespunzatoare celor n rotatii ale rotii. Se masoara circumfeinta rotii L,
iar numarul n de rotatii inmultit cu circumferinta L ne da distanta pe care ar fi semanat masina . Stiind
care este latimea de lucru acoperita de un brazdar se calculeaza suprafata semanata ca fiind distanta
parcursa ori latimea de lucru. Cantitatea de samanta utilizata impartita la suprafata acoperita da
cantitatea de samanta pe metru patrat. Daca un hectar are 10.000 de metri patrati, prin inmultire se afla
care este cantitatea de samanta necesara la hectar.

Reglarea deschiderii marcatoarelor


Traseul semanatorii pe parcela de lucru se face dirijand tractorul astfel ca una din rotile din fata ,
mai precis roata din dreapta, daca se seamana de la stanga la dreapta in tarla, sa calce pe urma lasata de
marcatorul din dreapta la tracerea anterioara. Marcatorul se intinde asa incat, in lucru distanta dintre
doua treceri alaturate sa fie egala chiar cu distanta dintre brazdarele semanatorii, respectiv distanta
dintre randuri. Reglarea marcatoarelor se face asa incat sa fie respectata aceasta regula. La prima cursa,
marcatorul din dreapta creaza urma(santul)pe sol la distanta Mdr fata de brazdarul din marginea dreapta.
La a doua cursa, cea de intoarcere, marcatorul din dreapta este ridicat, iar marcatorul din stanga
lasa la Mst urma. Tractorul la intoarcere, merge cu roata din dreapta fata pe urma lasata de marcator (cel
din dreapta) la prima trecere.
Distanta pe care se regleaza marcatoarele este: Mdr este cu o distanta de roti din fata mai mica
decat deschiderea din stanga a marcatoruli Mst. Mdr + Dax= Mst, iar Mdr= latimea semanatorii/2+
distanta randuri Dax/2, unde:
Dax este ecartamentul rotilor din fata

Recondiionarea brzdarelor
Brzdarele se tocesc pe muchia de despicare a solului sau la ele, se poate deforma sistemul de
prindere ca urmare a loviturilor cu obstacolele din sol (rdcini ascunse, roci). Brzdarele se pot
recondiiona iar cuitul se nlocuiete. Recondiionarea presupune ncrcarea cu material (oel OL-60),
prin sudur oxiacetilenic i apoi rectificarea prin polizare cu polizorul unghiular (flex), folosind piatra
de lefuit. Se admite i ncrcarea prin sudur prin arc electric, cu electrozi duri (OL-60), dac s-a
ndeprtat cmaa de past de pe ei, pentru eliminarea porilor de zgur din interiorul sudurii. ncrcarea
se face n cordoane egale pe ambele fee pe o lime de 15-20 mm i o grosime de 2 mm la o trecere.
Brzdarele prea uzate pot fi refcute prin adugarea unei lame adaos din oel, preferabil prin nituire
deoarece solicitarea n funcionare va duce la ruperea sudurii n lungul nurului de sudur. n acest caz
se adaug o lam suplimentar prins de lama uzat prin nituri sau sudur care apoi este ncrcat i
rectificat ca la un brzdar mai puin tocit.
Plnia brzdarelor deformate se ndreapt mecanic cu ciocanul folosind o bar rotund la capt
cu care ndreptm ndoiturile din interior prin ciocnire. Ea trebuie s fie rotunjit pentru a nu deforma
invers plnia brzdarului.
Uzura marcatoarelor presupune reascuirea lor la polizor.
Scormonitoarele pot avea uzuri la cuit, deformri ale braului n urma diferitelor impacturi sau
arcul rupt.
Pentru remedierea uzurii i nbuntirea calitii lamei brzdarului se folosete tehnica de
ncrcare cu snururi de sudur a prii uzate. Se folosesc electrozi speciali din oel de mare calitate crom
/wanadium. Materialul protector depus pentru acoperirea metalului dur al lamei brazdarului prin sudura
ce are ca efect creterea durabilitaii lamei. Pentru realizarea acestei operaii se cer :
14

a. Unelte de prelucrare (polizare/ablare) a suprafeelor


b. Aparat invertor pentru sudur
c. Electrozi speciali crom-widia.
Acest tehnic se folosete la trupie, dar i la recondiionarea altor utilaje agricole, mai ales
acolo unde metalul se uzeaz prin frecare cu solul, cum sunt brzdare semntorilor, cuitele
compactoarelor, senile etc.

Tehnica presupune aplicarea prin aliere cu metalul dur al bazei a unui strat protector/acoperitor
de aliaj crom-wanadiu, prin trasarea unor cordoane de sudur, ct mai uniform i paralel. Imaginea
acestor cordoane trebuie s arate la finalul operaiei ca i cum brzdarul ar fi acoperit cu un strat
uniform de solzi mici.

Atenie!
La fel ca la orice utilaj ce are multiple zone pe care sarcina se distribuie egal, nu se poate
face recondiionarea doar a unui singur brzdar, ci indiferent de gradul de uzur toate brzdarele
unui plug trebuie a fi recondiionate simultan n cadrul aceleiai operaii, n urma creia ele vor fi
aduse n parametri ct mai egali!

Tehnica ncrcrii prin cordoane de sudur


A. Pregtirea suprafeei de ncrcare

15

Slefuiti bine brzdarul nainte de aplicarea cordonului de sudur, zonele din spatele vrfurilor de
brzdar, trebuie slefuite aa nct suprafaa s fie ct mai curat. Resturile de vopsea, rugin si
arsur trebuie ndeprtate. Altfel se mpiedic formarea de incluziuni de zgur sub cordonul de
sudur. Cu un flex (un polizor unghiular) slefuiti zonele metalice ce trebuie ncarcate. .
Atentie! Pericolul cel mai mare la recondiionarea brzdarelor l constituie
SUPRANCLZIREA! Trebuie evitat supraincalzirea, deoarece se modific structura metalului
suport.

B. Trasarea cordoanelor de sudur


ngrdirea domeniului de sudur
Fiindc electrozii nu sunt foarte ieftini, ar trebui s sudati doar partea uzata a brazdarului
In timpul sudarii brazdarul nu trebuie sa fie alipit plugului. Suprapunei brzdarul astfel nct s rmn
accesibile doar suprafetele de sudat. i anume cele din stnga separat si imediat alturi cele din dreapta
Asigurarea legturii de mas
Ca electrodul s se poat aprinde, brzdarul are nevoie de o legtur de mas buna. Brzdarul se aeaz
deasupra unei bucati de fier drept (masa de lucru). ncercati s fixati punctul de mas prin sudur, ntrun loc unde punctul de sudur nu deranjeaz ulterior. Altfel, el va trebui slefuit nainte de montare. Dac
prindeti acum clestele cablului de mas pe marginea bucatii de fier drept, aveti cu sigurant o bun
legtur.

Directia de sudur.
Dac o component de uzur ascutit trebuie ncrcat cu metal prin sudur, ca regul
general se ncepe cu aternerea cordoanelor de sudur de la vrful ascuit si sudati apoi ncet, mai
departe spre mijloc pentru a evita suprancalzirea. Acesta este foarte important a se evita,
temperatura arcului fiind mare i poate afecta proprietile materialului de baz n adncime, sub
cordonul de sudur. Sudura cu baza rece este deci cea mai bun.

16

Ordinea de sudur.
Sudati pe primul brzdar cordon si mergeti apoi la urmatorul brazdar, pentru a se putea disipa
cldura acumulat local. Dup sudarea primei senile la ultimul brazdar vei relua in aceeasi ordine
pan la sudarea ultimului cordon, la ultimul brazdar.
Atentie!
Cordoanele se aseaz alturat! Nu trebuie s se suprapun!

Etapele procesului de ncrcare clire/blindare a brzdarelor

1. lefuii i orientai corect brzdarul


nainte de aplicarea electrodului de sudura, zonele din spatele vrfurilor
de brazdar, acolo unde trebuie blindat, trebuiesc lefuite curat. Resturile de
vopsea n cazul brzdarelor noi, rugina si arsura trebuiesc ndepartate.
Altfel se mpiedic incluziuni de zgur la sudare. Cu un polizor unghiular,
se lefuisc zonele de ncrcare ct mai bine. Trebuie evitat, ca brzdarul s
se supranclzeasc si prin aceasta sa se modifice structura metalului. Din
acest motiv se suprapune pe bancul metalic brazdarul ct de mult,aa nct sa ramna accesibile numai
suprafetele care trebuie sudate. i anume de o parte brzdarele ce se slefuiesc pe stnga, separat i
alaturi, cele de lefuit pe dreapta.

2. ngrdirea domeniului de sudur


Fiindc electrozii nu sunt foarte ieftini, ar trebui sudat doar partea
uzat a brzdarului. n afar de aceasta, brzdarul acolo unde trebuie
sudat, nu are voie sa fie lipit de plug. Pentru mai simpla orientare pe
brzdar se aplic la nalimea potrivita o linie de cret ce va delimita
zona de ncrcare. Pn aici si nu mai departe se sudeaz!
3. Asigurarea legturii de mas
Ca electrodul s se poat aprinde, brzdarul are nevoie de o
legtur de masa ct mai bun. Aici exista un truc bun, cu care se poate
suda bine si pe o masa de lemn: se pune brzdarul deasupra unei buci
de fier drept care va fi sudat n cteva puncte de brzdar (ncercai s
fixai brzdarul ntr-un loc unde punctul de sudur nu deranjeaz
ulterior, altfel va trebui lefuit nainte de montare). Dac se prinde acum
cletele cablului de masa pe marginea bucatii de fier drept, se obine cu
siguran o buna legtur.
4. Directia optima de sudura
Dac o component de uzur ascutit trebuie sudat, se ncepe
cu custura de la vrf si se deplaseaz apoi, ncet, mai departe spre
mijloc. Dac se ncepe din spate si spre vrf, atunci acesta s-ar nclzi
17

prea tare iar structura metalic intern obinut greu i scump prin forjare i clire repetat, se poate
distruge. De asemenea, cordonul de sudur se aterne respectnd sensul de frecare cu solul i nu
mpotriva acestui sens.

5. Ordinea de sudur
Se sudeaz pe fiecare brzdar, prima data un cordon, i anume cel
din margine iar apoi se trece la urmatorul brzdar. Aceast operaie se
repet pn cnd partea uzat este acoperit complet. Asezati cordon lng
cordon nu suprapus! Suprafaa NU trebuie lucrat apoi cu slefuitorul
unghiular. Este n final partea din spate. Dup acelai sistem ca si la brazdarele dintr-o bucata se
blindeaza si vrfurile brazdarelor mprite. Puneti vrfurile n ordine,
alaturi, si fixati-le pentru mai buna asigurare a masei pe o bucata de fier
drept. Si aici componentele sunt din nou bine lefuite si apoi pe rnd
sudate. Pentru a evita recoacerea, porniti cu cordoanele de sudur din nou
de la vrf. Desigur trebuie sa fii atent, ca prile din spate sa fie blindate
numai n locurile uzate, unde nu se lipesc de corman. Altfel ar putea fi
probleme la fixare.

18

1. CAP IV

Material grafic

19

20

21

22

23

24

25

26

27

Surse bibliografice:
1. Maini i instalaii agricole , Toma Drago, Scripnic Valentin, Mitroi
Constantin, Editura Ceres, 1981
2. www.galloway.ro site SC. AGRO-BUCHER S.R.L. tehnologie Terra dur.
3. -MECANICA CEAHLAUL PIATRA NEAMT, www.mecanicaceahlau.ro
-

S.C. MAT S.A. Craiova www.matcraiova.ro

S.C. Servoplant S.R.L. Bucureti, www.servoplant.ro

S.C. IMUM S.A. Medgidia, www.imum.ro

S.C. Tehnofavorit S.A. Bonida, www.tehnofavorit.ro

S.C. Cyber Trade S.R.L. Braov, www.cybertrade.ro

S.C. Gospomas S.A. Oneti, www.infocompanies.com/Gospomas-SA-Onesti-

97850.htm
-

S.C. Agrosez S.A. Sibiu, www.agrosez.ro

28