Sunteți pe pagina 1din 215

A" JULA

E. CHIgU

GH. MOLDOVEAN

D.VELICU

D. SAVESCU

GH. MOGAN

R. VELICU () E. EFTIMIE

CL. POZNA

'

D. OPREAN <} M. LATES

MECANTSME 9URUB r PIULITA


iruonuuAR DE PRotEcTARE

EDITURA

LUX LIBRIS

CT]PRINS

I.

pRxrATA ......,.....i............. .........7 GIIID PENTRU INTOCMIREA $I SUSTINEREA UI\[U

PROI8CT............
1.1. TEMA DE 1.2. cRAFrcuL nn 1.3. 1.4. MEMORIUL DE 1.6.

PROIECTARE

..........e
.............9 ..................9 .......... 10 ............... l0

BIBLIOGRAFTA CALCUL........... CUPRINSUL

onsrAguRARE
cRAFrc4...........
iN DosARUL DE

r.5. DocUMENTATTA

..........r2 pRE................12 ....T2 ......... t3 ............ 13

2. CONSTDERATTT pRrVrNr) PROTECTAREA iX COIVSTRUCTrA DE

ZENTARE A PROIECTULUI r.8. ALTE 1.9. SUSTTNEREA PROrECTULU.."....

r.T. ARANJAREA MATERIALELoR

rnucrzARl.............

3. PROTECTAREA ASISTATA NN CALCULATOR...

2.1. ETApELE pE LUCRU ix ...,...........21 2.2. CONTTNUTUL DOCUMENTATTEI TEHNICE DE PROTECTARE ..........22 2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE MA$rNr .................22 2.3.1, Etapele proiectirii ..............23 2.3.2. intocmirea desenului de ansamblu .........23 2.3.2.1. Reguli de reprezentare tn desenul de .........24 2,3.2.2, Pozilionarea elementelor componente ale ansamblulai.............25 2,3.2.3. Cotwea desenelor de ................28 2.3.2.4. Tahelul de ...................28 2.3.2.5.Etapeleintocmiriidesenuluideansamblu .................29 2.4. PROTECTAREA ORGANELOR DE .................29 2.4.1, Etapele proiectirii organelor de ..............29 2.4.2. intocmirea desenului de ..........31 2.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenulai de *ecu(ie............ 31 2.1.2.2. Etapeletntocmiriidesenuluideexeculie. .........,.........32

MA$rr\I

pnoracrARn...

........2r

ansamblului............. ............. ansamblu

ansamblu componenld..........

MA$INI............ mapini. execufie...............

3.1. DEFINTRE. TERMTNOLOGTT tNnUprTE .......35 3.2. OPERAREA SISTNMELOR ...............36 3.3. COMPONENTELE STSTEMELOR ............39 3.3.1. Reprezentarea grafictr sau modelarea geometricii a produsului...........39 3.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsu|ui..........,............40

........... CAD CAD.........

...........35

Mecanisme guru b-piu lifn. lndrumar de proiectare

4. MECAhIISME $t RUB-PIULITA
4.1. CONSIDERATTI GENERALE 4.2. FTLETE DE 4.3.

Analiza structural-lizici a produsului............ Calculul matematic complex Dezvoltarea de noi softuri specializate Redactarea documenta{iei tehnice............. 3.4. CONCURRENT ENGINEERTNG (CE) ........
3.3.3. 3.3.4. 3.3.5. 3.3.6.

5.

4.4. CALCULUL MECANISMELOR $URUB-PIULITA... 4.4.1. Stabilirea schemei structurale a mecanismului gi a inctrrcirii principalelor elemente componente.............. ..................'.. 55 ...-.-...56 4.4.1.1. Cricul simplu ....56 piuli1d rotitoare... 4.4.1.2. Cricul cu ...........-.57 4.1.1.3. Presa ca gurub cu doud coloane ............. 58 gi aa1iune..... dahld 4.4.1.4. Crtcurile telescopice cu ..:...'.......... ................61 4.4.L5. Cricurile cu pdrghii elemente componente ale pentru principalele 4.4.2. Etapele de calcul .........66 mecanismelor gurub-piu[{n...... DE MECANTSME 4.5. SCHEME STRUCTURALE $URUB-PIULrT4............. 66 .....75 METODOLOGII DE . Tabelul 5.1 - Metodologia de proiectare a cricului cu piulila rotitoare ....................77 o Tabelul5.2 - Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice gi cu dubl6 ........84 acliune qi piulili . Tabelul 5.3 - Metodologia de proiectare a cricurilor cu pdrghii cu o .......95 cu doud piulife....... ............... 105 o Tabelul 5.4 - Metodologia de proiectare a presei cu gurub.... o Tabelul 5.5 - Metodologia de proiectare a mecanismului de ac{ionare cu

MI$CARE MATERrALE.....

...........

.....40 ...............40 .................41 ..........41 ...............41 .,....,....43 .........43 ...........,...44


..........47 ................ s5

PROIECTARE

clichet clichet

orizontal...

.......ll2

o Tabelul5.6 - Metodologia

6. SOLUTII CONSTRUCTM 7. A1\[EX8............

vertical......

de proiectare a mecanismului de aclionare cu

.-...."'120

r tr]rip{4

o ANEXA o ANEXA o ANEXA r ANEXA

. AI.{EXA r ANEXA r dlrtpXA

....'...... 160 FORMATE (Extras din SRISO 5457) 2 - DESENE TEHMCE. SCARI @xtras din SR EN ISO 5455) ........... 160 3 - RAZE NORMALE DE RACORDARE @xtras din STAS 406)....... 160 -.-.-... 161 4 - INDICATOR (Extras din SR ISO 7200) 5 - NOTAREA STARII SUPRAFETELOR @xtms din SR ISO 1302) . 162 6 - GAITRI DE CENTRARE (Extras din STAS 1361)......... ...166 7 - DEGAJARI PENTRU RECTIFICARE (Extras din STAS 7446) .....167 8 - INDICAREA ELEMENTELOR ARCURILOR ELICOIDALE PE DESENELE DE EXECUTIE (Extras din STAS 2rc2)............... 168
1-

.. r2s .......... 15e

Cuprins ANEXA 9 - TOLERAREA DIMENSIUNILOR LIMARE $I tINGHru............... 169 LARE (Extras din STAS ISO 406).171 (Extras EN ........................... SR 20286-2) ISO din ANEXA l0 - TOLERANTE ANEXA r l - TNSCRTEREA TOLERANTELOR DE FORMA $I POZITIE .....173 (Extras din STAS 738511)..... ANEXA 12 - IIIpATIRTREA DESENELOR @xtras din STAS 74).................. 178 A}IEXA 13 - OTELURI DEUZ GENERAL PENTRU CONSTRUCTII .... 180 (Extras din STAS 50012)....... ANEXA 14 - OTELI'RI CARBON DE CALITATE PENTRU TRATAMENT TERMIC DESTINATE CONSTRUCTTEI .. 180 DE MA$INI (Extras din STAS 880).......... ANEXA t5 - OTEL CARBON T{JRNAT iN prBSe (Exhas din STAS 600)...... 1S1 ANEXA 16 - FONTA CgNU$lE CU GRAFIT LAMELAR TURNATA iN ........'..'.... 181 PIESE (Extras din SRISO 185).. ANEXA 17 - ALIAJE Cu-Sn TURNATE tN BLOCURI (Extras din SR ................ 181 ISO 197-l) ANEXA 18 - OTELURI PENTRU ARCIIRI (Extras din STAS 795)...-..-......-.--- 182 ( A}IEXA 19 - SARMA DIN OTEL CARBON DE CALITATE PENTRU .......182 ARCURI (Extras din STAS S93)......... ........... 183 AI{EXA 20 - TABLE GROASE (Extras din STAS 437)......... (Extras din ROTLTND OTEL LAMINAT LA CALD. ANEXA 2l OTEL

I
o

o o

a a o o

...... 183 LAMITRASE SAU A}IEXA 22 - TEVI DIN OTEL FARA SUDURA ..'...-.--. 184 NATE LA RECE (Extras din STAS (Extras SR din ANEXA 23 - FILETE METRICE ISO DE UZ GENERAL ................. 18s ISO (Extras din SR ISO ANEXA 24 - FILETE METRICE TRAPEZOIDALE ................. 187 rso . A].{EXA ?5 TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE .....".. 191 i'S.TRICE (Extras din SRISO ANEXA 26 - IE$IREA $I DEGAJAREA FILETULIII' FILET TRAPEZOIDAL (Extras din STAS """"""197 VIETRIC FILET . FtrLETIILIII. DEGAJAREA IE$IREA 27 ANEXA $I ISO DE UZ GENERAL (Extras din STAS 3508/1).......-'---."".""' 198 A}..{EXA 23 . $URUB CU CAP TMXAGONAL FILETAT PANA SUB " 199 CAP (Exhas din SRISO ANEXA 29 - $UIRUB CU CAP HEXAGONAL MIC $I CU CEP CILIN'."""""' 200 DRIC (Extras din STAS o A}{EXA 30 - $URUB CU CAP CILINDRIC CRESTAT (Extras din ......20r STAS r ANEXA 31 - $URUBIIRI CU CAP STRIAT (Extras din STAS 5302) .............."202 e ANEXA 32 - $URUBIIRI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din ......203 STAS

srAS

333)..........

530/l).......

724)..

2904)

2903)

3508/5)..---

4017)

5259)........

7517)......,.

5303)........

Mecanisme gurub-piu$n.

t"dto*"" d" p*i""t*

AhJE)L{ 33 . GAURI DE TRECERE PENTRU ORGANE DE ASAM"""""""204 BLARE FILETATE (Extras din STAS 3336) ASAMDE ORGANE PENTRU o ANEXA 34 - LOCA$URI $I LAMAIE """'205 BLARE FILETATE (Extras din STAS 11574)""" CILINDRIC CU CEP o ANEXA 35 - $TIFT FILETAT CU CRESTAIUn1' inxtur din STAS 10422)'.....::....'....:.--.....-.-.".' """""'206 o ANEXA re - ;'rmr FILETAT CU CRESTATURA $I VARF TESIT ""'207 in"tr* din STAS 4770)........::".-..-...:..... TRONCEP CU o ANEXA 37 - S'TIFT FILETAT CU CRESTATURA, """""""' 208 COIrIIC (Extras din STAS 10421) o ANEXA 33 - $AIBE PLATE (Extras din STAS 520013)..... ..'.-----......209 pfNfnU BOLTURI (Extras din r AI.{EXA:g - $AIBA -sras PRELUCRATA

?r

o ANEXA 40 - $AIBE ELASTICE. $AIBE GROWER (Extras din sR 7666-2) ""'-""'211 o ANEXA +f - $pl,n'fT (Etras din STAS STAS (Extras din r ANEXA 42 - $TIFTURI CILINDRICE o ANEXA 43 - $TIFTURI C61r11CE (Extras din STAS ..,214ANEXA 44 - BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS o ANEXA 45 - BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS o ANEXA 46 - BOLTURI CU CAP (Extras din STAS ANEXA 4? . INELE DE SIGURANTA EXCENTRICE PENTRU CANALELE PENTRU ELE (Extras din ARBORI

ss74)........

"""209

."'210

1991)""""

......'212 1599) 3436)........ ......,2|3 5756)........ 57s4/2) ""zrs .......""'216 5754/l)


"""'217

: l

srAS
O

ANEXA 48 - RULMENTI NilALI (Extras din STAS 3g2l)..'....-

5845/2).....

$I

CU BILE CU SIMPLU EFECT

""'

218

8. PROGRAME DA

o Program de calcul pentru cricul telescopic

CALCUL......

""""""'21'e
""'220

BTBLI0GRAFTE.-......"

"""""'

237

-l

I.

GHID

PENTRU INTOCMIREA PROIECT

$I

SUSTINEREA UNUI

Proiectele trebuie privite ca niqte contracte de proiectare incheiate intre Universitate, prin intermediul indrumdtorului de proiect, in calitate de beneficiar gi studenli, in calitate de executan{i, cu toate obliga}iile ce revin unei astfel de lucr6ri. intr-un contract trebuie stabilite clar sarcinile beneficiarului gi ale executantului, respectarea lor fiind obligatorie pentru ambele pdrfi. Cadrul didactic, in calitatea de beneficiar, are obligafia sd stabileascl tema de proiectare, termenele intermediare pentru ptezentarea capitolelor rezolvate, sd indice o bibliografie corespunzdtoare - existentd in biblioteca Universit6fii - gi si asigure tndrumarea periodic6 a activitdti de proiectare. Studenlii, in calitate de executanfi, trebuie s5-gi insuqeascd tema de proiectare, prin cunoaqterea structurii qi a modului de funclionare a mecanismului ce trebuie proiectat, sd urmdreasc6 etapele de desfigurare impuse qi sd rezolve problemele etapelor respective, la termenele indicate, sd justifice solufiile rezultate in urma calculelor qi formele constructive adoplate gi si prezinte, in final, proiectul in forma ceruti de beneficiar. In continuare, se va prezenta, ?n detaliu, modul de rczolvare a problemelor legate de intocmirea proiectului gi de prezentarea acestuia.

I.1. TEMA DE PROIECTARE


in tema de proiectare, pentru mecanismele gurub-piulifd de tipul cricurilor, se indic[, ca date de proiectare, sarcina maximl de ridicat - necesard stabilirii principalelor dimensiuni ale elementelor componente - gi ?n6{imea maximi de ridicare. Pe l6ngd datele de proiectare, in tema de proiectare sunt indicate principalele capitole pe care trebuie sE le conlind memoriul de calcul, precum qi desenele ce trebuie executate. De asemeneao sunt prevdzute precadri cu privire la forma de prezentare a memoriului de calcul qi a documentafiei grafice. Exemplu de Temd de proiectare, pentru proiectul de an nr. l, la disciplina Organe de maqini, la Universitatea Transilvania din Braqov, este prezentatla sftrgitul capitolului.
1.2. GRAFTCUL DE DESFA$URARE

Problemele prevhzrfte in tema de proiectare este necesar a fi rezolvate in termene clar definite, pe perioada unui semestru. Pentru a stabili un ritm optim de efectuare a lucrtrrilor prevdzute in tema de proiectare, in concordanJd cu dificultatea fiec5rui capitol, graficui de desftqurare prevede date pentru avizarea rezultatelor calculelor gi a desenelor (vize periodice), precum qi termenul limiti de predare a proiectului.

l0

Mecanisme qurub-piulif5. indrumar de proiectare

sarcinilor prevazute Obligativitatea studentului constd in respectarea, in totalitate, a pentru acordarea vizei. Sunt previzute 9i misurile ce se impun in cazul nerespect6rii prevederilor cor$ractuale. proiectul de an nr'l' Exemplu de Grafic de desfdsurare a activitalilor legate de mecanism qurub-piuli,t6, este prezentat la sffirqitul capitolului'
1.3. BIBLIOGRAFIA

pr

in domeniu' Pentru La intocmirea unui proiect, este necesar s6 se studieze bibliografia proiect al studenfilor primul proiectul de an ilf. 1, la iisciplina Organe de maqini, care este pun la qi de la profilul tehni;, prezentul indr*umar de proiectare' ca precedentul [18]' airpo"iliu studen{ilor ma.ioritatea elementelor necesare intocmirii proiectului' ar trebui gi Bibliografia carea stat, par;ial, labaza realizdriiprezentului ?ndrumar care consultatd de studenli este prezentatdla sfhrqitul capitolului.
1.4. MEMORIUL DE CALCUL

in tema de Memoriul de calcul trebuie s6 con{ina, conform etapelor prevdzute Degi cricului' ale proiectare, calculele de rezistenld ale principaielor elemente componente intocmirii proiect didactic, studenlilor li se cere sd respecte toate regulile impuse

este un unui proiect autentic. relatiilor de calcul' Modul de prezentare a capitolelor, subcapitolelor qi paragrafelor, a incontinuate, a modului de redactare a tabelelor gi a schilelor este ilustrat prinpreientarea' gurubul principal al unui cric cu a unui capitol din memoriul de calcul, capitol referitor la dubl6 acliune. p.ttit" la alegerea justificativ La sfhrqitul memoriului de calcul se adaugd "Memoriu "l piese din princ-?alele materialelor, a semifabricatelor qi a soluliidr construcfive Pentru muncii'o gi "Bibliografrt'' componentu *""*ir*,rlui", "Norme de teirnica securitdlii prezentate in capitolul 2, iar sunt Reguli mai amanunfite pentru iratocmirea proiectului pentru proiectarea asistatd in capitolul 3'

EXEMPLU DE CALCUL principal al cricului cu dubl6 actiune pentru qurubul


2. CALCULUL $URUBULUI PRINCIPAL
2.

(9:25000 N)

Alegerea materialului Se alege OL 60 STAS 50012 de Predimensionare Calculul 2.2. o Sarcina de calcul : . N F Q: 1,3 25000 32500 p 1,25... 1,3 [5] r Diametrul interior al filetului

l.

e,: :

6o":60...80 MPa [5]

Ghid pentru intocmirea $i susfinerea unui proiect


Alegerea filetului standardizat Se alege firet ttapezoidal Tr 32x6 sR prezentate ?n fig. 2.1 qi tatr-lul2.l.

ll
dimensiuni

ISo 2904, cu principalele

Fig.2.1

Diametrul nominal

Pasul P, mm
6

d,mm
32

Dimensiunile principale ale filetului Diametrul Diametrul Diametrul interior mediu exterior dz: Dz, /lrtnr:t Dt rnrn d3, nffift D1, IIlfiI 29 J3 2s 26

Tabelul2.l

2.3. Verificarea condifiei de autofrinare o Unghiul de inclinare al spirei filetului

B2=arctg

P 6 ndr=arcter**=3'770

Unghiul aparent de fiecare


cp'=

arctg F;: *.1g- o'11- = 6,50 -

"or9 L2

"or_3_g

o
2.4.

F:

Condilia de autofrdnare

0,11...A,D l2l

o r o

Fz=3,770(g':6,50 Verificarea la solicitiri compuse


Momentul de torsiune care solicitd gurubul

Mt = Min,t = n*rub'+Fz) =25000+,9(6,5 +3,77) = 656B2Nmm


Tensiunea efectivd de compresiune

o"

48 4.2500a =;E = = 5l MPa *og


t6

Tensiunea efectivd de torsiune

_ t':

nirtr = 3,r4a53 =22MPa

Mt

16.65682

T2

Mecan isme

gu

rub-piu lif i. Indru ma r de p roiecta re


a

Tensiuneaechivalent6

c| + az!
1.5.

+ 4.222

=67MPa lsor= 70MPa

a a a

DOCUMENTATIA GRAFICA

Prin documentfiiagrafici se definitiveazl.proiectul, aceasta impreund cu memoriul de calcul formdnd un tot unitar, in sensul cd materialele alese gi dimensiunile calculate se regbsesc in totalitate in desenele ?ntocmite. Documentalia grafici cuprinde desenul de ansamblu qi desenele de execufie. in desenul de ansamblu sunt prezentate toate piesele componente, atdt cele calculate cdt gi cele standardizate, unele dintre ele fiind calculate la rezisten!6, dacd acestea definesc buna func{ionare a mecanismului. Desenele de execulie sunt ?ntocmite doar pentru piesele nestandardizate, acestea con{indnd cote, toleran{e la dimensiuni, abateri de formd qi de pozi,tie, rugozit[1i, condilii tehnice, materiale, tratamente, duritdli etc. Detalii legate de realtzarea desenului de ansamblu - prezetrtarea proiecfiilor, completarea indicatorului gi a tabelului de componenlE, indicarea caracteristicilor tehnice qi a desenelor de execufie sunt prezentate in capitolul 21.6.

a
o
I t l
i
I

I I
I

sl
S1

nl

I
I

CUPRINSUL

p u
i1

Cuprinsul, plasat de reguli inaintea memoriului de calcul, conline toate etapele parcgrse in memoriul de calcul - capitole, subcapitole, paragrafe - aranjate in ordinea rezolvdrii lor, precum qi paginile unde acestea se regdsesc in memoriul de calcul. Cuprinsul dd posibilitatea beneficiarului s6-gi facd o imagine clarS asupra modului de abordare a problennelor luate in studiu. La sfrrgitul capitolului este prezerrtal Cuprinsul pentru un cric cu dubl5 acliune, cu clichet orizontal. Titlurile gi subtitlurile de la metodoiogiile de proiectare prezentate in capitolul 5 pot servi pentru ?ntocmirea cuprinsului oricdrui mecanism qurub-piulilLtratatin prezentul indrumar.
1.7.

ci

p d

C(

e,

ARANJAREA MATERIALELOR PROIECTULUI

iX

UOSARUL DE PREZENTARE A

ir tt

ri
c

Toate materialele executate in cadrul proiectului, atdt partea scrisd c6t pi desenele, sunt prinse intr-un dosar, in ordinea prezentatd in continuare. o Coperta (conform modelului dat) o Subcoperta (identic6 cu coperta) o Tema de proiectare (conform modelului dat) o Graficul de desfbgurare (conform modelului dat) . Cuprinsul (conform modelului dat) o MEMORIU DE CALCII (pagind separatd) o Memoriul de calcul propriu-zis (notarea capitolelor, subcapitolelor qi paragrafelor se face conform modeluluiprezentat pentru cuprins 9i exemplului de calcul)

sl

Ghid pentru intocmirea Sisusfinerea unui Memoriul justificativ

o
h

i iHfru?:ffi?:TTH:1ffil:,, "
I.8, ALTE PRECTZARI

:
I I I

: 3:::trij: o Desenur d" :;:,lr':;1ffi,iill."

DESENE (pagine sparat5t ansamblu at mecanismului qurub-piutild

Numerotarea paginilor se face incepdnd cu sus, deasupra textului,

;:H[|,'.*du-se'

puei"ii"-oipdrfitoare "";;;;r r.ri;;;";;$lX{ffiffi*:T::;;


subc,

de redacta proiectdean,indirerentl;4";ft

Toq" recomanddrile .

rlilitrionru DE carcui bsspr.,u) nu se


pentruorice

r.e. SUSTINEREA PROIECTULUT


Activitatea 1a lroiectur de an proiectului sus{inerea

,#:#.|ffi ;16ff ",|*::f ;Hllf


mecqnism

si

,liTHTfi ;"H[:7,:i"{t{i,fi
Corectarea

suTbTiltri;a- se incheie cu predarea Tr , ;;";;"i;-' i3 ry"d*"u iloilitutlli, beneficiu*il'"ucrur didactic

::lf

:tll*:jff *,,*ff;:yf i"t[{y?ifi"f tr:"ffi ;#i#;il;u:,X",,antur(studentur)trebuiesd cdtre benenc iar (cadiur ru""i[
i
r

schemelor ;"tl*-" comentariit* l*gut" de o*:*rare a schileror pi a taberelor, rezultatJJ l*yy,", adoptur"u?irnensiun'or oocumentaf ia constructive etc. La aaflc't se verifica execufie' in sensur respecririi -"orr o" i"*"ri#To?""3.rryi de ansambi, qi u ceror de ,"grrtito, specifice a"**iui 1.Fi", "";ti;;*"a corectd a ;:ry:: c aracr er ist i"'",,-"r,i i. a co nd l i i o r l,liJ,il:":iT l'T,"ffi ,:;fi ',: " : ",
a

prezentare a acestuia: respectarea de carcur, modul o"

""r"d,il,;J{::;::,{:{^JH::.*i#:#?ffi #,i**:#:l*:?*:mgi1l: qi corectituci.,"u "rai"ii *iffi;;lt"og"

m",[dJ:i;,"jti;ff i,Tr"",H""rff

i:,"erin1e,or

1;;a,iiil" ";ili;i"

Pentru edificar prczent4io

*;:;if f

lffi*ir.

'#,HtIpiil",uruiurr"u"{ii*a,",""J"Jolll",turuc6tei
sludenfilor. aypr? intrebdrilor la
ca

",^,_fi

iqi::ffiH:T:?,

J.g"r,ffi

ii

"ontinull rDinao^niuTFulJ:;:;;:x*x;:;,:z_#,::;,"":,,rdspundd,sevor
+S'Z ie"pricare Drutu('r, simbo I, rrahmente tratw obfine in urma tratamentu ce se pot aplica qi ce se o ce reprez4l?1?TlY? se ibroseete ? e Ce rcprezintd Fc "" 20A ?

o Ce repreznte;O! 37 ? (Explicare simbol) o Ce reprer:y^?r?

t4

Mecanisme

gu ru

b-piu li{d. ind ru mar de

roiectare

Ce reprezintn OLC 15 ? (Explicare simbol, tratamente ce se pot aplica gi ce se obline in urma tratamentului) r Cum se obline semifabricatul pentru executarea quruburilor ? o Cum se obline semifabricatul pentru corpul cricului telescopic sau cu dublS acfiune ? o Din ce semifabricate se executd clichetul gi roata de clichet ?

Din domeniul Tehnologiei de prelucrare Ia rece r La ce folosesc gdurile de centrare ? o Pe ce magini unelte se executd puruburile de cric ? r Prin ce procedeu tehnologic se executd filetul trapezoidal ? o La ce folosegte degajarea filetului ? r De ce sunt necesare toleranfele la dimensiuni liniare ? o De ce sunt necesare toleranlele de formd gi pozilie ? r Care sunt bazel.e tehnologice pentru prelucrarea unui gurub de cric cu pArghii ? Din domeniul Desenului tehnic

o Ce trebuie si confini un desen de ansarnblu ?

r r

o o o o o

r r r
o

Ce trebuie si confin6 desenele de execufie ? Modul de inscriere pe desenul de execu{ie a toleran,telor la dimensiuni liniare Modul de inscriere pe desenul de execulie a toleranlelor de forml gi pozilie Modul de notare pe desenul de execulie a stirii suprafe{elor Modul de notare, in tabelul de componen!d,, apieselor standardizate Ce metode de cotare cunoaqteli ? Cum se aleg bazele de cotare ? in ce consti metoda cotdrii mixte ? Ce contin condiliile tehnice ?

Din domeniul Rezistengei materialelor


Care sunt solicitErile simple gi cu ce relalii se efectueazd calculele la aceste solicittui ? o Cum se adund tensiunile de tip o'-o ? Dar cele de tip o-c ? o Ce ?nseamn[ compresiunea excenticL? r Ce reprez rntd W, ? Dw W, ? in ce se misoard ? r Cum se cletermind modulele de rezistent6 pentru sectiuni compuse ? o Cdnd apare flambajul ? in ce categorie de calcule intrd calculul la flambaj ? o Care sunt domeniile de flambai qi cu ce relalii se efectueazd calculul in fiecare domeniu ?

Din domeniul Organelor de masini

r . .

Care sunt avantajele qi dezavantajele filetului trapezaidal? Cum funcfioneazS cricul telescopic ? Dar cel cu dubl6 acfiune ? Cum funcfioneaz6 cricurile cu p0rghii ? o La ce solicitEri sunt supuse gurubtrile cricului telescopic ? Dar gurubul cricului cu pdrghii ?

Ghid pentru intocmirea gi susfinerea unui proiect


principald ?

t5

o La ce solicitlri este supusd spira filetului ? Care din acestea este solicitarea

r t

Cu ce tip de grindi se asimileaz[ spira filetului ? Ce formd geometricd


secfiunea de incastrare ? La ce solioitdri este supus corpul cricurilor telescopice gi cu dubld acliune ? La ce solicitiri este supus dintele rofii de clichet ?

are

este aceasti condilie ? o Care sunt solicitdrile spirei arcului elicoidal cilindric de compresiune folosit la clichetul orizontal ? Care este solicitarea principali ? Care este cursa de lucru a acestui arc ? o La ce moment este solicitatE piulila fix6 de la telescopice gi cu dubld ac{iune ? o La ce moment este solicitat gtiftul care impiedicd rotirea fixe in corpul cricurilor telescopice gi cu dubl6 acfiune ? Care sunt solicitErile qtiftului care solidarizeazd cupa cricului cu dubld ac{iune de capul gurubului principal ? Care dintre profilele pdtrat gi hexagonal este adecvat pentru solidarizarea rolii de clichet de gurubul secundar al cricurilor telescopice gi cu dubld acliune ? De ce ? o La ce se calculeazl pArghiile cricurilor cu p0rghii ? a tn funcfie de ce se aleg rulmenfii axiali de la cricurile cu pergfuii cu o piulilE ? o Ce semnifica{ie are grupa 6.8 de materiale pentru execufia guruburilor de fi.xare ? o Cum se determin6 lungimea manivelei unui cric ? a La ce solicitlri este supus bo[ul clichetului ? a De ce la calculul guruburilor cricurilor telescopice gi cu dubld acliune se lucreazd cu rezistenfe admisibile mai mici decdt cele folosite la alte organe de magini ? Valorile randamentelor quruburilor de migcare sunt mari, medii sau mici ? Ce se poate intreprinde pentru mLrkea acestora ? Care este rolul dopului filetat de la cap6tul gurubului secundar (la cricurile telescopice gi cu dubld acliune) ? Care este rolul gibei de la capdtul gurubului principal (la cricurile telescopice qi cu dubld acliune) ? o Care este rolul bucqei striate de sub cupa cricului telescopic ? a Ce rol arc gaara de diametru d6 xocutatdla interiorul cupei cricului telescopic ? a De ce se prelucrearA carnle pe suprafala cupei care vine in contact cu sarcina de ridicat ?

o e Care este semnifica{ia condiJiei de autofrdnare ? Cdnd

16

Mecanisme gurub-piufifn. indrumar de proiectare

UNTVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV FACULTATEA DE, INGINERIE TEHNOLOGICA CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $I ROBOTICA DISCFLINA ORGANE DE MA$INI

PROIECT DE AN NR.
CRIC TELESCOPIC

STUDENT: ...... FACULTATEA: . SECJIA: ANUL: GRUPA:

iNonuIAArOR DE PROTECT
Conf.dr.ing

ANUL UNIVERSITAR

Ghid pentrt intocmirea gi sus{inerea unui proiect


UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV FACI]LTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICA CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $I ROBOTICA DISCIPLINA ORGANE DE MA$INI
Studenr(d):. Facultatea:.

t7

Seclia:....... Anul:. Grupa:...

TEMADE PROIECTARE (Proiect de an nr. l)


Sd se proiecteze un mecanism qurub-piuliln de

tipul.

r SarcinamaximlderidicatQ=... . iniltimeamaximlderidicai:H-..
Proiecful va".cuprinde:

Date de oroiectare

.........N .........mm

A.

MEMORIU DE CALCUL
Determinarea sarcinilor care incarcd elementele mecanismului pi a reacfiunilor din cuple (inclusiv diagamele de distribu[ie a forfelor pi momentel or pe elemmtele mecanismului) 2. Calculul purubului (guruburilor) de migcarc 3. Calculul piulisei (piutilelor) 4. calculul corpului (dimensiunile corpului se adopti constructiv) 5. Calculul mecanismului de acfionare 6. Calculul cupei 7. Calculul randamentului 8. Memoriu justificativ cu privire la alegerea materialelor, a semifabricatelor gi a solufiilor constructive pentru principalele piese din componenfa mecanismului (gurub, piulild,
corp etc.)
9. Norme de tehnica securitiilii muncii

l.

B.I}ESEIYE
1. Desenul de ansamblu al mecanismului qurub-piuliti (obligatoriu se va executa la scara 2. Desenul de execufie al unui gurub 3. Desenul de execulie al piulifei

l:l)

Observatii
Desenele se pot executa pe h0rtie de desen (in creion sau tuq), pe calc (nurnai ln tug) sau combinat 2. Nu este permis ca desenele in ciornd sd se execute pe hdrrie milimetrictr 3. Memoriul de calcul va fi redacta! in mod obligatorirq pe un caiet tip studenfesc, pe o singurl faf6, iar in final se va retranscrie pe coli forrnat ,4,4 4. Este obligatoriu ca studentii s[ respecte toate recomanddrile cu privire la forma de redactare a proiectului.

l.

Braqov, octombrie

iNonunaAroR DE pRorECT
Conf.dr.ing

t8

Mecan isme

qu ru

b-piulif5. Indru

ma

r de proiectare

IINIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV FACULTATEA DE INCINERIE TEHNOLOGICA CATEDRA ORGANE DE MA$INI, MECANISME $T ROBOTICA DISCIPLINA ORGANE DE MA$INI

cRArirc DE DESFA$I'RARE proiectul de an nr. l, in sem. I al anului universitar orelor la a


Nr.

crt
l.

Perioada

Etape de lncru planificate Darea ternei, a graficului de desfrgurare gi a bibliografiei recomandate Documentare

Nr.vtzet

Vize oblisatorii
Semnatura cagrulul

didactic

2.

Calculul unui mecanism qurub-piuli{i, cu indicarea modului de intocmire a memoriului de calcul (exemplu de
calcul)

3. a
a a

4.

Determinarea sarcinilor care incarcd elementele mecanismului Calculul qurubului (guruburilor) Calculul piulilei (piulif elor) Calculul corpului Calculul mecanismului de acfionare cu clichet pi roati de clichet
desenului de ansamblu Calculul cupei

oI

o r o r o e

. Verificarea"

Calcululrandamentului DEfinitivarea desenului de ansamblu Memoriu justificativ Norme de tehnica securititii muncii Desene de execufie pentru elementele indicate in tema de
analiza
9l

notafea

Observatii l.Predarea proiectului se poate face numai dac[ graficul de desfdgurare confine vizele obligatorii Singura eviden!6 a lucrului la proiect este linutd prin acest grafic 2.Yizele se dau numai in orele de proiect planificatq frecvenla la aceste ore fiind obligatorie 3. Studenlii care incearcl amirrrrea execut[rii proiectului pentru toamni o vor face pe propria rdspundere, in situafii limitb putdndu-se schimba tema de proiectare 4. Termenul timitt de predare al proiectului:. . . ...
Braqov, octombrie

NrnmrAroR
Conf.dr.ing.

DE PRoIECT

Ghid pentru intocmirea gi susfinerea unui proiect

t9

CUPRINS

r
)
1.

MEMORIU DE CALCUL

STABILIREA SARCINILOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICULUI CALCULUL $URUBULUI pRrNCIpAL........ .......5
2.1. Alegerea materialului........... 2.2. Calculul de predimensionare....... 2.3. Yerifrcarea condiliei de autofrdnare 2. .Yeriftcarcala solicitdri compuse... 2.5. Verificareala flambaj

CALCULUL $URIJBIJLUT

3.1. Alegerea materialului............. 3.2. Calculul numdrului de spire ale piulifei qurubului 3.3. Alegerea filetului exterior 3.4. Verificarea condiliei de autofrdnare 3.5. Verificareala solicitdri compuse

SECUNDAR........... principal...

4.

CALCULUL PruLrTEr

5. 6. 7.

CALCULUL CORPULUI............... CALCULUL CUPEr CALCULUL MECANTSMULU DE ACTIONARE......... 7.1. Calculul lungimii manivelei.

4.1. Alegerea materialului........... 4.2. Calculul numdrului de spire 4.3. Verificarea spirei la solicitlri .......l2 4.4. Alegerea dimensiunilor piulifei...... ...............12 4.5. Verificarea piulilei la solicitdri compuse ....... 13 4.6. Verificarea gulerului la so1icit6ri............. ...... 13 4.7. Alegerea gi verificarea gtiftului filetat carc frxeazdpiulita in corpul cricului..... 14

FrXE

..........5 ....................5 ................ 6 ..................6 ....................7 ....................9 ........9 ............9 ............ 10 .............. 10 ................... 10 ............. 11 ........ 11 ......... 1l

....14 .......... 15

....r7

........17 1.2. Calculul prelungitorului......... ......17 7.3. Calculul rofii de clichet.. .............. t9 7.3.1. Alegereamaterialu1ui............... ........... 19 7.3.2. Alegerea dimensiunilor............ ........... 19 7.3.3. Verificarea dinlilor rolii de clichet la solicitdri .....20 7.4. Calculul clichetului................ ......21 7.4.1. Alegerea materialului............... ...........21 7.4.2. Alegerea dimensiunilor............ ...........21 7 .4.3. Verificarea clichetului orizontal la compresiune excentricd........... .........22 7.5. Calculul manivelei propriu-2isi.............. ......22 7.5.I. Alegerea materialului................ ..........22 7.5.2. Alegerea dimensiunilor............ ...........23 7 .5.3. Verificarea manivelei la solicitdri ........23

20

Mecan isme

gu ru

b-piu|i{n. indru

ma

r de p roiectare
........23 .............23 .............24 .....25 ....27

7.6. Calculul bolfului 7 ,6.1. Alegerea materialului 7.6.2. Verificarea bo[ului la

8.

9.

MULU....
10.

7.1.Calculul arcului cilindric elicoidal de compresiune care menfine clichetul orizontal in contact cu dintele rolii de clichet CALCULUL RANDAMENTULUI.. MEMORIU ruSTIFICATIV CU PRIVIRE LA ALEGEREA MATERIALELOR, SEMIFABRICATELOR $I A SOLUTIILOR CONSTRUCTIVE PENTRU PRINCIPALELE PIESE DIN COMPONENTA MECANIS-

clichetului. ............... solicitlri

NORME DE TEHMCA SECURTTATIT BIBLIOGRAFIE ..............

MUNCIr...

...........28 ...............31 .................... 3l

fi

el

a a a

DESENE Desenul de ansamblu al mecanismului gurub-piuli!5 Desenul de execufie al qurubului principal Desenul de execufie al piulilei fixe

Al

n,
2

ft

ll

nl

c(

el

pl

p1

BIBLIOGRAFIE (Proiect de an nr. I)


ALEXANDRU, P. $,a. Mecanisme, vol. II. Universitatea din Bragov, 1984. 2. OnAGUCI, I. g.a. indrumar de proiectare in constructia de magini, vol. I. Bucuregti, Editura Tehnic[, 1981. a J. DRAGHICI, I. q.a. Organe de magini. Culegere de probleme. Bucuregti, Editura
1.

tt

dr

4. DRAGHICI,
5. 6. 7.
8.

Didacticd qi Pedagogicd, 1980. I. p.a. Organe de magini, vol. I. Universitatea din Bragov, 1981. GAFITANU, M. g.a. Organe de magini" vol. I. Bucureqti, Editura TehnicS" 1981. JIILA, A. S.a. Mecanisme gurub-piulifb. indrumar de proiectare. Braqov, Editura Lux Libris,2A0A. J{ILA, A. q.a. Organe de magini, vol. I. Universitatea din Braqov, 1986. Culegere de norme pi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente ale maqinilor, vol. I pi II. Universitatea din Braqov, 1984.

ri

h
h
SF

AI

\.2

c(

sir

.LO CONSIDERATII PRIVIND PROIECTAREA IN CONSTRUCTIA DE MA$INI


Proiectarea este una din etapele parcurse in realizarea unui produs in construcfia de ma$ini, etap6 in care, p baza calculelor ingineregi, este elaborat6 irnaginea grafic6 a viitorului produs, impreuni cu toate detaliile gi condiliile tehnice necesiue fabricaliei gi exploatdrii acestuia. Cu alte cuvinte, proiectarea este un act de creafie, desemndnd o activitate tehnicfi desftgurat6 in scop productiv pi care urmireqte furnizarea tuturor datelor necesare transpunerii ln practic[, cu mijloace materiale gi financiare corelate, a unei teme sau a unei idei [16]. in conceplie globalS, activitatea de proiectare, denumitS in sens larg "Proiectare totald", este definitd" ca acea activitate sistematici necesarS care ?ncepe cu descoperirea lipsurilor de pe piala 9i se desfigoard pdnd la vhnzarea produzului care sA satisfaci aceste nevoi [36, 38J. Conform acestui concep! activitatea de proiectare trebuie s6 cuprindd: cercetarea piefei in vederea descoperirii lipsurilor, elaborarea specfficafiilor de proiectare, elaborarea conceptului (solufia de principiu), proiectarea detaliilor, proiectarea fabricafiei gi
pro iectarea desfacerii.

a_A

In constructia de maginr" proiectarea presupune rezolvarea a doud probleme principale: proiectarea ansamblului gi proiectarea organelor de mapini componente. Proiectul constituie rezultatul activit6lii de proiectare gi reprezintl o lucrare tehnic6, sub forma unei documentalii tehnice, intocmitl in scop productiv qi care cuprinde toate calculele, desenele, condiliile tehnice, recomanddrile gi instrucliunile necesare pentru executarea gi exploatarea unui sistem tehnic [16].
2.1. BTAPELE DE LUCRU iX TNOTTCTARE

o inswirea temei de proiectare. Temade proiectare este lansatd de citre beneficiar gi reprezint6 o ?ngiruire de date, cerinle gi condifii tehnice care constituie performanlele impuse
viitorului produs. Proiectantul, potrivit propriei sale viziuni, va aduce completdri gi modificSri temei primite. Tema rcniltat\ insugitd de ambele pdrli, devine documentul pe
baza cdruia se va realiza gi omologa viitorul produs. o Documentarea. Etapa de documentare are ca scop procurarea futuror datelor care ar putea fi folosite in rezolvarea temei. Documentarea iaeaz6, doud aspecte: analtza factorilor care condifioneazil rcalizarea produsului qi studiul datelor din literatura de specialitate. Factorii care condilioneazdrealizarea produsului sunt: condiliile in care va funcliona gi va fi exploatat produzul; condiliile de frbricalie oferite de executant; oferta pielei privind componentele tipizr;te, posibil a fi incluse in viitorul produs; nivelul calitativ aI produselor similare Ge plan nafional gi internafional). Prin studiul datelor oferite de literatura de specialitate, sunt oblinute informafiile necesare in rezolvarea temei. Sursele uzuale de documentare sunt: bibliografia (ca{i reviste,

22

Mecan isme

gu ru

b-piufi f n. ind rumar

e proiectare

prospecte, cataloage, norme, standarde, brevete de inven{ii qi inovafii); proiectele asemhndtoare existente, chiar dacd acestea confin doar ansamble, subansamble sau organe de maqini posibil a fi utifizate la proiectarea noului produs; vizitele de documentare la firme care executd produse asemdndtoare cu cel ce urmeazd a fi proiectat; disculii cu specialigti in
domeniu.

Printr-o corect6 documentare se evit5, in mare mdsur6, redescoperirea unor solutii deja cunoscute qi se reduce volumul muncii de proiectare. o Proiectarea ansamblelor componente ale viitorului produs. o Proiectarea organelor de masini care alc6tuiesc ansamblele produzului. t Elaborarea documentoliei tehnice a produsului" in forma sa originald" gi'executarea copiilor necesare. t Avizarea proiectului, athtla executant c6t gi la beneficiar.
2.2. CONTINUTUL DOCUMDNTATIEI TOHNICE DE PROIECTARE

tn conformitate cu prevederile STAS 6269, documentafia tehnica de proiectare a unui


produs, ?n construclia de malini, cuprinde o parte scrisi pi una graficE. o Partea scrisd a documentaliei este alcdtuiti din: memoriul tehnic, caietul de sarcini gi cartea tehnic6. Memoriul tehnie justifici principalele decizii luate in legdturd cu: soluliile adoptate (funcfionale, constructive qi tehnologice); stabilirea dimensfurnilor, pe hza" calculelor qi a alegerii constructive? precum gi verificarea acestora; materialele utilizate; instructiunile privind execulia, montajul, exploatarea, intrefinerea qi repararea viitorului produs; instrucfiunile privind securitatea muncii. in memoriu se anexeazl tema de proiectare, lista pieselor de prim6 uzur| listele echipamentelor tipizate (mecanice, electrice, hidraulice etc.), borderoul p6rfii desenate, lista de semn6turi a factorilor de r6spundere. Caietul de sarcini cuprinde lista p64ilor componente ale produsului gi lista parametrilor pe care atit ansambhrl cdt gi pdrtile sale componente trebuie sd ii ating[ in exploatare, impreunl cu mdsurile care trebuie luate - in timpul execufiei, montajului gi punerii in funcfiune - pentru realizarca respectivilor parametri. Cartea (notila) tehnied descrie, cu mijloace gi tn limbaj accesibil utilizatorului, componenga, funcfionarea, montajul, exploatarea, modul de intrelinere qi reparare a produsului. Partea graJicd a documentaliei confine: desenul ansamblului general gi de amplasare a acestuia; desenele ansamblelor componente; desenele zubansarnblelor; desenele de execufie ale elementelor din componenfa subansamblelor; schemele sistemelor cu funclii corelate (hidraulice, pneumatice, electrice, electronice etc.); schemele de prindere in vederea ridicirii qi transportului. 2.3. PROIECTAREA ANSAMBLELOR DE ORGANE DE

MA$INI

Ansamblele reprezinti unitSli distincte din punct de vedere constructiv qi firncfional, alc6tuite din grupuri de mecanisme, cu rol bine determinat in cadrul sistemului tehnic din

Considera{ii privind proiectarea in ccnstrucfia de magini

23

care fac pafie. Din punct de vedere al proiectdrii, ansamblul poate fi considerat: o magind sau un utilaj, care intrd in componenfa unui agregat sau a unei instalalii tehnologice; un motor, o transmisie sau un mecanism, care intrd in componenfa unei maqini sau a unui utilaj. Una din principalele tendinle in proiectarea ansamblelor o constituie folosirea pe scard Wgd a elementelor tipiz-ate, asigurdndu-se ia acest fel importante avantaje atdt la proiectare cdt gi la execulie sau reparafie.

2.3.1, Etapele proieetirii ansamblului

Stabilirea caracteristicilor tehnice necesare ale ansamblului, lindird seama de destinalia acestuia. Pe baza datelor oferite de tema de proiectare sau a celor alese, se
stabilesc: gabaritul, fo4ele gi momentele rezistente, vitezele gi turaliile elementelor de iegire, limitele minime ale randamentului. Stabilirea sistemelor de antrenare gi a caracteristicilor acestora.

o t o

Stabilirea schenrelor ansambluluL La proiectarea unui ansamblu nu se poate rcaliza direct un desen al acestuia. Apropierea de scopul final al proiectirii este posibild prin elaborarea succesivi de scheme din ce in ce mai dezvoltate. Pornind de la o schemb fimclionald simpl6, se ajunge la schema structural6, apoi la schema cinematicd, pn baza cdreia - prin intermediul schemei constructive - se poate elabora desenul de ansamblu. t Stabilbea tncdrcdrilor diferitelor organe de magini al cfuor rol este determinant ln r ealizar ea anmmblului. . impdrlirea ansamblulud pe subansamble pi parJi componente. o Alegerea componentelor tipizate care pot fi incluse tr construclia ansamblului. o Dimcnsionarefi organelor de masini principale, pe baza incdrcirilor determinate pentru fiecare dintre ele. o Stabilirea variantelor constructive. Pornindu-se de la schemele structurale, cinematice qi constructive, dup6 alegerea componentelor tipizate gi dimensionarea organelor de magini principale, se intocmesc, de obicei" mai multe varinate constructive ale ansamblului, pentru care se determind indicatorii tehnico-economici (performanfe funcfionale, consumuri de materiale qi energie, costuri etc.). c Stabilirea variantei acceptate, dupd analtza indicatorilor tehnico-economici pentru variantele constructive intocmite anterior qi luarea in considerare a punctelor de vedere ale beneficiarului gi executantului gi realizarea corecfiilor cerute de cdtre ace$ia. . intocmirea proiectului de execuyie, prin detalierea variantei constructive acceptate qi proiectarea organelor de maqini componente. o Includerea in ansamhlul general, prin stabilirea detaliilor de leg6turi.
2.3.2. tntocmirea desenului de ansamblu
Desenul de ansamblu constd in reprezentarea graficd a unui dispozitiv, a unui aparat, a unei instalalii etc., cu toate elementele componente dispuse la locul in care acestea funcfioneazd. Scopul desenului de ansamblu este sd redea pozigiareciprocd a elementelor componente gi sb ofere atdt posibilitatea in{elegerii funcliondrii ansamblului reprezentat cdt gi succesiunea de montaj a elementelor care compun ansamblul.

24

Mecan isme gurub-piufi{n. indru m ar de proiectare

tn desenul de ansamblu nu este obligatoriu ca elementele componente s5 fie determinate complet, nici ca formE gi nici ca dimensiune. Din acest motiv, desenul de ansamblu nu poate constitui o documenta{ie tehnici pentru executarea elementelor componente. Desenele de ansamblu se executb in conformitate cu prescriptiile cuprinse in STAS 6134.
2.3.2.1. Reguli de reprezentaretn desenal de ansamblu Desenul de ansamblu se execut[ cu respectarea normelor generale de reprezentare in desenul tehnic (dispunerea proiec{iilor, reguli de reprezentare a vederilor 9i sec}iunilor, tipuri de linii utilizate tn desenul tehnic etc.). o Un desen de ansamblu trebuie ca printr-un numdr minim de proiecfii (vederi sau secfiuni) sE ofere posibilitatea intelegerii depline a funcfionErii ansamblului, sd prezinte clar pozigiarelativ[ a tuturor elementelor componente qi sd perrnitii pozilionarea acestora' . in proiecfie principald, ansamblul se reprezintS in pozilia de funcfionare. . in cazul asarnblarii a dou6 elemente (?n general, de tip arbore-butuc) intre care existd joc rcnsltat din dimensiuni nominale diferite, aceste elemente se reprezintd cu linii de un contur distincte, corespunzdtoare fiec6rui element component (fig.2.1, a); dac6 asamblarea re.rea\zeazd far6. joc sau jocul rczriltd din abateri ale aceleiaqi cote nominale, zorra de contact dintre cele doud elemente se reprezintb printr-o singurd linie de contur

(fig. 2.1, b).

Fig.2.I

Fig.2.2

Reperele aldturate, reprezentate in secfiune, se haqtreazl, in direclii diferite sau cu distanf6 di$rit6 intre liniile de hagur (fig.2.2); pentru unul qi acelaqi reper, care apare ln mai multe secfiuni, hagurul este identic. o Elementele de fixare (guruburi, piulile, qaibe) se reprezintd numai in vedere

(fig.2.3).
Asambldrile filetate sunt astfel reprezentate inc6t inqurubarea sd nu fie rcalaatd pdnd la re&u, existAnd zone filetate neutilizate, prin care se oferd posibilitatea unei str6ngeri suplimentare (v. fig. 2.3); exceplie de la aceast[ reguld fac asambldrile cu prezon (fr$.2.q. o Daci este necesard reprezentarea unor elemente acoperite, unele piese se pot considera in mod convenfional indepdrtate, menfion6ndu-se pe desen aceast6 convenlie (fig. 2.s qi STAS 6134). . Capetele hexagonale ale guruburilor qi piulilele hexagonale se repreztntd" in proieclia principal[ i desenului de ansamblu, astfel ?ncdt acestea sd prezinte trei fe]9 ale prismei irexagbnab (v. fig. 2.3, fig.2.4 qifig.2.5), iar in eelelalte proiecfii numai dou6 fefe.

Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini

25

Elementele dintr-un ansamblu, care se deplaseazd in timpul funcfionflrii, se repreztntl in dou5 pozilii extreme: in pozilia inifiald, avdnd conturul trasat cu linie continud groasd qi ?n pozilia limitS opusb, av6nd conturul trasat cu linie - doud puncte subfire. Aceste elemente pot fi reprezentate pi numai intr-una din pozi{ii, inscriind pe o aeeeagi linie de cot[ cele dou[ valori limitd ale dimensiunii de gabarit (v. fig. 2.5). A-A
R

-R

c-c

r
a

Fig.2.3
Piesele care nu aparlin ansamblului reprezentat ci unui ansamblu invecinat se reprezintfi cu linie sublire. 2.3.2.2. Pozigionarea elernentelar co*ryonente ale

flnsumblului

Fiecare element component al unui ansamblu se noteazd cu un num6r de pozifie, ce corespunde numdruiui din tabelul de componenfi al desenului de ansambhr, respect6ndu-se regulile prezentate in continuare" o Numerele de pozilie se ?nscriu la capdtul unor linii de indicafie, trasate cu linie continub sub1fue, celdlalt capdt al liniei terminindu-se cu un punct, situat pe suprafa,ta din
desen a elementului pozilionat (v. fie. 2"3 pi fig. 2.5).

Liniile de indicafie se traseazd inclinat gi in aga fel inc6t si nu se confunde cu alte linii (de contur, axe de simetrie, linii de hagur, elemente de cotare). Nu se admite ca liniile de indicafie sd fie paralele sau sb se intersecteze.

;T
^l

Fig.2.4

26

Mecanism e qu ru b-piu lifn. indru ma r de proiectare

o o -t
t

U
.A

CJ

14,15,K

Roata de minE indePirtat5

Fig.2.5, a
nominald de Numerele de pozilie se inscriu in afara proiecliilor, cu dimensiunea pozifie ntr 7,5...2ori dimensiunea nominald de inscriere a cotelor de pe desen' Numerele de se subliniazi gi mr se incercuiesc' o Elementele componente ale unui ansamblu se pozilioneaz'd in proiecfia in care Se recomandi ca un acestea sunt mai clar re,iprezentate gi pot fi identificate cu uqurinld' din acelapi deseno sd fie element s6 fie po"ifoi o singur6'datd,iar elementele identice, uc"iagi num[r. 3e admite inscrierea numdrului de pozilie pentru acelagi pozifionate

"u

considemfii privind proiectarea in construcfia de maqini

27

16 ,f

Saibi Grover

N 12

sR7666-2
STAS 4551

olc

55 A

Prezon M12115t167

grupa 6.8
gfupa
8

t$

PiutiJl Saibi PiutiJi

M 12

STAS

4O?1
1

l3
12 11 10 9

Grower N'16
.t't

sR 7666-2
STAS 4071
RV -'11

olc

55 A

lO m6n5

grupa
Fc 200

I
Turnat

Roati de

Tiji
Bucsi

fitetatS

RVRV

10

0L 50 0L 50

-09

Piuliti
6arn tu rd
i

RV -08

olc

45

*
7 o 5

RV-07 RV-06
RV

5
1

Cauciuc

Buc;5

0L 50 0L
C

Buc;i fitetati
Garni

-05

50

turi

RV -OI, RV

auc iuc

?
', I, a

Ventil Bucsi
Corp
Denumirea

-03 I
1

0Lc 15

z
1

RV-02
RV

0L

50

-01

Fc 200
14a

Turnaf 0bserva-fii
\4asa

Poz.
Desenat

Numir de desen

sau
I

STAS

Buc.

terial

+oiectat Ionescu E. Voicu L Veri ficat Radu M.


Aprobat
Pta nga

llil

t:
Da
A

Tomoiu E.

&,rl^^ cFDIN

:20 .12.1998
NSILVANIA

fln L_*J

uM.

Al 594 x
(

8tr1 I

[*r]

UNIVERSITATEA,.TR

"

ROBINET

CU VENTIL

nt.

BRASOV

Caledra : 0.H, M.R.

RV-OO

Fig.2.5, b
element de mai multe ori, in proiecfii diferite ale desenului de ansamblu, numai dac6 acest lucru contribuie la o mai buni infelegere a desenului. r Elementele dintr-un ansamblu destinate aceluiagi loc de montare (de exemplu: $urub, F b^u: plulifd) pot fi pozifionate cu o singur6 linie de indicafie. in u"*ri ctv, numerele de ponfie se inscriu pe orizontal5, in ordine crescitoare, separate prin virgule (v. fig. 2.5). r Nurnerele de pozilie se inscriu pe linii pi coloane paralele cu laturile formatului (v' fig. 2.5), intr-unul din urmdtoarele moduri: in ordinea aproximativd a montarii; ?n ordinea succesiunii numerelor de pozilie, in sens orar sau in sens trigonometric, pentru fiecare proiecfie in parte' Pe acelagi desen de ansamblu numerele dJ pozilie se lnscriu numai ?ntr-unul din modurile prezentate.

Mecanisme gurub2.3.2.3. Cotarea desenelor de ansamblu


Pe desenul de ansamblu se coteaz6: dimensiunile de gabarit;

tndrumar de proiectare

o dimensiunile elementelor de legiturd cu organe de maqini,

subansamble sau ansamble

invecinate; dimsnsiunile care *rcalneazd la montaj; o pozifiile extreme ale elementelor care se deplaseazn in timpul funcliondrii ansamblului; o alte dimensiuni necesare.

2.3.2.4. Tabelul de comPanengd

Tabelul de Acest takl serve$e la identificarea elementelor ansamblului reprezentat. gi de chenarul formatului componenld s apazh deasupra indicatorului, lipit de acesta (v. fig. 2.5.b gi fig. 2.6, a)'

intreruperea tabelului de componen!6, din cavza


reprezentdrilor de Pe desen, acesta poate fi continuat deazupra rePrezentdrii, ftrA repetarea titlurilor coloanelor (fig. 2.6, b), sau ?n stdnga indicatorului, rePetdndu-se ira acest caz titlurile coloanelor (fig.2.6, b qi c). Acest tabel se completeazd de jos in sus. Modul de comPletare a

Cand este

necesar6

- lndicator 2 - Tabet de comPonenli 3 - taput tabetu lui de


1

rubricilor tabelului

de

componenfE este exemPlificat in ftg.2.7.

cornponenfi

Fig.2.6
c
.+

Surub M6x20 Rutment Ni 2308


C

STAS 4272
STAS 30I.3 2Pl.1 -02 03

12

grupa 8.8
0L 3?
41MoC11

t
?
I

3
2
1

apac

RoaiS dintati
Carca

si
qn

2P41 -02- A2 2P41 -02-01


Nr. desen sau STAS
l+5

Ft200
Materiat
t-

Turnat
Observafii
25
-ESa

Poz
10

Denumirea

Buc
10

net kd /brjr..

30

10

180

Fig.2.7

Considera{ii privind proiectarea in construc{ia de mapini

29

Pentru componentele standardizate ale ansamblului, in coloara a doua se trece denumirea, conform standardului, iar in coloana a treia a tabelului se ?nscrie numhrul

in coloana rezewatd observafiilor, se inscriu datele suplimentare referitoare la dimensiunile semifabricatului gi a modului de oblinere a acestuia. Completarea rubricii referitoare la masa netd a componentelor este facultativd. Recomanddri privind execulia qi completarea indicatorului sunt prezentate ?n fig. 2.8 (v. qi cap. 6).
2.3.2.5. Etapele tntocmirii desenului de ansamblu

standardului referitor la reprezentarea qi dimensiunile acestor componente.

La intocmirea desenului de ansamblu sunt parcurse etapele prezentate in continuare. o Stabilirea poziliei de reprezentare, in funcfie de pazr[ia de func]ionare a
ansamblului.

Stabilirea proieQiei principale, astfel incAt aceasta sd ofere cele mai multe informalii asupra funclion6rii gi componenfei ansamblului.

o t

Stabilirea numiralui minim necessr de proieclii, astfel inc6t: modul de func{ionare a ansamblului sd fie complet definiU sd reiasd pozilia relativ[ a tuturor elementelor componente; sd fie posibilS pozilionarea tuturor componentelor; sd poatd fi
inscrise toate cotele necesare desenului de ansamblu.

Alegerea formntalai, in funcfie de dimensiunile proiec{iilor necesare, de posibilitatea pozifion[rii elementelor componente qi de dimensiunile tabelului de
componenf6. c Reprczentarea proiecliilor. Se recomandi reprezentarea in paralel a proiecfiilor considerate ca fiind esenfiale din punct de vedere al cuprinderii formei elementelor componente qi al spafiului in care acestea funcfioneazE. Reprezentarea trebuie sd inceap[ cu proiecfiile reperelor care indeplinesc un rol important in funcfionarea ansamblului, continuAndu-se apoi cu csle care servesc pentru fixare, susfinere, protecfie etc. Se reprezintd, mai intdi, piesele cuprinse (?n general, piesele centrale) gi apoi cele cuprinzdtoare, care sunt parfial acoperite de primele. . inscrierea cotelor. o Pozilionarea elementelor componente. e Completarea indicatorului (SR ISO 7200), tabelulai de componenld Si a oltor nota(ii necesare. 2.4. PROTA,CTAREA ORGANELOR DE

MA$rNI

Corecta proiectare a organelor de maqini conduce la o proiectare corespunzdtoate a ansamblului din care acestea fac parte. Organele de magini pot fi proiectate independent, ilupd metodologii specifice. 2.4.1. Etapele proiectirii organelor de maqini Proiectarea organelor de magini presupune parcurgerea mai multor etape de lucru interdependente, prezentate in continuare.

30

Mecanisme gurub-piuli{5. indrumar de proiectare

15,2\,15,35'35
n n
Proiectal

45

10

lssenaf
Verificat
Aoroba Planp a

rn \i_/
Dala
:

U.M.

5=-.rA\ rt\z
@
(9)
90

@=
1

Imd

o
15

nf.

UNIVERSITATEA,.TRANSILVANIA "
BRASOV

Catedra;
75

Recomandiri
Nr.

privind completarea indicatorutui


ConJinutut rubricitor

rubrici
1

Numele

gi

prenumele persoanelor responsabite

?
3

Semnituri
Scara
Rugozi

(sclrite) de reprezentarc

4
5
A

fi!ite

suprafeletor
i

Materiatul piese

FormatuI piangei
N

I
a

umlruI p lan;ei Rubrica se compteteazl numai 'in cazuI in care desenul este execufat pe mai mutte p(anse
.

Denumirea desenutui

Numirut desenului

Toiecta f Jocean D. Jesenat Voicu L.

12,51
Data, 20.03,1999
"
BRASOV

/ V(V)

Fc 200 SR ISO 185

U.M.
(mm
j

Verifical Veticu
Anrobat
Ptan.sa

Juta A

ALl2lA x 297l,

UNI VE RSITATEA,,TRANSILVAN IA

PIULITA FIXA
tDA - 03

nr.

[atedra :

0. H. M.R.

Fig.2.8

Considerafii privind proiectarea in construcfia de magini

31

o fntocmirea schemei de calcul, prin reprezentarea simplificatd a formei geometrice a organului de maqind, adoptarea ipotezelor simplificatoare gi concentrarea sarcinilor. o Determinarea tncdrcdrilor, stabilirea secliunilor periculoase, a sarcinilor care actioneazd, in aceste secfiuni qi a solicit5rilor pe care le produc. t Alegerea mnterialului, a coeficienfilor de siguranfb qi stabilirea rezistenfelor admisibile. o Calcalul de determinme a dimensiunilor caracteristiee (predimensionarea), prin considerarea acoperitoare a rezistenfelor admisibile. o Intocmirea desenului la scard a organului de magin6, pebaza predimensiondrii qi a proiectdrii formei. o Efectuarea calculelor de vertlicare, prin determinarea tensiunilor reale, in toate sec{iunile periculoase ale organului de maqini. c Definittvarea desenului de execa{ie, prin inscrierea toleranfelor la dimensiuni, a abaterilor de formb qi pozilie ale suprafelelor care condilioneazd montajul qi corecta firncfionare a organului de magin6 pi a rugozitdgii tuturor zuprafelelor, completarea indicatoruluio inscrierea condi{iilor tehnice pi a tratamentelor.
2-4.2. intocmirea desenelor de execufie

Desenul de execufie este un desen la scar6, care servege ca documentafie tehnici la execulia organului de maqind reprezentat, cuprinzdnd toate datele necesare in acest scop. In afara regulilor cu caracter general, intocmirea desenelor de executie se bazeazd, gi pe o serie de nonne tezultate in urma unei indelungate practrci in proiectare.
necesard

2.4.2.1. Etapele premergdtoare intocmirii desenalui de execulie

ldentWarea piesei. in aceastl etapi se observd pozilla de funcfionare, se stabileqte rolul funclional ?n ansamblul din care face parte, modul de asamblare gi se precneazd" denumirea piesei. Frecvent, denumirea piesei rezultil din rolul funcfional al acesteia. Observarea poziliei de funcfionare in cadrul ansamblului este necesarl in vederea stabilirii pozifiei de reprezentare a piesei in proiecfia principal5. Modul de asamblare determind at8t cdmpurile de toleranfe ce trebuie ?nscrise cdt qi calitatea suprafefelor in
contact gi unele elemente ale formei acestora. o Stadiulformei. Forma geometricd principald a oricirei piese este alcdtuitA din mai multe corpuri gecmetrice simple (prisme, piramide, cilindri, conurio sfere etc.), dispuse in diferite pozi[i reciproce. Pentru ca piesa sd corespund5 condiliilor de funclionare, forma geometricd principali a acesteia trebuie completatd cu anumite forme auxiliare (canale de pan6, caneluri, degajdri, filete etc.), obfinAndu-se forma funcfionald. in afara condiliilor de funcfionare, forma unei piese trebuie sd corespundE atdt unui montaj axial corespunz6tor cdt qi procedeelor tehnologice utilizate in vederea executdrii acesteia. Forma finald, oblinutd in urma completdrilor aduse formei funclionale cu formele condifionate de procesul tehnologic de prelucrare, poartd denumirea de formd constructivd tehnologicd. c Analiza tehnologicd a piesei const[ in stabilirea materialului din care urmeazd sE fie executatd piesa, a procesuiui tehnologic de fabricafie, a pozifiei de prelucrare gi a calitatrii suprafelelor.

Mecanisme qurub'

indrumar de Proiectare

lso tig. poz4ia de reprezenjare ?n'pro1s"tt recomand6ril" proieclia ".rprir*io cele rrai multe aetalii are'formei. in astfel icdt ?n aceastd proieclie ,a up;; in general' s6 corespundd poziliei de principald, pozig\ade ieprezentare a piesei trebuie, g""'purt* E"c"p1i* Ie b aceastd regul6 fac piesele cu funclionare in ansamblui din "*" de transmisie etc'), care in proieclia forme de revolulie (quruburi, arbori, roli a urel plese dispusd orizontal. Proieclia principala reprezintd cu axa r"Xgrt"Jir"'no" ri-"trL

.Stilbilircapozilieidereprezentareapieseitnproiecliaprincipaldrebazeazdpe principal[ se alege

fi:T,":l^:

poate:";;:f;,X:ffi:;7

piese qi de proiecfi necesare pentru rcprezentarea.unei prevederile cuprinse se realizeazd in Conformitut" "o dispunerea acestora tn cadrul formatului pentru recomandlri: numlrul de proiec{ii necesar urm6toarele de seama l2g, ISo in ,inand de complexitatea formei acesteia' reprezentarea unei piese este - determinat qi sa se poat6 inscrie toutt, .:ot"lt- :-T,: urm[rindu-se ca piesa s6 fie complet ieterminut4 proiec{ii neces{r penfiu oblinerea unet aL definesc formele geometrice "o*porr"*o ""*arur cLare apiesei trebuie sd fie minim'

i*ugini"o*plete-qi

acecu/ie 2.4.2.2. Etapele tntocmirii desenului de


pi are clarda urm'rindu-se ca desenul s6 aibd o reprezent proiecliile se pe'.T t:t' 1":":':":: maiuqor. Atunci cand este posibil"" pt"f"ta-::Tucare, pentru o sunt claritate' detalii la 11i.mare qi execut' la aceeaqi scar6, cu exceptia unor i"ai"atfr atdt l6ngd detaliul respectiv cat in folosifr-"t" scara mdrire; de sc6ri utilizate *u'"1t"o*rereu re reahzeaz' desenurui , :-Ti formaturui nece.sar pentru trtocmirea. proiecfiilor' a 1in6nd *itt;*" de tacadrare pornind de h o#ensiunile orro, ar.ptingi**i gi intre cdt intre aceste dreptunghiuri seama qi de spaliile ,r"""*r" cot6rii, ;ffi"dtrp"r*..uJT formatelor sunt reglementate prin SR formatului.'ni"'""'i*ile ;;;;l dreptunghiuri Fi

oAlegereascdriidereprezentare,inconformitatgcusRENlso54SS' proiecliilor sa se poatb executa cat

ISO5457'

dimensiunile ce caractertzeaz, endfea proiec(iitor (proiectareaforrnei).Dintre determinate in doar o parte minima au valori stricteo complet forma *oio.g* de maqina, proces denumit dimensiunilor sunt rezurtatul unui Restur dimensionare. de calculului urma proces.in care logica' imaginalia gi experienfa in limbaj ingineresc - 'ostabilire contructivy" au un rol qi pr.ro"O"rile normelor qi standardllor in vigoare' proiectantului, no'*Jllrxrrsionarea, a unor dimensiuni, prin luarea tn impreunS cu stab'irea constructiv' de prelucrare qi a de semifabricat' procedeelor posibile tipului funcfionalitdlii, a considerare Stabilirea formei la.proiectarea formei organelor de maqini' posibilitalilo, Ae mlntu;, "otdrr"deci tealtzarca desenului de execufie' Fresupune parcurgerea maqin6, de organ unui a finale continuare' interimare ale acestuia" prezentare in mai multor t*",1"g^r"J" rott""r" de tipul de de organ de maqina este determinati Forma geometricdspecifica fiJ;;t;ip destinafiei ,rec"swn dJvarialie a secfiunilor' conformgeometricl qi semifabricat (bar6, plac6 etc.) a" por{iuni de legitur6 etc')' Forma .ontp.rn for*u-6oai*i li#re, porfiunilor "*. atcit*adin forme geometrice simple (poliedre' a unui organ de maqinb (frg.2.9, ul-"U" cilindru, con, sferd etc')'

piJ"*

Considerafii privind proiectarea in consfrucfia de magini

33

Fsrmn funclionald, avdnd la bazd forma geometricd stabilit6 anterior, rezult6 prin luarea in considerare a rolului fiecdrei suprafete determinate a formei, in raport cu zuprafelele altor piese cu care se afli in contact in cadrul ansamblului {fig. 2.9, b). Forma constructivd provine din cea funclionald qi poate avea una sau mai multe variante, determinate de numdrul qi tipul semifabricatelor care compun piesa. Stabilirea acesteia este legatd de decizia asupra modului de ob;inere a piesei: compunerea de
semifabricate simple sau prelucrarea prin agchiere a unui semifabricat bloc (turnat sau forjat).

Pentru realtr.area unor forme complexe, este necesarb" uneori, imbinarea celor doul
procedee.

Formn constructivd tehnologicd implicd optimizarea formei constructive, findnd seama de procedeele de prelucrare posibile, dar mai ales accesibile executantului. Aceasti formd inglotr;azd caracteristicile tuturor fazelat anterioare. Prezentarea graficd a acesteia, in conformitate cu normele de reprezentare in desenul tehnic, constituie desenul de execu{ie (fig.2.9, c). La execufia proiecfiilor, se parcurg urmdtoarele etape: trasarea dreptunghiurilor minime care incadreazd proiecfiile; trasarea axelor de simetrie, cu linie punct sublire; trasarea, cu linie continu6 subfire, a contururilor exterioare.ale proiecfiilor piesei, ?ncep6nd cu forma corpului geometric de baz6; trasarea, cu linie continub sublire, a contururilor interioare ale proiecliilor prezentate in secffurne, dupd indicarea traseului de secfionare; trasarea liniilor ajutdtoare de cotd gi a liniilor de cotd, inscrierea cotelor, a toleranfelor la dimensiuni, a abaterilor de form[ qi pozifie qi a rugozitdfii suprafefelor; ingroparea liniilor de contur ale proiectiilor qi hagurarea suprafelelor secfionate; completarea indicatorului desenului, inscrierea condiliilor tehnice gi a tratamentului termic. Cotele la dimensiuni se raporteazd la suprafele prelucrate, denumite baze de cotare. Se recomandd ca bazele de cotare sd coincidd cu bazele tehnologice ale piesei (suprafelele pe care se aqeazil aceasta in timpul prelucririi). Se evitd, in acest fel, cumularea erorilor de
prelucrare. La cotare, trebuie sd se finn seama de prelucrarea tehnologicd a piesei, utilizdndu-se in acest scop metoda cot6rii tehnologice. Aceasti metodd de cotare are avantajul c6 ofer6 executantului toate cotele necesare prelucririi gi conduce, in acelaqi timp, la evitarea cumulErii erorilor de prelucrare. Pentru inscrierea pe desen a unor cote functionale - care condilioneazi funclionarea gi/sau montajul piesei in cadrul ansamblului din care face parte se apeleazd, uneori, la metoda cotdrii in lang, utilizdndu-se astfel metoda cot5rii mixte. Aceastd metod6 de cotare imbind ebmentele cotdrii tehnologice cu cele ale cotdrii in lanf, inldtur:and dezavantajele celor doud metode. Metoda cotdrii mixte este cea mai complet[ gi in acela;i timp'cel mai frecvent uttlizath. La suprafefele functionale, pe 16ngd cotele la dimensiuni se inscriu pe desenul de execulie gi toleranfele la dimensiuni (STAS ISO 406), toleranfele de forml qi pozifie (STAS 738511), precum qi rugozitatea suprafelelor (SR ISO 1302). Tratamentul termic al piesei sau a unor porliuni ale acesteia se menfioneazd, ?mpreuni cu caracteristicile mecanice obfinute, intr-o zand a formatului situatS, de regulS, deasupra indicatorului, dup6 condiliile tehnice. fn fig. 6.8...6.25 sunt prezentate exemple de desene de execulie pentru diverse piese componente ale unui cric.

Mecanisme

gu ru

b-piulif

[. indru mar de prorecr!119

^) J.

PROIECTARE,A ASISTATA

nn CALCULATOR

o perioadd dominatd de dezvoltarea calculatoarelor electronice, rnanifestAndu-se tendinfe de realizare a unor siste.me de calcul, distribuite sau locale, bazate pe minicalculatoare gi microcalculatoare, sisteme care au devenit din ce ?n ce mai puternice qi din ce in ce rnai ieftine. Calculatoarele electronice gi-au dovedit in timp utilitate4 eficienfa gi rentabilitatea utilizarea lor in economie fiind pe deplin justificatE. Unul dintre principalele domenii ?n care s-au frcut remarcate a fost proiectarea.
3.1. DEFINIRE. TERMINOLOGIT iXNUOTTN

Ultima jumdtate de secol s-a remarcat ca

in functie de domeniul utilizdrii calculatorului electronic in cadrul activitdliilor inginerepti, s-au dezvoltat o serie de concepte, cunoscute mai ales prin formularea lor in limba englezfl 137, 39, 401. t CAD (Computer Aided Design) - Proiectare asistatd de calculator. Este definit ca ufihzatea facilitSlilor de calcul gi reprezentare cu ajutorul calculatorului pentru crearea interactivd de modele geometrice ale obiectelor care se proiecteazd (modelarea volumelor qi zuprafelelor, vederi, secfiuni, hagururi, cotare automati), precum qi efectuarea de calcule specific ingineregi. Mai concret, acest concept desemneazd. utili'ffsa calculatorului tn activitatea de proiectare pentru elaborarea gi prezentarea conceptului, analiz6, simulare, optimizare, calcule de dimensionare gi/sau de verificare, proiectarea detaliilor (desene de ansamblu qi de execufie) pi redactarea memoriului tehnicc CAE (Computer Aided Engineering) - Inginerie asistatL de calculator. E*e definit prin furnizarea de mijloace pi facilitaf pentru evaluarea rapidd a diverselor alternative de proiectare,realiz.|nd calcule de anahzA qi simulare func{ional6, a}ncdrcdrilor, a dinamicii structurilor, calcule de rezistenfd, termice etc. Mai concret, acest concept se referd la utilizarea calculatorului pentru: anahzL, simulare, calcule de dimensionare qi/sau verificare gi optimizare. in accep{iune americand, CAE desemne azA ceeace ?n accep}iune european6 este definit prin concepful CAD, preznntat anterior. in accepliune americaria CAD {Computer Aided Drafting) este comun cu utilizarea calculatorului pentru elaborarea modelelor geometrice qi in qpecial a desenelor de ansamblu gi de execufie. o CAM (Comp*er
Aided Manufaaure)
sculelor

Desemneazi folosirea calculatorului pentru: proiectarea, organaarea gi controlul procezului de fabricafie, stabilirea planelor de operafii, programarea maqinilor unelte cu control numeric

Fabrica{ie asistatd de calculator.


circulaliei

gi/sau

a liniilor robotrzate, proiectarea

gi dispozitivelor, controlul

materialelor, sculelor etc.

c CAE-M (Computer Aided Engineering - Manufacturing). Este definit prin utilizatea calculatorului pentru elaborarea planelor de operalii gi programarea maginilor unelte cu control numeric gilsau a liniilor automatrzate sau robotizate.

a-

CAPP (Computer Aided Part Programming). Desemneazd utilizarea calculatorului pentru elaborarea planelor de operafii qi stabilirea necesarului de materiale, scule 9i dispozitive. c CAPM (Compater Aided Production Management). Se refer[ la uti]irarea calculatorului pentru planificarea, organizarea gi controlul producfiei, planificarea qi controlul circulafiei materialelor, sculelor, produselor semifinite qi finite. c CIM (Compater Integrated Manufacture). Definegte integrarea proiectdrii detaliilor cu proiectarea fabricafiei qi cu funcliile de management p finanfe, toate asistate de un sistem computerizat. 3.2. OPERAREA SISTEMELOR CAD
Funcfionarea unui sistem de proiectare asistatd de calculator se bazeazd pe elementele prezentate in continuare[a0]. . Imaginea graficd a viitorului produs, aqa - numitul 'omodel", este creatS, stocatd 9i prelucrat6 electronic, cu ajutorul calculatorului. o "Modelul" final este oblinut prin parcurgerea fazelor de proiectare. o Precizia nominal5 a reprezentdrii geometrice este mai mare sau egal6 cu precizia produsului de obfinut. o "Modeluf' poate avea atagate (pe diverse componente sau pe ansamblu) indicafii referitoare la cerinle tehnologice, funclii anahzate, calitate etc. o Anahza gi simularea func{ionald a diverselor variante geometrice gi optimaarca o'model" parametruat. modelului se pot face realizAnd un o Datele conlinute in "model" trebuie sd poatd fi extrase rapid, pentru a putea. fi folosite in alte faze ale procesului de proiectare sau chiar in proiectarea unor produse
asemdn6toare.

in fig. 3.1 sunt prezentate schematic etapele unei activitdfi de proiectare, cu precizarea circulaliei informafiei. Reprezentarea schematicd evidenfiazd fapttl cd odatd elaborate
specificaliile de proiectare (cerintele impuse ftr proiectarea produsului), acestea se constituie in mecanismul de control al activit[fii de proiectare. De asemenea, se poate observa ci informalia nu circul5 intr-un singur sens, fiind necesare (deqi nedorite) intoarceri in fluxul informafional, pentru ajustarea "modeluluL'. Sistemului de proiectare asistati de calculator i se imp,rt anumite cerinfe, corespunzatoare cu faza dn desfigurarea activitdlii de proiectare in care este folosit. infaza de elaborare a conceptulzl, sistemele de proiectare asistatd de calculator trebuie sd aib6 urmdtoarele posibilitdfi: o captura rapidd a geometriei in desen; o capacitate de atapare a indicafiilor pi notelor informative; . vtaualuarea rapidd a ideilor; o capacitdfi grafice deosebite; o acces la programe elementare de analizil; . acces la programe elementare de simulare; . acces la standarde qi documenta[iatealnatS anterior; o extragere de date, pentru afrutilizate ?n etapele urmEtoare.

Proiectarea asistatE de calculator

37

ig. 3.I

a detaliilor, cerinfele cerute sistemelor de proiectare asistatd sunt "*rJr:ff; o capacitate de a sorta pi prelua t generarea unor informalii qi informafi'e din fazele anteri.are; a geometriei mai detaliate; r capacitate de a procruce d"*"rr" precise, dir;;;uni, torerante, note etc.; o interfafar?- cu programe de aru,l".d ", d"nla'arib' "io*-uti.a gi dinamicd (;;*"" vitezeror,

de proiectctre

" ff#tr;:tffi;:?ff|"ftffi:
r o

ffi::Hllr*;,.

pi r"4J".,'*".ilulir"u rnipcarii s,rbu'sambrelor


structurals 6i fizicd (modelare cu eremente nnite,
rn

il:"t:?trr"t''

ptog*"

a" opiitltare (mi'im aareaerorlor care ar <iuce Ia iteralii


a

;:i::ifll"11ffi::**"

inr'rmaliitor externe, din cictur producfie_consum;

capacitate de- redactare a documentaliei tehnice (e^it:ar* +u* ---r. preluare gi prelucrare a oaterol-confinute in ..modeljr.(editare text, eclitare graficd, r posibilitate de tansmitere a informariei spre sistemur Rezorvarea oricdrei p.ur*J ijt, *uaror ;.;;;il;e cAM. schemei din fis' :'2' proiectare decurge confbrm in r"t.ira 3.2 sunr descrise in conrinuare.

acces la proiecte realaate anterior;

slemini;;;;#;"

ffi;

38

Mecan ism e ryu ru b-piu

li{I. indru

ar de proiectare

Specifica{iile tematice

Ipoteze de calcul

Fig.3.2 Spec{icapiite tematice prezintd problema propus6 spre rezolvare gi conlin: formularea sarciniloro definirea domeniului de utilitate, definirea condiliilor de respectat. Ipotezele de cdcul reduc datele problemei la un model matematic dotat cu baza de date necesard rezolvdrii. Analiza reprez)ntd totalitatea operafiilor, desfiqurate prin metode de calcul qi proiectare, care conduc la rezolvarea modelului matematic. Rezultatul reprezintd totalitatea datelor rezuhate din procesul de anahzd (valori
nurnerice, reprezentdri grafi ce). Evaluurea consti in aprecierea gradului de acceptabilitate de c[tre proiectant a rezultatului oblinut, prin prisma condiliilor impuse de specificaliile tematice. Modijtcarea este activitatea de operare a unor schimb5ri ale ipotezelor de calcul, in vederea atingerii unui rezultat convenabil. Volumul de muncd necesar ?n maniera tradilionald de proiectare este in general rnare, astfel incit apare necesitatea automatizdrii operafiilor de rutinS specifice etapelor lpoteze de calcul - Analizd - Rezultat, prin preluarea lor de citre un sistem de calcul. Etapele de Evaluare - Modfficare confin activitdti mai greu de algoritmizat, activitdli prin care se ia decizia de reluare a ciclului de rezolvare a problemei, pe baza unor criterii care trebuiesc formulate. Pentru a da utilnatorului posibilitatea de a interveni in ciclu, este necesa.r ca etapele Evaluare - Modificare sd permitd dialogul utilizator - sistem de calcul. Etapa Evaluare trebuie sd ofere utilizatorului datele necesare interprethrii rezultatuiui obfinut pi luirii deciziei de modificare. Este preferabilS prezentarea grafic6 a rezultatului, deoarece informafia graficd este rnai uqor de perceput gi interpretat lntr-un timp foarte scurt' Este evidenta necesitatea introducerii ?n proces a unei interfep utilizator - sistem de calcul, care sd permitd aqa-numita "interactivitate", adicd colaborarea prin dialog informatic intre sistemul de calcul qi utilizator. in vederea unei eficienttzdri a utilizdrii, un sistem CAD trebuie sb indeplineascd o serie de funcfii, prezentate in continuare. o Interactivitates la sta{ia de lucru constd in oferirea posibilitdlii de schimb de informatrii intre utilizator qi sistemul de calcul. Este necesar ca acest dialog sd se desfiqoare intr-o manierd c6t mai naturald", deci ?ntr-un limbaj cdt mu apropiat de cel natural al utilizatorului. o Afqarea Si introducerea de date sunt flurclii necesare deservirii staliei de lucru.

Analiza sereahzeazd prin intermediul modulelor programpentru diverse calcule. Regdsirea Si memorarea asociativd svrfi funclii care efectueazh operafii extragere gi, respeotiv, introducere de informafii in baza de date, in funclie de parametrii identificare asocia{i multrimilor de date confinute inbazL.

o a

de de

Proiectarea asistati de calculator

39

Realizarea unor iegiri utilizabile este fimc1ia necesard frr.rrlizdni practice a scopurilor propuse. Aceastd funclie trebuie s6, realizeze prezerrtarca rezultatelor intr-un Iimbai inteligibil pentru utilizatorul uman (desene, diagrame, tabele, texte etc.), pentru necesitali de informare, in vederea desfbgurdrii de activitrli ulterioare sau ?ntr-un limbaj codiJicat (inregistrdri pe bandd sau disc, semnale electrice orgarizate), pentru comanda maqinilor unelte sau robofilor industriali, dialogul intre sistemere-inror#ilonare sau stocare ?n vederea unor prelucrdri ulterioare.
3.3. COMPONENTELE SISTEMELOR CAD

Post-ptoces:ree este funcfia care convertegte diversele informafii, av6nd o anumit6 structurd rczukatd dintr-o fazd, de luctuo intr-o reprezentare conform unei alte structuri.

Elementele de bazd ale sistemelor de proiectare asistata de calculator sunt echipamentele (hardware) qi infrastructura logica de calcul gi comunicafie (software). Deoarece structurile hardware nu diferd in funcfie ie domenij a" rrtiyzare, specificul sistemelor de proiectare asistatd "r"i1iul de calculator este dat de elementele software utiltmte' Sistemele CAD integreazd, ?n general, o serie de module software specializats ftr rezolvarea unor chestiuni concrete. Astfe-I, fiecare cerinla impusd unui sistem de proiectare asistatd de calculator poate fi rezolvatd de chtre un modul. i;;;tr*;;""", n prezentate succint posibilitalile software existente, destinate reprezentarii grafice sau model5rii geometrice a produsului, analtzei gi simuldrii cinematice qi dinamice-a produsului, analizei structural-fizice a produsului, calculuiui matematic complex, dezvoltdrii de noi softtni specializate, redactarea documentafiei tehnice.
3.3.1. Reprezentarea

gralici sau modelarea geometricE a produsului

Primele sisteme cAD erau prin esenf6 instrumente de desenare, permi!6nd crearea de reprezentari grafice in mai multe vederi, similare celor executate manual. Cu timpul sistemele de desenare au evoluat de la desenarea 2D (?n dou6 dimensiuni) la modelarea 3D (in trei dimen|uru) prin suprafele, wireframe sau solid cu posibilit d[i deparametrizare cu ZDgi 3D. Modelarea 3D wire&ame definegte muchiile, io timp ce modelarea 3D prin suprafefe defineqte fegele obiectului reprezentat: .c"u mai complia este modelarea 3b so[d, care definegte atat muchiile c6t pi felele obiectului. Din aceastd informalie 3D pot fi extrase automat vederi sau se1liuni convenfionale 2D, dar marele avantajal modeldrii jeometrice 3D solid este calculul rapid al proprietdfilor masice ale obiectului ieprezentat (riasao momente de inerfie, pozilia centrului de greutate etc.). Determinarea acestor date dintr-un model2D sau 3D wireframe sau suprafefe este dfficild qi se poate efectua doar in afara acestui modul. Dintre principalele produse software de acei tip, disponibile pe piafa intemafionali, cele mai utilaate sunt: ,4.1ies, 3D Designer, AutocAD, iudK"y, -caDbigraph, Mechanical Desktop, Genius, ProEngineer, Euclid, syscAD, DrafixcAD, FastcAD, I-DEAS, xcAD, TurbocAD, RobocAD, solid works, CATIA, Nastran, patran, Ansys, cosmos, Dynres, LusasFEA, corel Draw, 3D studio MAx, Autovision ,paintshoppro eta Unele dintre aceste produse software ay facilitdli de reprezentare grafici artisticd, dup6 -arnlu6, cum unele modeloare geometrice sunt integrate' in pachete de prin metoda elementului finit sau au posibilitatea generdrii dJmodele discretizate prin elemente finite.

40

Mecanisme qurub-piulifi. indrumar de proiectare


3.3.2. Analiza qi simularea cinematico-dinamici a produsului

Reprezentarea ansamblelor zub form6 de sisteme multicorp (multibody systems) permite analiza gi simularea comportdrii produsului in diverse condilii de firnclionare.

general, pachetele software destinate acestor tipuri de calcule permit definirea mecanismelor care stau la baza fixrc{ion6rii ansamblului, reprezentarea grafic5 a acestuia, stabilirea incdrc[rilor gi condiliilor limita impuse, calculul cinematic Ai dinamic gi simularea funcfiondrii. Printre principalele pachete software destinate acestui tip de calcule trebuie amintite: ADAMS, Dymes, Working Model etc.
3.3.3. Analiza structural-fnicil a produsului

In

Cele mai cunoscute pachete software orientate spre rezolvarea acestor tipuri de probleme utilaeazd metoda elementelor finite (I\4EF). Utiliz.srgs acestei metode a luat o amploare deosebitd in ultimele doui decenii, aproape toate sistemele de modelare geometric5, autointitulate CAD, avflnd gi un modul de anal:a:d prin metoda elementelor
finite"

MEF permite rczolvarca urmltoarelor tipuri de probleme:probleme de echilibru static (analua tensiunilor qi deformafiilor structurilor sau analiza termicd); probleme de valori proprii (artahza fenomenelor naturale, modurilor proprii de vibralie, flambajului, regimurilor de curgere stalionard etc.); probleme de propagare (analua dinamicd a structurilor elastice sau neelastice, analiza tranzitofie a transferului de cdldurS, arlm,l:za curgerii nestalionare a fluidelor etc.). Analiza prin MEF parcurge in general urmdtoarele etape: modelarea geometricd a produsului sau piesei de analizat; discretizarea prin elemente finite a modelului geometric; stabilirea condiliilor limitA impuse (constr6ngerea); stabilirea inc6rcirii modelului; calculul prin MEF (procesarea); calculul gi prezentarea mirimilor urm6rite sd se oblin5 (post
procesarea).

Printre cele mai importante produse software specializate in rezolvarea prin MEF a anal:z:ei structural-fizice a produsului se remarc[: Nastran, Patran, Ansys, Cosmos, NISA, Algor, CATIA etc.
3.3.4. Calculul matematic complex

Anumite studii comportamentale, funclionale sau ale influenlei unor factori, impun desfigurarea unor calcule matematice mai rrurlt sau mai pu{in complexe. Rezolvarea unor astfel de probleme, pentru care nu existd produse software specializate, se efectueazd in urmdtoarele etape: elaborarea unui model matematic (in afara sistemului CAD), prin adoptarea unor ipoteze simplificatorue care sd aproximeze cdt mai bine fenomenul de studiat; rezolvarea modelului matematic (prin utilizarea unui software specializat); prez,entarea rezultatelor, cu posibilitatea de optimizare (tn general ?n cadrul aceluiagi software specializat). Din categoria acestor produse software se remarc[ clasicele rezolvatoare de ecualii sau sisteme de ecualii - MathCAD, MAPLE, TKSolver etc. - dar gi programele de calcul tabelar - Lotus, Excel etc.

Proiectarea asistati de calculator 3.3.5. Dezvoltarea de noi softuri specializate Rezolvarea unor anumite probleme de proiectare specifice unui anumit produs sau categorie de produse impune dezvoltarea de'aplicalii pe calculator cu o destinafie foarte concretd (cubazd de date gi date de intrare relativ r".terr.", algoritm de calcul, date de iegire gi mod de prezentare a datelor de iegire specificate f";. chr). pentru dezvoltarea de astfel de aplicafii, au aparut produse ron** poriuititxli de algoritmiz# a calcululu! capasrtate de modularizare, posibilitdli "., ; ;r obiecte predefinite de utilizare capacltate

Prezentare

graficd.

r^vsvrurar

de

Dintre aceste-pachete software, denumite limbaje de programare, trebuie amintite: $ Borland Delpht, Borland pascaf Tr.b. ralcai Basic, BasicA, -cw g"rir, Turbo Basic, QBasic, Fortran 77,Twbo C, C++,Microsoft C etc.
3.3,6. Redactarea documentafiei tehnice
Prezentarea conceptului, redactarea do_cumentafiei tehnice, dar gi redactarea materialelor informative pe pa/cursul deruldrii proi9ctului, id;-;tilirarea de produse software care si permitd editarea' intr-o formd cdf maj ngrrJita,'"$"i;; citit 9i care sa a*aga atenfia (in special ln cazul prezentdrilor). Actualele produse'software destinate acestei categorii de aplica,tii sunt dotate cu editoare de texte qi tabele, editoare de ecuafiii, editoare grafice, posibilitate de preluare a geometriei din rnodeldtd ;;;t"-trice, posibilitate de preluare a imaginilor grafice rezultate din calcule anterioare etc. cele mai cunoscute pachete software destinate redactdrii de texte gi prezentdrilor sunt: Microsoft Word, power point, Word perfect, Word Star etc.

3.4. CONCURRENT ENGTNEERTNG (cE)

in scopul imbunatdfiri oryanizdni pi desftqur drii activrtdfii de proiectare, numeroase institute de cercetare gi firme iu proiectare de joacd un rol important au 2etivilau; demarat studii, incd din anii'80, afttinstatele unite uL a*"ri"ii cat gi an nuropa [36, 3g]. rn 1979' Xerox,t{ewlet-Packard $ lord pgn necesitatea imbundt2i.tirii practicii proiect{rii' in 1981, Ford infiin1"*Jr"oitot,rid" Ford, orientat spre dezvoltarea de tehnici de proiectare. in 19g4, Institutul American "onrrrttanp 1gi studiu pentru imbunatalirea integrdrii in activitateu a" proi"p"ilff*tTil: 338 introduce termenul de c&current Engineering. conform acestui raport, problema principald in activitatea de proiectare este comunicarea defectuoasa dintrJ inginerii care tealaeaz[' proiectarea detaliilor gi cei care se ocupd cu celelalte faze. Astfel, ignorarea cerinlelor pielei face ca produsul sd desfacJe oqa iar ignora; posibilitdfilor "u^Tbl tehnologice conduce la probleme de fabricafi" ii ii"ritii consumatoare de bani 9i timp. Concluziile raportului [36] au fost: imbun[tifirea echipamentelor pi a produselor software cu care se lucreazd nu mai poate sparge bariera-pentru creqterea productivitalii in proiectare; folosirea celor mai noi tehnici qi echipamente trebuie sd fie insolit6 de o noui otganizarc a procezului de proiectare, organizare care sd vind in intampinarea cerinfelor piefel qi a posibilitdfilor noiloi tehnici qiechipamente. Aceastd nou5 organiTj.re a pto""r.rlui de proiectare a fost denumitb concurrent

,*"

;;;

Ili#offiT

i"

-'
indrumar de
Engineering (inginerie concurentd, inginerie paralel6 sau proiectare paraleld) qi a fost definitd ca o metod-a sistematic6 de integrare a proiectSrii produsului cu toate celelalte procese legate de aceasta 136,371. principiile de baz6 ale acestui nou mod de organizare a activitdlii de proiectare sunt prezentate in continuare. . Activitatile individuale sd se efectueze cdtmai repede, dar c6t mai riguros posibil. r Activit5file sd se desfrgoare de preferat in paralel qi nu secvenfial. o Numdrul de interfe{e necesare in proiectare sd fie cdt mai mic. Conform acestei abord6ri, intreaga activitate de proiectare (incluz6nd cercetarea piefei, elaborarea conceptului, proiectarea detaliilor, afabrica[iei gi a desfacerii) este desftSmati de o echip6 multidisciplsnarl, orientatd pe produsul de realizat. Echipa multidisciplinard trebuie si inciudf specialiqti in toate domeniile conexe proiectirii produsului (cercetdtori, contabili, ingineri, proiectanii etc.), ?ntre care trebuie definite: acordul asupra prioritililor individuale, definirea unui vocabular comgn qi acordul asupra unui scop comun. in concluzie, proiectarea unui produs nu mai trebuie sI implice o serie de departamente ci numai o echipd dotat6 cu un sistem computerizat de asistare de tip CIM' Schema piezentatd?n fig. 3.3 demonstreazd caracterul de proces simultan al CE, spre deosebire de caracterul serial al proiectdrii clasice, evidenliind qi beneficiile CE: o mic$orarea timpului de scoatere pe piafb a noului produs; . mic$orarea costurilor datoritb cregterii productivit[1ii intregului proces de proiectare; o irnbundtdfirea calitSjii produsului, prin eliminarea numeroaselor iteralii din cadrul procesului.

Proiectare clasicl

Concu rrent Engineerin g

Fluxul informa{iei

Durats2<Duratal
Fig.3.3

fr . MECANISME $URUB-PIULITA
4.r. CONSTDERATII GENERALE
Filetul, ataqat piesei cuprinzltoare gi celei cuprinse, prin geometria sa caracteristicS, permite cuplei eliooidale dou[ miqc[ri simultane - rotalie qi transla.tie - intre care existi o strictd relalie cinematicd: la o rotafie completd, deplasarea axial[ este egal[ cu mdrimea pasului filetului. Dac[ la asamblirile filetate aceasti caracteristicb este legatd de montajul asambldrii, la transmisiile mecanice de tip gurub-piuli15 ea define$te o lege de migcare. Datoritl simplitdlii constructive, mecanismele gurub-piuli16 au fost adesea folosite in condi,tiile in care in lanlul cinematic se impunea transformarea migcirii de rotalie intr-o migcare de translalie, cu caracteristici cinematice legate strict de cele ale elementului conducltor. Transmiterea sarcinilor mari, in condifile realizdrri tehnologice relativ simple a elementelor componente, cu respectarea condiliei de autofr6nare, sunt alte atuuri pentru utllizarea acestor mecanisme. Randamentul mic al cuplei elicoidale impune folosirea cu precbdere a acestei cuple la mecanisme aclionate manual, intdlnindu-se insd qi ?n sistemul de aclionare a maginilor unelte, preselor cu gurub etc. Pentru m6rirea randamentului, frecarea de alunecare a fost inlocuitd cu frecarea de rostogolire, oblindndu-se astfel mecanismele cu quruburi cu bile, cu o tehnologie de execuSe mult mai pretenlioasi qi deci mai scump[, acestea necesitf;nd qi un dispozitiv de frdnare, deoarece condilia de auto&0nare nu mai este indeplinit6. Mecanismele de ridicat (cricurile) au in componenta lor cuple elicoidale de tip qurubpiuli$. Formele constructive ale cricurilor depind atit de modul de ridicare a sarcinii cit qi de modul de aclionare a acestora. Posibilit5,tile cinematice ale cuplei elicoidale sunt prezentate in continuare (fig. 4,1).

Fig.4.T

4
44 Mecanisme
pu ru

b-piu

tifi. Indrum ar de proiecta

re

Piulita 2 este fixE gi se rotepte qurubul 1 (crl1 * A, v1 + 0), care rcaltzeazd. gi migcarea de translafie (fig. 4.1, a).In aceastd situalie, pentru ridicarea sarcinii Q este necesar sd se prevadd posibilitatea pivotlrii capului purubului I in cupa 3, care nu se roteqte ci rcalizeazl" doar miqcarea de transla{ie, identici cu a qurubului. Pivotarea se poate realiza utilizdnd un lag5r cu alunecare axial sau un lagdr cu rostogolire axial-rulment axial. Sub aceastd form5, cupla elicoidald se intAlnegte la cricul simplu gi la presele cu gurub. r Piuli,ta 2 se rotegte (ru * 0, rz:0), qurubul I realizdnd doar migcarea de translalie :0, (trrr vi * 0) (frg.4.l, b), fapt pentru care crya este solidar legat6. de capul gurubului. Sub aceastd formd cupla elicoidald se int6lneqte la cricul cu piu1i15 rotitoare. o $urubul I reakzeazd migcarea de rotafie (o1 ;r 0, yr = 0), piulifa 2 realizdnd migcarea de translalie (r,r, : 0, v2 * 0) (fig. 4.1, c). Sub aceastd forml cupla elicoidali se intilneqte la cricurile cu pdrghii gi ca mecanism de acfionare a saniei port-cufite la strunguri. Din cele prezentate, rezultd. cd elementul motor, cel la care este ata.qat mecanismul de ac{ionare, rcabzeazd o migcare de rotatie, iar elementul condus una de transla}ie (v. fig. 4.1, b qi c). Cdnd elementul motor este gi element condus, acesta rcaltzeazd atdt o migcare de rotafie cdt gi una de translafie (v. fig. 4.1, a). Cend indltimea de ridicare impusd are valori mari, se apeleazl" la cricuri cu dou6 quruburi, la care existi doud cuple elicoidaie qurub-piuli16. La cricul telescopic (v. fig. 4.7), in6{imea de ridicare se realizeazh doar in cupla elicoidald gurub secundar piulifi fixd" funcfionarea fiind identicd cu cea prezerrtatd in fig. 4.1, a, cupla elicoidalii qurub principal - piulifa din qurubul secundar fiind folositd doar pentru apropierea gurubului principal de sarcin6. La cricul cu dubl6 acliune (v. fig. 4.8), prin cele doud cuple elicoidale se realizr;azd. indlfimea de ridicare. Astfel, cupla gurub secundar - piuli!6 fixd are regimul de func{ionare prezentat ?n fig. 4.1, a, iar cea dintre qurubul principal qi piulila din gurubul secundar are regimul de funcfionare prezentat in fig. 4.1,b. Pe principiile de funcfionare prezenrate, sunt realizate diverse solulii constructive de cricuri, unele cu forme strict specializate pentru ridicarea numai anumitor sarcini gi in anumite condilfi - cricul cu pdrghii cu o piulild de tip Dacia, cricuri pentru platforme [8] etc., iar altele cu forme ce permit folosirea in cele mai diverse situafii.
4.2. FTLETE DE Mr$CARE

Filetul plasat la exteriorul piesei cuprinse (qurubul) qi la interiorul piesei cuprinzdtoare (piuli{a) definegte, prin cele doud elemente, cupla elicoidalE qurub*piulif6. Este mult utilizat in construcfia de magini, larcalwarea asambl6rilor (frlete de fixare), la transformarea miqcdrii de rotafie in miqcare de translalie (filete de migcare), pentru misurarea elementelor liniare, echip6nd instrumente de misur6 (filete de mdsurare), pentru reglarea pon[iei relative a dou^6 piese (filete de reglare) . La alegerea tipului de filet pentru utiliz.area in unul din scopurile mai sus menfionate, trebuie s{ se lind seama de rezisten{a filetului, de condiliile tehnice de execufie (tehnologicitate) qi de mirimea frecdrii intre spire (la filetele de fixare se cere frecare filare, pentru a se preint6mpina autodesfacerea, iar la filetele de miScare se impune o frecare mai redus6, pentru a se obline randamente cat mai mari). Filetele de migcare, care reprezintd" subiectul acestui capitol, se genereazb exclusiv pe suprafeye cilindrice, sistemul de m5surare fiind sistemul metric. Pentru clasificarea acestor filete, se au in vedere diverse criterii: forma profilului generator, mlrimea pasului, num6rul de inceputuri, sensul de infbqurare al spirei.

Mecanisme gurub_

nle,e! o**,, J*-H}ffi "":"ff ffi qrur *::: #:iu:; spirei dreapta respectiv mai mufte i.ncepururi, ., ,;;;;ilJaoraq**"
,

sau

"erg;.'vs

"l

Filete de

migcil
Sensul de

inftqurare dreapta
Sensul de

inftpurare
stdnga aceraqi r#f-o,*n{iTil,li #1,:":1ru ;"minar, d at:et lu.?Pi *li, condifii, este indepltl,S*t unghiuri .diametre interioare gi o" *",,TTt:

tnare, mare, dato.ita datoritr ,.",i,#,1

supryfefelo"""ffie

t"1ffiS"TTdt"H1rpmru*Fil:;r#fl ifii#ff (prin care ." a"nn.*J'""#t"*,Tulntut 9i de alegerea.corectd u coeficientul


'n
=

-n"T,ffi

mici. i, j:_lolr1 o" uuto.fren*"-i;;;ff,;fffl#j:::31i la pasi mici gi.rezirr;;F *"tt-ii d;;';;;rutoranare il;ffi,xil"r;; :il:
"a:

lt

'

fig' 4'3 se prezinti dependenfa


;
EFz =

de materiale de frecare pl, a""pr"cizia "upluiui deexeculie gi de caritatea randarnenturui cuprei ericoidare
surub-piurild

*#f H

dftJ

#,gz

fiind unghiul de incrinare ar spirei, Ia niverur diametrurui


rrQClr; ftr

mediu dz;

9'=*og*-, g' fiind unghiul *rerv'r us v ---- aparent de


cosf,
o _ 300), in functie
pentru

pentru filetul ttapez-oidal.

unghiul profilului

,-

5,.fr*{;:"#:ilflires

pentrup:0,08,8-pentrup=0,r

In figurd sunt prezentate domeniil --e caracteristice filetelor cu pas firr normar gi firncfie de raportul P mare, in gi limitete varor'or ' *, acestui raport p6nd ra care este rndeprinitd condifia de autofr'nare (definitn prin rerafia Fz s q,orespectiv tg,z

""-;: T': :Jr:

ril" ;."ffi';HT:ilj:

gic-pentrup=0,12.

=]=tgrp,): A ndr'

r
46
Mecanisme purub-piuliff,.

iod"uryg

i"-E*i""t*
a

Se observi c6 pentru pasul fin condilia de autofrdnare este indeplinitd in totalitate, deoarece valoarea fnaximA coeficientului de frecare

a raportului

ft

"U"

mai micd decdt valoarea minim[

= 0,0'7 < p = 0,0s l. [{'f] ) [(ndz)**

n0, 7

lo, 6. lo, 5
0, l+
0, 3

0, 2 0, n

0,01 0,03 0,05 0,07


Fig.4.3

0,09

0,11 0,13

4W

0,1 5

in (

cazul pasului normal, =0,115,

la
')

care raportul

este cuprins

in

domeniul

P 0,04 < -:-

condilia de autofi0nare este respectatd pentru coeficienfi de frecare


0,1

( P) -*i I p= 0,12t [\ndz/-u* ;t I : \

l5 I qipa4ialpentru valori maimici

a]e acestora.

La filetele cu pas lr..rte, deoarece valoarea minimn a raportului "U"

,p) h;J-"

= O,Ot,

are un numir mic de filete indeplinesc condilia de autofrdnare, dac6 coeficientul de frecare este nu valoarea minim4 p : 0,08, existAnd qi situafii in care condilia de autofr6nare : indepliniti chiar pentru coeficien{i de frecare mari (p 0,I2), datoritd mdrimii pasului,

ranortul ' TEd.

depdsind aceastd valoare.

face La filetele cu dou6 sau mai multe inceputtri, pentru determinarea unghiului Bz se va num6rul de raportul intre cursa arjal6, identicd cu pasul ehcei Pn, qi produsul ndz (Pn: P x

inceputuri, P fiind pasul profilului), adicd tglz

=-&t. ndz

a*"r1e filete au un randament al

cuplei elicoidale qurub-piulila superior filetelor cu un inceput, teafiznazd o deplasare axJaIA

Mecanisme $uru b-piulif5

47

ilt:trfi]ffi:
Av6nd

rapidd,, dar nu indeplinesc condifia de autofranare, fapt pentru care nu sunt forosite la mecanismele de ridicat. h o rotatie.completn a gurubului" depind de mirimea pasului, fiind mici la pagi mici gi mari la pagi to-i: ar din acest o" vedere, alegerea paqilor mari, utilizut"u u""rtotu nina insd limitata ii" de mai sus. Numdrul de spire ale piulifei creqte ""'*iderentele oda!5 mi"gorurea pasului, ajung6ndu-se la piulile de spire' solufie neagreati tehnic, "., datorita repartifiei a sarcinii pe

Deplasirile

"t*i+*rr,

pr"t

rr*i6r-.

vedere cele prezentate, pentru cricuri se recomandS utilizare a /iletului normet, care indeplinepte ':::f:r'({;:f# ".i-ui-uin" o mare paf,re din condi}iile impuse caracteristicile principale ale !ret9l9r de- migcare - pdtrat, trapezoidal. rotund qi feristrdu - sunt oate in tub*t*t"-+.t:.-4.4, *a* *,ioiprezentateprofilele filetelor gi sunt notate elementele geometrice, tehnologi" a"*fdd;fi;,ravantajele gi dezavantajele fiecirui profil de filet qi recomand5ri pentru d*t*;;;;;"* in ftncfie de mirimea gi caracterul sarcinii gi de modul de aclior#e al mecanismului. precneazd se faptul'cdfiletul trapezoidal este cel'mai *iiuatfilet de mipcare, datoriti multiplelor avantaje q^"g"^ lg fd; rr"rinta, ffi;"L prezentat in tabelul 4.2 in detaliu, urmirindu-se SR ISo 29bt,; "rr" Wz, z,sa{ giigOi. Nota{iile erementelor geometric" * m*iut.riF; grupate
eu- catacter general, care so regdsesc la toate tipurile de filete gi sunt prezentate rn tabelele de dimensiuni din staiiarde: D, Do - diametrur exterior al profilului 1"ly!,respectiv ar fileturui piulifei; d - diametrul exterior al firetului furuburui roiametirr Dz - diametrul mediu al fi.letului piulifei; \-'----^-w^b: nominar); dz - diamett"l,T:diy al filetului g'*uUuf"i (dz: Dz); Dr - diametrul interior.al filetului dt, dt - diametrul interior al filetului p.r*brrlui; P - pasul filetului; Pa - pasul ehcei(pp: p x numirul de inceputuri);
i

in

in:

nota{ii

piutilei;

"'

notalii specifice' care sunt prezentatein desenele fiecdrui tip de filet, definind forma profilului generator Pi pozdia jocurilor, i"ai"i"a"-se gi eventuut"il rehlii pentru calcurul valorilor elementeloi ge-ometric"'a"n"ii" Jio, aceste notatii.

4.3. MATERIALE
Alegerea materialelor pentru elementele cofirponente ale mecanismelor de tip surub-piulfta trebuie astfel'"fril"ta *o"auii"i*gTr"rur" impuse transmisiilor: rezistenla, randame"t .ioi"ut, n"uilii"#;ilrr"bitil?.'iri"jlesr continuare, se vor aci, re""'"anoaii sens, ?n d;;l"s;r;;#lfirri}*

.ffili-"#ffi;lu

;i;G;;t."

|ilf;

uzgeneral pentru construclii (Anexa iu cazul mecanismet"i.sJ'T't-eil@"."'f.*r" 13) {f:t:t de ,n**1, ttatate termic (Anexa 1 4), in

$uruburile de migcate

i}l*niffi#mJfsei#l"J,rffi:"-;"d;;;;aum*".ini;;#;",ia,cattJ" exicutE
respectiv

ereilentere cuprei

ofeluri de calitate i*ru"ir-to; "urLoo 6 ac[ionatemecanic. uffi:or"ltf "Lut

48

Mecan isme

pu ru

b-piu

fi f

n" ind

rumar de proiectare Tabelul4.l

Caracteristici geometrice gi funclionale ale filetului pdtrat

Profilul debazh este profilul teoretic corespunzitor dimensiunilor de bazL gi anume: diametrul exterior (nominal), diametrul mediu, diametrul interior. Unghiul profilului o : 0 qi jocul radial a este amplasat intre vdrful filetului gurubului gi fundul filetului piulifei.

Fig.4.l.l

Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazd: tl: e : A,5P; t: t1 * a: 0,5P * a;

tz:tt-b:0,5P-b,

unde:

b:A,25mm- pentru P <4mm; b:0,50mm- pentru 4mm< P sl2mn" 6:1,Omm-pentruP>l2mm.

Avantaje Randament maxirn, comparativ cu celelalte filete de miqcare. centrare insuficient6 a piulilei in raport cu gurubul; r rigiditate qi rezistenld a spirei mai mici comparativ cu celelalte tipuri de filete; o jocul axial - care apare ca urnrare a uzurilor din timpul funcfiondrii - duce la apar4ia gocurilor la schimbarea sensului de miqcare (uzura se poate compensa doar prin utiliz.area unor sisteme foarte complexe de compensare, care nu intotdeauna se justificd, datoritd costului ridicat); r prelucrarea prin strunjire, prin mai multe treceri, conduce la o productivitate scdzut6. Notare o Filet pdtrat cu un singrn inceput, filet dreapta: Pt dxP (de exemplu, Pt 32x6). o Filet pdtrat cu doui inceputuri, filet dreapta: Pt dxP (2 ?ncep.) (de exemplu, Pt 32x6 (2 incep.)). o Filet pitrat cu un singur inceput, filet stdnga: Pt dxP stg. (de exemplu, Pt 32x6 stg.). Observalie Filetul pdtrat nu este standardizat in prezent. Valori orientative pentru elementele geometrice pot fi alese din STAS 3202 fin). STAS 3126 i3125 (oas mare

:Dezavatrtaje:

Mecanisme $uru caracteristici geometrice gi funcfionale are filetului trapezoidar

Ta&lu|4.Z

Profilul de baza (sR

bazA qi anume: diametrul exterior, diametrul mediu gi

rso

2901) este profilul teoretic corespunz5tor dimensiunilor de aiumirur interior (fig. a.2.r).

@_

\{)
tl

\D

rl

Fig.4.2.l
Profilele reale ale filetelor gurubului (exterior)-gi piulifei (interior), numite in sR ISo 29al profilele Ia mmimum ae iaterii,au dimensi;; in nt":"ntate fig. 4.2.2- profilere cu joc la ftndur filetului.(a") qi_f6ra j": p: flancuri - gi ir ng. 4.2.3 _profirele joc cu fun0{ru9tului (a) gi cu joc p" n*"urif"iZl. ra Unghiul profilului filetului este g : 300.

/,/t7s

x,=30o't

50

Mecanisme

gu

rub-piu

lif[. indru mar

de proiecta re Tabelul 4.2 (continuare)

({^(,
(!

dr(

c,
N
I

ru E,

e o

q
(U

(\

\\\\\
r

\N

(\l E

-+

'Fitei'eiteri
Fi5.4.2.3

Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazS: H1: 0r5P; hs : Hc : Ht* a, : 0,5P * 4", unde: c" : 0,25mm- pentru 2mm < P < 5mm; ar : 0,5mm - pentru 6mm < P < l2mm;d/" : 1,0mm - pentru P > 14mm;

z:0,25P: Htl2;
l?l*"*

: 0,5a"; Rz*: a"; s : 0,26795 es - unde es este abaterea superioard pentru filetul exterior
(v. Anexa 25). r Avantaje: o rezistenld qi rigiditate a spirei mai mari dec6t ale filetului pdt.rat; o asigurd o centrare bund a piulilei pe gurub; o prelucrarea prin frezare conferd o productivitate miritd fala de stru4iire; . folosirea piulilelor reglabile radial (sec{ionate) permite eliminarea jocului axial, creat ?rn urma lur}.rri flancurilor. tDezavantaje Randamentul transmisiei (mecanismului) gurubpiulif5 cu filet trapezoidal este mai mic decdt al filetului pdtrat. r Recomand6ri de utilizare Pentru mecanismele purub-piuli{i care transmit sarcini mari, in ambele sensuri

[18, 19,25,26]. Combina,tiile posibile diametre nominale - pa$i sunt prezentate in SR ISO 2902 Si SR ISO 2904, pentru filete metrice trapezoidale ISO, av6nd profilul de bazi definit in SR ISO ?901 (v. +i frg. a.2.1). Dimensiunile de bazd pentru filetele metrice ISO, dupd SR ISO 29Q4, sunt date in Anexa24.

Mecan isme Suru b-piulifn

5I
Tabelul 4.2 (continuare)

nominarsuntprezeniaridoi;;;"i;Jl#ffi;,_#_ lffirtffit#fff;n*:lt"*" i*:":ffiffi#"orl j,fr {rur 2


""Tf#lj*zentatingroeat
r"

Diametrele nomina,le sunt plasate pe trei girurl

,""o

at",i"

z+1,

i.."-ilaa"J"-se

forosirea paslor normari.

ili3*TJil#ffiT#
rr dxpr, (ppp.onr) (de

pentru diametrur

'

i5,,Blezoidal

cu un singur inceput, firet dreapta: Tr dxp (de.exempru,


inceputuri, filet dreapta:

pentru filetur interior (arpiulifei) ri"iifuirapentru fifi;i"*t"rio, (al guruburui). Astfel, pentru un firet ,;;";"i;;icu diametrur filetul fiind dreap",^lil1 40mm pi pasur de 7mnr, "r*ir"r devor tltyn*, -,1"ryryil"-p.il'"*" componente qi toleranlel"_ry".ru fi definite erementere piufifr, pi ajustajul filetat sunt: o pentru piulilagllet interior): Tr 'urub 40xi _irr-*o pentru $*ub.(g:l exterior): Tr 4ax7 - 7e;' r pentru ajustajul filetat: _ jWTe-

;,1?*/#, d;;;;ruffil .*IilffilJiJTiTlnim"x#rufi ;:a:i:t?J:?ff


Nf^+^-^* ,
r

,terrn, noteazd ad6ugdnd dupi grupul de lirere srmbolul fireturui simbolul lifere LM: r r\,,. .r__ r-.;L:, ra; filetrrh,i rr dxp Notareq cowpretd a u"ui ;flfi lM ma, pentru simbolul filetului tuebuie sd cuprind' o notare qi aimensiunile acestuia-gi o ,roi*"1*rraru toreranfa fireturui. Notarea toleranfei cuprinoe-n'rni mediu' Nu este necesar sd toleranfei Ia diametrul se noteze toleranfele la diamei-rele de vard d"oarece pentru n1 to,eranf ei nioo,ototoeauna :: J1!f,1'ff#fl:Tr:

' #d::ffifX1;t o Filetul trapezoidal p"$*

"ffi;*ryfi:, ;""d;nfidd3,
,o.rriol;;;r"*ror

*m:6'Jt$;

.**

Tr

40x7

Observa1ie:

si al quruburui pi abaterile firndamentare ff# H#Hj:f'^TllT filetul piuli.tei precum gi notarea completd

prezentatet

*ll"tllcteristice'

a filetelor

sunt

52

Mecan isme

gu ru

b-piuUfn. in d rumar de proiectare


Tabelul4.3

Caracteristici geometrice qi func{ionale ale filetului rotund

Profilul nominal al filetului exterior gi cel al filetului interior (fig. a.3.1) sunt profilele care definesc dimensiunile nominale ale filetului qi anume: diametrul exterior, diametrul mediu, diametrul interior (STAS 668), unghiul profilului cr : 300 9i jocul a la vdrf gi ia fund, centrarea fiind pe flancuri.

Fitef

eiterior

xd f itetutu
Fig.4.3.l

r Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazil: b: A,683P; t: I,866P;


h:0,5P;
tz:0,0835P;

a: 0,05P;
r

rr:

r:0,2385P;

r't:

0,255579P; 0,221P.

Avantaje: r rezistenfd sporit6 (fa!a de filetul trapezoidal) ia obosealE, concentratorii de la fundul filetului fiind netnsemnafi, datoritb razelor de racordare mari; o funcfionare mai sigur6 gi durabilitate sporitd, in condifii nefavorabile de exploatare (prai nisip, norol, ap6); o montarea este ugoar6, datoritd lipsei muchiilor. Dezavantaje Tehnologia de fabricalie mai dificili, forma frezei fiind nnrlt mai complexd faf6 de celelalte tipuri de filete. Recomanddri de utilizare La mecanisme qurub-piulifd supuse la sarcini dinamice mari,cu inqurubdri gi dequrubdri repetate, in prezenfa impuritdf ilor.

r
r r

Notare

o Filet rotund cu un inceput, filet dreapta: Rd dxP (de .


Rd 40x4,233).
exemplu, Rd 40x8,466 (P 4,233>).

exemplu,

Filet rotund cu doui inceputuri, filet dreapta: Rd dxP"ur.; (PPp.'nr) (de

Mecani

.-

53

caracteristici geometrice qi funcfionale ale filetului

ferdstrdu

Tabelul4'4

mediu' diametrul interior


ct

Profilul nominal al filetului exterior gi cel al filetului interior (frg. a.a.Dsunt profilele care definesc dimensiunile nominale ale filetului gi anume: diametrul exterioro diametrul

(srAS 2234/l; 2234/2; ZZiitll. unghiul profilelor : 30 9i unghiul profilelor pasive, active intre care se realizeazii jocul e, u., : 30o.

Fig.4.4.1

Elementele geometrice ale filetului, care se calculeazd:

_ a":Q,ll777p;

Ht:0,75P;

H: l,5&78p;

d: D;

hs

Ht

w:0,2634gp;

a: Al JF ;
e:w_a;

6tc: 0,g6777p;

*:AJ2427P' rAvantajet r centrare bun6 a piulifei ?n raport cu gurubul; r preia sarcini mari, intr_un singw sens; r fundul filetului este executat cu nza mare de racordare,

t
r

fVorl?I"-Ole: "arfig"fe-_a"uiui"fo1*gr"f" o Filet ferdstrdu cu un inceput, filet dreapta:. s dxp (de exemplu, S 36x6). cu mai multe inceputuri: o,io,-cd;l

fapt pentru care concentratorul de tensiuni este foarte mic; r randame* apropiat de cel al.filetuiui pdtrat, datoritd 94: inclindrii mici a profilului activ (inciinare tehnologicd); . se executd prin frezare, cu produ-tivitate rnare. Dezavantaje Preia sarcina intr_un singur sens. RecomandAri de utilizare Pentru transmiterea sarcinilor mari, variabile gi cu qoc, intr-un singur e--- sens construclia preselor,

",".;.

'5'let??ifi:

"x"mpr,,, o Filet fer'strdu st6nga, cu'n inceput: s^d*p LM{de exemplu, S 36x6 LM)o Filet ferdstriu st6_nga, cu dou5 inceputuri: S ;*bn (ppp.nr) LM
(de exemplu, S 36x12 (pOl I.n,{).

to"

F
[l

54

Mecalisme gurub-piulifI. indrumar de proiectare


Tabelul 4.4 (continuare)

Notures completd a filetului ferf,strdu, cu indicarea cdmpului de toleran![, se face conform STAS 223413. CAmpul de toleranlE se noteazd prin simbolul cimpului de toleranld al diametrului mediu. Simbolul cdmpului de toleran![ se plaseazi dup6 simbolul filetului (notat mai inainte) gi despdrlit de acesta printr-o linioar[. Astfel, pentru filetul interior, notafia este s dxP - 7H (de exemplu, s 36x6 - 7H), pentru filetul exterior este s dxp - 7c (de exemplu, S 36x6 - 7c) qi pentru ajustajul filetat (gurub-piulitt) este S dxP - 7II/7c, (de exemplu, S 36x6 - 7l1l7c).

Observatie Tolerantele la diametrele medii (TDr, Td2) qi la diametrele interioare (TD1, Td:) sunt aceleagi ca la filetul trapezoidal (v. Anexa 25).

Piulilele se execut5, in general, din materiale antifricfiune, pentru a se diminua frecarea qi uzura in timpul func1ion5rii. Pentru piulilele fixe (la cricurile telescopice, cu dubl6 acliune, prese) se folosesc cu precddere aliaje de

tip

Cu-Sn (Anexa 17) sau fonte cenuqii

(Anexa 16). Deoarece caracteristicile mecanice ale acestor materiale sunt mai scdeute dec6t ale olelului din care este executat gurubul, uzarea se produce la nivelul filetului piulitei, fiind "prot-ejat" astfel qurubul, mai dificil de executat qi cu dimensiuni mult mai mari. In situalia in care piulilele au forme speciale - prezintd bolpri, la piulilele cricurilor cu pdrghii, sau ctnd piulip este corp comun cu roata de clichet, la cricul cu piulil[ rotitoare materialele folosite se recomand[ a fi ofelurile de uz general pentru construc{ii sau oleluri carbon de calitate (v. Anexele 13 qi 1a). Corpurile cricurilor se execut6 in construcfie turnatl, materialele recomandate fiind o{elurile turnate (Anexa 15) sau fontele cenuqii (Anexa 16), respectiv in construc{ie sudat[, elementele componente ce ufineazf" a fi sudate fiind executate din oleluri de uz general pentru construclii (Anexa 13). Alegerea variantei constructive - turnatd sau sudatd - se justific6 in funclie de seria de fabricalie. In cazul cricurilor cu pirghii, corpul este format din placa de sprijin pe sol pi cea de suslinere a cupei, intre acestea gi piulile (in cazul cricului cu doud piulile), respectiv intre acestea qi o piulild gi un laglr de sus{inere (in cazul cricului cu o piulild) se interpun p0rghiile, prin asamblbri cu bolpri. Plbcile de suslinere se recomandd a fi executate in construclie turnatd", folosindu'se ca material ofelul turnat (Anexa 15), respectiv fonta cenugie (Anexa 16), sau se executi prin agchiere, din o{el de uz general pentru construc{ii (Anexa 13). Ptrghiile se executl din tabli de o!el, forma acestora fiind oblinut[ prin $tantare qilsau prelucrare mecanicd. Cupa, ca element de suslinere a sarcinii, se executi in construclie turnat6, materialele fiind ofel turnat (Anexa 15), respectiv fontl cenuqie (Anexa 16), sau se oblin in urma prelucrdrilor mecanice, din o{el deuz general pentru construcfli (Anexa l3). Clichetul, ?n construclie orizontal sau vertical, se executi din tabld, prin prelucrari
mecanice.

turnat (Anexa 15) sau fontd cenugie (Anexa. te;, ,u,, din ofel de uz general pentru construcfii, prin prelucrdri mecanice. In calculele de rezistenfd sunt necesaxe caracteristicile mecanice principale ale acestor -.*rp*"tiv materiale - rezistenfa la rupere la tracfiune (R,), lirnit;. de (A, Rpoz) $i eventualele duritafi h liware*). Pentru materialele -curgere uzualfolosite ta m""unirmle gurub-piulifd de tip ctic' sunt prezentate, in Anexele 13...17, u"*rt" caracteristici mecanice, dupd cum
tnmeazd:

Anexa 76'carccteristic'e mecanice pentru fonte cenuqii; Anexa 17 - cancteristicile mecanice pentru ariaje cu-sn. Pentru fiecare material este indicat qi modul de notare, conform standardelor in vigoare. 4,4, CALCULUL MECANISMELOR $URUB.PIULITA

o r o o o

Anexa 13 - caracteristicile mecanice pentru ofeluri de uzgeneral pentru construcfii; Anexa 14 - caructeristicile mecanice pentru ofeluri carbon de calitate; Anexa r5 - caracteristicile mecanice pentru ofeluri turnate;

de tipul mecanismelor qurub-piulifr impune rezolvarea problemelor legate de stabilirea structurii mecanismului, de calcutirt o" rezisten{d al elementelor componente, de stabilirea formei constructive a acestor u, ,i" s6 rdspundd unei funcfion5ri corecte, pentru ca in final s5 fie definitivati formaconstructivd a ansamblului mecanismului. Pentru elaborarea proiectului este necesard parcurgerea in continuare, astfel structurate incdt rezultateie fiecireia unor etape, ce vor fi prezentate s6 fifinr;ze date pentru etapa urmitoare gi/sau s6 defineasca forma elementurui proiectat.

Proiectarea transmisiilor mecanice

4'4'l' stabilirea schemei structurale a mecanismului


elemente componente

gi a ?ncircirii principalelor

In continuare' se. prezintd schemele- structurale gi incircarea principalelor elemente componente ale mecanismelor gurub-piuli lEt utir.u,ite*uit""rr"rr,.
-)

ffi;#trH?.

Prin schemele structurale, stabilite_ de citre proiectant, se evidenfiaz6 elementele componente ale mecanisnlrtui pi modul de ftnclionare a ansamblului transmisier, fiind posibild determinarea incdrcdrii fiecdrui element, ?n vederea efectudrii calculului de rezistenfa' Pe schemele structurale, mecanismul ie acfionare este prezentat simpl ifrcat, structura acestuia fiind stabilitd ?ntr-o etapdulterioard. Realizarea corectd a schemei structurale gi inlelegerea modului de funcfionare a transmisiei sunt foarte importante in fazainiliala i r"itLir?pro^iectului, de ele depinz6nd, in proiectarea corectd a ansamblul"i $i;id;;u p".4.*urri,r"r it"p"r; prin tema

in unele lucrEri

se folosesc

notaliile R, -+ o,gi

,R,

_l

oe2.

Mecanisme qurub-piuli

. Indrumar de proiectare

4.4.1.L Cricul simplu


Schema structurali qi sarcinile care incarcd elementele cricului simplu sunt prezentate in +.+. Principalele elemente ale unui mic simplu sunt: cupa l, purubul de migcare 2, piulila \e. qa 3, corpul 4 gi mecanismul de aclionare 5, prin care se intervine *trp.u gurubului de mipcare 2. Pe schema structural[ se poate urmdri modul de funcfionare al cricului simplu (fig. 4.4, a). Prin intermediul mecanismului de aefionare 5, se produce rotirea qurubuhi d in Piulrtu 3, acesta executdnd qi miqcarea de translafie, in sensul ridiclrii lcoboiarii; sarcinii. Intre cupa 7, eare r6mAne fixA in procesul ridic6rii (cobordrii) sarcinii, gi purubul de miqcare 2, care se roteqte fap de aceasta, se formeazd o cupld de &ecare de tip pivot.
Cupa{1)
t|.

Surubut (2 ] o
M

PiutilafixaB[

Corpul(4)
M

AM

Fig.4.4 schema structuralS se poate stabili qi inchrcarea elementelor componente a.a. b). Toate elementele cricului simplu sunt solicitate la compresiune - de sarcina de ri{ic{ Q - gi la torsiune - de momente de torsiune ce se pot stabiii urm5rind funclionarea cricului. Pentru cupq qi qurubul de migcare - pe porfiunea dintre cup[ qi mecaniimul de ag,tionare - momentul de torsiune este momentul de frecare Mlcare apare ?n cupla de frecare dintre aceste elemente" Celelalte elemente qi qurubul de migcare - pe po4iunea dintre mecanismul,de aclionare piulila fixa - sunt solicitate de momentul de ?ngurubare Mins din -qi cupla.elicoidalE qurub-piulilE fixi. Momentul motor M*, realiz.at de mecanismul de acfionare, trebuie s6 echilibreze atdt momentul de inqurubare Mtuc cdt gi pe cel de frecare M7, deii M^: M*u + It4n
(fr.g.

Pe

4.4.1.2. Cricul cu pialiyd rotitoare Schema structurald pi sarcinile care incarcS elementele cricului cu gurub gi piulif5 rotitoare sunt prezentate in fig. 4.5. Principalele elemente ale acestui cric sunt: cupa l, gurubul de migcare 2, ptuhla rotitoare 3, corpul 4 qi mecanisrnul de acfionare 5, prin care se intervine asupra piulilei rotitoare.

Modul de funcfionare ar cricului, rotitoare se poate urm5ri pe structurald (fig' 4'5, a)'lth .cu^piuli.1e schema totir.u piotirei z, prii-i"t.##iur qurubul 2 va execut^u *gonare 5, dgq -ru*r*,iiuil" e"!ilJi"]'r"'r'""rir3^ridicarii rotirea acestuia fiind impieddd;;;;d" (coborarii) sarcinii, 'or$;;;;" o" ir*irrli Jniouraihtre purub si corpur 4.
Corpu(
(

Mm = Mins

*Mf

o,sf

?ne M

q,M^ n v,J' rtns

"j" ""rp'*rir"ea, sar"ina'"*"'irr"ur"d acesre "t"-ffffinJ:*"jffi";*m:-".i"urui Prin mecanismul--de u'"gio,r7r:", monra| pl niulifa, trebuie motor M^ ctte s6 echilibre r 96 se renriz.ezeun moment uiat 0." Liunjul, i M,,r"et ^i"tur de frecare (da-regurd ;";;h"#"u*,o fioii;ffi de frecareMy dintre piurila qr corp, deci ny';;,,,\;i:^
4.4.1.5. presa cu gurub cu doud coloane schema structurald qi sarcinire care incarcd erementere sunt prezentate in fi', a.6. rrinciparerlgr--*!" fixd 2' traversa

Fig.4.5 Datorttd imposibilitdtii rotirii gurubului Ia cere dou6 capete (in zona corpului)' acesta poate fi'consiaeiai, cupei pi cea a r",i.p"ir"""il"i# , ca ogrindd incastratd la ambere iff porfiunilor o" u*:l^l.i respectiv aioir* qi corp. Fiecare din porfiuni vor fi incircate cu i:- l*utuui;yod, acesre moment" ai. 0,5ltrt,s,trecirea celdlalt de incdrcare a tiiei i"r1i,Irr_';ilil; de la un sens la P"*u"iJ.ariraoou-s" iri"orri ral6, apiulifei (fig. a.5, b). ""n

illi;'i'l?i33'1il:tffi:,?fiff,ru*:l*r,tm*t"*"Ti#1,ffi"#:;**lti?
ti*ri

ffi%iffi3*i"o;.**uo'

; -ojlL l"d. caorur 'i

;q,,I;':.i#&:tj,,Hr,'i!fr:i3irfr; lecairismur i"-u"il""*e-5, prin d;";- acfioneazd $e. i.i,;;'"*;fu ;,#Iif:1i*3;1i*


;l'

Modul de funclionare se poate urmdri pe schema stru miscare 1 realaeazdatdt miqcar"u J. .o,u1i", io u.*u

din praca de bazd6, traversa

jillXT:i:

58

Mecanisme purub-piufifn. indrumar de proiectare

cdt gi migcarea de translafie, prin care se deplaseazd traversa mobild 3 qi se rcaltzeazd fotp de presare Q. Legdtrtra dintre gurubul de miqcare qi traversa mobild se realaeazii printr-o cupl6 de frecare araalL - cu frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (rulment axial).
$urubul pcesei (1 ) Piutita

fixit2)

[orpu[- batiut

(4 ]

-M^ -"tns

Fig.4"6
Conform modului de funcfionare, se pot stabili principalele solicithri pentru elementele presei. $urubul de miqcare I este solicitat la compresiune de sarcina Q gi b torsiune de momentul de frecare M7 dntre qurub gi traversa mobild. Piuli{a frxd 2 este solicitatd la tracfiune de sarcina Q Si la torsiune de momentul din cupla elicoidal6 MpE, Principalele solicit6ri ale celorlalte elemente sunt: tracfiune pentru coloane, incovoiere pentru traverse fixA qi mobild. Diagramele de ?ncdrcare ale elementelor presei cu gurub qi doud coloane sunt prezentate ?n fig. 4.6,b. Momentul realizat prin mecanismul de aclionare trebuie sd echilibreze atit momentul de ingurubare Mpo cdt qi pe cel de frecare M1, deci M^: Minc * Mt 4.4.1.4. Cricurile telescopic gi cu dubld acsiune Aceste cricuri, cu doud guruburi, sunt identice din punct de vedere structural, fiind din aceleaqi elemente, dupd cum rezultl din schemele structurale prezentate ?n frg. 4.7, a - pentru cricul telescopic qi tn fig. 4.8, a - pentru cricul cu dubl6 acfiune. Aceste elemente sunt: crrpa 1, qurubul principal 2, purubul secundar 3, piulifa frxa 4, corpul 5 gi mecanismul de acfionare 6, prin care se aclioneazd asupra gurubului secundar 3. Diferenfa intre cele doui scheme este de ordin constructiv, in sensul cd la cricul telescopic cupa I qi capul qurubului principal 2 formeazd, o cupl6 de frecare axiali - cu frecare de alunecare sau cu frecare de rostogolire (rulment axial) - in timp ce la cricul cu dqbld acfiune cupa 1 este solidarizatd de capul gurubului principal 2, eiecut6nd aceleagi miqcdri cu acesta. Modul de funclionare al celor doud cricuri, datoriti acestei diferente constructive. este sensibil diferit.
c,ompuse

Mecanisme gurub[orput cricutui(5]

Mm=Mf+Mir ing II

ins

ll

0
ab
Fis.4.7

Mintfi

Astfel, la cricul telescopic, din fig. 4.70 a, se observd cd la aclionarea mecanismului de aclionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta se va roti iurpreunE cu gurubul prrncipal2, cele doud guruburi fiind solidartzxein cupla elicoidali gurub principal - piulilb din qurubul secundar (dac6 Mns r) M).inacest fel, apar migciri relative intre capul gurubului principal 2 Pi cupa l, respectiv intre qurubul secundar 3 qi piulita fixd 4. Cunoscfind modul de func{ionare, se pot stabili sarcinile care incarcd elementele componente (fig. 4.7,b). Astfel, cupa I gi gurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q qi La torsiune de momentul de fiecare M1dncupla de frecare; qurubul secundar 3 gi corpul 5 sunt solicitate la compresiune de sarcina de ridicat Q Si la torsiune de momentul de irqurubare Mnsn din cupla elicoidald qurub secundar-piuli1d fix6; piulifa fixa 4 este solicitatdlatracfiune de sarcina de ridicat Q qila torsiune de momentul Minq 11. La cricul cu dublS acfiune, din fig. 4.8, a, se observd cd prin intervenfia asupra mecanismului de acJionare 6, ataqat qurubului secundar 3, acesta ie va roti impreun6 cu Piulila qurubului.principal, cu care face corp comun, astfel in96t purubul priniipal 2 va efectua.doar o migcare de translafie, impreund cu cupa 1, solidarizattrde acesia. ln bcest fel, apar migciri relative qi momente de torsiune ?n cele doud cuple elicoidale: M*r r - in cupla elicodalS Surub princip^al-piulifa din qurubul secundar $i M*t n - in cupla elicoidaH guiub secundar-piulit[ fixA. In aceastd fazi" se pot stabili qi sarcinile care trcarcl elementele component! (fiS..4.8, cupa I qi qurubul principal 2 sunt solicitate la compresiune -b).-Astfel, de sarcina de ridicat Q torsiune de momentul de ingurubare MysT; qurubul secundar gi Sila co_rpul sunt solicitate la compresiune, iar piulila fixd este solicitatd la iracliune de sarcina de ridicat Q qitoate acestea la torsiune de momentul de trqurubare Mioun.

Mecanisme qurub-piu

indrumar de proiectare

intl
Mrn" M?nsl *MinslI

inSII

Fig.4.8

La ambele cricuri, j1 locul in care este plasat mecanismul de acfionare, actioneazd


intregul moment motor, determinat cu relalia

M*= F*Lc,
in care:

(4.1)

F^:

15A...350

regxezintd

fo4a cu care act'oneazd utilizatoruli L" - lungirnea

manivelei. La calculul momentului motor, trebuie sd se fin6 seuuna de momentele rezistente: o pentru cricul telescopic

M*

My

+ Mns u',

(4.2)

pentru cricul cu dubld acfiune

Mn:MrrstIM*+,t.

(4.3)

Pentru alegerea uneia din cele doud variante de cricuri cu dou6 quruburi, se poate apela gi la criteriul limensional (in6lfimea cricului in pozilie strdnsd), in condiliile impunerii aceleiagi indltimi de ridicat ,FL Pentru a se putea compaf,a aceste dimensiuni, se va stabili, pentru h""*" din cele dou6 solu{ii constructive, modul de realtzare a cursei de ridicare. La cricul telescopic, cursa de ridicat este realizat[ ?n totalitate de qurubul secundat, lungimea filetati a acestuia fiind

Mecanisme gurub-piulifi

6l
{4.4)

lsII:H+Hoa,

unde: H este in6l{imea de ridicare (H: Hd; Hp u - lungimea piulifei fixe. $urubul principal este utilizat numai pentru apropierea cupei de sarcina de ridicat. in consecin{6, lungimea filetat6 a acestui gurub se alege constructiv, c6t permite lungimea gurubului secundar. La cricul cu dubi6 acfiune, cursa de ridicare este realizatb prin participarea atdt a qurubului principal cdt qi a purubului secundar. Constructiv, sunt posibile doui solulii privind sensurile de inclinare ale spirelor filetelor celor doud guruburi gi anume: filetele au acelagi sens de ?nclinare (dreapta sau stdnga), respectiv cele doud filete au sensuri de inclinare diferite. tn situalia acceptdrii soluliei cu filete inclinate in acelagi sens, la rotirea qurubului secundar, pentru ridicarea sarcinii, gurubul principal va cobor6. Se va realiza astfef la o rotafie completd, o cursi egald cu diferenla pagilor celor dou6 filete (Pn - gurub secundar gi pr - qurub principal). Realizarea hdtimii de ridicare impuse Ff necesitS un numfir foarte mare de rotalii ale gurubului secundar, deci o lungime foarte mare a acestuia. tn cazul ?n care sensurile de inclinare ale celor doud filete sunt diferite, la o rotafie completd a qurubului secundar, tn sensul ridicSrii sarcinii qurubul principal se va deplasa in acelagi sens, in urma rotirii piulifei din purubul secundar. La o rotatie completd, se va realiza o cursd egal6 cu suma pagilor celor doud gurubwi (P1 + Pl, in6llimea de ridicare impus5 fy' realiz6ndu-se printr-un numdr mic de rotalii ale gurubului secundar, iar lungimea acestuia fiind mic5. Pentru aceastd situalie constructivd, se pot stabili lungimile filetate ale guruburilor, dacd se cunosc Ai lungimile celor douS piulife Hs Si Hs - plecdndu-se de la faptul cd porfiunile filetate ale celor doud quruburi, care la realizarea in[lfimii de ridicat, sunt .particip6,

proporlionale cu paqii ' acestora

= +l l+ \Pl lrt )

cu relafiile:

I,r = Hr + Hpr =

H#

h+

Hrr;

(4.s)

l,rr = Hrr + Hprr =

H#+

Hpn.

(4.6)

De regulS, lungimea gurubului principal se alege mai mare decdt cea rezultatd din calculul cu relalia (4.5), diferenfa dintre aceste lungimi fiind utilizatd pentru apropierea
gurubului principal de sarcini.

4.4,1.5. Cricuri cu pfrrghii


Schemele structurale qi implicit modul de funclionare al cricului cu pdrghii sunt diferite de ale celorlalte cricuri, la ridicarea sarcinii participdnd gi noile elemente ale acestora pArghiile.

Frecvent folosite sunt cricul cu pdrghii cu o piulil5 (tip Dacia), a cdrui schemd structurald este prezentat6 in fi5. 4.9, a, gi cricul cu pdrghii cu douE piulile, cu schema structurah prezentatd ?n fig. 4.I0, a. Principalele pdrfi componente ale acestor cricuri sunt: cupa l, suportul cupei 2, pilrghtile

Mecanisme gu

indrumar de proiectare

o J
L

M
A

-M^tns "m -"

Fig.4.9

M'n =2Min*
b

Fig.4.10

Mecanisme turu

uli{I

3 (in numir de oqt), $|!bul de migcare 4, piultfa 5 qi lagarul cilindric 6 tacricul cu o piulif6, respectiv piulitrele 5 si 6 - la cricul ,u io,ri piu4l, phca de bazd T qi mecanismul de acfio_nare 8, ataqat gurubului de miqcare 4. Modul de funclionare al celoi doud cricuri se stabileqte urmirind schemele structurale ale acestora.

Astfel' la cricul.cu fTghil cu o piulilS (fig. 4.9,a), la care patru parghii sunt articulate la bolprile piuli(ei 5 ceielalte patru la bolgurie l"gdfi"i citindric 6,-Ia-o ro.ug" complet* a -9i gurubului' piulila 5 se apropie de lagdruf 6 cu rir pas at filetului, ,"*uenio inrgime de ridicare ce depinde de lungimea iatghiilor. n"ii"*"u hatimii de ridicare se face cu 1i distanfe variabile, maimari in apropierea valorii minime a unghiului cr de pozilie al p6rghiei qi mai mici la valori mai mari ale aceluiagi unghi. La cricul cu doud piulile (fig. 4Ja, a7,la carepatru parghii sunt articulate cu piulifa 5 qi celelalte patru cu piulila 6, la o iotafie completd u iuruuurrri cele doub piulife se apropie cu doi pagi ai filetului, indlfimea de ridicare ninc t rr"ii" qi de lungimea parghiilor. gi la aceste cricuri indllimea de ridicare se realizeqzfrcu distante variabile, mai mari la unghiuri * mici gi mai mici la valori aceluiaqi unghi. Pentru iahzueaacestui mod de fu]qionare, cele ?t: doud porfiuni ale Yt filetului ce formeazi r"pr" piulilele 5 qi 6 vor avea acelagi ; filet' dar cu sensuri diferite de inclinare a spirelor, "ri";;"b I ----' una filetatd ."vqPLa dreapta gi u( filetatd tr cealalt6 st6nga,
Determinarea sarcinilor (forfe gi momente) care ?ncarc6. elementele componente ale cricurilor cu pdrghii se poate efectul urmdrind schema de, incrrcare cu forfe (fig. a.11) gi schemele din fig' 4'g,b qi 4-10, b, in care este prezentatd gi inc6rcarea cu momente. Dacd forfele care incarc5 elementele o"** cu una gi cu doui piulife sunt identice, inc'rcarea cu momente este diferitr "rl""rilot (v. fig. "" 4.%;; 4J0,b). Forfele care ?ncarcd elementele cricuriloi depind at6t de sarcina de ridicat p ferghii (constantd) c6t gi de unghiul de pozilie "n al pdrghiiloi u (variabil). solicitrrile fiind statice, pentru calculul de rezisten{i trebuie determinaie sarcinile maximeo care corespund valorii minime ale unghiului de pozilie al pdrghiilor crmin. Din rafiuni constructiv_funcfionale gi a rn'iimii sarcinilor, se acceptd o valoare minimd o.,,. pin fig. 4.1 I rezultd forfa care solicitd

p6rghiile la compresiune

R=2sinQ

cr*6 '

(4.7)

respectiv forfa care solicitd gurubul la tracliune

F = Qctgo.^in.

(4.8)

Momentele de torsiune care apar in timpul firncfiondrii cricurilor cu p6rghii, in zonele in care existd miqcare relativd intre elementele cricuriior, sunt {irncfie de tipul cricului - cu o piulitd sau cu dou6 piulitre.

La cricul cu prghii cu o piuli,t6, momentul care incarcd gurubul de migcare este momentul de ingtrrubare Mtus, Qara aparc in cupla elicoidalE qurub-piuli16. Momentul motor, tealaat prin mecanismul de acfionare, trebuie sr invingb suma momentelor rezistente:

64

Mecanisme qurub-piulifi. Indrumar de proiectare

momentul de inqurubare Mins gi momentul de frecare M6 carre apare in rulmentul axial cu bile, montat intre qurubul 4 qi suportul lagdrului 6, deci M^ = Mins + M1$. fig. a.9).

e-n

t,
=Mg=0=)S=0
h

Fig. 4.11

La cricurile cu pdrghii cu doud piulile, gurubul de miqcare, pe porfiunea dintre cele doud piulile, este solicitat la torsiune de momentul de inqurubare M6s, earrl apare in prirna cupl6 elicoidal6 gurub-piulifE. Dupd cea de a doua piulild, se adaugl gi momentul de ir4urubare din aceastE cupl[ elicoidald, astfel cd mornentul motor, realuat prin mecanismul de acfionare, este M^- 2Mw (v. fig. 4.10). Indllimea de ridicare I/ este realizatd prin alegerea corespunz6toare a lungimii pdrghiei gi/sau a unghiului de pozilie maxim al acesteia. Deoarece in faza de proiectare este dificil a estima o anumit[ lungime a pArghiei, este recomandatd alegerea unghiului de pozilie maxim c[ru* gi a celui minim o,6n (se recomandii c[.a*: 800; c6n : 300). Lungimea p6rghiei |flg. a.lz)
H. ,t:2\iro^^-rrrorr)'

(4.e)

recomanddndu-se pentru / o valoare intreagd. Lungimea filetatd a purubului se determind in funcfie de tipul cricului - cu una sau cu doua piulife - gi este compusd din lungimea util.6 /,, necesard pentru ridicarea sarcinii, cdreia i se adaugd lungimea piulilei //o qi lungimea necesard strdngerii complete a cricului /", pentru

depoztare. Lungimea utild se determini cu relaliiJe (v. fig. 4.12): pentru cricul cu o piulild

lu = 2 llcosomin

/\

- cosct.*J,

(4.10)

Mecanisme

qu

rub-piulifi

65

Fig.4.12

pentru cricul cu dou6 piulige

lu = l{casu,n,n

- "oro**).

(4.11)

Lungimea necesard str6ngerii complete a cricului, la depozitare, se determind cu relafia (v. fig. a.12)

in scopul ocupdrii unui gabarit minim

I" = ll' - h; -/coscrr;n,


(4.12)

r;"

d h, = h, + ; + (3...5)mm x (1,05...t,25)d,
L

unde d este diametrul nominal al gurubului" iar h' rcpreimtd in6[imea p64ii inferioare a suportului cupei (v. fig. 4.9 qi 4.10). Lungimea totald" a porfiunilor filetate ale guruburilor de miqcare se calculeazl cu relafiile: o pentru cricul cu o piuli!6

l, = Hp+lu+1" = Hp+/(cosa*;r, -2coso-*\*r[F

-fi,

(4.13)

Mecanisme $uru

indrumar de proiectare

pentru cricul cu dou6 Piulile

l, = Hp + l, + l, = Hp-l coso.* * rlP -

t'

(4.14)

Pentru stabilitatea mecanismului qurub-piuli1b cu pdrghii, pfughiile sunt prevdzute, la capetele din zona suportului cupei gi la capetele din zona plicii de bazil, cu sectoare dinfate care, ?n ipotezaacliondrii centrice a sarcinii de ridicat Q,nusunt solicitate (v. fig. 4.11' b). Obsemalie.: Deoarece proiectanlii tineri (studen{ii) sunt tenta}i sE accepte exact lungimile rensltate?n urma calculului se recomandd alegerea unor valori intregi pentru aceste lungimi gi efectuarea in final a unei verificiri grafice.

4.4.2. Etapele

de calcul pentru principalele elemente componente

ale

mecanismelor qurub-PiuHfn
schemele de incdrcare a elementelor mecanismelor gurub-piuli16 prezentate in frg.4.4...4.10, rezvkd solicitarile acestor elemente qi secliunile periculoase, unde se vor efectua calculele de dimensionare sau de verificare. la torsiune 9i se $uruburile de migcare sunt solicitate la compresiune sau tracfiune 9i dimensioneazdlasolicitarea de compresiune sau tracliune, cu o forf6 rnajoratl" numitd fo4d de calcul pentru a se lua in considerare qi aportul solicitdrii de torsiune. Dup6 alegerea unui filet standardizat, quruburile de migcare se verificd la solicitdri compuse qi la stabfitate (flarnbaj), in cazul quruburilor solicitate la compresiune (qurubul cricului simplu, cricului cu pidila iotitoare, presei, precum gi guruburile principale ale cricurilor telescopice qi cu dubl5

Din

acfiune). Dimensiunile piulilelor in secfiune transversalE se adoptd constructiv qi se efectueazil o verificare la solicit5ri compuse. Lungimea piuldelor se determind ?n func1ie de pasul filetului qi de num5rul necesar de spire, stabilit din condilia de rezistenld la strivire a peliculei de lubrifiant care trebuie sd existe intre spirele qurubului qi piulilei (Ho = Pz). Dimensiunile corpurilor cricurilor se adopti constructiv qi in final se efectueazd o verificare la compresiune - pentru cricurile simplu, cu piulifi rotitoare, telescopic Ai cu dubla actiune - $i ta #iuir"u suprafelei de agezate a cricului. De reguld, se considerd cd talpa cricului se ageazd pe o sc6ndurS. La alegerea mecanismului de acfionare, se va avea in vedere atit pozrlia acestuia cdt qi modul de funclionare a mecanismului purub-piulifd. Astfel, pentru cricurile telescopice pi cu dubl6 acfiune se poate alege atdt mecanismul de acfionare cu clichet orizontal c6t qi cel cu 5). Pentru cricurile cu pdrghii, cricurile cu piulild rotitoare gi prese, se clichet vertical (o "up. alege mecanismul de ac{ionare cu clichet orizontal. 4.5. SCHEME STRUCTURALE DE MECANISME $URUB-PIULITA

multe scheme de mecanisme qurub"piuli!5, utilizate in diferite scopuri, urmfuindu-se - ca gi in cazul mecanismelor prezer$ate anterior - elementele componente, modul de funclionare qi ?ncdrcirile principaleior elemente ale acestor

in acest subcapitol

se prezint6 mai

mecanisme.

crtcuri pe glisiere- in cazul in care dup[ ridicarea sarcinii aceasta trebuie deplasat[ pe orizontal5" se folosesc-cricurile pe glisiere. Acest lucru se realizeazil printr-un mecanism grrub-piuliSi la carc elementul conducitor este gurubul 6, care efectueazl migcarea de rotafe, iar elementul-condus este piuli{a, care realizeazd,miqcarea de translalie, aceasta fiind solidarizatd de corpul cricului 4, care realizeazd ridicarea pe vertical[ u ,ur"inii. ir-t". *.ii, a 9i b sunt prezentate dou[ variante de astfel de cricuri. prnt"r verticali a srrcinii, este utilizat un cric simplu (fig. a.T3, a), respectiv un cric cu piulip rotitoare (fig. 4-13' b), pentru deplasarea pe orizontalS fiind utllizit acelapi mecanism, p"ot* care este pezentatd gi schema de incircare a gurubului, cu fo4b gi momente (fig. 4. r 3, ni- o.ii, d srnt prezentate variante de montare a gurubului p"nt* deplasarea "). pe orizontal[ a sarcinii, h care insl se modific5 schema de incdrcare a gurubului.

ac;;;;-

];

orizontat

(6 )

Deptasarea sarcinii

spre slSnqa

ubut orizontal (6)

spre dreapla

Deplasarea sarcinii

r%
-

777ivv

wE
-

2777v

Fig.4.l3

tndrumar de proiectare
Cric cu piul4d rotitoare. O variantd a cricului cu piulil[ rotitoare este prezentat[ in fig 4 14. La aceastd variant5-, piulila 3 se sprijind pe corpul cricului 4 prin intermediul unui guler (fig. 4.L4, a\, fiind solicitatillatractiune, spre deosebire de solulia din fig. 4.5, la care piutilu'este sprijinit[ pe suprafa]a inferioard, fiind solicitatd la compresiune. Schemele de incarcare ale principalelor elemente ale cricului sunt prezentate in fig. 4.14,b.
Piutila rotitoare [3]
Corput (/' I

Mr'Min'+Mg

Fig.4.14

Cric gurub-pi"Wfr*d.. Pentru ridicarea sarcinii, la cricul prezentat in fig 4.15, a, se folosesc dou6 bolfuri solidar legate de corpul superior 3 al cricului, care realizeazd migcarea de translalie, corpul inferior 4 fiind legat de suportul 5, printr-o dubl[ articulafie. Piulila 2 este

*MfII

Fig.4.15

Mecanisme guru b-piulifi

69

fixd tn corpul inferior, qurubul 1 fiind cel care realizeazd atAt miqcarea de rotalie, prin
mecanismul de ac{ionare, c6t qi pe cea de translafie. tncdrcdrile principalelor elemente ale cricului - gurub, piulila fixd, corp superior, corp inferior - sunt prezentate io fig. 4.15, b. Cric Surab-piuli{d pentru ridicarea sarcinilor laterule- La cricul prezerrtat ln fig. 4.16, este prevEzutdtalpa laterald 1, pentru ridicarea sarcinii p. $urubul2, pe care este montat mecanismul de acfionare, realizeazd migcarea de rotafie, iar piulila 3, solidar legatl de talpa I, realizeazh miqcarea de translafie. Cric cu garab gi pdrghii pentru bdrci de salvare. Cricul prezentat in fig. 4.17 este prevdzat cu cdrligul I pentru ancorarea bdrcilor. Mecanismul de acfionare este ataqat gurubului 2, care executi mipcarea de rota{ie, piulila 3 rcalizhnd miEcarea de translafie. P6rghiile 4 gi 5, prin lungimile lor, definesc zona de ridicare a blrcii. inc5rcarea cu fo4e qi momente a elementelor mecanismului se stabiieqte printr-un echilibru static al mecanismului.

Fig.4.16

Fry.4.17

Cric cu pfrrghii gi platfurmd. Cricul prezentat in fig. 4.18 reprezintd o variantd a cricului cu pArghii cu doud piulile (v. fig. 4.10), la care s-a re{inut numai partea superioard. Prin renunlarea la angrenajul dintre pdrghiile 3, a fost nevoie si se prevad6 un lagdr 5, pentru ca platforma 4 sd se deplaseze axial cu acesta. Mecanismul de ac{ionare este ataqat gurubului l, prevhzut cu doud porliuni filetate - dreapta, resFig.4.18

I unor ghidaje executate l pdrghiilor.

in

pectiv stAnga. Prin deplasarea axiald simultand a celor doud piuli{e 2, prin suportul 6, se rcaltzeazL ridicarea sarcinii, prin

70

Mecan isme

gu ru

b-piu [f n. ind ru rnar de proiectare

Cricuri cu pfrrghil Cricurile prezantate in fig. 4.19, a gi b realizeuzfndicarea sarcinii la distanle relativ mari fa!6 de sistemul de acfionare. Aceast6 distanfl este dependentd de lungimea pdrghiei 4, de care este legatd cupa 1, prin intermediul unei articulalii. La schema din fig. 4.19, a, qurubul 2 este element conduc6tor, piulila 3 executAnd doar migcarea de translafie, prin intermediul unui ghrdaj executat ln elementul bazd 7. La schema din fig. 4.19, b, elementul conducdtor este piulila 3, gurubul 2 executdnd migcarea de translatie, tot prin intermediul unui ghidaj axial executat in elementul bazd 7. Pdrghia 5, alituri de pfoghia4,participalarealizareahAtimiideridicare. Schernele dennclrcme ale gurubuluidemiscare
4

6 5
5

Fig.4.19
sunt prezentate pentru fiecare variantd in parte. Pentru stabilirea sarcinii F care incarcl qurubul, este necesar sd se stabileascd reacfiunile in cuple, in mod asem6n6tor ca la cricurile cu pdrghii.

Mecanisme gurub-piuli
Prese cu gutab Si coloane. in fig. 4.20, agi b sunt prezentate doui variante de prese cu prub 9i coloane. La schema prezentatd in fig. 4.20, a, elementul conducdtor, la care este .lryat mecanismul de acfionare, este piulila rotitoare 2, gurubul l, solidar cu placa

3, cxecutdnd doar miqcarea de translafie. La schema prezentatil in fig. 4.2A, b, mecanismul de gionare este plasat la nivelul gurubului secundar 2, care efectueazAat6t migcarea de rotafie c& $i pe cea de translalie, gurubul 1, legat solidar de placa 4, executflnd doar migcarea de frnsla{ie, de-a lungul coloanelor cadrului 5. inclrcarea principalelor elemente ale acestor FEse se stabile$te ca la cricul cu piulifd rotitoare (v. fig. 4.5), respectiv ca la cricul cu dubll 4iune (v. fig.4.8).

Fig.4.20 Prese eu gurab si pfrrghii. Presele cu gurub 9i pdrghii (fig. 4.21, a qi b) sunt structural cu cricul cu pdrghii cu dou6 piulile (v. fig. 4.10). prin acfionarea de ac,tionare, solidar - in migcarea de rotalie - cu ryurubul l, cele dou6 piulile 2 ryropie sau se deplrteazd simultan, datoritd sensului invers de inclinare al spirei filetului h cele doui capete ale qurubului. Presarea se realizeazd intre placa 3, ce gliseazi pe presei, qi elementulbazl. Dacd la varianta din fig. 4.21, a cursa de presare este

Fig.4.21

72

Mecan ism e gu ru b-piu

li{[. ind ru mar de proiectare

tealizatd doar prin intermediul pdrghiilor 4, vaianta prezerrtatd io fig. 4.21, b realiz,eazd cursa de presare gi prin deplasarea, de-a lungul coloanelor 6, a qurubului 1, datoritd pdrghiilor 5. Schemele de ?nclrcare ale principalelor elemente componente se stabilesc asemdn[tor cu cele prezentate ia cricurile cu pdrghii (v. fig. 4.IO). Prese cu Eurab gifdlci mobile. Sunt asemindtoare structural cu cele prezentate anterior (,0. fig. a.21) qi se executS in varia:rta cu simplu efect (fig. 4.22, a) gi cu dublu efect (fig. 4.22, b). $urubul 1, ciruia ii este ataqat rnecanismul de aclionare, efectueaz5 o miqcare de rotafie. Piulifa 2 efectueazh misearea de translafie gi prin intermediul pdrghiilor 3, afiiculate la piulild, se acfioneazd asupra filcilor 4, prin intermediul pArghiilor 5 pi 6 (frg.4.22, a) sau direct (ftg. 4.22,b).
3

Fi5.4.22
Presd cu Surub cu pene. La presa prezentat[ in fig. 4.23, qurubul 1, c6ruia i s-a ataqat mecanismul de acfionare, executd migcarea de rotafie, iar piulilele 2 pe cea de transialie. Pentru tealizarea migcdrii de translafie pe verticald a pldcii de presare 3, intre aceasta qi piulilele 2 se interpun penele 4. Schema de incdrcare cu forle qi momente a qurubului este identicd cu cea a cricului cu pdrghii cu doud piulile (rr. fig. 4.10). Platformd de ridicet. Structural, mecanismul de acfionare al platformei din fig. 4.24 este identic cu cel al cricului cu pArghii cu o piulili (v. fig"4.9). Pe purubul 1, sohdar cu

Fig.4.23

Fig.4.24

Mecanisme gurub-piuli{[

73

mecanismul de aclionare, sunt plasate piulila 2 gi hgerul radial-axial 3. Legdtura cu placa superioard 4 gi elementul fix 5 se reahzsazh prin pdrghiile superioare 6, respectiv prin cele inferioare 7. incLrcarea gurubului se stabilegte in urma studiului static al ?ntregului mecanism. Cheie de strdngere cu Surub. Schema prezentatd in fig. 4.25 repreztntd o cheie de str6ngere cu gurub, cunoscutd sub denumirea de cheie francezd. $urubul 1, fixat de falca mobil[ 3, executd - impreuni cu aceasta - o miqcare de translalie. Piulila 2, ae[ionatd, cu miln4 executi migcarea de rotafie. Strdngerea se rcahzeazd intre falca mobild 3 gi falca fixd 4.

A
\
l'1s

Fig.4.25
purub-piuli1d. Carcasa piulifelor 2

Fig.4.26

Ancord reglabild. Ancora reglabild din fig. 4.26 este realtzatl, tot cu un mecanism qi2', filetatS in sensuri diferite, constituie elementul motor, care executd migcarea de rotalie. $uruburile I qi l' executd migcarea de translatie,
Presd eu gurub pentru extragerea inelelor interioare ale rulmenqilor. Pentru extragerea inelelor interioare ale rulmenlilor de pe capetele de arbori se folosesc prese speciale, de tipul celei prezentate in fig" 4.27. Mecanismul de aclionare este ataqat purubului 1, care executd o migcare de rotafie qireabzeaz5 o forld Q,inzona frontald a capStului de arbore, prin intermediul hgnrului axial3. Pdrghiile 4, solidar legate, in migcare de translafie, de piulifa 2, reaYzpazA exhagerea inelului rulmentului de pe cap6tul de arbore. Prin intermediul
deplas6ndu-se in sensuri diferite, realizdndu-se astfel forle de ancorare Q la distanfe dorite.

4 ?

Fig.4.27

I
li

74

Mecan isme quru b-piuIfn. tndrumar de proiectare

brafului 5, solidar cu piulila 2, se poate realua qi o deplasare a p0rghiilor 4, pe direcfia acestui bra{, fapt ce face posibild utilizarea presei la extragerea inelelor de rulmenli de diferite mdrimi. Menghine cu gurub. Menghinele prezentate in fig. 4.28, in patru variante, sunt acfionate tot prin mecanisme gurub-piuh'f5. La variantele din fig. 4.28, a qi b, gurubul I este elementul cdruia i se ataqeaz5 mecanismul de acfionare qi care executi migcarea de rotafie, piulila 2 executdnd migcarea de translafie. La aceste variante, piuli{ele sunt legate solidar cu falca mobild3, prtn deplasarea axialS a acestora realizdndu-se str6ngerea intre falca mobild 3 pi falca fixd 4. $urubrnile sunt solicitate la tracliune, la schema din fig. 4.28, a pi la compresiune, la schema din fig. 4.28, b.Yarianta prezentatd in fi5. 4.28, c are ca element conducitor piulila 2, care se roteqte, fiind legatd solidar de mecanismul de acfionare. $urubul I este legat solidar de falca mobild 3 gi executd - impreuni cu aceasta - migcarea de translafie qi inrplicit strdngerea irntre falca mobild 3 gi falca fixd 4. La variat$a din fig. 4.28, d, pe qurubul l, legat solidar de mecanismul de acfionare, gi care executd miqcarea de rotafie, sunt plasate piulilele 2. Acestea se deplaseazd axial, in sensuri diferite, gurubul avdnd cele doud porfiuni filetate in sensuri diferite. De cele doud piulile sunt legate frlcile mobile 3 qi 3', intre care se realu:eazd strdngerea. La variantele din frg. 4.28, c gi d, gurubul este solicitat la
tractiune.

Fig.4.28

J, tusroDor.ocrr

DE PRoTECTARE

tn acest capitol se prezintl metodologiile de proiectare pentru cricul cu piulif5 rotitoare,

pentru cricurile telescopice qi cu dubl6 acliune, pentru presele cu qurub qi pentru mecanismele de aclionare - cu clichet orizontal gi vertical - care se ataqeaz[ cricurilor,
respectiv preselor.

Metodologiile de proiectare sunt prezentate tabelar, ordinea de calcul fiind una logicfl, astfel incdt dimensiunile unor elemente ale mecanismelor gurub-piulild calculate anterior sd fie utilizate ca date de proiectare pentru calculul urmitoarelor elemente. Principiul ce a stat labaza intocmirii tabelelor cu metodologiile de calcul este respectat la toate tipurile de mecanisme qurub-piuli16 (cricuri gi prese). Astfel, se prezintd, inilial, schema structural6 a mecanismului qi se realtzeazl diagramele pentru sarcinile - fo4e pi mamente - care incarcd fiecare element al mecanismului gurubpiulita. De asemenea, se stabilegte momentul motor M^ ce trebuie reabzrt prin mecanismul de acfionare, pentru a putea fi ridicati sarcina, in cazul cricurilor, respectiv pentru rcalizarca fo4ei de presare, ?n cazul preselor. tn continuare, pe baza diagramelor de lncdrcare a elementelor, se urmiresc principalele etape de lucru: o Se dimensioneazd qurubul (guruburile la cricurile telescopice gi cele cu dubl6 acliune), urmdrindu-se urmdtoarele faze: alegerea materialului, predimensionarea, alegerea filetului standardizat, verificarea condiliei de autofrSnare, verificarea la solicitdri compuse gi verfficarea la flallrrftlq (dacd este cazul). Lungimea gurubului (guruburilor) se stabilegte in funcfie de ?nd[imea de ridicare impusd prin tema de proiect gi de tipul cricului. o Se calsileazd piuli{a (piulifele pentru cricurile telescopice gi cu dubld acfiune), stabilindu-se num5rul necesar de spire gi dimensiunile, in sec{iune transversald (diametrele), care s5 satisfaci atdt condiliile de rezistentL c6t gi cele tehnologice gi de stabrhtate a gurubului ln piuli!6. in acest sens, se recomandd ca numdrul de spire ale piulilei, prin care se definegte lungimea acesteia, sd fie intr-un domeniu de valori cuprinse intre o valoare maximi zmax: 10, un numir mat nare de spire nu conduce la o micgorare a tensiunilor de strivire a spirelor, gi una minimA Zmin: 5, pentru a fi asiguratd stabilitatea quruburilor in procesul transmiterii sarcinii (la cricurile telescopice, cu dubl6 actiune qi preselor). La cricurile cu piulilE rotitoare, ?ndlfimea piulifei este determinatd din condiJii constructive, avdndu-se in vedere faptul cd roata de clichet este executatd,, de reguld, corp comun cu piuli1a. De aceea, in aceastb situalie se poate accepta un num6r de spire z ) z*n. La cricurile cu p6rghii, chiar dacd nu este impusb condifia de stabilitate a gurubului, se recomandd ca num6rul de spire sd fie cuprins in domeniul zmin... zmax. o Se calculeazd corpul, avdndu-se ?n vedere dimensiunile acestuia, care trebuie s5 rdspund6 at6t condiliilor de rczistenll qi tehnologice cdt gi de stabilitate a cricului.

Mecan isme

qu

rub-piu

lifi. indrumar

de proiectare

qurubului (la cricurile cu piuli{6 rotitoare, telescopice gi cu dubl6 acliune), respectiv in blocul in care sunt montate pSrghiile (la cricurile cu pArghii). Pentru prese, "cupa" este echivalentd cu cea traversei mobile, legitura dintre aceasta pi gurubul presei realizSndu-se asemln6tor de la a<ial) rulment cu dintre qurubul principal qi cupd (cu lagdr axial de alunecare, respectiv cricul telescopic. o Se calculeazd randamentul, ca un indicator important pentru un asemena mecarsm. o Se dimensione azA mecanrsmele de acfionare, dup6 ce a fost ales trnul din cele doud pozilia de mecanisme - cu clichet orizontal sau vertical. Tinend seama de construclia 9i de se poate orizontal clichet func{ionare a acestor mecanisme de acfionare, doar mecanismul cu cu clichet ataqa la toate mecanismele qurub-piulifd prezentate. Mecanismul de aclionare plan vertical. intr-un acestuia pozifiei vertical nu poate fi ataqat unui cric cu p0rghii datoritd in schimb, acest mecanism poate fi ataqat la cricurile telescopice, la cele cu dubld acfiune, ia gi cu cel cu piulita rotitoare gi preselor, recomanddndu-se a fi utilizat la cricurile telescopice mecanismele dubl6 *1irtt", ?n caanlsarcinilor mari de ridicat. Av6ndu-se in vedere faptul cd de aclionare sunt alcatuite din multe elemente, acestea sunt tratate individual. Determinarea dimensiunilor rolilor de clichet se face in etape, urmadtndu-se alegerea num6rului de din1i, a inilfimii gi grosimii acestora gi a formei gi dimensiunilor alezajului profilat. pentru definirea formei clichetului orizontal sau vertical, este necesar a se urmfui etapele intdi prezerrtag in metodologiile de calcul, precizdndu-se c6 aceste forme sunt stabilite mai geometric gi doar in final se fac unele verific6ri de rezisten{d (pentru a avea siguranla unei 6une funcliondri a acestor clichete). Construclia geometrici a clichetelor trebuie astfel rcahzatdincat ?n zona de contact dintre dintele ro{ii de clichet 9i clichet fo4a concenttatl" paralelL cu axa de dispus6 tangent la cercul de diametru mediu al ro{ii, si aib6 direcfia orizontal' .i-"t i" a bia,tului clichetului gi suportul sau s[ treacS prin axa bolftrlui, la clichetulin zsna de pen6 vertical respectiv sa de identic6 cu axa de simetrie a porfiunii din clichetul indoire, care precede porfiunea de montare a acestuia irn corpul mecanismului de aclionare' mecanismului de Se urm6ieqte, in coniirruar", modul de asanrblare a clichetelor in corpul pentru aclionare (asambl6ri cu bolluri) gi realizarea manivelei (cu sau ftri prehrngitor). $i precum 9i relaliile Uoil gi pentru manivel6 sunt date indicafii pentru alegerea dimensiunilor' de verificare. Metodologiile de proiectare pentru mecanismele propriu-zise qurub-'piulita sunt qi 5'6. prezentatein tabelele 5.1-...s.4, iar pentru mecanismele de aclionare ln tabelele 5.5

Se calculeazd cup4 avdndu-se in vedere modul in care este montati pe capul

Metodologii de proiectare

77

Tabelul5.l
Metodologia de proiectare a cricului cu piulild rotitoare
1.

STABILIREA SARCINILOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICULUI

05Min;

Nr. crt.
0 2
2.1

Eelementul de calcul
1

Relafii de calcul. Recomanddri


2

CALCULTIL $TIRTIBULL{ PRINCIPAL


ALEGEREA MATERIALULTI
Se reconandd:

OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 14)

2.2

CALCULUL DE PREDIMENSIONARE
Sarcina de calcul

A, N

Q':FQ B: 1,1 ...1,r5


dt= .- ^lV roo"
co"
I

Diametrul interior al filetului d:, film

40-

= 40...60 MPa - pentru sarcini de ridicat g < 20000 N o.o": 6A...80 MPa - pentru sarcini de ridicat o > 20ooo N

78

Mecan isme

gu

rub-piu li{n. indrumar de proiectare


Tabelul 5. I (continuare)

Alegerea filetului standardizat

Se alege filet trapezoidal standardizat (v. Anexa 24), cu pas norrnal (valoarea
intermediar5 a pasului), cu mdrimea diametrului interior cea mai apropiatd de valoarea calculati (dssres > d). Pentru acest filet se prezintd: notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de calcul)

2.3

VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare

al

sPirei

filetului $2, grade Unghiul aparent de &ecare


grade

Fz: arct9;U
ro':
p:

<P',

arctqA c[
0,1 |

cost

...0,12 - pentru o{eVofel

Condilia de autofrAnare
2.4

Fz<9'

VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul

solicitd purubul M, Nmm

de torsiune care Mt: A,SMir, - v. pct.


d"l

Mi^ = g?te(rp'*Br)
6. - = ----=
16Mt =lE ',

Tensiunea efectivd de comPresiune o", MPa


Tensiunea efectivi de torsiune

48 nd;

tt,

MPa
Tensiunea echivalent6 o",

I\8a

6"=44+4ri"
e.ac

r;--

<oo,

- Y.pct.2.2

2.5

VERIFICAREA LA FLAMBAJ Coeficientul de zveltefe l"

)r=L
Imin

lf

: Kl - lungimea de flambaj
se alege funcfie de schema de flambaj

KK=2
K'0,5

l:H+m
1{ - indlJimea efectivd de ridicare a qurubului

m-ffim[soardpedesen

Metodologii de proiectare

79
Tabelul 5. 1 (continuare)

i-in=
Domeniul de flarnbai

W" lio:n=Z

l;dr 64

d7

X > Lo - flambaj elastic

Coeficientul
flambaj c

de

siguran{b

la

- flambaj plastic l"o: 105 - pentru OL37 l"n : 89 - oentru OL 50 r Flambaj elastic Qr 2 ca
1,
X"o

<

c:V

O.:#
Iftnn^J

,'2F I

"nd!
64

E:2,15.105 MPa
o Flambaj plastic

,2ca oy: 310 - l,l4?," - pentru OL 37 o1:335 - 0,62?.," - pentru OL 50


0c -

c=

6y

v. pct.2.4

r Coeficientul de siguranfd admisibil co: 3..,5


5

CALCULUL

pnirTEl

ROTITOARE

3.r

ALEGEREA MATERIALULTN
Se recomandE:

OL

37 ;

OL 42; OL 50; OLC 45 (v. Anexele I 3 9i la)

3.2

CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE Numbrul de spire z

po 7 ... l3 MPa - pentru o{eVolel z < 10, num5r intreg

Mecanisme gurub-piu

indrumar de proiectare
Tabelul 5. I (continuare)

0
na J.J

I
VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere care art in MPa

<vr Si

la forfe'

3Q\d2

' h:

nd3h" 0,634 P ooi:60...80 MPa

u,'-

- d) s6oi

",
3.4 ALEGEREA DIMEN SIUNILOR PII'LITEI

=-9-

=ro,

roy:5A-..65 MPa

Diametrul exterior al piulilei D",

Dr: Dd + (l ...3) mm
Se alege un rulment axial cu bile cu simplu

efect, respectdnd condif iile

da>

d;

d - diametrul exterior al$urubului;


Coo> Q. drut, Drrt,

H,

Coo

- v. Anexa 48

Momentul de frecare in rulment Mr=


F"u

n p*Q:* 'z

: 0,008...0,01

de proicctere

2
Se alege conformAnexei 29

Alegerea qurubului c-r.l cap hexagonal mic Ai cep cilindric


care inrpiedicl deplasarea axialh,

piulifei Dianretrul interior al canalului necesar pentru gurubul cu oep care inrpiedicE deplasarea axiali a piulifei dci> tfirrr Itrngimea constructiv& a piulilei
a

d"i:De-2ct-2rnm
ct-Y.
Anev'a29

Hpe

Hpc, IfiIJ|l

f/r

- sE alege constructiv (se mdsoard pe desen) (0,8. ..0,9)D"

3J

VERIFICAREA PIT]LITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivd de coryresiune cr, MPa Tensiunea efectiv6 de torsiune Tro MPa
Tensiunea echivalentl ou" MPa

4Q 9"*M:q
D+

*v. pct.2.2
0,5Miw

atx
fn

#*(o:,-Dil
o"=tl4+4ri
<oo"
od, = 60...80 MPa

CALCULUL CORPULUI
Alegerea dimensiunilo r corpului,

Dci: Du D, -v. Anexa 48 Drr: D"i+ (16...20) mm D",: D"+ (16...20) mm

H":Ht*H
D",

HbH-v.pct.3.4
ll
;

Du:
h h

(2...2,5)D"" Dbu: Dbi+ (30...50)mm

;:
i

82

Mecanisme

gu

rub-piu [fn. Indrumar de proiecta re


Tabelul 5. I (continuare)

Verificarea corpului la compresiune o", MPa

Gc=

4Q

Verificarea suprafelei la strivire o", MPa

oo": 80...100 MPa 48 de sprijin

"(4"- 4,)

s co"

o'={di=

4,J=o^

e.or:2,..2r5NIPa Verificarea la strivirea dintre qtiftul care ghideazd gurubul in corp qi canalul executat in corp
o", MPa
os

:ffi<o"

Mt :0,5M7nq

: (0,25...0,35)D"i g: 0,5d1
dt
a x 0,85d1 b :2...4 mm

o'o,:40...60 MPa
5

CALCULUL CUPEI
Alegerea ptiftului care solidarizeazd cupa de gurub

d,: (0,2...0,3)d" d": dt - (6...8) mm


dz

- diarnetrul interior al filetului gurubului Se alege un ptift standarduat cilindric sau conic din Anexele 42 sau 43, in domeniul de valori

determinat pentru

Metodologii de proiectare

83
Tabelul 5.1 (continuare)

I Verificarea giftului la forfecare rr gi strivire o", tr MPa

Forfecare

t r =-----r;3T-rqr ' nd"d! M1 : 0,SMioE


r,sy:65...80 MPa

4M,

o
or

Strivire qtift - cupd

s 6o,

D,

o
o,

Strivire gtift - capul qurubului

=;;i d'di :

6M.

oo"

Mt:
oo"

$,SMins

100...120 MPa

cupei pe capul qurubului


strivire o", MPa

Verificarea suprafelei de sprijin a


la
os

;Q=42)<o"'
100...120 MPa

oo,:
Verificarea secfiunii micporate a capului gurubulai la torsiune 11, MPa
Tt

l6

nal(r-4'l "( d")


Mt:
uaI

A,5Mins

50...60 MPa

CALCTIUL RANDAMENTULUI

rldz Bz,

tgFz

tg(e'+pr)+ n
v. pct.2.2

iu*,

9' - v- Pct.2.3
v. pct. 3.4

drur, Itrut -

Mecan isme

Su

ru

b-piulifi. ind ru mar de proiectare


Tabelul5.2

Metodologia de proiectare a cricurilor telescopice qi cu dubl6 acfiune

I. STABILIREA SARCIMLOR CARE INCANCA ELEMENTELE CRICTIUI


CRIC TELESCOPIC
Piutili fixi

t'lr-Hp+Minr11

o
CRIC CU DUBLA ACTIUNE

H?rstt

Mt'Q

Mf'o

0
Mm=MingI+f4instl

Minsll

M'ins

II

Metodologii de proiectare
Tabelul 5.2 (continuare)

Nr. crt.
0 2 2.1

Elementul de calcul
I

Relalii de calcul. Recomanddri


2

CALCULUL $URI'BI'LTII PRINCIPAL


ALEGEREA MATERIALULTJI
Se recomandd:

OL 37;AL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi 1a)

i 2.2 CALCLLUL DE PREDIMENSIONARE


Sarcina de calcul

A, N

Q":FO
B

1,05...1,1 - pentru cricul telescopic (cupl6


cu frecare cu alunecare)

I:

Diametrul interior al filetului d.. ntm

.I or=l fi6o"

$:

1...1,05 - pentru cricul telescopic (cupl5 cu frecare cu rostogolire) 1,25...1,3 - pentru cricul cu dubld acfiune 49.

Alegerea filetului standardizat

o.ac: 40...60 MPa - pentru sarcini de ridicat 0 < 20000 N : o.ac 60...80 MPa - pentru sarcini de ridicat o > 20000 N Se alege filet trapezoidal standardizat (v. Anexa 24), cu pas normal (valoarea
intermediard a pasului), cu mirimea diametrului interior cea mai apropiatl de valoarea calculatd (drsrns > dz). Pentru acest filet se prezintS: notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de calcul)

2.3

VERTFICAREA CONDITIEi DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare
filetului Fz, Erade

al

spirei Fz

atctgL
froz

Unghiul aparent de frecare q'o


grade

9': il'g1g- !-

cos2

ct

p:0,11...4,12 - pentru ofeVofel


Condilia de autofrdnare

Fz<9'

86

Mecanism e gu ru b-piu

lif[.

ln

d ru

mar de proiectare
Tabelul 5.2 (continuare)

2.4

VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul de torsiune solicitl gurubul Mr, Nmm

CRIC TELESCOPIC

M, = M r

t a} -,t1 =;pQ#) A" -[Io

Pentru cupld cu frecare

cu alunecare

p - coeficientul de frecare dintre capul qurubului principal gi cup6 (!r : 0,11...0,12 - pentru
oleVofel; p

: 0,12...0, I 5 - pentru ofeVfontd)


,t

d":d+{2...6)mm do: 6...10 mm


M, = M"r =

F^Qff
L

- pentru cupl6 cu frecare cu

rostogolire" [r"or: 0,008...0,01 d,,t - y. Anexa 48 (du - se alege constructiv)

O CRIC CU DUBLA ACTII.INE


M,=Mn,t=Q-itg(q'+$r)
Tensiunea efectiv[ de compresiune o", MPa
Tr, O- = ----;" Tcd;

d"

48

Tensiunea efectiv6 de torsiune MPa

16Mt ,3 't - Tat

Tensiunea echivalent6

o,iMPa

o"=,,14+4r,!
o.ac

<ao"

- Y. pct.2.2

2.5

VERIFICAREA LA FLAMBAJ

Coeficientul de zveltete l.

x_
lf :

__!_
imin

lo

Kl - lungimea de flambaj K - se alege funcfie de schema de flambaj

Fl -

t:

Hi+

m ?nA$imea efectivd

de ridicare a gurubului

principal (se misoard pe desen) m - se mSsoari pe desen

K=2

K=0,5

m '^"=l n *

fA

FE

dJ

\+='

Metodologii de proiectare
Tabelul 5.2 (continuare)
0

I Domeniul de flambai

l, > l{ - flambaj elastic I < l{ - flambaj plastic lo: 105 - pentru OL37 X,o : 89 - pentru OL 50
o Flambaj elastic

Coeficientul
flambaj c

de

sisurantd la

c=\>co u
O, -t

Qr

=-----;s lr
tz
J

n'E I-,TEd:

. N r*in

64

E:2,15 ' lo5 MPa


Flarnbaj plastic

c=-2co"
oy: oy:
310 - l,l4?" - pentru OL 37 335 - 0,627," - pentru Ol50

6f

o" - v. pct.2.4 o Coeficientul de siguranf[ admisibil ca: 3...5


3

CALCULUL $I-IRUBULIII SECUNDAR


ALEGEREA MATERIALT]LTI
Se recomand5:

3.1

OL 37;OL 42;AL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi la)

3.2

CALCULUL NUMARIJLUI DE SPIRE ALE PIULITEI $URUBULUI PRINCIPAL (situatl la interiorul gurubului secundar)
NumArd de spire z CRIC CU DUBLA ACTIUNE

'=;@-flp,
d, Dt, D+ - v. pet.2.2

4Q

po:

... 13 MPa - presiunea admisibil* la strivire a peliculei de lubrifiant dintre spire

6<zS10,numdrintreg

r
Se

CRIC TELESCOPIC

adopti

6<z<10

88

Mecanisme guru b-piulif

[,

lnd rumar de proieetare


Tabelul 5.2 (continuare)

Lungimea piulijei Hp6 nlrrr


3.3

H4-zP

ALEGEREA FILETLILUI EXTERIOR

Adoptarea diametrului interior


preliminar al filetului ds, trlrrt
Alegerea filetului standardizat

dt: Do + (8...10) mm Do : Dq + (4...6) mm - diametrul interior al


p6rtii nefiletate Se alege filet trapezoidal standardizat (v. Anexa 24), cu pas norlnal (valoarea intermediard a pasului), cu mdrimea diarnetrului interior in domeniul de valori stabilit anterior pettru d3. Pentru acest filet se prezintd: notarea conform STAS; schila filetului; tabel cu principalele dimensiuni (v. cap. I - Exemplu de calcul)

3.4

VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare
filetului 82, grade

al

spirei
<p',

Pr=*&4
g'= lr

Unghiul aparent de frecare


grade

arctg-;'
cost

tr

: 0,11...0,12 - pentru ofeVofel


0,08...0,1 - pentru o{el/bronz

p:0,12...0,15 - pentru olel/fonth

p:
Condilia de autofrdnare
3.s

Bz<(0'

VERIFICAREA LA SOUCITARI COMPUSE

Momentul

solicitE surubul M. Nmm Tensiunea efectiv6 de compre* siune o", MPa


Tensiunea efectivi de torsiune

de torsiune caxe M,=Mi^tt=gltg@'+PrS


oc

tt,

Mt
Tt

inMPa
Tensiunea echivalentd o,, MPa

{;(o: -"t)
o"=rld+4rl
<ao,

oo":60...80 MPa
4 4.1

CALCULUL PIULITEI FD(E


ALEGEREA MATERIALULLI

Se recomanda: OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45; Fc 200; CuSn 10; CuSn 1 I (v. Anexele 13,14,16 9i 17)

Metodologii de proiectare

89
Tabelul 5.2 (continuare)

4.2

CALCULT'L NTJMART'LUI DE SPIRE

Num5rul de spire z
Z

=--7----;Ttld' - 4 ]p" po : 7...13 MPa


I I I

4Q

* pentru ofello{el gi pertru

olel/bronz

po:5...6 MPa - pentru ofeVfontd 6<2110, numir?ntreg

Lungimea piulifei Hpn, rllrfrr VERIFICAREA SPIREI

Hpa: zP

' +.J /, ,
I

Verificarea la incovoiere oi gi la forfecare 17, in MPa

fNcovornnE
Pidifa din ofel

h: 0,634 P

leb, o,=-#(o -a.l - "si ndrhzz

oai:60...80 MPa PiuliXE din fonti sau bronz zg(a d,\ -_---:=-S oa, xDah2z - "ai h:0,634 P
c.ai:40...45 MPa
FORFECARE Piuli!6 din olel
O "ct=--::-<T-t nd3hz ' rqS:54...65 MPa Piulifa din fontl sau bronz

fiDahz- "al xoy:34...35 MPa

{^=-<f -J

90

Mecan isme

qu ru

b-piu |i{n. indru mar de proiecta re Tabelul 5.2 (continuare)

I
ALEGEREA DIMENSIUMLOR PIULITEI

4.4

Diametrul exterior D",mm

al

corPului

D":

D+ +

(8...10) mm

Diametrul exterior Dn.mm

al

gulerului

Ds:

D" + (16...20) mm

ina$irnea gulerului lts, rrrni 4.s

hr:

8...12 mm

VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivl de tracliune or, MPa


Tensiunea efectivi de torsiune tr, MPa

or=
T,

=-.-l---, oi) 1ft;\o!


la . )

M,n,,

Mrcrr - v. Pct.3'5
Tensiunea echivalentd o,", MPa

o" ={oi +47; <Oqt tlor:60...80 MPa - pentru ofel 6at:40...45 MPa - pentru font6 sau btoru

4.6

VERIFICAREA GULERULUI

Verificarea la strivire o", MPa

0o"

Verificarea la forfecare t6 MPa

o - TcD"h*'f -----:-<T

"J

rsy:40...55 MPa - pentru olel ray- 3A...35 MPa - pentru fonti

sau bronz

Metodologii de proiectare

91 Tabelul 5.2 (continuare)

'0
4.7

ALEGEREA $I VERIFICAREA $TIFTULU FILETAT CARE FTXEAZA PIULITA iN CORPUL CRICULUI


Alegerea qtiftului filetat

Se alege

crestiturI, cu cep cilindric (v. Anexa 35) sau cu


crestdturd" cu cep tronconic (v. Anexa 37)

;tift filetat M5, M6

sau M8, cu

Momentul de frecare pe suprafala de sprrjin a gulerului *r, Nmm

I D:_D: M-=-uO--# 6 3. - D;_D:


p:0,15. ..0,2 - pentru ofeVofel yt : 0,12...0,15 - pentru ofeUfontd, fonttrlfonld
sau bronzlfontd

Momentul care solicitd $tiftul M", Nmm

Y':
In

M*Eil'Mc

cele mai multe cazur| rezulth pentru M" o valoare redusi sau negativd, verificarea qtiftului nefiind necesari

CALCTIUL COT{PUL{II
Alegerea dimensiunilor corpului,

Dci: D" + (2...6) mm


y:50-.-70
6

7...8 mm

6,: l0...i2mm Db,: Dbi+ (34...50) mm

Ht: Hn + (30...50) mm t/rr - indllimea de ridicare a qurubului secundar H": Ht * Hprr - h + (o...lo) mm Hn - v. cap. 4,pct.4.4.1.4

Du -

se m5soard pe desen

92

Mecan isme

gu

rub-piu lifn. indrumar de proiectare


Tabelul 5.2 (continuare)

Verificarea corpului
presiune s", MPa

la

com-

o"=-7--;=--;1 TclD; - q,)


40

4Q

<oo,

oo":60...80 MPa
Verificarea suprafelei de sPrijin la strivire o,, MPa
oi"

So," ' =--71;-:-*;1 n\Dt'"- Dt',)

o.or:2...2,5lvIPa
6
6.1

ffi
CUPA CRICULUI TELESCOPIC

4g Verificarea presiunii dintre cuP6 1p" qi capul gurubului PrinciPal P, MPa po:25...40 MPa d,, do - v. pct.2.4

p=w4
29

Alegerea qurubului cu cap V. Anexa hexagonal mic gi ceP cilindric


care impiedicd deplasarea axial5 a cupei

Verificarea secliunii sldbite a d"i:dr-Zcz-Zmm capului gurubului la solicitdri


compuse or, MPa
cz

- Y. AneYaZ9
4Q

u^-

" '

ndi, 16Mf ndi,


f=.
,1

vt

Mt- v.pct.2.4

6"=io{+4ti
6ac

<oo,

- Y. pgt.2.2

Metodologii de proiectare

93
Tabelul 5.2 (continuare)

6.2

CUPA CRICULUI CU DUBLA ACTIT]NE

Alegerea gtiftului care solidarizeazh cupa de gurubul princrpal

4: d-

(0,15.. .0,25)d,

d":d+(2...4)mm
diametrul nominal al filetului gurubului princrpal Se alege un gtift standardizat cilindric (v. Anexa 42) sau conic (v. Anexa 43), in domeniul de valori determinat pentru d"

Verificarea qtiftului la forfecare rr. qi la strivire o'", in MPa

.
'

FORFECARE
4 M...-,

Tr=---!!D!(-1,-.

nd"d!

ut

Mrncr-v.pct.2'4
aa1:65...80 MPa

' o

STRIVIRE

$tift - cup6 ;7 -;..:g -1 S or" d'\D: - d:) D": (1,4...1,6) d"


o" "=
4M,_",

r $tift - capul purubului


c"
6M,-", {co, =ffi

oo": 100...120 MPa


Verificarea secffurnii .micqdrate a capului gurubului la solicitdri compuse o", MPa

a O- = -_--=;' Tcd: - n -dtd, L+


T,

6"= .dfi
6ac -

*4fi

<o""

v. pct.2.4

94

Mecan isme

pu

ru

b-piuli{5. indrumar de proiectare


Tabelul 5.2 (continuare)

0 7
7.1

CALCULUL RANDAMENTULI.I
RANDAMENTTIL CRICULUI TELESCOPIC

Pentru cazul folosirii unui lagdr axial cu aftrnecare ftrtre capul gurubului qi cupd

,t:
te(q'+F

= Y 4t4 '3dra?-a3 r)*?


^

tg9'

Pentru cazul folosirii unui lag6r cu rostogoliri intre capul gurubului gi cup6 (rulment axial cu bile)

,l='
dz -

tgFt

tg(q'+ pr)*d;'' v,*

v. pct.2.2 Pz,9' - v. Pct.2.3 $, l\rut, d", do, dra - Y. pct.2,4

7.2

RANDAMENTUL CRICULUI CU DUBLA ACTITINE

tl=
dzr -

dzrtg\zr *dzntg\za

v.pct.2.2 (dzr=

dz)

Fz n q't - v. Pct' 2.3 (9r,: Fz; tP'r = 9'; dz t - v. pct. 3.3 (dz n = dz) pz n, g'a - v" Pct- 3'a (P, n: Fz; I'n = qo)

Metodologii de proiectare
Tabelul5.3 Metodologia de proiectare a cricurilor cu pf,rghii cu o piulild gi cu doud piuiile
1.

STABILIREA SARCIMLOR CARE TNCANCA ELEMENTELE CRICULUI


CRIC CU PARGHU CU O PIULITA

CRIC CU PARGHU CU DOUA PIULITE

Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de


Tabelul
5.

3 (continuare)

Nr. crt.
0 2 2.1

Elementul de calcul

Relatii de calcul. Recomandiri 2

CALCULUL $URIJBULUI
ALEGEREA MATERIALULUI se recomandd:

oL

37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele 13 qi

la)

2.2
Sarcina care incarcd $urubul F,

F:

Q ctg
300

co,'in

cr.in:

-DIMENSIONARE

Sarcina de calcul F",

F":

p:1,25...1,3
Diametrul interior al filetului d:, fi]m
Alegerea filetului standardizat

BF

dr: ' .lln6o, : 100-'.120 MPa oor Se alege filet trapezoidal standardizat (v. Anexa 24), cu pas normal (valoarea
intermediari a pasului), cu mdrimea diametrului interior cea mai apropiati de valoarea calculatd (d,sros > dz). Pentru acest filet se prezint[: notarea conform STAS; schifa filetului; tabel cu principalele dimensiuni (v. cap.l - Exemplu de
calcul)

trF"

z.J

VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare
filetului Fz, grade

al sPirei

fiz =

arctg

P
,

Metodologii de proiectare

97
Tabelul 5.3 (continuare)

I Unghiul aparent de frecare


grade

g',
<o'=

arctsgc[

cost

p:0,11...0,12 - pentru oleVofel


Conditia de autofrdnare 2.4

Fz<q'

VER1FICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul

de torsiune care
M,

solicit6 gurubul M, Nmm Tensiunea efectivi de tracfiune


o;, MP&
Tensiunea efectivd de torsiune

: Min,: r*rr(3''+9r)
4F

o. = ------; '

nd;

t,.

MPa
Tensiunea echivalentd o", MPa

16Mt T. =---;-

'

ndi

r-;-. 6"=,,lqr4ri
oar -

--

1oo,

v. pct.2.2

2.5

ALEGEREA RULMENTULUI AXIAL CU BILE CU SIMPLU EFECT. PENTRU CRICLL CU PARGHII CU O PIULITA Se alege, in funcfie de diametrul nominal al gurubului d, rulment axial cu simplu efect (v. Anexa 48), respectdnd condifiile:

d,t)dtiG'>

Momenful de frecare in rulment M.f M6 Nrnm


P
J 3.1

: lrrrt Fry

rut:0,008...0,01

CALCULUL PIULITEI
ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandd:

OL 37; OL 42; OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 14)

Mecanisme turu

indrumar de
Tabelul 5.3 (continuare)

I CALCULUL NT'MARULUI DE SPIRE

3.2

Numirul de spire e
/

4F
Trld"
^

- Dilp,
o{eUolel

a\

po: 7 ... 13 MPa - pentru


6 < z 110, numir intreg

Lungimea piulilei Hp, rtrrn


-t J.J

Ho:

zP

VERIFICAREA SPIREI

Verificarea la incovoiere cr; gi la forfecare t6 in MPa

incovoiere

tp(a, - a.\ L 3oo, c, ' =----1;7


fid?n-z

h:0,634 P

ooi:

100...120 MPa

o '

Forfecare

F ar =---7, Saaf na.\nz


ray:75...90 MPa

Metodologii de proiectare

99
Tabelul 5.3 (continuare)

3.4

VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Latura secfiunii transversale


piulifei L", mm

L": D+ + (8...10)

mm

Tensiunea efectivd de compresiune

o", MPa
Tensiunea efectivd de torsiune tr, MPa

6c

M,n,

kt"@-Di,)
Tensiunea echivalentd' on, MPa
l', o"={4+4x,;
1

<oac

oo": 100...120 MPa


4
4.1

CALCI'LUL pARCIUnOR $I A BOLTURTLOR DrN ARTTCULATII


ALEGEREA MATERIALULU] Se recomandd: OL 37; OL 42; OL 50 (v. Anexa 13)

- pentru pdrghii qi OL 50 - pentru bolluri

4.2

DETERMINAREA
BOLTURILOR

$I

VERIFICAREA DIMENSITINILOR PIIRGHIEI

$I

Forla care solicitd pdrghia R, N

-v.pct.2.2

^#;

100

Mecan isme

gu ru

b-piuli{n. indru mar de proiecta re


Tabelul 5.3 (continuare)

2
/o

Lungimeapdrghiei

mm

I _- r r:

H 2[sinon',u - sina*o] --ri


800

0** (
ctmin

- v. pct.2.2

/ - se alege o valoare intreagi

Diametrul boltului d6, /JltrJt

dn: (0,5...0,1)d d- diametrul nominal al filetului gurubului Se adoptd pentru da 0 valoare


(v. Anexa 44)
2R

STAS

Verificarea bolfului t6 MPa

la

forfecare

"f

nd\ "rot

ra::'15...90 MPa

Grosimea pdrghiei b, mm

h>" - 2d66o"
oo":60 MPa Se adoptd pentru b 0 valoare STAS
(v. Anexa 20)

i?

Ldfimea pdrghiei q, mm
Tensiunea efectiv6 de compresiune o", MPa

(4. ..5)b

oc

:;*

,R

oac

oo": 80...100 MPa

Metodologii de proiectare

101

Tabelul 5.3 (continuare)


0
1

4.3

VERIFICAREA PARGHIEI LA FLAMBAJ

Coeficientul la zveltefe l"


R

)" _ __t_

If

t-i"

{l
tl

K-

lf:

Kl - lungimea de flarnbaj
se alege in func1ie de schema de flambaj

{r
K=1
K=0,5

r'"io:W=
X>

b :-_p,l12

Domeniul de flambai

: Lo :
l"o

lo - *ambaj elastic < lo - flambaj plastic


105 - pentru OL 37 89 - pentru OL 50

Coeficientul flambaj c

siguranfd

Flambaj elastic

c= ,i2ca
R - v.pct. 4.2 *2a t

2R,

R.=#

'ry
6f
oc

'min

__ab3
12

E:2,15

- 105 Ntra

Flambaj plastic

c:-

c^

o_r:310 -

l,l4l" - pentru OL37

o_r:335 - 0,62 L - pentru OL 50 or - Y. Wt.4.2


Coeficientul de sigrnan{A admisibil

cr:3-.-5

t02

Mecanisme

pu

ru b-piu

Ii{I. ind rum ar de proiecta re


Tabelul
5.

3 (continuare)

0
5

ALEGEREA

SUSTINERE A CUPEI $I A PLACTI DE F,AZA


Alegerea materialulut

$I

VERIFICAREA DIMENSIUNILOR SUPORTULUI DE


OL 42, OL 50, OT 50, Fc 250 pentru suportul de sus{inere a cupei gi OT 50,
Se recomandE:

Fc 250 - pentru placa de baz6{v. Anexele 13, qi 16)

l5

Alegerea dimensiunilor suportului de suslinere a cupei, in mm

d'r: (A,6...0,8)dn
L" *4b /: este lungimea activd a bollului

lz:

h:a+(2...4)mm
h

tn

m:1,00
z

flrm sau 1,25 mm - modulul danturii

- num[r intreg Ivec: ftt z lz: lvu" *2dt dr, b, q - v. pct.4.2 L, - v. pct.3.4 h,xdu

Alegerea dimensiunilor pldcii de baz6. in mm

14: L" +2b


L" - v. pct. 3.4
ls

lq

*4h

lungimea activ[ a boltului Dr sau I, se alege constructiv


/s oste

Do: (0,6...0.8)D'
Ls

sau

{0,6...0.8)I'

Metodologii de proiectare

103
Tabelul 5.3 (continuare)

Verificarea suprafelei de sprijin la strivire o", MPa

0"=-l-

::(d
+'
sau

*dl
.

0o"

6s

:;t-;t a
Lt-\t

s odr

o.or:2...2,5lvPa

I
I

6
1

ALEGEREA $I VERIFICAREA DIMENSII'NILOR CTIPEI


Alegerea materialului
Se recomandd

OL 37, OL 42, OL 50 (v. Anexa

l3) la3lz
lz - v. pct. 5

g - grosimea tablei (v. Anexa 20) e: (2...3)g

Verificarea

compresiune excentricd o", MPa

la

o"

=*r(zr-zg\

Ot

<o",

ooi:80...100 MPa
Verificarea la forfecare t7; MPa

', =f;t,,,
rs1:60...75 MPa

T{

Meo*ni*me gfilub{fo$*..ixd*trmat d proiectare


Tabelul 5.3 (continuare)

0 7 7.1

I
CALCULUL RANDAMENT1ILUI
RANDAMENTUL CRICLILI'JI CU PARGHN CU O PIULITA

TI=T
dz Fz,

te9z

te(q'*Fr)
Y.pct.2.2

*ff**

g' 'v. Pct.2.3


Wot

d*t
7.2

- v. pct.2.5

RANDAMENTIJL ERICIJLUI CU PANCTM CU DOUA HULITE

*_ "

tgFz _ ,g(q'*Br)

Fz,q' - v. pct.2.3

Metodologii de proiectare

105

Tabelul5.4
Metodologia de proiectare a presei cu gurub
1.

STABILIREA SARCINILOR CARE INCARCA ELEMENTELE PRESEI

Nr. cn.
0 2
2.1

Elementul de calcul
I

Relafii de calcul. Recomandhri


2

CALCULUL $TIRTIBTILUI
ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandd:

OL 37;OL 42;OL 50; OLC 35; OLC 45 (v. Anexele l3 qi 1a)

2.2

CALCULUL DE PREDIMENSIONARE
Sarcina de calcul

A, N

Q"-FQ F : 1,05...1,1

pentru cupl6 cu frecare cu

B:
Diametrul interiot al filetului ds, mm

alunecare

1...1,05

pentru cupld cu frecare

cu

rostogolire

l+e, at: - "l-n60, \ 6ac : 40...60 MPa c < 20000 N : 60...80 MPa 6ac g > 20000 N

- pentru sarcini de lucru pentru sarcini de lucru

106

Mecan isme

pu ru

b-piuli{n. ind

ru m

ar de proiectare
Tabelul 5.4 (continuare)

Alegerea filetului standardizat

Se alege filet tapezoidal standardizat (v. Anexa 24), cu pas normai (valoarea
intermediard a pasului), cu mdrimea diametrului interior cea mai apropiati de valoarea calculatd (4sres > ds). Pentru acest filet se prezintd: notarea conform STAS; schitra filetului; tabetr cu principalele dimensiuni (v. cap. 1 - Exemplu de calcul)

2.3

VERIFICAREA CONDITIEI DE AUTOFRANARE

Unghiul de inclinare

al

spirei

filetului 9z, Erade Unghiul aparent de frecare q',


grade

* <D'= arctgl
cos

9z = anct9

c{,

p Condilia de autofrdnare
2.4

: 0,1 1...0,12 - pentru ofeVofel

Fz<Q'

VERIFICAREA LA SOLICITARI COMPUSE

Momentul

de

torsiune

solicitd gurubul M, Nmm

ld3t3 M,: r =;pQ# ' Mf 3' d;_d6


frecare cu alunecare
trr

pentru cupl[ cu

- coeficientul de frecare dintre capul qurubuhi qi traversa mobild (p : 0,11...0,12 - pentru ofeVo!el)

d":d+(8...12)mm
do:6...10 mm Mt

M.f = V,,tQf

d...,

Pentru cuPl6 cu

0,008'. '0,01 Se alege, in funcfie de diametrul nominal al qurubului d, rulment axial cu simplu efect, cu respectarea condi{iilor d,a } d ;i Co' > I (v. Anexa 48)
Tensiunea efectivi de compresiune o", MPa
Tensiunea efectivd de torsiune tr,

: F,,l

frecare cu rostosolire

ot: vfi
*t6Mt t* '
ndi

4Q

MPa

Metodologii de proiectare

to7
Tabelul 5.4 (continuare)

Tensiunea echivalentd o", MPa

r^ --T o" = rl4 +4ri < ao"


o.ac

- Y. pct.2.2

2.5

VERIFICAREA LA FLAMBAJ

Coeficientul de zveltete l"

L=

--:i-in

I,

lf

:
-

Kl - lungimea de flambaj
se mEsoard pe desen

K:0,5

lmin
k =0,5

:\ m * A

6q

il;al-a

l-64 _d3
4

Domeniul de flambaj

I I
la

> lo - flambaj elastic < lo - flambaj plastic lo : 105 - pentru OL 37 1"0 : 89 - pentru OL 50
o Flambaj elastic

Coeficientul
flambq e

de siguranfi

c:7

o,

c^

o"=4
t^in x -6{

*2x'r

nd!
105

E:2,15.

MPa

o Flambaj plastic

c::2

G1

o.

c^

oy: 310 - l,l4?," - pentru OL 37 6y:335 - 0,62?," - pentru OL 50


oc -

v. pct.2.4

r Coeficientul de siguranli admisibil co: 3...5

Mecanisme qurub-piulifI. indrumar de roiectare


Tabelul 5.4 (continuare)

CALCULUL PIULITEI
ALEGERSA MATERIALULT'I

ffi;
CuSn l 3.2

oL 42; oL 50; oLC 35; oLC 45 Fc 200; cusn

10;

(v. Anexele 13, 14,16 +i 17)

CALCULUL NUMARULUI DE SPIRE

Numdrul de sPire z

4Q =- / :----;]-

po :7...13

nld' - 4lp,
MPa

pentru o{eVo}el qi pentru

o!eVbronz po:5...6 MPa - Pentru oleVfontd 6 1z < 10, numdr intreg

Ho:

zP

Grifi"*"u la

incovoiere

oi

9i

forfecare t6 tn MPa

r INCOVOIERE o Piulild. / din oPl ,\ 3Q\d2 - 4)


6' --.

h:
o

ndzh-z 0,634 P

S--oi

6oi:60..'80 MPa
Piulitd din font6 sau bronz ot =

-ion*,
MPa

ry(no-

ar)

h:0,634 P 6ai:40."45

i FORTECARE o Piulifd din ofel

o ts=--11-1toS " T|d3nz o

r,ay:50...65 MPa o Piuli!6 din fontd sau bronz

"f

---:--<r = nDoiz= "of

roy:30..'35 MPa

ii de proiectare

109
Tabelui 5.4 (continuare)

2
PI

3.4

ALEGEREA DIMEN SIIINILOR

ULITEI

Diametrul exterior al piulilei D,, mm

D,:

Dt + (8...10) mm

Diametrul exterior
Do. mm

al

gulerului

Ds:

D" + (24-..32) mm

inatimea gulerului hr, mm


3.5

he: 8...12 mm

VERIFICAREA PIULITEI LA SOLICITARI COMPUSE

Tensiunea efectivd de tracfiune c1, MPa


Tensiunea efectivS de torsiuns tr,

or:M4
4Q

Mt
tt -

MPa

Dt ,u!;@: -

M,: Mr-v.pct.2.4
Tensiunea echivalentd

c,. MPa

('^

Q ++rl <oo, 6at :6A...80 MPa - pentru ofel 6at:4A...45 MPa - pentru fonti

sau

broru

3.6

YERIFIC AREA

GL=I- E R

L-I-L-I

Verificarea la stri\ire o,. \IPa

iot
:

Oas

:60

"\D;
MPA

1L0

Mecanisme qurub-piu[{n. indrumar de proiectare


Tabelul 5.4 (continuare)

Verificarea la forfecare
MPa

ry,

o =;;n< "r

'r

roy:40...55 MPa - Pentru olel ky:30...35 Nmt - pettt*.fottt6 tao bno*


CALCULUL CORPULII
CALCULUL COLOANELOR
Alegerea materialului

S" t"ttm"nA6: OL 50, OL 60, OLC 35, OLC 45 (v. Anexele 13 qi 14)

Dimensionarea coloanelor dv

Izo dt=-l' \l?roo,


oor: 100..-120I\{Pa in func1ie de & se alege un filet standardizat
(v. Anexa 23)

4.2

Adoptarea celorlalte diametre Da:d+(1..-2)mm d- diametrul nominal al filetului ale coloanelor Do, D, in mm D : Do + 9...8) mm CALCULUL TRAVERSEI FIXE Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v' AneAlegerea materialului xele 15 qi 16) Adoptarea dimensiunilor bosa- Dti: D" jului in care se monteazd Piulifa D6s x Dg h6:Ho-hg Do6 Dw, huinmm Du, Ds, hs - v. Pct. 3.4

Metodologii de proiectare

111 Tabelul 5.4 (continuare)

Adoptarea distanlei dintre /: (0,8. ..0,9)H coloane I, rnm(v. pct. l) 11- indlfimea de ridicare Verificarea la incovoiere o;, o.. : -t-_-i--; 3 6oi MPa 2 (Du" _ Du)

"t

ooi:
5

100...120 MPa - pentru ofel 6ai:40...60 MPa - pentru fontd

CALCULUL TARVERSEI MOBILE


Alegerea materialulur Se recomandE: OT 50, Fc 250, Fc 350 (v. Anexele l5 qi 16)

Verificarea presiunii dintre capul Surubului pi traversa mobil6p, MPa

P = -1

,f-;^=

40

P"

pa:25...40 MPa
d", dt - v. pct.2.4
6

CAL CIILUL RANDAMENTI'LUI

Pentru cupl6 cu frecare cu alunecare intre capul gurubului gi traversa mobil5

il:-

tglz
te(q'*F 11*? u-L^-$ 3 dz a3 -d3

Pentru cupH cu frecare cu rostogolire (rulment axial cu bile) intre capul


gurubului gi traversa mobil5
t8 F:

rl=-

'

,e(.p,*p

,l

*f
z

u*

dz $z,

v.pct- 2.2
I.'-

- v. pct. 2.3 $, Ilrut' d", do, drs -

g'

pct- 2.4

1tr2

M""uni*,n* Uu.ub-Oiuli{I.

ind"u-"" d" Otoi""t"""


Tabelul5.5

Metodologia de proiectarc amecanismului de aclionare cu clichet orizontal


1

. SCHITA MECANISMT-ILUI

Br
-rl

A-A

-f-.._ol-l-

ffi

VariantJ

KS

Elementul de calcul

Relalii de calcul. Recomand[ri

CALCI'LUL LI.INGIMII MAMVELEI Momentul incovoietor total Mu, Mit


Nmm

: M-:

Mt-

Mi,s - pentru cricul cu piuli{d rotitoare, cricul telescopic, cricul cu pdrghii cu o Pirili1d" Presd v. tabelele 5.1 - pct.3.4,5.2 - pct-2-4,5.3 M7

pct.2.5 gi 5.4 - Pct.2.4 Mtuc - v. tabelele 5.1, 5.2,5.3 9i 5.4 ^ pct.2.4

Mit

: M- :'Mrn$ *
dubl6 acfiune

Mnsn

pentru cricul cu
Pi

Min$, MtuEn - v.

tabelulil-2,pct.2.4

3'5

Metodologii de proiectare

113
Tabelul 5.5 (continuare)

I Mit

M^

2Mns - peotru cricul cu pdrghii cu

dou6 piulile
Mto+ -

v. tabelul 5.3,pct.2.4 150...300 N

For{a

cu care

actioneaz[ un

muncitor F;. N Lungimea de calcul L", mm

F-:
L-

a manivelei

r-Mrt " -- KnF*

n: 1 sau 2 - num6rul de muncitori K - coeficient de nesimultaneitate a actfunii muncitorilor (K : 1 - pentru n : I;


K:0,8
- pentru

n:2)

Lungimea manivelei L, mm

L:L"\lo
/s - lungimea suplimentarI pentru prinderea cu m6na a manivelei

lo:50

/o:
t J

mm - pentrun: I 100 mm - pentru n:2

CALCULTL PRELUNGITORUL Lungimea prelungitorului Lr,


rnm

u
o .
Dacd

L < 200...300 mm, mecanismul de

aclionare se realizsaz.d din manivela propriu-

L*:

zis5" cu lungimea

LtoruluiLp:L-L.+l

Dacd

L L>200...300 mnU : (0,3...0,4)L, iar lungimea prelungi-

/ - lungimea de ghidare a prelungitorului l:50...80 mm

Diametrul prelungitorului
film

dp",

Pentru prelungitor executat din bard

dD":il' fi6ai \| Se adoptd prelungitor sub

_r.w

formi de

bard

(v. Anexa 21) o Pentru prelungitor executat din leavd


dou

32K nF*\Lo -lo

-l

"l'-(*l]".,

Mecanisme qurub-Piu

. indrurnar de proiectare Tabelul 5.5 (continuare)

dpi/ dpr:0,8-..0,9
Goi

Se adoptd prelungitor sub form6 de

100...120 MPa

feav6

CALCULUL ROTII DE CLICHET


ALEGEREA MATERIALULU se recomandd: 4.2

oL

50,

oL

60 sau

olc
D^:

45 (v. Anexele 13 9i la)

ALEGEREA DIMEN SIUNILOR Dimensiunile rofii, in mm

(1,6...1,8)d d - diametrul exterior al filetului qurubului pe care se monteazd roata de clichet z:8,10 sau 12 - numdrul de din{i
D

, <-; ,TD^

h:6,;...0,8)b

Di:D.-L Pr: P*-l h


a <A,1d - Pentru conturul Pbtrat a VERIFICAREA ROTII DE CLICHET LA SOLICITARI

Verificarea dintelui la incovoiere o;, MPa

3nh <oai c.i:-:;:' b-d

rr_

2 M,,

D^

Mr - Y. pct.2 5 : 6...10 mm - grosimea dintelui rolii de clichet


oo;

100...120 MPa

Verificarea dintelui la forfecare

", =ft=ro,
ra::80"
'100 MPa

Verificarea suprafelei de con-

tact
MPa

a dintelui la strivire

o",

o,

E :57

s oo"

oo,:100...120 MPa

Metodologii de proiectare

115
Tabelul 5.5 (continuare)

Verificarea asamblSrii pe contur poligonal la strivire o", MPa

or:

2 M,,

,! 3oo,
t

n: 4-

pentru asamblare pe contur pbtrat (cricuri cu pdrghii) n:6 - pentru asamblarea pe contur hexagonal 6r:6 * 2 mm - v. pct. I

--+-.-

l)

CALCULUL CLIC}IETULUI
ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandd:

5.1

OL 60, OLC 45, OLC 60 (v. Anexele 13 9i 14)

5.2

ALEGEREA DIMEN SILINILOR

Dimensiunilor clichetului. in mm

Mecanisme Suru
Tabelul 5.5 (continuare)
0 I
a

/r: (0,85...I,4)D*
v = 2 arctel*

( .D,)l ^ i" te[arcs*q )


)

sau se mlsoari pe desen C[: y + (30...50) z - v. pct.4.2

dt: 6...12 mm(v. Anexa 46 sau 45) R: dr m: (1,75...2,25)dt


6 - v. pct. 4.3 & s - se m6soarl pe desen
5.3

VERIFICAREA CLICHETULIJI LA COMPRESIUNE EXCENTRICA


Tensiunea

totali

61p10

MPB

6tn, = -;-

6F,e

g-o

P' *-;- <

go

Oo,

6oi:
6 6.1

100..'120 MPa

CALCULUL MAMVELEI PROPRIU.ZISA

*"."R.* M^t"*ALULUI
Se recomandS: OT 45,

OT 50, OL 42, OL 50 (v. Anexele 15 9i 13) (0,5...0'6)6 5 - v. pct. 4.3 D - dpu + (6...10) mm
61

6.2

ALEGEREA DIMENSILTNILOR

Dimensiunile manivelei ProPriuzis6. in mm

b1x D

Metodologii de proiectare

tt1
Tabelul 5.5 (continuare)
2

0 6.3

I
VERIFICAREA MANIVELEI LA SOLICITARI Tensiunea de incovoiere din secfiunea C - C, o;, MPa

si=

KnF,(L, , tn m\ L - L^+l)

dI') l^ b* - dI,) ,irb^


ooi:
100...120 MPa

(rt - -a,

Tensiunea de incovoiere din sec(iunea B - B, o;, MPa

rnr^(4 6o,

tr)

4t-dut
:
6

3 6oi

100... 120 MPa

F,

CALCULUL BOLTI.ILUI CLICHETUI-UI


ALEGEREA MATERIALULU]
Se recomandd:

7.1

OL 50, OL 60, OLC 45 (v. Anexele 13 gi la)

7.2

VERIFICAREA BOLTTILUI LA SOLICITARI

Verificarea bolfului la forfecare ta MPa

"cr "

F, =---12 lTof

/-4
^u

TECIT

dt - n.pct. 5.2 ray:60...80 MPa

Verificarea bolfului la strivire o", MPa

o,

du6,

n soo,

6r -

v. pct.4.3

on":60...80 MPa
Verificarea bolfului la incovoiere <l;, MPa

q:
oo;

rri[9i.u,)
nd;
a6o,

6r - v. pct.6.2

100...120 MPa

118

Mecanisme

!
Tabelul 5.5 (continuare)

CALCT'LUL ARCULUI CILINDRIC ELICOIDAL DE COMPRESILINE CARE DE MENTN\TE CLICHETUL ORIZONTAL iN CONTACT CU DINTELE ROTTI
CLICFIET
Indicele arcului I

i= +

(se recomandd

i : 8... 10)

Coeficientul de formi

K:102 - pentru i: 8 K:1,17 - pentru i:9

K:I,16-pentruf:10
Diametrul spirei d,mm
Se recomandd d

0,8... 1,5 mm

{d

: :

0,8;

l;

1,2; 1,4; 1,5)

Diametrul mediu de inftgurare


Fo4a de montaj F1, N NumArul de spire active Num6rul total de sPire
Sdgeata de montaj 61,

Fr

4...6 N
ll * lls 1,5 - nurnirul spirelor de cap[t

r
lh:

n":

ffir

u,=#n
G:
8,5 . lo4MPa
61

S6geata maxima

6o,a*,

lllrrt

6ru*:
.s

cnrsa de lucru a arcului (v. pct- 5.2

se

Foda maximi de exPloatare F,no,

N
Tensiunea de torsiune tg, MPa

.max

-o6."* -, 1 61
gKF^*D*
nd3
__ *.cu
<T

!t- _

x,ot:650 MPa - pentru OLC 65A


Rigiditatea arcului c, MPa
Gd4 c = -------;

8nD) fud
A

Lungimea arcului blocat Hu Pasul arcului solicitat t, rnrrr

m\ Ht: t:

n L > 0,ld - jocul dintre spire a arcului solicitat de

d +W+A

Metodologii de proiectare

1.t9
Tabelul 5.5 (continuare)

I Lungimea arcului nesolicitat 110, firm Lungimea arcului corespunziltoare fo(ei de montai H1, r\rrr Lungimea arcului corespunzhtoare fo4ei maxime de exploatare H*, mm For,ta corespunz6toare arcului blocat (spire pe spird) Fr, N

Ho:Ht+n(t-d)
Ht:
Ha - 6t

H*: ffi - 6^u*


'b

o** 66=6**+Ln

6, tr--F -maxo

Diametrul exterior D, mm Diametrul interior Dr, filtn

D:D,+d Dt:D^-d
uo = arct9-

Unghiul de inclinare

al spirei , -nD-n, cosa0


-

arcului nesolicitat os, grade


Lungimea semifabricatului /", mm

t ^-

,J

Caracteristica elasticd

Mecanisme qurub-piuli

indrumar de proiectare
Tabelul5.6

Metodologia de proiectare a mecanismului de aclionare cu ciichet vertical

ta*T" r*a^tsMulrtl

!f*

i^

Nr. crt.
0
2

Elementul de calcul

Relaqii de calcul. Recomand6ri 2

CALCULUL LTINGIMII MAMVELEI Momentul incovoietor total Mit, Mit


Nmm

M*

Mf +

Mnstt

Pentru cricul

telescopic M6 Mng - v. tabelul 5.2, pct.2.4, respectiv 3.5 Mtt : M* : Minct * Minsrt 'pentru cricul cu dubl6 acfiune Mn$, Mrnqtt - v. tabelul 5.2,pct.2.4, respectiv 3'5

Metodologii de proiectare

tzl
Tabelul 5.6 (continuare)

Forfa cu care actioneazd un muncitor.Fi". N Lungimea de calcul a manivelei I", mm

F,:150...350 N

Lungimea manivelei

I, mm

"'- KrF, n: I sau 2 - numirul de muncitori K - coeficient de nesimultaneitate a acfiunii muncitorilor (K : I - pentru n : l; K: 0,8 - pentru n:2) L:L"+ls
/e - lungimea suplimentarS pentru prinderea cu mdna a manivelei

f-t'

M,.

n: I /o: 100 mm - pentru n:2


/o

50 mm - pentru

a J

CALCULUL PRELUNGITORULUI
Lungimea prelungitorului Lo, rnnr

o o
-

Daci L < 250...320 mrru mecanismul de acfionare se rcalupazd. din manivela propriu-zisd, cu lungimea L* : L
Daci L> 25A...320 mrn, se alege L* : (0,3...A,4)L, iar lungimea prelungitorului Lp: L - L- * I
/ - lungimea de ghidare a prelungitorului /: 50...80 mm

Diarctnrl interior al

prelungipor{iunii (egal cu diarretrul tonrlui de ghftlare- respectiv al porliunii de priere cu rrdna ?n lipsa prehrngitorukd) do- rrrn (sec.tiunea

do,:1
Gor

32KnF*{Lo *
fr6ai

ro)

100...120 MPa

A-A)

Valoarea diametrului dpi K rotunjeqte la o valoare a dimetrului interior al fevii (v. Anexa 22) din care se va executa prelungitorul
sub formd de feav6" avdnd

rsir torului fi nn
Diametrul

d lrehngi- : Se alege prelungitor


1v- Anena

rtb"retrul interior dpi


2?)

qi cel exterior do"

Mecanisme gurub-

tndrumar de proiectare
Tabelul 5.6 (continuare)

Verificarea prelungitorului la solicitarea de incovoiere or, MPa (secfiunea B-B)

3zKnF*(4 -to-tldp,

36oi

fr;,-a;,)

oai: 100...120 MPa


4 4.1

CALCUTUL ROTII DE CLICTMT


ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandb:

OL 50, OL 60 sau OLC 45 (v. Anexele 13 9i 14)

4.2

ALEGEREA DIMEN SILINILOR Dimensiunile rotii, in mm

D.:

(1,6...1,8)d d - diametrul exterior al filetului qurubului pe care se monteazi roata de clichet z: 8 sau 10 - num[rul de dinti ai rodi

, -frD* D< ^h: (;,;...0,8),


Pi:P^-h Dn:Dr+h
a < A,5d - (1...2) mm
4.3

VERIFICAREA ROTII DE CLICHET LA SOLICITARI

Verificarea dintehri la incovoiere cl;, MPa

3nh 6i:-;t;{ooi
DO D,l_
2 M,,

"

D^

M,t
6:

'v. pct.2
8. ".10 mm

oai:
Verificarea dintelui t7; MPa

- grosirnea dintelui rofii de clichet 100...120 MPa

la

forfecare

",

=ft.'",
:

to;:80...100 MPa
Verificarea suprafelei de contaot a dintelui la strivire ct", MPa

F *=*=oo,
oo"

100... 120 MPa

Metodologii de proiectare

123
Tabelul 5.6 (continuare)

I 2 M,. Verificarea asarnbl5rii pe contur or : ;;;'( hexagonal la strivire o,, MPa uat

2
oo,

6,:6+(1...2)mm oo": 100...120 MPa

CALCULUL CLICHETULUI (1
ALEGEREA MATERIALULLII
Se recomandd:

OL 60, OLC 45, OLC 60 (v. Anexele 13 9i la)


amplasare

5.2

ALEGEREA DIMENSILNILOR

Dimensitrnile de

clichetului, in mm (v. pct. 1)

5r (0,5...0,6)6 6 - v. pct. 4.3 D

l' =V+h+(2...4) -z

mm

D", h - v. pct. 4.2 D dp, + (4...6) mm sau D: dpi + (4...6) mm

h: -z ^ _(0,5...1)6,
Dimensiunile clichetului, in mm h - v. pct. 4.2

lz-ht +6r +6r-v. qipct.


hz

so mdsoard pe desen

124

Mecanisme

pu ru

b-piufif n. indru mar de prereql rg


Tabelul 5.6 (continuare)

I
VERIFICAREA CLICHETULUI LA INCOVOIERE
Tensiunea de incovoier 6i, MP&

5.3

6,

' =-#5o.;
ht6
100...120 MPa

6Ea,

ooi:
6
6_1

at = 6t + 51- 0,55

CALCULUL BOLTULUI

CLICHETULUI

ALEGEREA MATERIALULUI
Se recomandb:

OL 50, OL 60, OLC 45 (v. Anexele 13 9i 14)

6.2

Se recomandi alegerea unui boll cu cap mic, conform Anexei 45, la care se va prelucra o gaurd pentru gtiftul de fixare. Se recomandd alegerea bolurilor cu diametre de 6, 8, 10 sau 12 mm
6.3

VERIFICAREA BOLTULIII LA SOLICITARI

Verificarea bolplui la forfecare

r6MPa

I +n =-a<xoI laf rcd; I

R=4'42
Clr

Qt - Y. pct. 5.3

a,

8, : hr+V

qy:60-..80 MPa

Verificarea bollului o", MPa

la

strivire

o,=jrtsoo'
ocr:60...80 MPa
16Rh

.R

Verificarea bolgrlui
voiere o;, MPa

la

itrco-

o, '

=--"r ndi

SGai

o,i:

100...120 MPa

O.

SOLUTII CONSTRUCTM

f)esenele, de ansamblu qi de execulie, sunt parte integrantd a r.rrui proiect. Prin aceste desene se definitivezdforma contructivA a ?ntregului ansamblu pi a fiecdrui detaliu in parte, findndu-se seanra de oalculele de rezistenfd efectuate, prezentate in memoriul de calcul, 9i de posibilitdlile tehnologice de execufie a pieselor componente. Solu{iile constructive prezentate in acest capitol se referd ia mecanismele qurub-'piuli1d de la cricurile qi presele cu qurub. in prima parte sunt prezentate desenele de ansamblu ale mecanismelor qurub-piulifd pentru care au fost intocmite metodologii de proiectare: cricul simplu - fig. 6.1; cricul cu piuli!6 rotitoare - fig. 6.2; crieul telescopic - fig. 6.3; cricul cu dubl[ acliune - fi5. 6.4; cricul cu p6rghii cu o piulild - fig. 6.5; cricul cu pdrghii cu doud piulile - fi9. 6.6; presa cu gurub cu doud coloane - fig.6.7. in partea a doua sunt prezer*ate desene de execufie pentru principalele piese componente ale mecanismelor gurub-piuii!5. analnate in lucrare. Desenul de execulie al qurubului cricului cu piulilS rotitoare este prezentat in fig. 6.8, al qurubului principal al cricului telescopic in fig. 6.9, al qurubului secundar al cricului cu dubl[ acfinne in fie. 6.10, al qurubului cricului cu pdrghii cu o piulild in fig. 5.11 qi al presei in

frg.6.12. in fig. 6.13,6.14 qi 6.15 sunt prezentate desene de execufie pentru piulila cricului cu parghii. cricului cu piulild rotitoare, respectiv a cricului cu dublS acliune, piulilS identicd cu a cricului telescopic. in fig. 6.16 gi 6.17 sunt prezentate desene de execu{ie pentru corpul cricului cu piulif6 rotitoare. respecti\.pentru corpul cricului telescopic. In fig. 6.18 este prezentat desenul de execulie al talpii suport- iar in fig. 6.19 al pdrghiei, ambele de la cricul cu pdrghii. Desenul de executie a1 traver>ei superioare a presei cu qurub este prezentat in fig. 6.20. in fig. 6.1i es:e prezenlat desenul de execufie al manivelei cricului telescopic cu clichet orizontal. al ;iru, resen Je ereculie este prezentat in fig. 6.22, iar in fig. 6.23 este prezentat desenul de erec,-iii< al cuchetului vertical. in fig. 6.24 este prezentat desenul de execufie al clicherului pr:>:: .'- :*:-*:. i:: in fig. 6.25 cel al rofii de clichet cu flancurile active orientate radial. in i. : l: :>.: ::-zei.rtat desenul de execulie al rofii de eiichet cu dinli de ldfime constantl t.-.., s-.I : := ..r.1. :::e;anisme ;urub-piuli16. Definitir ,:'.; -j-:. *: :: : .::: ::esupune realTzarca tuturor desenelor de execufie ale pieselor componente :,c ':*,,:-:-: - -. :::r pulin cele pentru piesele standardizate). Desenele de execu{ie prez::.:::J :::':--:-:::ncipaiele piese a1e ansamblului, deci cotarea corectd a acestora. inc-;.:-=, :r;-;i-:: :: :-*g.'zria!ilor. a condiliilor tehnice etc., conducdnd at6t la o corect6 realiz;:= i:iir ,. i.,-,i :,: s- la r tunctionare corectd gi sigurd a mecanismului.

126

Mecan isme

gu ru

b-piu tiEi. ind ru

ma

r de p roiectare

f-

e-l

n o N N
N
(@ m

Variantl cu manivetb simPti


4-

o o

E.

Solutii constructive

127

B-B

X-

Caracteristici tehnice
1. Sarcina maximd de ridicare: 2OOOO N 2. In5ltimea maximA de ridicare. 1OO mm

Fig. 6.1

UNIVERSITATEA TRANS] LVANIA DtN BRA$OV

Catedra O.M.M.R

L28

Mecan isme

qu ru

b-piu

li{L ind rumar

de

roiecta re

rE

:'6, ZE *C
--E

;6@ rc@ +c

9 E =.^ orlE F o.g iP L


!E> -o

ots
Kq\

(J LJ
I

r#
or
Y-N N

0t1 +Prlpl8 0BZ lgjoqo3

Solutii constructive

L29

t F o v F :l l
E

u u o

f t

a n

r..!

o3

".:: rj=
=E= i:7r

=;:i
s!: >::.: 3!-r

3 a' e e-l*

- ld - to la .+

IP

-. fi o (J

-E is :F =F -.'

c\

(o
IJ-

.9,

130

Mecanisme

qu

rub-piufif n. tndruma r de proiectare

tP.yu , -T ;0 -Y0 =+:> 'E+


ro a>|D

g3

Solufii constructive

r31

cf)

(o

lr
gg
N..

.g

o --9 .9 r,;
E 'qE gE :e =f; Ld ; .[ !P E 6;E hs

oc

YO

F t.rN

r32

Mecanisme

gu

rub-piuH,tl.

io{rygar

9*-

gl'oiectTe

ru

c o
L

N
o, E

.!j
Tt

m
co
I

=, o
E

o o E

:rll / Jt v.i /

\ \
\

-t

IJ

'?*- -'

V I

965 {Prlplu ----oz-f-iE:-oqo]--

Solutii constructive

133

{a<@ 4gr@ @ r *='i

"-,o

z= Eo ots gs a9 t0 ^Q! Ei p= oq

PE?
=,rlt: ciE.:3,

:":\o -o rc5c!^! @-E-',

", U 6

:g pE L6 .E = E9
6 '.| (J -c

?: ,r>: ,g::
oe:i

io

m=t

lc
la

(o
LL

.9

Mecanisme guru

indrumar de proiectare

m
N

--=._--

Solu{ii constructive

135

'<ll

o lo =l tr I.a o l()

I'
I I I

(o

q
o,

ir
z= 66
t'c gtri iN gE :fl !F ii.a k6 .;c -oi

',' o

o o * '6 6 'c ! I U d

136

Mecan isme guru b-piufifn. tnd ruma r de proiectare

jttL
N N N6
I

n--ts'-

6.-4-------*-+-

\i\
l I

F--

consh?ctive

131

u
f

h--

d
'5

o o

) o
L

9 t
o

z>

R; '-- p

EEE t '=6 6 EE

3P E

HE

E EE
=aE

EgF

q (o
.d,

lr

r38

Mecanisme qurub-piu[fn. indrumar de

pryre$lry

a @ @
<@

o g

&.

5._--.-----....* rs

--\

Solufii constructive

139

B.B

Varianti cu rulment axial

t-

Scara 2,5:1

=lI ,C
I

r-

K
Caractedstici tehnice
1. Sarcina maximd: 15000 2. Cursa maxime; 100 mm
N

ffi

sR lso 4759 - 3

A2 (420 x 594)

Fig.6.7

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

PRESA

cu

9URUB

cu DouA coLoANE

Cetedra O.M.M.R

Mecanisme gurub-piuli

indrumar de proiectare

z
),e a=

ets= Fgo {d
d@ tr

DzR ; -F

v.)
:u,

oq
N N

(o

o o
8.

iI

et

'o
E

a-l5 o'ii- E (ro a o! o


=,-> E@^, oog Ir o O!o ",=q 6 Or ar-

"-'E

.s F E.i E EF 6
O

r f
@

6 e :=

E d = o

t-o X!.,

Eo NE 4 g oH; ti od=a ;6ios

O s N I^ .1

alade) alaquP el
19t
(

svls zv

i?3,3:lsrogo

Solufii constnrctive

r4l

;1

7 u
&
E,

l (/7,

o) (o

.!t LL
-o d l!
@

o
o
o

9lo c E6
(

oofg-lEtq

8to

e6o tuE 9 h 6i 6 ^g
;si

1,42

Mecanisme gurub-piulifd. indrumar de proiectare

u.

z f

-aL-

L;r14

U
m

) E
l

U>

@-I oo tc;

*: oo
9o

'F s .;E :

trF 6 60 0 NOE N6 -6i d

fi H'F

6 QH 5 () g2r >

O
(o

iI

ci,

oee'g-)tr{9tO

$ohffiwrmuct*e

CO

I o

e
o
E
@

II

.st

o q

,o

04dE ss 3 qEy

06

"F --9
S f

.I o9 o
r9t

svls zv

,i 8$g Jci d
i

I Ei9 P N6 E

_ E Eo* 'E -8E"tr 6 is g * 'i' =

s E Qc..o :d o ox

il:

Mecanisme

iul$n.

i"O*e"t

9" P*L*t*

t
I

>.4
<6 z. F?O

fiEe a= a
Eo6
2

&<) u
z f

C\

(o
.sit

l!

"o o-! o6 yc5

9-s RE 6h
3

al-5x82 Jl

He E Eg F eH

E p;e :i 3 F E H$g g
-Gi

(or'g-l ttq

s'zzs

c,enstruetive

HL-SXZZJL

-*
x

(Y)

(o

.st ll
6
@-

-g

p (a+a&r aF$P el)


o

E ts6 I oo

8!

H,g

(5 Ug

- .'i

Mec*nisme gurub-piuHf*.

ita*t."

a" p*i""!*

1x45o

. o'lc@ rF @

tun

r_-:

dd tl

r t+@

*$

*+ -g

Nr. de dinJi z =

5:1

Condifii tehnice
1, ISO 2768 - m

2. Razele de racordare necotate R 0,3


3. Muchiile asculite se vor tegi la 0,5x45"

Fig.6.14

44 (210 x 297)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

Catedra O.M.M.R

Solufii constructlve

t47

C't-I

-* -t Cl-

2x45o.

Condifiitehnice
1. ISO 2768 - m 2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,5x45' )roiectal oprean D )esenat voicu

Fig.6.15
12,5y

/erificat
\probat

t-. lVl* vericuo.

1:1

Jula A.

l([lil,.

L.u^-[-^- Data:20.03.1998

Planta
nr.

-@

VIV,J

7 /\

Fc 200

sR tso

185

U.M, (mm)

A4 (210 x 297)

UNIVERSffATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

PIULITA FIXA

Catedra O.M M.R

cDA - 03

Mecanisme qurub-Piulifi.

i@

olaHT(-8'025

f:l

Condilii tehnice
2768 - m 2. Muchiile ascutite se vor rctunii cu R 0'5 ..R 3. DupA sudare se va detenstona
1_

lso

Nr. desen sau STAS


1:1
5:1 )

(2:1;

Fig.6.16

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA$OV

Catedra O.M.M.R

Solufii constructive

t49

o55H?r8.010

?x45o

----fN
I I

i i
t

Fig.6.17
Condilii t.hnlce
m 2. Dup, turnara s va datensiona
1.

lso 2768-

t
o_

E.

api q a\E i8E


-ri

.E Ed

8e

o
(o

lr.
]E

.sil

+ a
e o c

x o
.!u

i' o
o L

c + L o a a o
rla

E L o + c o N g

L a o &

o,

r ai ct

ir
Y l9

o^ OE

-1 oo E-P9 9 a\E

Eg
;ni

@
3 9_ g

lo

{}

Mocanisms turn

ineru*arde Proiectere

E ,a

a N

oQ
04E

dt9

gFe
E :3H p;e

Co'

F 9

NE*

E 8p=
c,i

ct

4e-

3aE
.EE aeo
FO

pd u
z z

P*

o N d
.5i'
TL

Solufii

conqtructiye

lS3

(o

IL
a"I f@ c(ci^
s d,:

.st,

psH
E 96

;'-

.. d E .

E E,; I 8d:F ;ni si'f


Rg

oE i o" o= E- o9

5 :E gH

-6 ss E q? 9o
U

Mecanisme gurub-

indrumar de proiectere

Condilii tehnice
2. Muchiile asculite se vor tegi la 0,6x45" 3. imbunitdfit la 200...230H8 (o, = 659 '720 MPa)
t2,5/
1. ISO 2768

'

Fig.6.22

7 /\ V\V,/
A4 (210 x 297)

NTER TNRruSILVANIA DrN BRAgOV

Catedra O.M.M.R

Solufii constructive

155

Condilii tehnice
1. ISO 2768 - r 2. Muchiile ass-?te se tcr teg; la 0.6x45' 3. imbunitit't ;a 2C 23CH3 fo. = 650...72A Mpa)

Fig.6.23

)as E

03 i9g8

UNIVERSITAT= -R.ir.s _. r-.r.r Dth BRilic,

:-l a -----j \z

A4 Q1A x297)

CLICHET

Cate*a O l,f !il

R.

cT-09

indrumar de proiectare

gP
<r'<i

Oe
ll

oaHliS'012)
GI n')

L' o r

9\

g
,

Condifiitehnice

2.
3.

1. lSO2768-m
Razele de racordare necotate R 0,5
l'+

o'ol2\

Alezajul S+ nZ

lo [o

J se ua prelucra in stare asamblati cu bucga filetati poz. 10 J se ua prelucra in stare asamblati cu bugonul de manewi poz. 1'l

4. Alezajul

/+ 0.010)

SS HZ

Fig. 6.24
)roiectatl Oorean D. )esenat Voicu L. /ermcat Velicu D. \probat Moldovean Gh
Planga
nr.
,-f

1:1 Data:20.03.1998

'7 (/>

oLc 45 STAS 880


A4 (210 x297)

U.M.

\YtrX,

ryt-

-@

(mm)

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA

CLICHET

DIN BRAgOV

Catedra O.M.M.R

PS-08

Solufii constructive

x45o

12H11i8r'ot (8 goluri echidisiante

Condiliitehnice
1. ISO 2768 - m 2. Muchiile gdurii pdtrate se vor rotunji cu R 0,5...R
1

3. lmbundt6lit la 280...320H8

Fig.6.25

Data: 20.03.1998 UNIVERS ITATEA TRANSILVANIA

A4 (2't0 x297)

DtN BRA$OV

ROATA DE CLICHET

Catedra O.M.M.R

158

Mecanisme

gu

rub-piu[{n. indruma r de proiectare

Condi{iitehnice
1, ISO 2768 - m 2. Muchiile gdurii hexagonale se vor rotunjii cu R 0,6 3. Muchiile ascufite se vor tegi ta 0,6x454. imbunatdtit la 280...320H8

Fig.6.26
Oprean D. fesenat B6rsan F. /erificat Velicu D. \probat Jula A,
Planga
nr.

n.t
t,

1:1 Data: 20.03.1999

'v

(/)

otc 45 STAS 880


A4 Q1A x297)

U,M. (mm)

^l-

UNIVERSIThTEA TRANSI LVANIA DIN BRAgOV

ROATA DE CLICHET

Catedra O.M.M.R

cDA - 05

7.

Ar\ExE

Pentru ca un indrumar de proiectare sd fie cu adev6rat util, este necesar ca el sd cuprind6 toate informafiile de care are nevoie, atdt vn proiectant incepbtor - student, cdt gi rurul cu e4perien{6. Daci in celelahe capitole sunt prezentate principii de calcul, algoritmi de proiectare, indicafii privind alegerea unor materiale sau elemente de proiectare a formei, in acesta se dau date privind componentele standardaate necesaxe proiectfuii/realizdrii unui
mecanism purub-piuli16.

O bund parte din organele de maqini sunt standardizate, fiind elaborate dup6 niqte instrucfiuni valabile ?n Romdnia (STAS, SR) sau universal valabile (ISO, DIN, EN, SR ISO EN etc.). Scopul realizirii unei ordini intr-un domeniu dat, in interesul general, este de a obltrP econornii pe ansamblu, respectdnd cerinlele de funclionalitate gi securitate. In principal, prin aplicarea standardizdrii se obfin o serie de efecte pozitive cum ar fi: introducerea unei ordini in concepfie, producfie, control; crearea posibilitdlilor de verificare a producfiei din punct de vedere al obfinerii cahtdtii^, modului de realizare pi cregterii competitivitdlii; o legdtur6 mai ugoard intre proiectar\i, producStori, utilizatori; folosirea unei game restrfinse de scule tipizate gi dispozitive; asigurarea unui schimb internalional de produse gi utilizarea unui limbaj international de comunicare; realimrea unei interschimbabilititi funcfionale gi dimensionale in cadrul unui schimb national sau internalional de produse. Gradul de universalitate al unui produs este in strAnsd leg6tur6 cu gradul de standardizare al acestuia. Prin utihzarea unui num6r sporit de elemente standardizate, se reugegte promovarsr produselor pe diverse piele, realizdndu-se totodatE o intre{inere ugoard qi produzul se vinde mai bine. Execu{ia acestor elemente standardizate, cum ar fi guruburile, piulijele, Saibele, ruhnenlii etc., in fabrici specializgts, conduce 1a oblinerea unui cost pe produs relativ sclzut, acest fapt a"ang implicafii in pretul produsului in ansamblu. In acest capitol sud prezentate extrase din standarde legate de: o desene tehnice {formate. scdri, indicator, tabelul de componen!6, toleranfe, rugozitdfi); r materiale utitizate in constnrcgia elementelor componente ale mecanismelor qurub-piulip {.oteturi- ionre. aliaje Cu- Sn) ; o filete de miqcare: r elemente de asemhle,re rp,n:h:rl piulite. $aib, inele de siguran{i, qtifturi, bolfuri" rulmenli). Aceste elemente sanddizme s gnsc sub tbrma unor figuri cotateo av6nd toate informafiile privind reprezeffre fior in dsnul tehic. in completire se prezinti tabele cu dimensiuni intr-o gami a rcegonu b.rilrtoi b comgc$ile obignuite ale mecanismelor qurubpidt6. De asemenea este dm- pemu sffie cq' h parte. rm exemplu de simbolizare, util in completarea corectii a taHlhi de ryi

160

Mecanisme gurub-piuftfn. Indrumar de proiectare

ANEXA I FORMATE {Extras din SR ISO 5457)


Dimensiunile principalelor formate utilizate in proiectare sunt prezentate in tabelul 1.1.

Tabelul
Formate seria A AO 841xI 189 A1 594x841 A2 420x594 A3 297x420 Formate speciale 420x891 A3x3
,4'3x4 420x1 189

1.1

A4x3 A4x4

A4

210x297

A4x5

',

297x634 297x841 297x1051

Dimen .siunile sunt date in mm.

Formate exceptionale I 189x1682 A0x2 841xl783 A1x3 841v2378 Alx4 594x1261 ^A2x3 594x1682 Mx4 420x1486 A.3x5

ANEXA
DESENE TEHNICE. SCARI (Extras din SR EN ISO 5455)
Principalele scdri utilizate in desenul tehnic sunt prezentate in tabelul 2'1.

Tabelul2.l
Catesorie Scdri de mdrire
Scara de mdrime naturald Scdri recomandate

50:l
5:1

20:l
2:1

10:1
1:1

Sciri

de reducere

l:2
l:20 l:200 i:2000

1:5

1:10

1:50 1:500

l:100
1:1000 1:10000

1:5000

ANEXA RAZE NORMALE DE RACORDARE (Extras din STAS 406)


Dimensiunile rczelor
tn tabelul 3.1
.

de racordare utilizate in desenul tehnic sunt

Tabelul3.l
0.25 0,16 0,25 0,24 0,30 Dimensiunile sunt date in 0-16

I II $irul
Sirul

0.4 0,40 0"50 mm.

0.6 0,60 0.80

1.0 1,0 1,2

1.6 1,6

75

)5
3.0

2.0

4.0 4,0 5.0

6.0 6,0 8.0

10
10

16 T6

t2

20

25 25 32

Anexe
\f, OI
OI

161

X frl

>tr r"--i tr v'5


--D

<-.
OI OI

t{^l

C)

o
w
/f\ /A\

{,

3t
Or

G.
rn
ca

()

s g
=
g
O

V)^

il
I

8.

()
0.)

,oruN 'ad c

arg

*rtr
I

6cn rt)
(.)
ff

c-.1

f-

.H /
't*

\.'

(n

o r v
t
c.r

z
I

Pb9 qrNo) !2X-oj


h
I F
6.Ad

?s:

q)

du)

v)
:a
fYl

cl

;\

l.I

c\

) \

()

I
{
ta|
.J

l -1
I

&;i rri
;r()

F< <F; F rrl tz <Fi U)

z> <o
V)

0-#

r-

rr}

E E
<d

HE + aE h.d'= 5T
g.
,fr :E E'l

EEcll
o?

'li .-, H &9^6)

.=

c,r

-3

E E

ErE" E E.E E E ;'N.FE,b=EE ;F 8"f; g E U tsi.!,5 F.U U"o 6rE E

ZH -)

r) v

.9EHFHKHEE.H x ts.g.9.9.9.9 H 5'E


E

= E): cs cs (<F :R I c$ ($ Y P 'ii O O O cj.q.iiE


u.an'Hts--..1

rU.

l'r Q

') u) fi (u*
rt>
e i

FEEEEE
,..F .F.ts -.H it.-.-

EE
cct v X

E
*

.J !.)

i{ trF c\l

* s

\n

LL!LLLL-LIT 9s9S969+

)^'JJ F .)a_ w.H.-

F H h ()6)()ol(1)oq)qo)o)

oo.Q.oo,o.o.o
..d td..Be..F.B.rtsg>9.$.

Q.A.

cgcc(g(s(csa!'el( o., o, o. o. Q. o. o 92 0. o, a a a a (n a cn 3v) v)

t62

Mecanisme gurub-piutifn. indrumar de proiectare

ANEXA NOTAREA STARTT SUPRAFETELOR (Exfas din SR ISO 1302)

Pentru notarea stdrii suprafefei se adoptd un simbol debaz6 (fig. 5.1) sau derivate ale acestuia (fig. 5.2 gi fig. 5.3), unde h reprezinti in5$imea cifrei scrisd pe figurd'

,W
Fig.5.1 Fig.5.2
Fig' 5'3
inscrierea pe desen a datelor privind starea suprafegelor are la bazil citeva reguli, ilustrate ln figurile 5.4, 5.5 gi prezentate tn continuare' r Datele privind starea unei suprafele se inscriu o singuri datd qi numai pe una dintre proiec{iile obiectului reprezentat (vedere, secfiune), respectiv pe acea proieclie pe cme sunt cotate elementele dimensionate ale suprafefei specificater Simbolurile pentru notarea stirii suprafefelor se amplaseazS, dup6 eaz, dtreet pe liniile de contur, p" tittii ajutitoare trasate in prelungirea acestora sau prin intermediul unor linii ajutdtoare terminate cu o sdgeatd (fig. 5-a)' o Nu se admite amplasarea simbolurilor pe linii de contur acoperite (trasate cu linie intreruptn) sau pe linii de cot6, cu exceplia gdurilor a cdror reprezentare pe desen este de dimensiuni reduse, in care caz simbolul se amplaseazLit:ertntea cotei respective (fig- 5.5)'

[K
Fig.5.4
Fig.5.5

t63
Alr{EXA 5 (continuare)
Arnplasarea sinbolufilor trebuie sE fie astfel inc6t inscripliile aferente acestora poatd fi citite de jos gi din dreapta desenului (fig. 5.6).

si

Fis.5.6

. tn cazul tn care toate suprafelele au o aceeagi stare,


simbolul corespunzdtor nrmlai in cadrul indicatorului (fig. S.T).

acgasta Se noteaza pfln

Fis.5.7

in caail fo cae qirritatea zuprafeptor au o aceeagi starg aceasta se noteaza prin simtolul coreryrrrzfrrrrrrBi fo cadrul indicatorului, pe reprezentarea respectivd (fig. 5.8) notlindu-se n.rmi sry*rs a cfoor stare diferd de cea astfel indicatd.

&;5.3

r64

Mecanisme gurub-piuff{n, Indrumar de proiectare

ANEXA 5 (continuare) Pd4ile unei aceeaqi suprafe{e care au stdri diferite se noteazd aqa cum exemplificat in fig. 5.9.

este

Fig. 5.9
Starea suprafelelor elementelor identice care se repeti pe un desen se noteazl o singurd datb, acolo unde este cotat elementul respectiv (fig. 5.10) sau cdt rnai aproape de

cot[ (fig. 5.l l).

,6,1

Fig.5.10

Fig. 5.11

Rugozitatea suprafelelor obfinute prin diferite procedee tehnologice (conform STAS 573012) este prezentata in tabelul 5.1.

Anexe

ANEXA 5 (continuare)

Mecanisme qurub-

indrumar de proiectare
ANEXA
6

GAURr DE CENTRARE (Extras din STAS 1361)


6.1' 6.2, Forma pi dimensiunile gdurilor de centrare sunt prezentate in fig'6.1 9i tabelele

FORMA A

FORMA B

Fig.6.l
FORMA A
d
I

Tabelul6.l

1.0
1.3

(r,25)
1.6

1.6

2,0

2.5
3,1

3,15

2.0

15
4,25

115 2"65 2,12 D Dimensiunile sunt date in mm. FORMA B


d
1

5.30

3,9 6,70

4.0 5.0 8.50

(5.0)
6,3 10,60

6.3

8.0 13.20

Tabelul6.2

1.0
1,3

(1,25)
1,6
?n

1,6

2.0
5

4 Dimensiunile sunt date

3.15

2.4 2.5 6.3

?.5
3,1
8

3,15

4,4
5"0 12,5

{s,0)
6,3

6,3

3.9
10

8.0
18

r6

mm.

RECOMANDARI PRIVIND ALEGEREA MARIMII GAURII DE CENTRARE Diametrul Diametrul


piesei de

SIMBOLIZARE PE DESEN

+ ---j< ll

A4 sTAS

13d1

d 1.0; 1,25

prelucrat 6...16

r,6:2,0 2.5:3,15 33...56 4,0;5,0 57...80 6,3; 8,0 8t na Dimensiunile sunt date in mm.

t7...32

A4 STAS

1361

Exemplu de notare a gnei giuri de centrale, forma A, cu diametrul Gaur6 de centrare A4 STAS 1361

d:

4 mm:

Anexe

167

ANEXA DEGAJARI PENTRU RECTIF'ICARE @xtras din sTAs 7446\ tabelul7.l.


Forma qi dimensiunile degajErilor pentru rectificare sunt prezentate in fig.7.1,7.2 qi in

Frg.7.l

Fig.7.2
Tabelul T,l

d
Peste Peste Peste Peste 3 pdn[ la 10 10 odnd la 18 18 pAnE la 80 80
?n

r
0,4 0,6 0.6
1.0

t
+0,1

b
2 2 2.5

br
1.1

t1

+0,05
0"1 0,1

0,2 4.2 0,3


0"4

1,3

2,0
3,1

0.2 4,3

Dimensiunile sunt date

mm.

Exemplu de notare a unei degaj5ri forma A, cu dimensiunile r Degajare A 0,6x0,3 STAS 7446

: 0,6 mm qi t : 0,3 mm:

REPREZENTAREA SIMPLIFICATA

Degajare 81 x 0,4 STAS 74l+6

STAS 7446

168

Mecanisme

gu ru

b-piu

lifI.

tn

drumar de proieetare ANEXA


8

INDICAREA ELNMENTELOR ARCURILOR ELICOIDALE PE DESENELE DE EXEC din STAS l2lgz Desenul de execufie al unui mc elicoidal cilindric de compresiune este prezentat
in fig. 8.1.

Scard

l0nm=2&N
lgTtlTN

4*r

.s2nPa)
170!12N '(zr=su4Pd)

Cond{ii tehnice:
1. Comprimat de 3 ori spird pe spir6

2. Zrncat, grosimea stratului l2...l6pm

10,93 N/mm

(Locul indicatorului)

Fig. 8.1. Arc elicoidal cilindric de compresiune

Anexe

169

A}IEXA 9

TOLERAREA DIMENSIUNILOR LINIARE $I UNGHIULARE (Extras din


STAS ISO 406)

Ftg.9.2
Toleraafele la dimensiunile elementelor componente ale unui ajustaj se lnscriu conform exemplificdrilor din fig. 9.3.. .9. 5.

tD12HTth6

Fig.9.3

Mecanisme gurub-Piu

indrumar de Proiectare
ANEXA 9 (continuare)

,|

*r-1
'//l
' '
+0'024

Poz.1 Q30

0-

Poz.1 030 eoz.z

to'02'l

Poz.Z O:o-8,orl

a3o-8,8

Fig.9.4

'(+
'/ +0,044\

030 F7\+

030

F7

\*0,039j

o:o ne (Fig' 9'5

.ro

nu (-8,q1

fig' 9'6' unghiulare se realizeazd conform inscrierea toleranfelor la dimensiuni

Fig.9.6

ANEXA TOLERANTE ISO "SIS'I EM ALEZAJ UNITAR" (Extras din SR El 20286-2)


Dimensiunea nominald, in mm

10

H6 H6
+8
e7

re
-10

(r\ -4 -9 -5
-11

h5

j5
0 +3
-,/-

k5

m5 +9 +4 +12 +6 +15 +7 +17 +8 +20 +9 +24 +11 +26 +13

n5

p5 +17 +12 +21 +15 +26 +18 +31 +22 +37 +26 +45 +32 +52 +37

-20 0 -32 +9 6...10 -25 0 -40 +11 r0... 18 -32 0 -60 +13 18...30 -40 0 -61 +16 30...50 -50 0 -75 +19 50...80 -60 0 -90 +22 80...r20 -72 0 -107 Valorile abaterilor sunt date in

3...6

-t6
-13 -22 -16 -27 -24 -33 -25

-5
0

rt

+6

+l
+7
+1

+13 +g

-6
0

-6

+4 -2 +5
-J
.F\

+t6
+10 +24 +12 +24 +15 +28 +17
+33

+g

-t4
-7

-8
0

+l
+11

-t6
-9 -24 -10 -23 -12 -27

-9 0
-11 0

-4 +6

41
-30 -49 -36 -58 um.

-5
+6 -7 +6 -9

-13 0 -15

+2 +13 +Z +15 +2 +18 +3

+20 +36 +23

Dimensiunea nominal6,

H7 H7
+12 0 +15 0 +18
0
e8

f7

f6

inmm

96
^4

h6 0 -8

j6
+6 -2 +7 -2 +8 -3 +9 -4

k6
+9
+1

m6 +12 +4 +15 +6 +18 +7

n6

p6

r6 +23 +15 +26 +19 +34 +23 +41 +28 +50 +34 +62
+41,

3...6
6... r0 10...18 18...30

+21 0

+25 0 +30 s0...80 0 +35 80...120 0 Valorile abaterilor

30...50

-10 -10 -22 -18 -13 -13 -28 -22 -16 -16 -34 -27 -20 -20 -41 -JJ -25 -25 -50 -41 -30 -30 -60 -49 -36 -36 -71 -58 sunt date in pm. -20 -38 -25 -47 -32 -59 -40 -73 -50 -89 -60 -106 -72 -126

-12 -5 -14 -6 -17 -7 -24 -9 -25 -10 -29

0 -9

+10

+l
+12
+1 +15

-lt

0 -13
0

+2t
+8 +25 +9 +30 +11 +35 +13

+t1
-5 +12 -7 +13 -9

-16 0 -19
0
-a

+2 +18 +2

+2t
+2 +25 +3

-t2
-34

+16 +24 +8 +12 +19 +24 +10 +15 +23 +29 +12 +18 +28 +35 +15 +22 +33 +42 +17 +26 +39 +51 +20 +32 +45 +59 +23 +37

+76
+51

Anexa 10 (continuare)

Dimensiunea nominal6, in mm

H8
+18 0 +22
0

e9

f8 -10 -28 -13 -35 -16 -43 -20 -53 -25 -64 -30 -76 -36 -90

h8
0

H8 kfl
0

j7
+8 -4 +10

k7 +13

m7

n7

3...6
6...10
10...18
18.. .30

+27 0 +33
0
r tt -TJJ

30...s0

-20 -50 -25 -61 -32 -75 -40 -92 -50

-18
0

-12
0

+l
+16

+16 +4
+21

-22
0

-27 -0 -33
0

-60 50...80 0 -134 +54 -72 80...120 0 -159 Valorile abaterilor sunt date ?n Pm.

0 +46

-l12

-39 0 -46
0

-15 0 -18 0 -21 0 -25 0 -30


0

-)
+12 -6 +13 -8 +15 -10 +18

+l
+19
+1 +23

+6
+25

+2 +27 +2 +32

-t2
+20 -15

+)
+38
-l-J

-54

-35

+7 +29 +g +34 +9 +41 +11 +48 +13

+20 +g +25 +10 +30 +12 +36 +15 +42 +17 +50 +20 +58 +23

0:
-27A:
0

-310

Valorile abaterilor sunt date ln

Anexe

173

A}IEXA

11

INSCRIEREA TOLARANTELOR DE FORMA gI POZITIE @xrras din STAS 738slr)


Simbolurile pentru toleran{ele de forml sunt prezentate in tabelul 11.1, iar cele pentru toleranfele de pozilie in tabelul 11.2. Tabelul11.1
Denumirea toleranlei Iiteral Simbol grafic

Toleranld la rectilinitate Toleranld la planitate Toleranld la circularitate

TFr
TFp TFc

Toleranli la cilindrieitate Toleranfi la forma dat[


a

TFI

profilului

rFf
TFs

o .l
O
Tabelul 11.2 Simbol literal erafic
TPc
TPs

Toleranld la forma datd a suprafe,tei

Dentrmirea tolerantei Toleranfd la paralelism Tolerantd la perpendicularitat

Simbol grafic literal

TPI
TPd

ToleranJi la inclinare
Toleranla bAtdii radiale 9i a bdtnii frontale

TPi
TBr

I z
/

TBf

Denumirea tolerantei Tolerantd la coaxialitate gi la soncentricitate Toleran{d la simetrie Toleranfd la intersectare Toleranfd la pozitn nominald

TPx

TPp

a
@

174

Mecani$me $urubpiulitl. indrumar de proiectare

ANEXA
valorile toleranfelor de formd
gi

11 (continuare)

pozilie sunt prezentate in tabelele I I .3 - - . I I .6.

Toleranfe la rectitinitate, planitate, la forma profilului qi suprafefei

(srAS 739ttr)

Toleranla la rectilinitate Toleranta la planitate

Toleranla la forma dat6 a profilului Toleranta la forma dat6 a suprafelei

r@

l]zill

I,Ff
Tabelul 11.3

Dimensiunea nominal6, in mm PinI la l0


Peste 10 p6n6

Clasa de preciz.iq I
0,25 0,3 0,4 0,5 0,6 0,8

il
0,4 0,5 0,6 0,8
I

m
0.6 0,8

ry

VII vIII VI Toleran! s, bgm


2,3
3
A

x
l0
t2 l6
20
25

X
16

XI
25 30 40
50

XII
40
50

r.6
7,2
,)

4
5

6
8

20
25 30
4A

le 16
Peste

l6 @ni
pani pdnl

I
1,2
1,6

1,6

2,5
J

6
8

l0
l2

60
80
100

la25
Peste 25

la 40
Peste 40

)\
-tv

4
5

10

t6
20
25 30 40 50 60 80
100

60 80
100

la63
Peste 63 ptnd la 100 Peste 100 p6rd

t,2
1,6

I
l0 l2
16

t2

30 40
50

50 60 80
100

r20
160

I
1,2 1,6

)s
J
4
5

4
5

l6
20 25 30 40
50

la 160 Peste 160 pdnd

z
2,5
J

I
l0
t2
16

120
160

200

la25A
Peste 250

pdni
p6n[

6
8

60
80
100

250
300 400

la 400
Peste 400

20
25

t2a 200
160 250

la 630 Peste 630 pin6 la 1000 Peste 1000 ndnl la 1600 Peste 1600 ndn6 la 2500
Peste 2500

)\
J

4
5

l0
12 16

I
10

20 25 30

30 40 50

na
160

2W 300
250 400
300 500

s00
600 800

4
5

6
8

60 80

l2

20

tza

200

n6n6la400O
la Dimensiunea nominala: lungimea laturei mai mari a suprafelei, dacfl condi]ia se referl intreaga suprafa!6 sau lungimea prescrisd a suprafelei, dacd se referd la o porfiune a suprafelei.

Anexe

175

ANEXA

ll

(continuare)

Toleran{e la coaxialitater la concetricitate, la simetrie, Ia intersectare qi la bfltaia radiaHi (STAS 7391/4)


Toleranla la coaxialitate gi concentricitate Tolerar{a Ia simetrie
Toleranla la intersectare

llill

Toleranla h bdtaia radialE

v1
VI
72

rE-t
Tabelul 11.4

Dimensiunea nominalE, ftn mm


Pdnd la 6 Peste 6 p6ni la
18

Clasa de nrecizie

I
t-2
1,6

II

m
-t

w
5

V
8
10

uI uil
2A

IX
50 60 80
100

x
s0
100

XI

XII
200

Tolerante. tn u m

)\
-t"

30

na
160

4
5

6 8
10

16

25

40
50

250
300

Peste

l8

pAnd

,
25
J

t2

20
25 30
4,0

"30
40 50 60 80
100

na
160

200
250 300

la 50
Peste 50 la 120

pdni

4
5

6 8

I6
2A 25

60
80

400 s00
600 800 1000

Peste 120 p'6n[

t2 t6
2A

t2a
150

200 250
300

lE25A
Peste 250

$n6

4
5

6
8

l0
12

r00

400
500 600 800

Ia 500 Peste 500 pdni la 800 Peste 800 penl la 1200 Peste 1250 pdnl la 3000

30

50

0a
160

200

6
8

10

l8
z5

25 30

40
50

60
80

250
300

450
500

t2

na

2W

t2aa

Dimenshrnea nominali dian'retrul suprafelei e)Gminate sau dimensiunea dintre suprafelele care formeazi elerenrul simetric examinat.

indrumar de proiectare
ANEXA 1l (continuare)

Toleranfe la circularitate qi cilindricitate (srAS 73ert2)

Toleranlalacircularitate E! Toleran{a la cilindricitate W1


Tabelul 11,5
Dimensirurea Clasa de precizie

nominal[
in mm

Peste 50

pdni

la 120
Peste 120 p8nd

ta260

Peste 800 pdnb

la 1250

Anexe

177

ANEXA 11 (continuare)
Toleran{e la paralelism, la perpendicularitaten la inclinare qi la bitaia frontalii

(srAS 739v3)
Toleranf a la paralelism
To leranla la perpendicularitate

vv ru-l
G1
Tabelul

Toieranfa la inclinare

r7

Toleranla la bdtaia frontald

ll.6

Dimensiunea nominal6, in mm Pdnf, la 10


Peste 10 pdnn

Clasa de precizie

0.4
0.5

Toleranfe. ?n rrm
0.6 0,8

1.6
2

2.5
3
4

6
8
10

l0
t2
16

t6
zo
25 30 40 50 60 80
100

t2

25 30 40 50 60 80
100

40
50 60 80
100

60 80
100

la

16

Peste 16 pdrtr

0-6

11r1.6
1.2

)5
J

6
8

la25
Peste 25 pdnd

0.8
I l')

l2
I6
20
25

2A

t20
160

la 40
Peste 40 pdnd

t.6 15 -l 5 5 I 1:

2.5

6 8

l0
1a IL

25 30 40 50 60 80
100

la 63
Peste 63

pdni

)
4
6
8

120
160

200 250
300 400 500 600 800 1000
1200

la 100

Pestel00$ni 1 1.6
la 160
Peste 160

t0 t2
16

l6
20 25

pani I f

5 6 I
lu

30 40 50 60 80
100

na
160

200 250
300 400 500 600 800

la250
Peste 250

la

400

pa:re 1.5 4

l0 i
i

Peste4O0pani
la 630
Peste 630 la 1000 Peste

3 5 5 E

12,20
l6
25

30 40 50 60 80

120 160 200

200

pana 4

250
300 400 500

1000 1600

.:

:Ct

'

30 40
50

120
160

o6nd la 1600

Peste odnd la 2500 Peste pdnd la 40OO

-',' 15 35 :O 30

250
300

2500

na

200

Dimensiunea nominab =

hqfuea

se prescrie

o hmgim de rer@n
r

prescris5 la care se referd condilia sau in cazul in care nu intrega lungime a suprafbfei (pentru toleranta la

paralelism gi inclinue

Mecanisme

gu

rub-piu [fn. ind rum a r de proiectare

ANEXA

12

ivrpArumnnA

DESENELOR (Extras din STAS 74)

pliaj' Desenele se impdtrnesc la formatul 44, considerat drept model de fig' 12'1' din tmpdturirea in scopul perforlrii se realizeazilconform schemelor
Schema de imPdturire

ii zt | ,l

"1-{1'-+-itl it
ll
I I

I rl

tl tl rl

- -r'q.
I I I

il t!i il J-i- t --F--i-- -1,;

.'l_

iil ri
' _
oo

l1

Ir

.l

-*-{--j tt -LI

!t ( -{-.
I

l" ll11511

i?

-f,

oo

Ft'i-,-i;
,
F

irizle

is it

il

.+
ao

ll ,lrr'i tl

o\ rr)

- --1 _J-J tl

ll

Ir ls i1 il

AhIEXA 12 (continuare)

Sfu

de impdturire

tr
E

2l

$
-+

fli-'
_

r5
I

o\ trl

{--t

l1

I I I

J_i__L! tl

fb

E -+

tr|
X

.I sf,
a.l
I I

|I L ll

c.l

Or

c\l
ca

fig: 12.l

180

Mecan isme puru b-piu

$n. in d ru mar {e proiectare


ANEXA
13

OTELURI

DA, UZ

GENERAL PENTRU CONSTRUCTII (Extras din STAS 500/2)

prezantate Principalele caracteristici mecanice ale ofelurilor de uz general sunt tabelul 13.1.

Tabelul 13.1 Marca ofelului


, --

a<too to<a340 +o<a<too I "<16 |Lirnite de ctrrgere | Rezisten{a la ruPere la


R.Il
(Rooz),

a' mm cu grosimea - sau diametrutr Produse ':-:"---o-::l'-* |

MPa 210 230 274


310

tractiuee R*,, MPa

oL 37 oL 42 oL 50 oL 60

240 264 290


330

na
254 280
3'20

360...440 410...490 490...610 590...710

MPa: Exemplu de notare aunui olel cu reziste{a minimb la rupere la tracfiune 490 oL 50 srAs 5a012.

ANEXA

14

OTELURI CARBON DA CALITATE PENTRU TRATAMENT TERMIC, DESTINATE CONSTRUCTIEI DE MA$INI (Extras diq STAS 880)
prezentate Principalete caracteristici nrecanice ale ofelurilor carbon de calitate s1grt tabehrl 14.1.

Tabelul 14"1 Felul tratamentului termic')

Limita de
curgere

Rezistenfa la ruPere la tracfiune

Duritatea Brinell in staxe de liware

OLC 45

N: ilntratizare; C - cdlire; R - teJslgq

inqtta.

Exemplu de notare pentru un ofel carbon de calitate cu cca A,4SYoC: OLC 45 STAS 880.

Anexe

181

ANEXA

15

OTAL CARBON TURNAT IN PIESE (Extras din STAS 600)


Principalele caracteristici mecanice ale olelurilor turnate in piese sunt prezentate tabelul 15.1. Tabelul 15.1 Marca otelului oT 40
Rezistenla la rupere la tracfiune R-, MPa 390 440 494 540 590

oT oT oT oT

45 50 55 60

Limita de curgere R.nz, MPa 200 240 274


310

Duritatea Brinell
110

r24
r38 r53

Exemplu de notare pentru olel carbon turnat &oz :200 MPa: OT 40 STAS 600.

in

t69 piese, avdnd limita de cu


340

ANEXA FONTA CENU$IE (Extras din SR ISO 1s5)


Principalele caracteristici mecanice ale fontelor cenugii sunt prezentate in tabelul 16.1.

16

Tabelul 16.1
Rezistenfa la rupere la tracliune R,, MPA Grosimea sectiunii oiesei in mm:

Exernplu de notare pentru fonta cenuqie marca 200: Fc 200 SR ISO 185.

ANEXA

17

ALIAJE CUPRU-STANIU TURNATE iX NT,OCURI CExtras din SR ISO


Principalele caracteristici mecanice ale aliajelor Cu-Sn sunt prezentate
?n

19711)

tabelul 17.1. Tabelul 17.1

Marca aliaiului CuSn 147 CuSn l2T CuSn 107

Rezistenta la rupere latractiune

R-. MPa

220...230 220...250 220

Duritatea Brinell 75...80 80...90


65

Exemplu de notare pentru un aliaj Cu-Sn, avdnd rezistenfa la rupere 240 MPa CuSn t2T STAS 19711.

182

Mecanisme gurub-piuli{I. indrumar de proiectare

ANEXA

18

OTELURI PENTRU ARCURI (Extras din STAS 795)


Principalele mirci de ofeluri pentru arcuri de uz general gi domeniile lor de utilizare prezentate tn tabelul 18.1. Tabelul 18.1

Marca otelului OLC 55,4 OLC 65A OLC 75A OLC 85A

Utiliztui principale Fabricarea arcurilor pentru solicitdri mici, de tip spiral qi ?n foi Fabricarea arcurilor pentru solicit5ri mici, de tip spiral, elicoidal qi in foi

Caracteristicile mecanice ale ofelurilor pentru arcuri de uz general sunt prezentate tabelul 18.2. Tabelul18.2 Marca ofelului Limita de curgere Rpoz, MPa (min.)
880 780 880 980 Rezisten{a la rupere la tractiune R*, MPa

(min')
1080 980 I 080
I 130

OLC 55A OLC 654. OLC 75A OLC 85A

Duritatea Brinell, in FIB, pentru starea: recopt laminat (informatM irnax.) 229 z:85 229 285 241 321 229 363

Exemplu de notare: Olel carbon pentru arcuri cu conlinut de carbon de 0,5'..0,60/o: OLC 55A STAS 795.

A}IDL{ sAnUA DIN OTEL CARBON DE CALITATE PENTRU ARCURI


STAS 893)
Diametrele standardizate ale sArmei surrt prezentate in tabelul 19.1

19

(Extras din

Tabelul 19.1
d

0,5
1,3

0.6

4,7
1,5

0.8
1.6

0,9
1,8

1.0

I.l
)5

t.2
3.0

r,4 Dimensiunile sunt date in mm.

2.0

Anexe

[83
ANEXA 20

TABLE GROASE (Extras din STAS 437)

ANHXA OTEI, LAMINAT LA CALD. OTEL ROTUND (Extras din STAS 333)
Dimensiunile ofelului rotund laminat la cald sunt prezentate in tabelul 21 .1-

21

Tabelul 21.1
d

l0
24

I2
25
?n

t4
28 mm.

l5
30

16

18

l9
36

32

34

20 38

22

40

Dimensiunile sunt date

d * reprezintd diametrul exterior al barei.

Mecanisme Purub-

indrumar de Proiectare
ANEXA 22

LA RECE (Extras SUDURA' TRASE SAU LAMINATE NANA OTEL DIN TNVI
din STAS 530i1)

' la rece sunt Prezentate fia sudtur [o trase sau laminate fhrd olel din Dimensiunile levilor Iabehl.22.1.
Tabelll,22.l

1**1-^3.::""' cu destinalie cornerciald' trlse de Notarea levilor din ofel firE sudur6' in mrn, grosimea peretelui in mrn' marca exterior aiametrul inar#J se rearLzeaza ofel qi standardul acestuia' tr ,r cT^s (ln/t 40x5lOLT comerciali l6ngd Exemplu: !eav[ fabricatie, pe rdnga rungffi de rabricalie,

:"

t*"ffiTffffi:TJT#;;riir*1t:.]1):":'lfl,*,,
p"t:ttl:I.
"uicarea

Jiametrul exterior 9i grosimea sau aOtS*ZOOO/OLT 45 STAS 53011 Exemplu: leavi coriercial6

!eav[ comercialii

40x5x1250multip|u/olT45,dac[lungimeaestemultiplude1250.

Anexe

185

ANEXA 23

FILETE METRTCE ISo DE uz GENERAL (Extras din sR rso 724) Forma gi dimensiunea filetelor metrice sunt prezentate in fig. 23.l qi tabelul 23.1.

Fitet

Fig.23.l
Diametrul nominal al filetului d
17,a

Tabelul 23.1
Pasul

D:d

Dimensiuni nominale

Diamehul
nominal al

Dz:

dz

Dr:dr
15,376

Pasul

l'5
I

filetului d
17,000

D:d

Dimensiuni nominale

D"=

dz

Dr:

dr

2r5
I

2
18,0 1,5
I
I

8,000

6,026 6.350 6,376 6,741 7,026 7,350

3
2

r5.917 5,294 5,835

25,051
25,7A1

23,752 24,935
25,376

27,0

1,5

27,0A0

I
4"75

6,376
6,917
7,1 99

0,75
0^5 215

7,s13
7.675 8,376
8,701

28,0

1,5

28,000

26,A26 26,350 26.513 26,707 27,026

25,917 26,188 25,935


26,376

2 20,0
1,5
t

7.459 7,294 7,935


8,376

I 3'5
J

27ssA
27,727 29,a51 28,701

20,000

0,75
0-5

2'5
2

22,0

1,5
I I

22,AA0

0,75
0"5

3 2 24,0
l15
I

24,040

9,026 9,350 9,513 9.675 20,376 20,701 21,026 21,350 21,513 21,675 22,051 22,701 23,026 23,350

30,0

8,917

2 7,5

30,000

9,lgg
9.459
19,294 19,935 32,0

29,u6
32,000 29,350 29.513 30,701

I 0.75

20,376 20,917 21,189 21-459


20,752

l-5 3'5
J

3r.026
30,727
31,051

26.917 26,211 26,752 27,935 28,376 28,917 29.188 29,935 30"376 29,211
29,752 30,835 31,376

33,0

2
1,5

33,000

31,70r
32,A26 32,350

I
35.0
0.75 1.5 3s"000

4.75

t
I

23"5r3
25,400 26,000 23,701 24,026 24.350 25.026

25,0

1,5

1,5

21,935 22,376 22,917 23.188 22,935 23,376 23.917 24"376

31,917
32.188 33.376

32,5t3
34.026 33,402
34,A51 34,7A1

4
J

31,670 32,752
33,935 34,376

36,0

2
1,5

36,000

I
38.0 1,5

38.000

35,026 35.350 37.426

34,9r7
36"376

indrumar de proiectare
ANEXA 23 (continuare)
Tabelu 23.1rcc ,fltlOUSfO
Diametrul nominal al filetului d
Pasul
P

Dimer lslunl nom inale

Diametrul
dt

D:d

Dz:

dz

Dr:

nominal al filetului d 58,0

Pasul P

DimE nsrunl nominale

D:d
58,000

Dz=

dz

Dr:dr
53,670
54,752 55,835

4 39,0

36,402
3'1,051 39,000

34,674
35,752 36,835

4 2
1-5

55,402
56,051 56,701

)
l<
I

37,701 38,026 38.350


38,051

37,376
37

-9r7
60,0

5'5
4
J

3 40,0

36,752

57.026 56,428 57,402 60,000


58,051 58,701

56,376 54,046 55,670


56,752 57,835

z
1-5 415

40,000

38,701 39.026
39,077

39,402 42,000
40,051 44,701

37,835 38,376 37,129 37,670


38,752 39,835

2
1,5
1

47,0

4 62,9
J

59,026 59,350 59,402 62,000


60,051 60,701

58,376
s8-917

57,670
58,752 59,835

2
1,5

I
415

41,026 41,350 42,077 45,000

4A376
40.917

4
45,0
J a z 1,5

42,402 43,05i
43,701

40,129 40,670
41,752 64,0

. 1,5 6 4
J

6r,026
60,103

60.376
57,505

64,000

41,835
43,3'16

2
1,5

44,026

I
J 48,0
4 J

44354
44,752

43.9r7
42,587

I
4 65,0

61,442 62,051 62,70L 63,026 63.350 62,402


63,051
63,7Q1

59,670
60,752 61,835 62,376

62,917 60,6?o
67,752

45,402 48,000
46,051 46,741

2
1,5

43,670 44,752 45,835


46,376
46.91"1

)
2

65,000

1<
6

64.026

62,835 63,376
61,505

t
3
50,0 2 50,000

47,026 47.350
48.051 48,701

M,143
65,442 68,000
66,051 66,701

4 68,0
J

63,670
64,752 65,835 66,376 66-917 63,505

46,752

47,835
48,376 46,587

t,5
5

49,026
48.752

lc
1

67,026 67,350
66,103

4
52,0
J

49,402
52,000 50,051 50,701

47,674
48,752

6
4

67,402 70,000
68,051 68,701 69.A26
68,1 03

2
1,5

51,026
51,350

I
4 55,0 2
1-5

52,402
55,000 53,051 53,701

49,835 50,376 50,917 50,670 51,752


52,835 s3.376

70,0

2
1.5

65,670 66,752 67,835 68.376


65,505

6 4
72,4
J

69,402 72,080
70,051

67,670
68,752 69,835

5'5
4 56,0
J

s4-a26 52,428 53,402


56,000 54,051 54,701

2
1,5

50,046 51,670
52,752 53,835 75,0

70,701 71,026
71.350 75,000

72,402

2
1,5

I
Dimensiun ile sunt
,

55,026 55,350

54,376
54.917

173,051 | 73,701 | 74,026

| | 71,752 | 72,835 I n,tta

70,376 74.917 70,670

latein m m.

r87
ANEXA 24 FILETE METRICE TRAPEZOIDALE ISO (Extras din SR ISO 2904)
Elementele gi dimensiunile profilului nominal al filetului exterior gi al filetului interio sunt prezentate in fr5.24.1gi tabelele 24.1 5i24.2.

IIa:h::Hr*fu:0,5P*fu
z:0,25P:HtD
tt,

Hr :0,5P

R16*:005a"

d:: d -Zhz: d-P -2a" Dr:d-P


D+: d,+ 2ao
a" -

d - diametrul norninal al filetului dz:Dz: d - 0,5P

&,n*:

jocul la fundul filetului

Fig.24.l
Tabelul24.I
P
ac

Hl=hr
0.9 1,25
1,75

R1,n",

R2rr*
0.15 0,25

t.5
2
J

0.15 0,25

0"075

0,r25

)
6
7

0,5

2,25 2.75 3,5 4 4,5


5

0,25

0,5

9
10

t2 I4

6.5
1

0.5

ANEXA 24 (continuare)
Talcr,luI 24.2

Diametrul nominal d Sirul2 Sirul I


10
11

Pasul
P 1,5 2 2

Diametrul mediu

dz:Dz
9,250 9.000
10,000 9"500

Diametrul exterior D+
10,300 10.500 11,500 11.500 12,500 12,500 14,500 14.500 16,500 16.500 19,500 18.500 20,500 20.500 22,500 22,500 23.000 24,500 24,500 25.000 26,500 26,500 27.40 28,500 28,500 29.000 30,500 31,000 31.000 32,500 33,000 33.000 34,500 35,000 35.000

Diametrul interior
dr Dr

3 2

t2 t4

3 2

I ,000 10.500 13,000


12.500 15,000 14.000 17,000 16.000 19,000
1.8,000

3
16
18

2 4

2
4 2 4
J
a

20 22

8 J
a

24

t
8 J
a

26

]
8 J
a

28

t
8 3

30

l0
J

20,500 19,500 18"000 22,5Q0 21,500 20"000 24,540 23,500 22"040 26,500 25,500 24.000 28,500 27,409 25.000 30,500
29n000

32

10
J

34

6
10

27.000 32,500 31,000 29.000

8,200 7.500 8,500 7.500 9,500 8.500 11,500 10"500 13,500 11.500 15,500 13,500 17,500 15.500 18,500 16,500 13.000 20,500 18,500 15,000 22,544 20,500 17,000 24,500 22,500 19.000 26,500 23,000 19.000 28,500 25,000 21,000 30,500 27,000 23.000

8,500 8,000 9,000 8.000 10,000 9.000 12,000 11.000 14,000 12.000 16,000 14.000 19,000 16,000 19,000 17,000 14.000 21,000
19n000

16,000

23,000 21,000 18.000 25,000 23,000 20.000 27,000 24,000 20.000 29,000 26,000 22.000 31,000 28,ooo 24.000

Anexe

r89
ANEXA 24 (continuare)
Tabelul 24.2 (cantnuare\

Diametrul nominal
d

Pasul P
J

Diametrul mediu

dz:Dz
34,500 33,000 31"000 36,500 34,500 33.000 38,500 36,500 35.000 40,500 38,500 37-000 42,500 40,500 38.000 44,50A 42,000 40.000 46,500
440000

Diametrul exterior Da
36,500 37,000 37-000 38,500 39,000 39.000 40,500 41,000 41.000 42,500 43,000 43,000 44,500 45,000 45,000 46,500 47,0A0 47.000 48,500 49,000 49.000 50,500 51,000 51,000 52,500 53,000 53.000 55,500 56,000 57.000 60,500 61,000 62.440

Diametrul interior d: 32,500 29$A0 25,000 34,500 30,000 27.004 36,500 32,000 29.000 38,500 34,000 31,000 40,500 36,000 3l,000 42,50A 37,000 33.000 44,500 39,000 35.000 46,500 41,000 37,000 48,500 43,000 39.000 51,500 45,000 39.000 56,500 50,000 44.000 D, 33,000 30,000
26-AA0

Sirul I
36

Sirul2
6

t0
J

38

l0
J
4A

l0
J
a

42

l0
J
a

44

t2
-t
5

35,000 31,000 28.000 37,000 33,000 30.000 39,000 35,000 32.000 41,000 37,000 32.004 43,000
380000

46

t2
-t

48

I
J

t2
50
8

l2 4J
8

t2
3

55

I4
J
a

42.000 48,500 46,000 44.000 50,500 48,000 46,000 53,500 50,500 48.000
58.,500

34.000 45,000 40,000 36.000 47,400 42,00a 38.000


49,AAA

60

9
L4

55,500 ,i3.000

44,000 40,000 52,000 46,000 41.000 57,000 51,000 46.000

Mecanisme furu

ulitii. indrumar de

Diametrul nominal d

Pasul P

Diametrul medru

dz:Dz
OJ,UUU

Sirul

Sirul2
4 65
10 16

10

4 10
16

75

4 10
16

60,000 57,000 68,000 65,000 52,000 73,000 70,000 67 000 78,00u 75,000 ?? ooo
83,oUU

80

10 16

4
85

t2
18

79,000 76,000
88,0UU

90

t2
18

4 95
12 18

I I I

84,000 81.000

sl,ooo
89,ooo se.ooo

Tabelul 24.2 (continuare) Diametrul Diametrul interior exterior Dq Dr d: 61,000 60,500 65,500 55,000 54no0o 66,000 49.000 47.004 67.000 66,000 65,500 70,500 60,000 59oooo 71,000 54.000 52.000 72.000 71,000 70,500 75,500 65,000 64,000 760000 59.000 57.000 77,000 80,s00 I 75,500 76,000 81,ooo I ol'ooo 70,000 g2,ooo I o2.,OOo 64.000 81,000 80,500 85,500 73,000 72,000 86,000 67.000 65.000 87,000 86,000 85,500 90,500 78,000 77,000 91,000 72.000 70.000 92.000 91,000 90,500 95,500 83,000 82,000 96,000 77.000 75.000 97,000

Dimensir rnile sunt d ate ?n mm

Anexe

191

ANEXA 25 TOLERANTE PENTRU FILETE TRAPEZOIDALE METRICE (Extras din SR


ISO 2903)
Alegerea toleranfelor pentru filete trapezoidale metrice gi notarea acestora este dati in SR ISO 29A3. Se specificd faptul cd simbolul care indicd toleranfa se referd doar la toleranfa la diametrul mediu. La diametrele de vArf (D1, respectiv d) nu este necesard inscrierea toleranfelor deoarece este specificatb doar o keapt5 de precizie (treapta 4) Si pozi!1n tolerangei este aceeaqi. Pentru alegerea gi notarea corectd a tolerantelor filetului trebuie parcurse etapele prezentate in continuare. Pozilia toleran[qlor in raport cu linia zero (dimensiuni de bazil este prezentati in

fig.25.1.
ES

EI=0
es

ei

Fig.25.1
Practic, poziliile toleranlelor sunt standardizate pentru diametrul mediu: r in cazul filetului piulifei, poz\lia toleranfei H, cu abatere fundamentalS zero, este prezerrtatd, h fig. 25"2, cu menfiunea cd pozr[ia toleranfei la diametrul interior Dr $i la cel exterior Da este totdeauna H, respectiv cu abaterea fundamentaldzero;

N,

Fig.25.2
qurubului, pozilia toleranfelor c qi e, cu abatere fundamental5 negativd, este prezentati io fig. 25.3, cu menfiunea cd pozilia toleranlei la diametrul

ctn canil filetului

t92

Mecanisme qurub-piufifn. indrumar de proiectare

ANEXA 25 (continuare)
exterior d gi la cei interior dr este intotdeauna tr" respectiv cu abatere fundamentald independent de pozilia toleranfei la diametrul mediu'

Fig.25.3 Abaterile fundamentale la diametrul mediu al filetului gurubului gi la cel ai piulilei sunt prezentate in tabelul 25.1. Tabelul25.1 Abateri fundamentale
Pasul
P

Piulili
Dz

Surub
lz

H,

c,
ES
ES

Pentru definirea mdrimii cdmpurilor


pm -67 -71 -85 -95 -106
-1 18

EI
mm
1.5

pm

pm

de toleranfe, pentru diversele diametre ale filetului trapezoidal ISO, se stabilesc trep-

-t4a
-1 50

2
3

4
5

-170 -190
-1IL -L

7
8

9
10

t2
14

t6

l8
20

-236 -254 -265 -284 -300 -335 -355 -375 -400 -425

-125 1a^ - t)L -140 -150 -170 -180 -190 -200 -212

tele de precizie, prezentate ?n tabelul 25.2. Se remarcd faptul cd treapta de precizie pentru diametrul interior al filetului qurubului (d3) este intotdeauna aceeaqi cu cea pentru diametrul mediu (d2), ftri tnsd ca valorile To: $i Toz sd fie identice pentru o aceeagi treaptd de precizie (v. tabelul

25.8), deoarece

74.:1,2574, +iesl.

(1)

Anexe

r93 ANEXA 25 (continuare)

Diametre Diametrul interior al filetului oiulitei D' Diametrul exterior al filetului surubului d Diametrul mediu al filetului piulitei D, Diametrul mediu aI filehrlui surubului dz Diametrul interior al filehrlui surubului d.

Tabelul25.2 Treapta de precizie


4

7;8;9

Toleran|ele trebuie alese in funcfie de clasele de precizie (tabelul 25.3) gi lungimile de ingurubare: normale (I9 $ lungi (L) (tabelul 25.4). DacE lungimea de ingurubare nu este cunoscut5, se recomandd lungimea N. Tabelul25.3
Clasd
de

Tolerante la diametrul mediu. oentru oiulite suruburi

precizie

N
7H 8H

L
8H 9H

N
7e

L
8e

Miilocie
Grosoland

8c

9c

Toleranyele pentru filetele cu mai multe ?nceputuri (v. fig. 25.4) sunt egale cu cele pentru filetele cu un singur inceput, cu excepfia toleranfelor la diametrul mediuo care sunt mdrite.

Numbrul de inceputuri _Ph P

Ft5.25.4

Astfel, valorile tolsanfebr Tm $ Ta ryecificate in tabelul 25.6 re hmu{irea cu factorii idi:alifu qbcbl 25-5Num5r de foceornri Factor de multioke
2
3

stabilesc prm

Tabelul25.5
4

) $ Deste
1.6

t-12

t25

t.4

Mecanisme Suru

ht6. tndrumar de

Tabelul25'4
Diametrul exterior de bazd d pdni la de la (inclusiv) (exclusiv)

I;it"i
Pasul
P

d" insurubare
Pi3'rrd-

N
de la
rq

L
24 32
43
53

(exclusiv)

(inclusM

(exclusivl

Peste

)
a

8
11

)4
J')
43
53 85 63 75
tJ5

ll,2

))a

4
5

15 18

I
a

30
12
21

85

J
5

36
63 75 85 100

22,4

45

6 ,|
8

25 30 34

100

10

l2
a

42 50
15 19

t7,
150 56
118

125
150

J 8

4
9

45 56
118

45

90

10 72

t4 l6
18

38 43 50 60 67

132 140
170

r32
140

110

1\
85

20u 7'36 765

200 236 26s

mm. Dimensiunile qrn! iate m

,r.r.'Tl,1ll1i:ffiT#*

tabelul qi treptele de precizie din caracteristice' urmdrind diametrele pentru Toleranlele qi.cele ale qurubului pentru nlerere yiuiei (rDz) T:gi], t i: u' (rdz), -.-' ar suruburru surubului i ) 1 L. aium"trur exterior treapti t1",i"ilil'1,?ll,iltJ; ffi de iti.a prev[zutb aceeagi elul25.7,p".rill-u*U"i. tub t, (Td) sunt dut" de toleranla c si e' ic

. fl:?ilS
.

;#;;;JJ

t""1*':tf* i: ffi it*

tT'f:*i ll?**,

iJL"rfiJ" la diametrul interior S*); Hf,;ry*il" qi 9' sunt date ?n tabelul25'8' t i' p'"'ii" O" treptele

Anexe

195

ANEXA 25 (continuare)
Tabelul25.6
Diametrul exterior debazh d. mm pdnd la de la (exclusM (inclusiv) Toleranta. um
Pasul P,

TDz Trepte de orecizie


7 8

Td?

mm
2
J

265
300
355

33s

37s
454 475 600
425 500

ll,2

22,4

4
5

375
475
335

I
-'t

425 475 560 600

200
224

250 280
335 355

9 315 335

26s
280
355

750
530 630

250
300
335 355

450 315

400

375
425

400 450 560 400 475


530

450
475 500

22,4

45

l0
t2
a J

s30
560
355

560 600 630 670

710 750
800 850 900 s60 630 850 900 900
1000 1060

710
450
500

375 400 425

450 475 500


530 335

560 600 630

7t0
425 475

265
300 400
425

I
9
45

90

l0
t2
14 16
18

400 530 560 s60 630 670

375
500 530 s30 600 630 670

674

710

630 674
670

7to
800 850 900 950

425
475

750
800 850 900

710 750

rr20
1

180

500 530 560

7ta

Tabelul25.7
Pasul P,

Toleranta. um TDr Td
Treaota de orecizie 4

mm
2
3
n .+

236
315

180

236
300
335

6 8 9 0 2
4

375 450 500 560 630 670

375 425 450 500


530

7rc
800 900
1000

600

670

6
8

7r0
800

Lt20

196

tndrumar de proiectarg "-Mecanisme $urub-piuli{6'


Anexa 25 (continuare)

Tabelul25.8 Diametrul exterior debazd d, mm pdnd la de la (inciusiv) (exclusiv)

I oleranfa Td:, Fm
Pasul P,

@tobfnta
c
7

la diametrul mediu

mm
2
J

I
462 524 609 656 828 564
681

1.1,2

22,4

4
5 8
a J

400 450 521 562 709 482


587

)
22,4
45
6 7
8

10

t2
a J

65s 694 734 800 866


501

4
45

565

90

765
811 831

9
10

767 813 859 92s 998 589 659 890 943 963

ls repte 4e_plgciz&-. ,| 9 321 544 365 614 426 690 456 775 576 965 397 670 481 806 537 899 569 950 601 1015 6s0 1087 691 1223 416 701 470 784 632 r052 67r 1118 681 l 138

383 435

465 529

st4
550

69s 479 s75 649 688 726 775 823 504 564 757 803 813

59s 669 832 s85 700


781

825
882 937 I 048

616 689 919 978 988

Exemplu de determinare (alegere qi notare a tolerantelor) {ustajul filetat este Tr 40x7 -

7El8e

| Filetul gurubului Tr 40x7 - 8" i -^ .r* ')J ,."r- ,

es

r
e t

: campul de toleranle tr, diametrul exterior: g 4a0 - 0,425, es 0 pentru Td: A,425 - v. tabelul25'7; : pentru cAmpul de tolerante e diametrul mediu: Q 36,5 - 0,600, es -0'125' (v. tabelul 25.1),Tdz : 0,47^5 mm (v' tabelul25'6); : 0, pentru cdmpul de tolerante h, diametrut interior: A 320 -o,rza, es Tds - 0,726 mm (v. rela{r9 (1) qi tabelul25'8)'
40x7 - 7H i

Filetul piutiseiTr

et:0 (v' fig' 25'1) )i; r diametrul interior: A 33n*0'560 ' TDr - v' tabelul 25'7' o diametrul mediu: A 36,5s*o'att, TD, - v' tabelul25'6'

(r'r - r*))

':,-' \Et

diametrul la care se oalculeazi abaterile'

tr
A}.c"}-c:f IE$IREA $I DEGAJAREA F'ILETULUI. FILET TRAPEZOIIIAL rLc:rE :s.
srAS 3s08/s)
Forma gi dimensiunile iegirii gi degajdrii filetului trapezoidal sunt prezentare in lig. :6"1 si tabelul 26.1.

\
-L
a

c.

lFig" 26.1 Iegirea

:J: r!
I

lr_ YI
IxJ
F^

lTabelul26.l
do

Pasul
P 1,5
2 J
a

filetului x (2.5P)
3"8
5

Lungimea pdrlii nefiletate

Degajarea filetului

hl3
fi (2P)
a J

a(2,5P)
3.8
5

4 6
8 10

7,5 10 12,5
15

7.5
10 12.5

f, (3P) 4,5 6 9

0,6
lr

4
5

t2

.a

Ed
(\

bx

1,6

l5
18 21

6 7
8

l5

17.5

9
10

t2 t4 t6

20 22.5 25 30 35
4A

))\

t7.5 20
25

t2 I4
16 18

\,/ = KH =o

Es 4a
vLi
cC ,Q

)q

24

18 45 20 50 Dimensiunile sunt date in mm.

30 35 40 45 50

20 24 28
32

36 40

27 30 36 42 48 54 60

)cS t: .il (J nt() crj H

Mecanisme $uru

lif[. indrumar

de qlggcr!3g

ANEXA 27

IE$IREA

GENERAL (Extras din STAS 3508i 1) general sunt Forma qi dimensiunile ieqirii gi degajdrii filetului metric ISO de uz prezentate ?" fie. 27.I Sitabelele 27 't,27 '2'

$I

DEGAJAREA FILETULUL FILET MNTRIC ISO

DE

IJZ.

H--:H,ffi

r-FT=I rr:fl:I rf=l #.ll"i t-t-f

ffi

Fig.27.r
FILET EXTERIOR lesirea filctului x Tabelul2T.i

FILET INTERIOR

Tabelul27.2

4...2,5)P
do :

P:

pasul filetului. ISO 2944' valoarea minimd a diametrului interior al filetului conform SR 1,5...5, Do - (d+1,5) pentru P 6"'12' Do (d+1) pentru P

Anexe

199
A.NELA,

]8

$URUB CU CAP HEXAGONAL FILETAT PANA SUB CAP (Extras din sR tso 4017)
Forma qi dimensiunile guruburilor cu cap hexagonal mic, filetate pdnd sub cap, sunt prezentate in fig. 28.1 qi tabelul 28.1 .

,150

L
I

-J
fi

Fig.28.1

]'abelul 28.I Filet (d)

14,38

Dimensiunile sunt date in mm. Exemplu de notare a unui gurub cu filet M8 gi lungimea $urub M8x20 SR ISO 4017

l:20 mm:

Mecanisme sur:u

indrumar de proiectare
ANEXA 29

$URUB CU CAP
STAS 5259)

HEXAGONAL MIC $I CU CEP CILINDRIC (Extras din

F'orma qi dimensiunilc quruburilor prezentate in fig. 29.1 gi tabelul 29.1. Tip A, cu degajarea filetului

cu cap hexagonal mic $u cep cilindric

sunt

Tip B, cu ieqirea filetului

Fig.29.1

Tabelul29.l
Filet (d)
S

D
13.25 15.51

k
5.5 7
8

M8
N{10

MSxl
M10x1.25

t2 t4
17

{\

a 3.5. ..4

d,
6
n

wJ

5
4

'\'\

Mr2

Ml2x1,5

18.90

4...6

I(
Dimensiunile sunt date tn mm.

20,

Exemplu de notare a unui gurub cu cap hexagonal mic gi cu cep cilindric, cu filet M12 gi lungimea l: 30mm, executat din material din grupa 8.8: $urub B-M12x30 STAS 5259 gruPa 8.8

Anexe

2Al
ANEXA 30

$URUB CU CAP CILI\DRIC CRESTAT (Extras din STAS 7517)


Forma qi dimensiunile guruburilor cu cap cilindric crestat sunt prezentate in fig. 30.1 gi

F-_..t

Fig. 30.1 Tabelul30.1 Filet (d) D k n nrax t nun


I 10

M3
5.5

M4
I 2,6 I
1.6

M5
8.5 3.3
1.2 2
1.5

2
0"8

t2
T4

t6
18

20 22
25

30
35

Dimensiunile sunt date in mrn.

Exemplu de notare a unui qurub M4 gi ltngimea I grupa 5.8: $urub M4x16 STAS 7517 grupa 5.8.

I
0.9

1.3

t.2

16 mm, executat din material din

202

Mecanisme gurub-piuli{5, indrumar de proiectare

ANEXA $URUBURI CU CAP STRIAT (Extras din STAS 5302)

31

'

Forrna qi dimensiunile guruburilor cu cap striat sur,rt prezentate in fig. 31.1 gi tabelele 3r.1" 31.2.
Tabelul'31.1

Filet {d)
I

M4

M5

M6

M8

Ml0

I
10

t2
13

fx450

T6 18

20

(22\
25

(28)
30

/32\
35

Dimensiunile sunt date in mm.

Fig. 31.1

Tabelul31.2 Filet (d) M4 M5 M6 M8. M8xl

D
T6

dr

k
3.5 4
6
8

e
3
a J

4
5

20 24 30 36 Ml0" Ml0x1.25 Dimensiunile sunt date in mm.

4
5

I
l0

Exemplu

l:25

de notare a unui gurub cu cap striat, cu filet M5,

cu

mm gi caracteristici mecanice conform grupei 8"8: $urub M5x25 STAS 5302 grupa 8.8.

Anexe

203

ANEXA 32 $URUBURI CU CAP STRIAT $I GULER (Extras din STAS 5303)


Forma gi dimensiunile qur'uburilor cu cap striat gi guler sunt prezentate io fig. 32.1
tabelele
gi

32.I,32.2.
Tabelul32.l

fx{go f;45o

Fis.32.r
Tabelul32.2 Filet (d) M4 M5 M6 M8. M8x1

D t6

Dr
8

k
3"5

kr
9

20 10 24 l2 30 t6 20 Ml0. Ml0xI.25 36 Dimensiunile sunt date in m m

4
5

l1

t4 t6
20

Exemplu de notare a unui gwub cu cap striat $i guler, cu filet M5, cu lungimea l:20 mm;i caracteristicile mecanice conform grupei 8.8: $urub M5x20 STAS 5303 grupa 8.8.

204

Mecanism e purub-piu

ftn. ind ru mar de proiectare


ANEXA
33

GAURI DE TRECERE PENTRU ORGANE DE ASAMBLARE FILETATN


(Extras din STAS 3336)

Forma gi dimensiunile gburilor de trecere pentru organe de asamblare filetate sunt prezentate in fig. 33.1 pi tabelele 33.1.

Fig.33"1

Tabelul33.1 Diametrul nominal al gurubului d


J

strdnsd

3.5
4

3,2 2,7
4,3

Diametrul eiurii de trecere Execulie: miilocie 3.4


3,9

dl,

largi
3.6 4.2 4,8
J)J

4,5
5

4,8
5,3

4,5 5,0 6,6 7,6 9,0 I 1,0


13,5

{?
7.4 8,0

5.8

6
I 8 10 12 T4
#

6,4 7,4 8,4


10,5 13.0 15,0

10,0

12,0
14,5 16.5

15.5

16

17,0

r7.5

18,0

Dimensiunile sur,rt date in mm.

Anexe

ANEXA 34

LOCA$URr $r LAMAJE PENTRU ORGANE DE ASAMBLARE FILETATE (Extras din STAS rrs74)
Forma qi dimensiunile locaqurilor gi lamajelor pentru organe de asamblare filetate sunt prezentate in fig. 34.1 gi tabelul34.l

Fig.34.1 Tabelul34.1 Diametrul nominal al filetului surubului d


a J

dz

tr

t2

dr

3.5 4
5

6.5
8

2.4 2,9 3.2


4

3.2...3-6 3,7...4,2
4.6
5.7 4.3. ..4"8

l0
l1
15

6
8

4,7
6

6.8
9

5,3...5,8 6"4...7 8.4...10

Dimensiunile zunt date in mm.

206

Mecan isme

qu

rutr-piu lif 6. Ind ru mar de proiectare

ANEXA

35

$TIFT I'ILETAT CU CRESTATURA, CU CEP CILINDRIC (Extras


STAS N422\

din

Forma gi dimensiufile gtifturilor filetate cu crestiturd gi cep cilindric sunt prezentate in fig. 35.1 qi tabelele 35.1,35.2.

Fig. 35.1 Tabelul35.1 Fiiet (d) I

M5

M6

M8

M10

l6
(1 8)

20

(22) /.)
28

Dimensiunile sunt date in mm.

Tabelul35.2 Filet (d) M5 M6 M8

t
1,6

n 0.8

Cr

d4

C:
a J

dr

m
2
2

1,2
1"5 1"8

)\

2
J

t)
1,6

3,5 4,5
6
7

)5
a J

3.5
5
J)J

4
5

)\
3

Ml0

2"2

55

Dimensiunile sunt date in mm. Exemplu de notare a unui qti{l filetal cu autoblocare, cu crestdturd gi cu cep cilindric, cu filet Ml0 gi lungimea 1:25 mm: $tift cu autoblocare Ml0x25 STAS 10+:22.

Anexe

247

ANEXA 36

$TIFT FILETAT CU CRESTATUnA $I VARF TE$rT (Extras din STAS 4770)


Forma gi dimensiunile gtifturilor filetate cu crestbturd qi v6rf teqit srurt prezentate tn fig. 36.1 $i tabelul 36.1.

Fig. 36.1

Tabelul36.1 Filet (d) t nutx


rnm

M4
2,05

M5
2,35
2

M6
2.9 2,5
1

M8
3,6
3,1

Ml0
4.25 3,75
1.6

M12
4,95 4,45 2 2.5

M14

Ml6
5,95 5,65

n c I
6

r.75 0.6 I

0.8 r-2

1-5

1.2 1.8

')\

5.1

2.8
3.1

2.2

2.8

I
t0 t2

..1 .i,,:
:i
.;''.

:.
,

1.,,
"" ttt'
-t.

'-t*l
,,,r

l6
2A
'tl

.t't:,

rr.,

, ,,

'''''

;:

(22\
25

.= t'

.,.,

,:

', ,r..;

' -1;

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui qtift filetat cu crestdturd gi v6rf tegit, cu filet M8, cu lungimea l:25 mm, cu caracteristici mecanice conform grupei 8.8: $tift filetat M8x25 STAS 4710 grupa 8.8.

Mecanisme Suru

indrumar de oroiectare
ANEXA 37

$TIFT FILETAT
STAS 10421)

cu

CRESTATURA, CU CEP TRONCONIC (Extras din

prezentate Forma qi dimensiunile gifturilor filetate cu crestiturd 9i cep tronconic sunt in fig. 37.1 9i tabelele 37 .1,37 .2.

Fig. 37.1

Tabelul37.l
Filet (d)
I

M6

M8

Ml0

l2
16
(1

8) 20
25

Q2\
(28)

Tabelul37.2

Dimensiunile sunt date in mm.

tronconic, cu filet M10 Exemplu de notare a unui $ift filetat cu autoblocare' cu cep

lungimeal=25mm:

$tift cu autoblocare M10x25 STAS 10421'

Anexe

289
ANEX,A 38

$AIEE PLAT$ (Extras din STAS 520013)


Formagidimensiunile gaibelorplate sunt prezerrtare

infig.38.l qitabelul38.1.
Tabelul 38.1

l)iametrul
qurubuluil
dr
dz

boltului
6
8

6.4
8"4 10,5

l1

t.6
1,6
1"6

10

l5 l8
20 24 28 34 39

Fig. 38.1
Exemplu de notare a unei qaibe plate pentru un gurub NI20 sau boll cu diametrul de 2A mm, executata din OL 34: $aibn STAS 52fi813-20-Of, 34

I2
T4

16

2A

i3 l5 l7 2l
25

)\

a -f

24

Dimensiunile sunt date in mm.

ANHXA 39

$AIBA PRELUCRATA PENTRU BOLTURI (Extras din STAS 5974) Forma gi dimensiunile gaibelor pentru bolluri sunt prezcntatc
tabelul 39.1. T'abelul39.1 Diametrul
dr
J

in fig. 39. I

gi

boltului
5

l0
t2 t6
20
25

0.8
1,5

6
8 10 12

6
8

10

.){
1 J

l4
Fig.39.1
F.remplu de notare a unei gaibe pentru bolt 210, executat din OL37: $aibdl0 STAS 5974,QL37 STAS 50012.

t2 t4
16

28
LO

a
-)

l6
18

n()

l8
20 22

20 22

30 32 34

4
4

i)imensiunile sunt date in mm.

210

Mecanisme Surub-piu[,ti.

irirnr&

F*rtrre
Wez)
&!
40-

ANEXA 40

$AIBE ELASTICE. $AIBE GRowER (Extrm & SR


Forma qi dimensiunile gaibelor elastice suat prereutab fo

$1

tabelul 40. I .

Varianta R cu capetele rlsfrdnte

Varianta N cu capetele netede

Fig.40.1 Tabelul40.1
Mdrimea mm
^ 3
3.1

dr

d, nlax 3-4 4,4


5"4

mn
5.6
,7

4
5

4-l
5.1 6.1

8"8

6,5 8.5 8,1 8 10.7 10.2 10 Dimensiunile sunt date in mm. 6

9.9
12.7

2,4 3.2 3.2 4


5

l6

max 2,36 2-83 3.78 3,78 4.72 5.9

t,2
1-6

1.6

2 2.5

Exemplu de notare pentru o gaib6 Grower, forma R, pentru gurub M10: $aibd SR 766612 - R10.

ANEXA 4I

$PLINT (Hxtras din STAS 1991)


Forqra qi dimetsiunile gplinturilor sunt prezentate in fig. 4l
.

Sr

tabelul 4 l . l

Fig.41.l
Tabelui 41.1

Dimensiunile zunt date inmm.

Exemplu de notare a unui gplint cu diametrul nominal egal c-u 3,2 mm 6i lungirnea l:20 mm: $plint 3,2t20 STAS 1991.

Mecanisme gurub.Piul

Indrumar de Proiectare
ANEXA 42

$TIFTURI CILINDRICE (Extras din STAS

1599)

tabelul 42'1 Forma qi dimensiunile $ifturilor cilindrice sunt prezentate in fig. 42.1$i
Forma A

Forma B

Forma
Muchiile

/'(/

Fig.42.1 Tabelul42.1

Exemplu de notare a unui qtift cilindric forma A, cu diametrul d l:45 mm, din OLC 45 imbunitdfit: $tift cilindric A 10x45 STA'S 1599/OLC 45'

10 mm, lungimea

ANEXA

43

$TIFTURI CONICE (Extras din STAS 3436)

Forma

Forma B

cx45o
Fig.43.1

cxl+5o

Tabelul43.l

Dimensiunile sunt date in rrrm

Exemplu de notae a tmui Sift conic. forma B, cu diametrul l:30 mrn, din OLC 45 im*rma4h: $tift conic B 10x30 STAS 3{36I OLC 45.

d: l0 mm qi lungimea

214

Mecanisme Su*rb-piulifi..indrumar de proiectare

ANEXA 44

BOLTURI FARA CAP (Extras din STAS 5756)


Forma gi dimensiunile bollurilor fhrd cap sunt prezentate in fig. 44.1 qi tabelul 44.1 '

fip

Tip
t')

Fig.44.1 Tabelul44.1
d dt I' I
5

t"2
3.2

i.6
3.2

8 .,
L

l0
3-2 4.5

t2
3,2

T4

16

18
5

70
5 8

22
5 8

4
6

3.5

55

t6

l8
2A

I'i''

25

30
35

40 45 50 f) 60 65 70 80 90
100

-' :;l ,,'


l,_..,

-''
,.t_

,t

t;,;,:

,+

., i'
:: .:

.,:

.
'

t,
t' ,' ,,.' " '

i:

'.' '. , :'

''

'',

'''.',.'

'....: .'',....,

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui bo{ ftra cap, cu gaur6 pentru $plint, d: 10 mm $ cu lungime I = 40 mm, executat din OL 50.1 k: Bolt B 10x40 STAS 5756/01 50.1 k

cu diametnil

Anexe

2t5
ANEXA 45

BOLTURI CU CAP MIC (Extras din STAS 575412)


Forma 9i dimensiunile bolEurilor cu cap mic sunt preTentate ln fig. 45.1 qi tabelul 45.1.

{f

iri

Forma A

gzuri

de sptin t )
3,2

Forma B cu gaurl de gplinf)

$/<
c

-t

Fig.45.1 Tabeiul45.1
d
6 9
1.5 8
T2

10

T2

14

t6

18

D k
dr lr

I4
2

t1
J

t9
a J

2l
3

23
J 5

20 26
4
5

22 28
t+

24

)z
5

1,6

2
a J

?1 " t4

3,2
5

4
5

4
5

6,3 6.5
8

2.5

6,5

6,5

t4
1E

20
22 25 30 35

40 50 Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui hoit cu cap mic. forma Iungimea l: 50 rurt. e\ecr"rr.Er ,iin OL 50: Bol{ A 16x50 STAS 514[1OL fl].

A, cu diametrul d

16 mm, cu

lVlecanisme

furu
ANEXA 46

BOLTURI CU CAP (Extras din STAS

575411)

Forma gi dimensiunile bo[urilor crr cap sunt prezentate in frg. 46.1qi tabelul46.1.

(firi purl

Forma

Forma B de 5ptint)

{cu gauri de gptint)

Fig.46.1

Tabelul46.l
d
6
10

I
I4
a

t0
18

t2
20 4 3.2

74

16

18

D k
d, I I
L4 16

2
1"6

J 2

3.2

3.5

4 3.2 4.5

22 4 4 6

25 4.5

28
5 5

20 30
5
5

22 33
5 8

4
6

24 36 6 6.3
9

20

(22)
25

30
35

40 50

tr;

i;;

,.']

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a rurui bo$, forma A, cu diametrul l:40 mrn, executat din OL 50: Bolt A 10x40 STAS 5754lLlOL 54.

d : 10 mm, cu lungim

Anexe

?t7
ANEXA 47

INELE DE SIGURANTA EXCENTRICE PENTRU ARBORI $I CANALELA


PENTRU ELE (Extras din STAS 584812)
Forma qi dimensiunile inelelor de siguranfd excentrice pentru arbori gi canalele pentru ele sunt prezentate fu fig. 47.1 qi tabelul47.1.
d1

s9

Fig.47.1

$i ffi
Tabelul47.1
Canalul din arbore Forla
axialS KN

Dimensiunile sunt date in mm.

Exemplu de notare a unui inel de siguranfd excentric pentru arbore av6nd diametrul dr - 16 mm gi grosimea g: I mm: Inel de siguranfi 16x1 STAS 584812.

Mecanisme gurub-

tndrumar de proiectare
ANEXA 48

RULMENTI AXIALI CU BILE, CU SIMPLU EFECT (Exras din STAS 3921)


qi Fonna gi dimensiunile rulmenlilor axiali cu bile, cu simplu efect, sunt date in fig. 48.1

tabelul48.l.

___-r._-

rut =d

Drut =d1 H rut =H

Fig.48.l
Tabelul48.1 d
2A

D
35

H
10

dr

Dr

drrrnio

Du-o
26 28 32 34 37 39 42 46 48
53

Capacitatea de incdrcare

35

2l
22 26 27 32 32 37 37 37 37 42 42 47 47 52

25
30
35

40
45

40 42 47 47 52 52 62 68 80 60 68
65 73 7A

t4

ll

15
11

16 12
18

24 32

l3
19 L4

40 42 47 47 52 52 62 68 80 60 68
65 73
7A

29 32
35

static6 Cou" kl'I 22,0 31.0 29,0


41.5

Simbol rulment 51 104

5t204
51 105

38

51205
51 106

40 43 45
51

55

20

50
l--'----"

t4

78 22 Dimensirrnile srrnt date ftr mrn 78


'. -

<)
'.

62 52 57 57 62 62 67

48
51

32,5 48"0 49,6 83,8 105,0 155,0 62,8 98,3


69,1

51206
51 107

51247 51307

5t407
51 108

53 56 58

105"0

75,4
111,0

51208 5l 109 51209 51110

6l

512r0

35 mrn, diarnetrul Exemplu de notare al unui rulment axial avdnd diametrul interior exterior D = 62rnrn qi eapacitateade ftrcdrcare staticd Chu 83,8 kN: Rulment 51207 STAS 3921.

d: