Sunteți pe pagina 1din 98

Doina IACOMI

Gornel St-AvtlA

PROIECTAREA SCULELOR A$CHIETOARE


:

irrronuueR'DELABoRAToR

PlTEgTl '- '.'' Gatedra l"gi""ie .Manageriali Ii Tehnologici


UIS\TERSITATEA

"r999

PREFATI

- tipuri canstructive de scule agchietaare qi modalitdyi de utilizare; - aperalii specifce ale procesului tehnologic de fabrica[ie Ei realizarea lor practicd, tn laboratar; - modalttdli gi instrumente pentru controlul parametrilor geometr ici ai seulelor asch ietoare. Fiecare lucrare este structuratd fn urmdtoarele capitole principale: twEiuni de bazd, in cuprinsul cdruia seface o prezentare a bazelar teoretiee ale lucrdrii, congiruttul lucrdrii, tn care se identificd problemele ce trebuie rezolvate gi se prezintd scopul lucrdrii, desf$urorea lacrdrii, tn care se dau indicalii privind madul de reglare gi manipulare al utilajului pe care se va efectua practie lucrarea, se prezintd succesiunea etapelor de lueru gi se propune rnodul in care vor fi prelucrate rezultatele oblinute, obsewagii gi concluzii, tn care se dau tndrwrndri tn privin{a discutdrii rezukatelor. indnmnrul este destinat studenlilor din unul IV de studiu de la specialitatea Tehnologia Consnuctriilor de MaEini, prafilut Inginerie Manageriald gi Tehnologicd.

indrznnarul pentru lucrdri de laborator la disaiplina PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE conline 12 lucrdri care permit fundarnentarea cunogtinlelar de exploatare Si tehnologie de execulie a sculelor agchietoare. Lucrdrile prezentate se referd Ia cele mai reprezentative categorii de scule agchietoare utilizate tn producgie: culite de stnnE;, burghie elicaidale, frete, scule pentru filetat, broge, scule pentru preluerat danturd. Scopul general al acestor lucrdri este acela de a campleta ctmoStiinlele teoretice predate la cws cu aspecte practice privind:

AUTONI

tii$ul, prin rntermediul ei acesta venitrd in cotraci cu strmd ,fu material ce trebuie indep6rtat sub formi de aqchii. Se mgi numegrc 8
spatele tiiigului.

Fe{ele active pot fi suprafete plane sau curbe- I inir de interseqie intre dou5 fele active de nume diferite se nume$te nrclir sculei (3). Ea este planl sau spafiali qi reprezintii gp11Er6g-6a elementari sau materializalf a sculei a$chietoare. Elementul de referin{E al p64ii active, cu rolul de a i@rta adaosul de prelucrare sub formi de agchii qi a genera sup'fafa{a de prelucrat, est tiisul sculei (4). Este definit ca fiin_{1{$!91_diedru finit formatinjurut unei muchii (diedrul solidAVMBHDE F G )' Dup[ rolul pe care il are in procesul de agchiere' tliqul este: ' tdiq principal su de atoc, aflat pe direclia avansului & generare, cu rolul de a detaqa aSchia; tdig secundar sau netezitor cu rolul de a forma suprafala prelucratS, de orieutarea gi calitatea hn depiuind rugozitatea acesteia. celor doue tip"ni de tei$uri se deosebesc muehii Corespunzitor -(de atac) Si mtrchii seandore hetezitoare). Proieclia principale hocniei pe ptanul de bazn deprmid rmrchra aprenld (linia Ar Vr
Intersecpa dintre doui mrrchii vecioe fprezid un virf al tiigului. Dintre toate v6rfrrrile mei scule pnul estc considerat vdd principal rlr, fiind cel mai proeminent gi luind m$cile din inenecga muchiei principale cu o muchie secrmdar5Razr de rotuniire (r") reprezintl raza cerc'uhd de rrcsdarc a dou6 muchii veoine; raza se misoard in plmul de bsze (fig 1.2 a). Br).
I

cl
a.raz6.de rotunjire;

Figura 1.2 Muchii de trecere b.tliq de trecere,

-4-

in tocut razei de rotunjire se poate adopa o muchie de trecere, de l[fime b" (fig. 1.2 b). Atiit razz de rotunjire, cAt gi muchia de trecere
contribuie la creqterea rezisten,tei mecanice gi termice a vf,rfului sculei, punctul cel mai solicitat al tiiiqului. Raza de ascudire (p) reprezinti raza cercului de racordare dintre urmeie felelor de degajare gi agezare intr-un plan de sectionare
oarecare

(fig. 1.3)

Figura 1.3 Raza de ascupire


Existen{a razei de asculire este avantajoas[, dintr-un punct de vedere, ea conducdnd la cregterea rezisten{ei mecanice gi termice a vtrfului sculei. Dup[ cum se va vedea, nu trebuie sd se exagereze mlrimea acestei raze. Fa{etele sunt suprafele de dimensiuni mici practicate pe fefele active, in apropierea muchiei. Faletele & pe fata de degajare gi L pe fala de a$ezare (fig. l.a) modifici local orientarea fefelor active. Au gi rol de ghidare a sculei ?n suprafala de prelucrat gi constituie suprafele de aqezare in operaliile de ascu{ire gi control.

..El

Figura 1,4 Fa[etele fefelor active

Culitul de strung se compune, in afar6 de partea activdo din partea de pozi[ionare - prindere (corpul], cu rol in orientarea gi fixarea sculei in magina - unealti, tn vederea prelucrlrii.

-5-

L.1.2 Geometrie

cu{itului de strung

sistemul de referin$ constructiv este un sistem triortogonai drept, notat oxyz (fig.1.5), sensul axelor fiind stabilit dupn urmitoar, regull generalE: - il Oz, numiti ax6 constnrctive pnnsipald, are sensul migcfrii principale de agchiere probabile, dacE piesa se considere fr'xn
qi se deplaseazi numai scula; axa Ox are sensul miqc[rii de avans probabile;

a"xa

oy fonneazi cu celelalte

dots. un sistem triortogonal

drept.

Figura 1.5 sistemul de referintr constnrctiv

gi planele secante

Planul oxy se numege plan de bazn constructiv fpB). Se mai definegte ca element de referinta un plan frontal (F) care congine tangenta la muchie in p'rctul considerat qi este p."p*or.rtar pe planul de baz6 constructiv (frg. 1.6). unghiurile sculei determinate faE de axele sistemului de refennp constructiv se numesc unghiuri constructive gi se definesc dup[ cum urmeaz[: ' unghiul de degajare constntctiv y in punctul curent M este unghiul diedru ascr$rt format intre planui tangint la fafa de degajare (D) $ planul debaznconstructiv (pB)

-6-

- unghiul de asezare constuctiv a in punctul curent M este unghiul diedru asculit forrnat intre planul tangent la fala de agezare (A) qi pianul frontal (F); - unghiul de inclinare a muchiei I in punctul curent M este unghiul format intre tangenta TT la muchia real6 pi planul de baz[ constructiv (PB). El este considerat pozitiv cdnd punctul M are cota zlamsi micd decfft cota virfirhli zv .

Figura 1,6 Unghiurile consfructive ale cu{ihrlui de strung

- unghiul de constructiv 1 in punctul curent M este unghiut ascu{it format'tac de proiecgia tangentei pe planul d baza r1T1 {tangenta la muchia aparentf) gi axa Ox; - unghiul de ascuy.ire [i este unghiul diedru fonnat intre planele tengent la fafa de degajare (D) qi de agezare (A); wtghiul de profil r este unghiul plan fonnat intre tangentele la dou[ nauehii aparente, pnncipaid qi secundarE, vecite" ungbiurile de degajare, de agezare gi de ascugire sunt unghiuri diedre, a c6ror m6surb trebuie exprimatd intr-un plan nonnal Cr-Tl p* muchia diedrului" Din considereate legate de conslruc{ie, proiectare^gi asau,tire, este necesar a se cunoagte mx.rimea acestor unghiuri gi in alte plane dec6t cel nornral pe muchia diedrului. se difinesc, astfel" urmitoarele plane secante principale (fig.1 .5): ' planwl secant (x-x), plan paralel cu plan*l constnrctiv de referinfi xoz. unghiurile formate in acest plan primesc indicele x (c,,, F*,Yn),
-7
^.

planul secant (y-y), O]an^ paratel cu planul de refennli pnmesc ildrcele y,oo.t ortiu yoz" Ungblt it"'t"ul"i in acest plan

(ay, \-rl'Fy , Yy ),

(N-lt), plan normal pe plan}l de baz6 5i pe sculei in acest plan muchia aiarente an pfanf de baz6. Ungh*rrile
secant

r 'pi*"r

primesc indicele r (tr', Fo, To)' i'7. sunt reprezefitate Pentru o parte activ[ oarecare, in figura cu planele secante principale. in vederea centralL care j' p*i..1iu pil4ii actlue.pe planul fe-baza construcn\ i?B r"ei-t"tA -up?**ntile 9i ungllunle aparerite,'principali $i secundard" dupa vedere. ln principat r, de atac secundar x1 ,gi de profil e.

*"1i*it"

ii

fyry

"* s[geataA,apareunghiuldeinclinareamuchieiT"inader'6"rati
mirime
.

Figural.TUnghiurilesculeiinptanesecanteprincipale referinp rnuchiilor ," ,iubile*c {r,nc1ie de planele sistemului de Astfel: *o"rtto"tin gi direc{ia migcfuilor in procesul de agchiere.

Semnelepentruungbiuriledepozrliealef4e|olactivegiale

*gn'oraeae-eajareesteconsideratpozitiv.ga''dplanul iala de degaJare (D), negtru punctul considerat }vt se ta tangent pnn virtul V al scuiei (fig' 1-8 a);n#rt* sub " planul de bizi 1pn) dus e*"-"']
este considerat poziliv cdndalanul frontal (A)' frgura 1'8 b; "r6r,iria- pianul fe,tei de (F) nu intersicteaza T"3a* unghiul de atac este pozitiv intotdeauna;

uf.*rl

-8-

- unghiutr de inclinare a muchiei este coilsiderat pozitiv c6nd cota vdrfului faia de planul de referinlA este mai mare decet cota punctului curent M (fig. 1.8 c).
{rot-

Figura 1..8 Semnele convenfionale ale unghiurilor constructive


Sistemul de referin{5 cinematic (numit qi sistem de referinl,a pasiv) este propriu maqinii-unelte pe care se monteaa6 scula aqchietoare in vederea prelucririi sau ascu{irii. Se definegte a fi un triedru fiortogonal drept notat AX'YZ, axele sale stabilindu-se fune{ie de sensul qi direcfiiie migc1rilor de generare rectilinii gi de rotalie furnizate de lanfurile cinernatice' generatCIare ale maqinii-unelte. Prin convenfie, Gxa OX este paraleli cu axa de rotalie a piesei sau a sculei a4chietoare (corespunz[tor procesutrui de agchiere considerat), in general, ea fiind paralell cu generatoare& teoretic[ a suprafelei prelucrate. CSnd miqearea principal[ este rectilinie, se consider6 c6 centrul de rotafie se g6sqte la infinit. Axa OZ, numitfl qi axd principald cinematicd, are sensul qi dreclia mipirii principale de agchiere, dacd se considerd piesa frxl 9i s-ar deplasa numai scula. Axa OY se alege paraleli cu una dintre miqcdrile de avans, astfel incflt s[ formeze impreun6 ou celelalte dou6 axe un sistem triortogonal
drept.

Fentru prpcedeul de prelucrare prin strur{ire, sistemul

de

referin{5 cinemaiic al strungului este reprezentat in figura 1.9. Axa OX este paraleli cu axa miqcbrii de rotafie principaH (a piesei) n* gi paraleld cu direcfia avansului de generare vr1 (s&u vr* ), prin urmare paralel4 cu generatoarea teoretic[ a suprafelei preiucrate. Axa OZ are sensul gi directia vectorultri migcdrii principale v*, dac6 piesa ar sta pe toc qi s-ar reiti cufitul. Axa OY are direcfia migc4rii de avans vs (sau v* ) cu sensul stabilit astfel incdt s6 formeze impreund cu celelalte doul axe triedrul triortogonal drept.

-9-

Figura 1.9 Sisternul de referinfd cinematic al strunguiui


Unghiurile de orientare ale elementelor pirtii active a unei scule fafl de axele sistemului de referinltr cinematic se numesc unghturi einematice sav pasive tfig. 1.10). Ele au aceleaqi definilii ca qi unghiurile constructive omoloage, cu deosebirea ci sunt rapo(ate la elennentele de referinfi ale sistemului cinematic (axe, direc{ii, piane). Ca notare, pentru a le deosebi de cele constructive, unghiuriie cinematice primesc fie o bar[ deasupra simbolului, fie indicele p (ungbturi pasive): - r'nghi de degajare cinematic. y ( sau yo); - unghi de agezare cinematic d ( szu on), - unghi de atac cinematic T ( saurn); - ungld de lnclinare a muchiei cinematic I {sau \).
agchietoare determinate

Figura 1.10 Unghiurile cinematice ale cufitului de strung

- 10-

sisternul de referin{l cinematic se definesc, ca pi in sistemul de referinfi consfi-uctiv, aceleagi elernente de refenn{6: planul de baz6 cinematic ( PB" sau FBn ) qi planul frontal cinematic, un plan perpendicular pe planul de bazd cinematic qi care conline tangenta la muchia reali in punctul considerat. Fentru rn6surarea unghiwilor diedre cinematice, de degajare yoqi de apezare on se folosesc cele trei plane seeante principale, (X-X), (YY) gi iN-N)" rn[surile unghiurilor notf;ndu-se corespunz6tor: ]o*, d,px,
Ypy'&ty, ?pn, u*.
,

$i in

1.L.3 Metode de ascu{ire a cu{itelor de strung

Asculirea este opratia final6 care se execut6 asupra culitelor de strung determin[ capacitatea de agchiere a sculei qi calitatea suprafelelor prelucrate cu acea$ta. Ascufiren qi neterirea cu$telor de strung trebrrie s6 asigure: geometria cerutfl a p[r,hi active; rugozitatea corespunz[toare peRtru partea activl; pistrarea calit6lilor fizico-mecanice ale sculei. $e cunosc mai multe metode de ascu{ire gi netezire: metoda abrazivl; metode eleckice (prin scdntei electrice, an'sdo-mecanic6" prin contact electric); r'ectificarea chimico-nnecanic6 (pentru piscu{e din carburi metalice). Metoda abrazivb este cea nnai r[sp6ndit[, fiind sinnplu de realieat. Prezjnt[ dezavantajd e[ poate produce microfisuri, c6teodatd qi fisuri, mai aies in cazul carburilor metalice, materiale fragile gi cu conductibiiitate tennicE mic[. De asemenea, la ascugirea o]elurilor rapide pot apare arsuri. Aceste deficienle pot fi id6turate dacfl se respectd mai multe eondi$i, prinfe care: alegerea corecti a caraeteristicilor pietrei abrazive, folosi.rea unui regirn de ascu{ire corespunziltor, utilizarea dispozitivelor pentru orientarea gi fxarea cufitulur in vederea ascr4irii, realizarea netezirii dupd asculire, pentru micgorarea rugoait6gii qi intr*turarea sfi'atului def,ect. Ascufirea mecanic[ a cufitelor din o{el rapid ctxnport6 dou5 operafii, degrogare Ei finisare, ear se execus ccssesutiv pe t'efele de

;i

'

l!

a.Echiere a$emre qi de degajare, cu I"gtTT. de 1 .1. tabelul in discului uU*"lu recomandate

9i

caracteristicile

Mat.

scull
o,tel rapid

Tipul ascufirii
Degrosare

Mnt
ebreziv
Etectrocorund Electrocorund

Lirnt
Cera-

Gr.
ochi/

Du-

V6"
mls

ritrtc L
H-L

Tabeh 11 srq fust mml nm/ro

tol
36

nin

20-

0.03

mic
Cera-

_iq
3050

0.08

r+-o

Finisare

6080 36

mic
Cera-

Car-

Degro$are

Carburi

LM
M-N

rzl5

bun

met*
lice
Finisare

siliclu neasri
Carburb

mic
Cera-

0.005 0.05 0.0? 0,05

- 44
3-5
3-5

4U
80

l!
?0

0.0050,03

siliciu
verde Netezire

mic Ba-

Carturi siliciu
verde

r5c
1E0

M-N

zt
30
I r_l{
j

0.0050,01

0,8-1

che
firn
Para-

Carbur[ bor
lvfat.
cetr&-

t8&
230

1-1.5

fini
Ba'
che-

Finisare

Cuburi siliciu
verde

l5G
180

M-N

i
I I

t2rs

o,oo5-

l-1,5

o,ot
0,8-1

mice Netezire

lirl
Para-

Ca$url
bor, dianant

fini

18G 230

I,5.f

l.l.4Calcutulparametrilordereglareaidispozitivuluide
escu{ire a cu{itelor

vederea reglirii dispozitivului de ascu$re a culitelor paranetrii de (menghina tripivotantr) este necesar si se calculeze ;A;A u""rtolt, pornind de la valorile unghiurilor constnrctive ce

ln

s" dotese a fi obfinute prin asculire'

Acesteunghiuri'uotdut"inplanulsecantN-N'perpendicularpe
muchia aparenti gi sunt urmbtoarele: rn, Yn, ?[ , X. (pantnr t5iqul principal); crtn,?Cr(pentnrtli$ul secundar)'

$i l"r rezulti, ca unnare a dogajare este unicl.


Unghiurile Tr,,

faptuiui

c[

fata de

_tz-

Initrial, inaintea ascutirii, sistemul de referin{i. constructrv al cugitului este identic cu sistemul de ref,erin{d cinematic al maqinii de
ascu{it

(figl.1l).

Figura 1.11 Pozi{ia sistemului de referinlA construetiv al oulitului fap de sistemul de referinfE cinematic al maqinii-unelte
Parametrii de reglare ai menghinei tripivotante sunt unghiurile de pivotare r1x , ey , Qz , cu car axele sistemului de referin!f, constructiv (m"atsrializat de menghin[) se rotesc faf6 de axele sistemului de referinlE cinernatic, oonsiderat fix, (al maqinii de ascu{it)" pntru a se putea realiea asculirea cu partea frontal[ (din planul OYZ) a discului de rectificat. Se face precizarea c& rotirile sunt pozitive dac6 sunt realizate in sens direct trigonornetric, pe drurnutr cel mai scurt (cu unghiuri mai mici de l80o). Asculir*a se real,izeazi pe fata de agezare principal[" pe fala de degajare gi pe fala de agezare secundar&, calculdndu*se pentru fi-ecare dintre ele unghiurile de pivotare necssare.

-13-

Ascu{irea pe fata de apezare principall conform ngurii 1.7, ecuafia planului fefei de afezare pnnoiple
rr.,

in sisteur de referinlS oonstructiv este: (n") xctg7tt- Yctgyy- z =0

(t l)
(12)

unde:

fljlo.=sinfct\d,n*cosrtgA'
\",r o, = cos xctg &^+
sin YgA'

Folosind relaliile de leg[tur[ intre coor&natele constructive qi cele cinematice, de forma:


+ f* = o,X +b"Y

cxz
c,Z

(t.i)

1l=arx+brY+cyZ
lz = q,X +b,Y
se poate scrie ecualia

planului felei de a$ezarc principali foi srstem de

referin$ cinematic:

x {a,ct E a, - (t, ctg o, - o,} - Y lb. - Z(c,ct1at- crctg6, - c")= 0

ct g

a, -

c tg

"

o, -

=)

(l
4)

unde au. , Ly,...cz sunt cosinugii directori ai axelor sistemului de referinli constructiv fali de anele sistemului de referi4i cinematic. Metoda utilizat[ pentru calculul cosinugilor drectori este metoda pivotirilor. Se obfin urmfltoarele relalii:

ch = cos % cos

tl, - sin r7, sin 4 ,stn ry

"

tty* -oaln,$h ?, s, =
sin q

raasrl z

+ sin r;,cos

17"

sh ?"

$,=

aosQrsinrT, + sinrT,sin 4rcosr7"

- 14-

b" = cosry,cos?"

[,

* = sin ryr sin ry sin rJ"cos ry/ cos ltz


"

c* =

-costlrshrl,

(l.s)

c" = sin4,
Cz

= ga$fl *CO$ ry'

Ascu{irea pe fata de agezare principall p{e!}qye aducerea al discului acestei fele intr-un d;" F rtrt cu planul frontal YOZ ci planul n" abraziv. Din punct de vedere analitic, aceasta inseamn[ este paralel cuPlanul X:0, adici:

a, t b,ctT

- b rctg o rc

b c

lc,ctg a,-

" "

=a =0

(1.6)

rctg a r-

inlocuind in sistemul (1.6) expresiile cosinugilor directori date de relaXiile (1.5), se obline un Jis6m de do*i ecuafii cu trei
necunoscute:

tl*,

l'ly , Tl"

,'

Consider0nd r1*:0,

se ob{ine:

t 7
I

q,=o

tl,=-ex
=
arcr'g("tg s

(i.7)

14,

r"^

s,),

Ascu{irea cufitului pe fats de degajare Procediindu-se similar ca pentru fatp de L;ezerc PrinciPaltr, se obline ecualia planului felei de degajare nt in sistem de referin{i cinematic de fomra: x\o,,g y,* {t ytg r - o * r lb'ts r, - b rtg r, - b
v

- zG,,s y,- c ytgr" in care:

")

")

"")=

(l

8)

frsr ,= srn FET ,- cos $tg)" \rf f , = Pas ltg T ,+ srn TtgA
-15-

(1 e)

condilia ca planul fepi de degajare, q , sE fie paralel cu planul frontal al discului abrazrv (de ecuafie X 0), se considerd q*: 0 gi se ob{ine:
Se pune

(
I

rl,=
1T

(1.r0)

4r=;*T'
ry"= -arctgfrg
T

,cosy,)

Ascufirea pe fa{a de agezare secundari Proced6ndu-se la fel ca qi pentru celelalte doul f4e actve 9i folosind relafiile pntru unghiunle teiqului sectmdar in plane scante
de forma: (

se

oblin pentru unghiurile de pivotare relafiile:

)",got,= -ct9ausin 7r+tg hrcos2'r | "rgOrr= ctgA'nsos 6+stn Trtg 7,

(r l r)

I
1.2

I
lr, =,

ry,=o
ou=

*ett

(1.12)

* oi"rg("tgdrysin s,,)

Con{inutul

lucririi

lucrare se urm[regte prezentarea gi insu5irea crnoqtintelor teoretice qi practice necesafe pentru ascufirea gi controlul ct4itelor de strung, Se va efectua ascu$rea cufitului pe fefele astive, dtry6 care se vor mlsura parametrii geornetrici ai- cufitului ascugit cu raportorul

in

universal.
1.3

llesflEurarea

lucrlrii

13.1 Ascu{iren cu{itelor


Aceast6 operalie se executd pe maqina de ascugit UAS-200, cu ajutorul rnenghinei tripivotante.

- 16-

1.3,1.1,

Ascufirea cu{itelor pe ft{a de degajare

se vor determina mai int6i pararnetrii de reglare ai menghinei tripivotante (rl* , Qv , r1")" precunn qi parametrii de lucru' Se fixeazd apoi culitul in menghini. Parametrii de reglare se determini cu r*iuliitr (1"10), tn care ungtriurile Y* $i Ty so deterrninf cu rela{iile (fig' i'i2): 1t.9;. Ordinea de reglare a mengfuinei este urmEtoarea - se regleazi toate scalele menghinei la zero; * se f,rxeaza cufifirl in meng-hina astfel ca suprafafa sa laterall din stfrnga sE fie indreptatl in jos (acest lucru inseamni o rotire cu unghiui rl2 ?n j'urul axei Oy, in sens Pozitiv; - se roteqte menghina cu unghiul Y" dup[ scala verticala; - se roteqte rnenghina cu unghiul q, duP6 scala orizontall. x

S*"
Figura 1".12 Asculirea cu$itului pe fala de degajare
1.3. 1.2

Ascu{irea cu{itului

p@in-cipaH

Parametrii de regtare ai rnenghinei tripivotante se determin5 cu relaliile (1.?), in care unghiurile fl* gi fly se deterrnini cu rela$ile (fig' 1.13): {1.?). Ordinea de reglare a menghinei este urmf,toarea - se regleazd toate scalele menghinei la zero, - se fi.xeazd cu{itul in menghin[ astfel ca suprafa{a sa de bazx s5 fie indreptat6 ?n jos; - se roteqte menghina cu unghiul q, dupd scala vertioald; - se roteqte menghina cu unghiul r1" dupd scala orizontalfl.

-t'l

Figura

r.rr n"e"gg3ffililTl'I,HT

pntru ascutirea

., ,r,-.s pe fa{a de agezare scnn{lafl -^ r-+, t t.l'f.S Ascu{irea cu{itului


Determirareapararnetrilordereglarearmenghinei.rlplvotant grrl s determinl tn care ung[iunle at* $i se face cu relaliile (1.12), ca reglare a mengbinei este aceeaqi cu relaliile (f.11). O'-Jio"" de **o iaP ae a$ezare Princig{l . -*: : in pezenta lucrare se dau ca

oBsEnValii;fim-onrANTa L' or;' 1t' Deoalece fap de date inilial.rloghrorilu *, \n, X' ,r' rur""r.""a unghiurile 11o 9i )"1 cu degajare cerut5
rela{iile:

"*;;4

vcos l'gY ,^= l r*rt, - tgy ,sin f in care unghiurile T* $i

tgr

rr-

'sin tgT ,c'osf l

tgY

7'

(1'13)

Yv se

determinl cu relafiile (1'9)'

constructive 1.3,2 Controlul elementelor geometrice 9i


Se ajutorul raportorutui universal' yo, ?( , , ctlo ' qo., T1 y,rn rigteta raportorului se aqeazi cx la mlsurarea unghiurilor ' principal NN' A"pa aitt.f* ptanutui segant

Du@asculireseexecuticorrtrolulunghurilorsr'tliactive(q', menfioneazi

,(J;

-18-

Valorile abaterilor maxime admisibile ale unghiurilor


active a cutritului se dau in tabelul 1.2.

pi(ii

Tabelul 1"2
IT

Unghiuri de agezare
Unghiul de degajare Unehiul de atac nrincipal Unghiul de atac
secundar

Mlrimea unshiului (In, frtn S 80 g-. Crr' ) 80


Ttt

Abateri

linitf

+ 30'

t10

( 12"
12"

11"
rno -LL

Y.>

Toate valorile

+2"

Unghiul la vdrf Unghiul de inclinare amuchiei

e < l00o e > 100"


h:4"...10o

Ir<5" T.r ) 5o

t1"
+- 2"

*20 t50

fl"

Pentru mbsurarea elernentolor constructive ale cutitului se vor folosi ;ubterul sau linia gradatn.
tr.4

Observatii qi eonclusii

in care s-a ftcut asculirea cufitelor, atit in ceea ce priveqte precizia valorilor oblinute, cdt gi
Se vor tage concluzii privind modul

a$upfa oauzelor posibile care au generat erori. Aceste sauze sunt fie reglarea parametrilor, caliulut se$it legate

fie de gregit6 a efectuarea fie de necorespunzitoare a dispozitivului,


de

al

controlului.

-19-

LUCRAREA NR 2
ASCUTIREA BURGHIELOR ELIC ODALE
2.L. Noliuni de bazt

acest capitol se face o scurtl prezentare a construcfiei gi geornetriei burghiului eticoidat 9i a metodelor de ascu$re a acestuia.

in

2.f.1. Parametrii geometrici ai burghiului

Conform STAS 5?1-80, STAS 1370-80 qi figurii 2'1' geometria constructivd a burghiului elicoidal defrnegte unghiurile
pe4ii active, care sunt variabile functie de pozitia punctului curent pe muchia principlI, considerati rectilinie.

Figura 2.tr Geometria constructivi aburgbrului elicoidal


-20 -

:4.
I

.)..\

suprafap gener.al'..d9-grl pr* rotirea acestuia * :** axei uuqslytu; ca ungfu diedru, sL masoarE in planul normal ar muchiei realg N-N gi se noteazd "/''n, , intre acest unghi gi unghiur yu drn planul secant o-o existi urrnitoarea relalie {datn ie..sotu?i*dr"r*1,
(8

la

sitmt pe muchia principal', se fac secgiuni cu planele sgcante pnncipale x-x normal pe tangenta la muchia principal5 apArint4). u\ {'lnghtul de degaiare constructiv yl6este definit in pranul o-o, intre tangenta la farade trgE*" in punctur M gi normara in acer punct

Prin puncttii curent lv{,

fici-o'6G

T,u = tg Y rcas fi,

(2. 1)

elicoidal).

,* egai.:u unghiul tnclinare rrlla a elicei canalului de 'deevacuare u.+:hilor'in punctul curent M (fata de dega3are i";;;;
Aplicdnd relaliile intre

unde l'1a este unghiul de inclinare a muchiei principale in punctul M. Unghiul de degajare in plan axial (planul secant **,*

f")

din canalul

unghiurile sculei in plane secante gi tinand cont de variagia unghiului j'e inchnare a canalelor elicoidale cu diametrul burghiului, se piate scrie urmdtoarea relafie de dependen]i:

(2.2) Pentru determin6ri uzuale ale unghiului de degajare se poate folosi relaf ia simplifi catd:

tsTv=3:y p*
srn

X,

+$Auct1tru

tgyu
?n care:

=D* . rydt

sl:rry

t2 3)

este unghiul de inclinare al canalurui erieoidar, in grade;l unghiul la v6rf al burghiului, in ry Dr"r- dianretrur cercurui q{*utg ry unip*rhrr considerat M, in mm; D - diarnetrul exterior al burghiul;,; Din relafia (2.3) se to*tt*td ctrvalorile maxime ale unghiului de degajare se g6sesc la diametrul exterior al bwghiului (T b' unghiu! de inclinare ar canarurui eri*oio"i 1g"... 33"). o),-este format, intre axa burghiului gi desfapurara ri*"i elicoidare a Acest wrghi variaei cu diameirut;;i;; rela{iei:

cl

grade; *_

#"#; dd;.

-21.o1

ts@w

=*.,r,

{2 4)

e. Ungbiul de apezare cr, cuprins intre tangenta la faga de asezare intr-un punct M de pe tiig gi tangenta in acel punct la cercul descris de el in junrl axei burghiului. Acest unghi se misoari in planul axial X'X plan ce trece prin punetul considerat pe tiiq gi este tangent

la suprafala cilindrici a cirei ax[ este axa burghiului. in punctele periferice ale bwghiului unghiul de a$ezare are valori cuprinse intre 6o gi 10" crescdnd ca valoare spre prtea centrali p6ni la 25o...30". in sec{iunea normal[ O-O (frg 2.1) ungbiul de a$ezare se determinE cu ajutorul relagiei simpiificate:

tga =tEA,r.sttrZ
2.1.2, Ascu{irea burghielor elicoidale

(2.5)

Ascufirea se executii pe suprafa{a de a{ezare a burghiului la magini de ascufit speciale sau la magini de ascupt universale previzute cu dispozitive care permit obtrinerea unor unghiuri de a$ezare pozitive gi variabile in raport cu diametrul burghiului. in practicd se utilizeazi de obicei doutr procedee de ascutire; a) Asculirea conicd (ftg. 2.2) la care suprafala de agezare a burghiulBi facs parte din suprafala lateralb a unui con dezarat fap de axa burghiului cu distanla k. Ascu{irea se realizeazd imprimdnd dispozitiv'ului o migcare oscilatorie ?n jurul axei conului imaginar tangent'la suprafafa plani frontali a discului abraziv. b) Ascufirea elicoidall (fig"2.3) la care suprafrp de aqezare a burghiului este elicoidall. Prin aceastii metodi se obfine o cregterc cu aproximativ 25 o/a a unghiului de agezare al burghiuiui fa{n de metoda conicS" in schimb datoriti acestui fapt rezisten{a filigului scade. De aceea ascu,Lrea elicoidald este recomandatii la burghiele ce vor prelucra materiale moi, iar ascutirea conic[ la cele ce vor preluera materiale dure.

,1.

Figura 2.2 Asculirea conis6 a burgbielor elicoidale


La ascufirea elicoidalfl, discul abraziv are o migcare de rota.tie in jurul axei Or Or .trndependent de aeeast5 migcare, bucga 3 ?n care ests montat arborele principal 2, se roteqte in jurul a,xei O O tn sensul sdgefii b. in acelagi tunp, datoritE camei 4 9i tachetului 5, bucAa 3 ftnpreun* cu discul abraziv 1 executa o mirycare de dute-vino, dupl sAgeiite c. Deci, discul abraziv I executd o miEcare ptranetar6 in jurul axei O - O, o miqcare de translalie gi o miqcare de rota{ie in jurutr axei

sale.

Frgura 2.3 Ascufirea elicoidalE

burgbiului

n2

Burghiul 6 este fixat in mandrina 7 gi se roteqte continuu cu o turalie micd. Ptofilul camei cilindrice 4 este elicoidal, a$a cum rezult6 gi fefele de agezare principale ale burghiului.
2.2. Scopul

lucrlrii

Scopul lucrfuii constil in insuqirea problemelor teoretice qi practice pe caxe le implici cunoa9terea gi folosirea utilajului pentru ascufirea bwghielor elicoidale.

-XzJ Desf{gurarea lucrlrii


2,3.1 Prezentarea matinii speciale de ascufit burghie

Asculirea burghiului se executi dupd metoda elicoidal[ pe magina special* de ascuqit burghie 3659 M - U.RS.S. Schema cinematici a maginii este prezentati in figura 2.4.
Migcarea de rotafie a pietrei'abrazive se realizeaei de la motorul electric de 3 lov gi 1430 rot/min prin transmrsia cu curele uapezoidale. Migcarea planetari a pietrei abrazive se realizeazi pnn agezarea excenfrioi a ar<ei arborelui in raport cu a)ra bucgei, pnntr+ migcare de rotafie intirziattr, prin curelele trapezoidale, rolile 7 Si M, pinionul rigid 35, roataZ,un sistem de came asamblate cu pmonul 3 fixat rigid pe axul II, roata intermediard 33, roata 30 gi bucga Universalul s rote$te de la axul de dishibugie tr, rofle 16 gi 17" axul III, cutia de viteze cu ro{ile 20,23,19,22,18, 21, rcl;le 24, 25 qi mecanismul gurub-piulifi 2746. Trei turafii corespund sculelor cu 2, 3, 4 dinf . Avansul automat al sauiei se realizeaze de la manivela I; cu ajWorul tijei 4 se imprimE o rnigcare de balans clicheurlui 5, in cuplaj cu roata de clichet 6, care rotegte axul melcul 8 gi roab melcati 9, migcarea transmilAndu-se camei I 0. Caracteristicile tehnice ale rnaginii de asculit burghie 3659 M. diametrul burghiului .maxim 80 mm min'im 12 mm

- unghiuldevirfalbusghiului .... 90"...140"; - unghiul de agezare realizat 6o. . ..20"; - turaiia pietrei abrazive .. .1930 roUmin; - lungimea universalului pentru scule
.

-24 -

cu doi, trei, patru dinti nr. treptelor de avans

. ..50, 33, 25 rot/min; automat . .. 8


"

2.3.2 trdentificarea miqcsrilor de lucru necesare nscu{irii

Pentru realizarea asculirii fe{ei de agezare a burghielor dupd metoda elicoidalE, sunt necesare urmEtoarele rnigciri de lucru: a) Migcarea planetald a arborelui cu piatra abraziv[ intr-un plan perpendieular pe axa sa, ceea ce asigur6 deplasarea suprafelei de lucru a pietrei abrazive de-a lungul muchiei tiietoare a burghiului. Miqcarea planetar6 se realizeae6 prin a$ezarea excentrici a axei arborelui in raport cu axa bucgei; b) Miqcarea alternativfi de translalie a arborelui cu piatra abraeiv* intr-o direclie paraleld cu axa sa, c) Migcarea de rotafie a universalului lmpreuni cu scula aqcbietoare in jurul axei sale; d) Avansul sEulei inf-o direcfie paralel[ cu axa discului de rectifieat; e) Migcarea de rota{ie a discului abraziv in jurul axei sale.
2.3.3 Reglajele ce trebuie efectuate in vederea ascu{irii

1,

Alegerea curburii

K a cannei cu profil elicoidal, funcfie


maxime

de
aLe

unghiul de agezare ce tr"ebuie realizat.

Curburile

K ale camei au urm[toareie ridiclri

zonelor de lucru: K1 :5,582 mm K2 - 6.403 mm

Kr:7.533 mm K
gi unghiul de

Se cunoagte cE relafia de teg6tur6 intre curbura


aqezare ct este:

K
unde:

n.D -_.tpa Z

(2.6)

D este diametrul exterior al burghiultri in mm; Z - nurnirul de dinf. 2. Alegerea twafiei universalului func{ie de numflrul de dinfi ai
sculei de ascutit; -23 -

4 Reglarea poziliei pirfri superioare a saniei funcfie de unghiul


de vArf al burghiului;

3. Alegerea treptei

de avans;

Reglarea pozifiei universalului funclie de unghiul la varf al burghiului qi limitarea la lungime a burghiului; 6. Fixarea burghiului func{ie de lungirnea sa. Dupa efectuarea tuturor reglajelor necesare se va executa ascufirea experimentald. a unui bughiu cu parametrii geometrici cunosculi. 2,4 Observa{ii pi concluzii se vor face aprecieri asupra caracteristicilor metodei elicoidale de asculire a burghietor, asupra preciziei gi caliuilii obfinute. Referatul va cuprinde schila cinematici simplificatd a maginii de ascu{it 3659 M cu indicarea miqcirilor de lrrcru qi calculelor necesare reglajului.
z8
a

5.

he

Figura z.+ snema cinemaiic-a

m-$t*t d"atqrt -to-

b*grrre-

LUCRAREA NR.3 CONTROLTIL BI] RGHIELOR. ELICOTDATE


3,1 No{iuni generale

asest eapitol se face geometriei burghiului elicoidal.

in

o scurtl

prezentare

a construcfiei 9i

3.1.1 Elemente constructive

Burghiele elicoidale (fig. 3.1) se compun

in

principal din

umritoarele elernente : - partea agchietoare, lu , care participfl nemijlocit ta procesul de formare a aqchiilor; - partea util6, h , prev[zut[ cu doua canale e!.icoidale folosite pentru crprinderea gi evacuarea agchiilor; - g&ttil burghirdui,lq ; - coada br:lrghiului, la care reprezintd partea de pozifionarefixare a acestuia, putfild fi conici sau cilindrici, - cap6tul de antrenare-evacuare, 15 .

.v

". arf

--i

@
;

Figura13"

Elementele constructive ale burghiului etricoidal

Partea agchietoare a unui burghiu elicoidal cuprinde unndtoarele elemente (fig. 3.2):

1 - fesele de

agezare prineipale, reprezentate de suprafelele

frontale ale eeior doi din{i

aqchietori;
-,7
-

2 - fefele de degajore, reprezentate de suprafe{ele canalelor


elicoidale drn imediata apropiere a tiipurilor; 3 - feyele de aqezare secmdare, reprezentate de suprafetrele fa{etelor dispuse pe generatoarea sculei; 4 - tdigurile principale, reprezentate de unghiurile diedre finite din jurul celor douEmuchii principale; 5 tdiSurile secundare sau tiiigurile faletelor, reprezentate de unghiurile diedre frnite din jurul celor doutr muchii secundare; 6 tdigul transversal, reprezentat de unghiul diedru irnit din jurul muchiei transversale, ? - vdrfurile rnuchiilor burghiului.

i/

.q

?6

Figura JC Elementele p[rfii

arychietoare a burghiului elicoidal

3.1.2 Geometria burghiului elicoidal

conform figurii 3.3 parametrii geonetrici ai burghiului ericoidal


sunt:

a. unghiul de degajare normal y;r , misurat in planul N - N, intre planul de baei axial ce trece prin punctul A considerat gi planul tangent la fap de degajare in acel punct; b. mghiul de asezare fl4, mf,surat in planul O - O [X X) infe planul tangent la faF de agezare in punctul A considerat gi direcara migcirii principale in acel punct. Planul o - o trece prin punctul A considerat pe t5b gi este tangent la suprafap. cilindricd a c[rei a.:<d este
-28 -

axa burghiului. intrerupti-

in figura 3.3 b citindrul

este reprezentat

cu linie

r{-f{ --.t
_
I

- t-

Figure

l13t

Geometria const'u'ctivfl a burghiului elicoidal

in punctele periferice ale t6igulur unghiul de agezare are valori cuprinse intre 6"...10", mdrindu-se c[tre partea cenfialil pf,n5 la 25o...30", Aceastl variafie este impusn de fapul ca in procesul de agchiere unghiul de aSezare funclional se micqoreazd pe mtrswa apropierii de axa burghiului. In secliunea normal[ N - N unghiul de agezare se determini cu ajutorul relafiei:
tgcru: tgcra.

sin;

TJ.TJ

c. unghiul de inclirmre al canalului elicoidal o este format intre axaburghiului gi desfdgwata liniei elicoidale a muchiei fafetei (fig.3.a] Unghiul ro variaei cu diametrul D al burghiului conform relafiei:

ts,)A

=*.,r*

(3.2)

Figura 3.4 Varialia unghiului de inclinare a canalelor elicoidale


-29 -

3.2 Con{inutul

lucrflrii

Scopul lucrlrii consta in insuqirea metodelor 9i aparaturii necesare controlului geometriei 9i elementelor constructive ale
burghielor elicoidale.
3.3 Desllquraree

lucririi

Mflsurarea elementelor geometrice 9i constructive a1e brngbielor se face cu ajutorul dispozitivului de control din figura 3.5 qi al instrgmenteloi de m[surat, ca micrometru" gubler, raportor universal
sau optic.

Frgura 3.5 Dispozitivul de control al bughiului elicoidal


Scala gradati a rotirii burghiului are 2" pe o diviziune, sania longitudinaltr se deplaseaz[ cu 2 mm |a o rotafie a qurubului conductor, iar sania transversalf, cu 1,75 mm la o rotafie a gurubului conducitor.

-30-

3.3.1 Controlul unghiului de agezare

Unghiul de aqezare se mdsoari in mai rnulte puncte aie t[iqului burghiului dup[ cum urmeaz6: - se fixeaz[ burghiul in suportul 1 care permite fixarea qi,rotirea cu unghiul dorit; - se aqeaz[ axa comparatorului 3 prins in suportul 2 in prelungirea axei brrghiului ; - se plasaeaz[ vdrful comparatorului la prirnul diametru la care dorim sd miswdm unghiul o prln realizarea unei deplas6ri a sanier transversale dup6 sdge{ile K ({inand cont de caracteristicile qurubului
conducdtor). - se roteqte burghiut cu un unghi 0 de circa 5"...10" (fig. 3.0) gi se citeqte pe cadranul comparatorului mdrimea detaton*rii, respectiv distanfa h din fig. 3.3 b, care reprezinti una din catetele triunghiului curbiliniu A.2cD. cealalt[ catetd a triunghiului se calculeazd ou rela,tia:

t- -

lt.D^-0" "_(mm\
350"

(3 3)

Figuna $-.0 Cont oiul ungluului de aqezare e \


..

de

face este de max. 2 o/o) se poate calcula unghiul de agezare cr: ajutorul relafiei:
-

Distan{a 1 reprezinti arcul de cerff parcurs in timpur mdsuririi citre punctul Az de pe fa{a de agezare a burghiului. considerflnd triunghiul A2cD ca firnd rectiliniu {eroarea care se

at Jl

L",t

a = arcry!-Qrade) sflu tga =

i.3600

n.Dn.0

(3.4)

Pentru determinarea valorii unghiului de a&zare la celelalte diametre, se procedmz6 in mod similar, trecand rezultatele intr-un tabel de forma:

D" (mm)
0o h

10

15

20

25

{mmi tsa
G,o

3.3.2 ttlsurarea unghiului o de irclinare a camlului elicoidal realizeazja se cu ajutorul comparatorului a$ezat ca in figura 3.7, adica

astfel incdt si palpeze muchia canalelor elicoidale perpendicular pe axa bnrghiului. in aceasii pozitre comparatorul se regieaze lazera.

F Figura3l7' Controlul unghiului de iaclinare a camlului elicoidal

-*'*

Se deplaseazi oompamtorul pe o lungime cunoscuEi / (cu ajutorul saniei longitudinale) in lungul axei burghiului, apoi se roteqte bwghiul cu un unghi A pen[ ce comparatorul ajunge din nou la zero. Unghiul elicei pe diametrul extedor rezultil cu relafia: tga =

D.a

TI
rp se

(3.5)
introduce in radiani.
5,r.

unde unghiul

3.33 Controlul unghiului de at*c

tlnghiul de atac al burghiului 2 21 se detergrini cu o precizie suficientli dand comparatorului din figura 3.8 o deplasare AR pe direcXie perpendicular6 pe a>ia burgbiului qi m[surdnd cu ajutorul
comparatorului deplasarea Ah a palpatorului acestuia de-a lungUl orei burghiului. Unghiul de atac se calculeazi cu relafia:

tgy =

AR-

(3.6)

*{Sraae)

Unghiul la vflrf 2 y se poate masura gi direct folosind raportul


universal. 3.3.4 Controlul unghiului de

degaiare

tt

\;

Acest unghi se determin6 prin calcul folosind relalia:

tETt =

(3.7)

sinT

in care se introduc valorite unghiurilor ol $i X, 9i valorile diametrului D4 pentru care s-a ficut mdsurarea unghiului de agezare.
-33-

3.3.5 Controlul

conicitifii inverse a burghiului

vederea micqorlrii cu rela{ia:

conicitatea inversi a fa{etei cilindrice, care se realizeazi in frec[rii fafetei pe suprafafa prelucrati, se determini

K=Dt-Dr*,oo
in care:

(3 8)

Dr este diametrul burghi'lui la varf, in mm; D2 - d"iametrul burghiului la coadi, in mm; L - distanfa dintre secpuniie tn care s-a f6cut m6surarea diametrelor D1 qi Dz , in mm.
3.4 Prelucraret rezultatelor

unghiurllel de ageare gi de degajare ale burghiulur se vor trasa curbele de varialie ale funcJiilor f(D) qi n[y. ror-u gi valorile yrmale ate variafiei unghiurilor respective se prezinta in graficul din figrna 3.9.

cu ajutorul rezultatelor obfinute la determinarea valorilor ,

a:

r:

+.)
-2o

*T-

/5

ir--

[*

-+_*
I

I- - -------l

:tta

n-

Figura 3.9 variafia unghiurilor constructive ale burghiului elicoidal


3.5. Observafu

li concluzii

parametrilor prelucrxrii rezultatelor. in cazul obfineni valori sau va'afii anormale se vor arwr.oa cauzele posfoile ce au ;;il ra aceste
rezultate
.

Pe baza rezurtateror obfinute gi a graficurui din figura 3.9 se vor trage concluzii asupra modului in care ia f6cut aat in ceea ce priveqte precizia. obxinute, cdt gi

NuFr[ i" iri".t" vanaliei ".dld* respectivi. ," !" vor enunfa legte -trnor ,.^G in urma
-34-

LUCRAREA F{R,.4 FR$ZAREA DINTILOR FREZ,W,\- DISC cu TREI T.[rgURr


4.1 No{iuni de baz6

acest capitol se prezint6 geomckia frezelor tEiWri qi metodele de execulie a dingilor acestora.
4.1.1 Parametrii geometrici
ryi

in

- disc *u trei

constructivi ai frezelor disc cu

trei t$iguri
Freza-disc cu trei tiiquri are dintii agezali atAt pe suprafala cilindricE, cit gi pe arnbele suprafe{e frontale ceea ce determind existenta unghiurilor de aqezare cr qi do degajare y, atdt pe partea cilindricfl (a", yJ cfit gi pe partea frontalI (cnr, yr). Freza prezinti gi doui tiiguri de trecere, caracterizate prin unghiurile flt, h, Xt. In afara elementelor geonnetrice prezentate mai sus, dintii &ezei mai sunt ceracterizafi prin fafetele de agezare f qi fr, indtfirnea dinlitor h qi h1, rczade la fundul din{ilor r gi ri, ryi unghiul golului dintelui u gi ur {fig. 4.1). in urma frezirii g,olurilor dintre dinfii frezei dispugi ardt pe partea cilindric6 c6t qi pe cea frontali, trebuie s[ se realizeze elennentele " yc, Ttt t), ul, h, hr, r, rr, f, fl, , urmflnd ca unghiurile de agezare cr6, (r,6, cr", $i unghiurile tniqului de trecere ctt, yt, J(1 s6 se
reaLizeze ia ascu{ire.

4.1.2 Fletode de exeeu{ie a din{ilor frezei-disc


Executarea din$or frezei-disc se Wt face prin doui metode: - turnarea frezei cu ajutorril modelelor de ceard ugor firzibile, dupi care se execrdd nurnai ascufirea dinlilor; - frezarea danturii eu freza unghiulard.

-35-

Figura 4.1 Construclia frezei - disc cu rrej tar;rin


4.2 Con$nutul

lucr5rii

preiblemelor legate de stabilirea parametrilor de reglare precum gi de manewarea maqinii de fr9za! gi aparatuni necesare ia frezaie gi controlul frezei-disc cu trei GiiEuri. pentru aceasta este necesar a se efectua calculul parametrilor de reglare gi respectiv frezarea ,lintilor de pe partea cilindrici qi de pe fefere frontale, dupa care se rla face controlul objinerii parametrilor geometrici gi construcnr r 4.3 Desflgurarer

Lucrarea urmiregte cunoagterea modului

de rezoivare a

lucrdrii

Executarea dingilor frezei-disc cu trei tniguri se realizeazi pe magina de frezat orizontald. Executarea canalelor se lace cu o fiezd unghiular5 conicr (srAS 3541-80), care are unghrul profilulur egal cu

unghiul golului dintre dinlii frezei

disc,
-36-

u.

Semifabncatul

se

n=2lr-sin(v+z

2L

,inv-

I -A) +srnrcctgv1 mm'

(4.2j

in care:

u este unghiul profilului canalelor pe circumferinl5 egal cu unghiul profilului f,rezei - sculd, in grade; Z - num[rul de dinfi ai frezei -disc cu trei tnr$uri; f - lnlimea fafetei dingrlor de pe cucumferinfa" in mm. Dupi ce s-au efectuat reglinle de mai sus, se pomegte magina qi avansdnd semifabricatul cflte freza-scul5" conform metodei de frezare contra avansului, se taie un dinte. se efectueazi apoi divizarea gi se executi tiierea celorlalfi dinli de pe partea cilindricn.

. 360 (xD __J ^\l: A=-t ,D\Z " )'

to *T

i{aLr"u{
Figure 4"3 Pozifia frezei-sculfl fa!6 de semifabricat la executarea dinlilor de pe circumferinl6

-38-

4.3.2 F rwrea din{ilor laterali

Dupe ftezar3a dinflor de pe circumferinp se executi frezarea dinfilor laterali ai trezer. Pentu aceasta axa capului divizor se inclini sub unghiul r care se calculeaztr cu relalia: sinz = tg6 .ctgvo (4.3) in care:

ur - unghiul profilului canarelor dinlilor laterari (egar cu unghiur profilului frezei-scul[), in grade; Z - numirul dinlilor de nez*. Pozifia frezei-sc,,ti fafi de semifabricat se determini cu paramctrii de reglare ar gi hr (fig. a.a).
Deplasarea pe orizontala u',

6 estepasutunghiularal *ezei( ^ 360"\ =z \u )'

in grade;

D. 4, = TsutYt [mmJ

,"

calculeaza cu relafia:

V.4] 'ctsv, (rrun) (4 5)

Deplasarea pe verticartr h1 se carculeazE cu fonnura:

. =L#['*t, ln( *snrr

in care:

'rI)-*l],g,

Tr este ungfuul d9 deqajare al din{ilor &ontali, in grade. fi * l'fimea faptei pe lungimeaneceu

dinte frontal, in mrn.

i
I

I I

Figura 4'4 schema de reglare pentru executarea dingilor frontali


39-

4.4 Observa{ii gi

"sas[rrzii
se vor face obsewafii asupra cauzelor posibile care au condus ra eventuale erori de ftezare. se vor face observalii asupra modului de regrare a maginii de

tiiguri.

fr:"ut precun gi a metodei de frezare a dinfilor hezeiansc cu trei

anormale se menfioneazi: - bataia prea mare a dornurui pe care se monteazE freza; - reglarea necorespullzitoare a maginii de frezat; - uzura prea marc a din[ilor frezei-sculi.

Printe cauzele mai imporante care pot duce la

rezultate

-40-

LUCRAREA N[R.5
FREZAREA DINTILOR FREZEI UNGHIULARE
5.1 Nofiuni de bazi Frezele unghiulare sunt freze disc care au generatoarea inclinatf

dupi una sau doui direcXii fa|6 de axa sculi. Aceste freze

se

construiesc ou coad5 pentru diamefe mici, pdni la 40 mm gi cu alezaj pentru diametre mai nrari. Frezele unghiulare posedl doul r6nduri de tdiguri, dintre car, l,a frezele simple unghiulare (cu diamerul mare al frezei dispus pe partea cozii), unul este dispus pe partea frontall (fig. 5.1).

v.r=

4aJ3L,

Frgura 5.1 Construcfia frezoi unghiulare

Golurile dintre din{i se executil prin frezare, cu ajutorul unei freze ungtriulare avdnd ungliul profilului egal cu unghiul gotului frezei semifabricat, u . Fateta f qi unghiul de agezare u^ se oblin in procesul de ascufire. -41-

5.2 Reglarea mapinii - unelte a capului divizor Ei

La frezele unghiurare, incrinarea fundurui canalelor de evacuare a a'gchiilor nu cioncide cu cea a generatoarei exterioare (e * e1, rrg. 5 l)t.D." la proiectare, este-nevoie s[ se stabileascd'gi valoarea 3"?eu: unghiului de inclinare a fundului dinlilor in rapoJ ,u-u*u sculei, parametru care se forosegte la execufie, pentru inclinarea coresprrnzltoare a axei capului divizor fa]d de axa maqinii. cazul tfi.iquritor iispuse p"-g"rr*r"toare, unghiul de fund ar din{ilor se determini din condilia ca-dreapta a-b caie cuprinde baza dinlilor sd fie paralel[ cu axa frezei (fig. S.ji.
F.7*.

oc-u,;

a a,

! f

l*nio a? .,w,/ a a'tn/eL.

I
i l \
I

I
1

.\

\i
dintilor

:P

:y.J irLrrLrg

Figurn 5-2 schema de calcul a unghiuiui


Confom figuni 5.2, se poate scrie:

evacuare a agchiilor, la fundul

de incrinare a canarurui de

l-&t-A2
-42-

(s

1)

unde unghiurile

or $i CIz se detennind in funclie geometrice gi constructive ale &ezei ce se va realiza.


Din triungbiul OPN I tga, = PN
OP
;

de elementele

Din triunghiul OrN'Q : OrQ = PN = Rcosd


Din trirmghiul OPM . OP = PMtge Deci: tgdr = cas6 'ctge

- 3600 o--

= Rtgt

g = Din triunghiul ONS : sina, = .ONON

j*

{s.2)

Din triunghiul KTF : FK =N,S = t = m - ctgv Din niunghiul O1Q N : n = Rsind Rgosd Din triunghiul OPN : oN =iL * smar slndl Deci: sin42 = sindi 'tgd'ctgv (5 3) inlocuind expresiile lui or gi cr2 date de relaliile (5.2) gi (5,3) ?n expresia (5.1) se obline valoarea unghiului de inclinare a urei capului divizor e1. Deplasarea &ezei-sculd pe verticali, pentru a realiza inElf,mea dintilor p keza semifabricat, se calculeazd astfel: Dintriunghiul OMV ". MV =OMcos{et+e), unde:

oM=

coss (5.4)
:

Deci: ft =MV-*totk*g)
Din tiunghiul LMV: H

coss ina4imea dinlilor prelucrafi H este

=cos6r
(5.5)

h.

Deci:rr=al!{r'js)cos6 "cos'l

-43-

53 Cuprinsul lucrlrii

in lucrare se umlrepte cunoagterea modutui de rezolvare a problemelor legate de stabilirea parametrilor de reglare, precum gi de manevrarea maginii de kezat gi aparaturii necesare la frezarea gi controlul dinfilor frezelor unghiulare. Pentru aceasta este necesar a se efectua calculul parametrilor de reglare gi respectiv fuezarca dinfilor de pe suprafafa conicil a frezei urghiulare, dupi care se va face controlul obfinerii parametrilor geometrici gi constructivi.
5,4 Deslilgurerer lucrtrrii

Cunosctnd elementele geometrice Ei constructive ale frezei semifabricat, se calculeazi elementele de reglaj ale maginii - unelte cu ajutorul relatiilor (5.1)...(5.4), dup6 care se va proceda la tiierea golurilor dintre dingi. Calculele au fost asfel elaborate astfel incet dinlii s[ rezulte f6ri fatet4 fa{eta 9i unghiul de agezare realizdndu-se in procesul de ascufire. Se poate obflne gi o fatetil f in lungul muchiei agchietoare, dape reglajul sculei nu se va face 1n ad6ncime la valoarea h, conform rela{iei (5.4), ci la o valoare h' dat6 de relafia:
lr,=

nlotkt1")-

cosa

oos6.tgv

(5.5)

Pentru tligurile froutale unghiul de lnclinare a firndului dintilor se determini ca la frezele disc cu trei t8iquri.
5,5 Observa{ii gi coneluzii

Pe baza rezultatelor obfinute la control se vor trage concluzii asupra modului tn care s-n f{cut frezarea dinlilor, in ceea ce priveqte precizia valorilor obfinute. in cazul obtinsrii unor valori anormale ale paramehilor respectivi, se vor face observalii asupra cauzelor posibile care au condus la aceste rezultate. Se vor face de asemenea observatii asupra modului de reglare a maEinii de frezat.

-44-

LUCRAREA NR.6
ASCUTIREA $I CONTROLUL FREZELOR CILINDRICE ELICOIDALE
6.1No{iuni de bazfi
aceasti lucrare vor fi prezentate elementele geometrice ale frezelor cilindrice, modul de asculire 9i de contol al acestoraFrezele cilindrice fac parte din categoria sculelor cu mai mulF pe periferia unui corp de revolulie' dinli ' aqezafi niq" hezelor cilindrice pot fi drepti sau elicoidali, calitate ce va influenla asupra modului de asculire gi control' Biementele geometrice ale unei freze cilindrice cu dinfi elicoidali sunt prezentate in figura 6.1'

in

Figura 6.1 Elementele geometrice ale frezei cilindrice elicoidale -45-

de leg6turfl: tETo
r$d,o

unghiurile de agezare gi de degajare se nnisoari intr-un plan perpendicular pe axa de rotafie a frezei lor, td gi lntr-un plan normal pe tniq^ut dintelui (q,, yo). Intre unghiurile dintre cele doux plane existi urm[toarele relalii

=tgTt. tgd,
cos()

cosa)

(6.1)

6.2 Ascu{irea frezelor cilindrice elicoidele

Frezele cilindrice elicoidale fiind freze cu dingi freza1i se ascut atflt pe fafa de a;ezare c0t 9i pe fap de degajare. Ascufirea felei de degajare se realraeazi cu suprafala conic6 a unei pietre abrazive tip taler (fig. 6.2), cu granula{ia ed... sti gi duritate K sau L, din electocorund, cu liant ceramic.

Figura 6.2 Ascufirea fefei de degajare

- 46-

Pentru obtinerea unghiului de degajare pozitiv, este necesarfl rotirea vdrfului dintelui de asculit pdnE c6nd fa{a de degajare devine paralell cu faga piefei abrazive. Dupd rotire, cele doui suprafe.te s-au indep*rtat una fafi de alta gi necesiti o apropiere cu distanfa a. Mirimea a a deplasdrii pietrei abrazive, sau a frezei in acest caz, nu corespunde cu deplasarea real[ a', dup6 cum se vede in figura 6.2, care este o secfiune normalf, pe tnigul elicoidal al frezei. Deplasarea real[ s' ss va calcula cu rela]ia: sin(z + d') {t t6.2) cost(7 +d)+sin2(7 + d). cos"ar

D, ,=2

----2

lmml

?n care:

6
crl

este unghiul

profilului pietrei abrazive, tn grade;

- unghiul de inclinare a canalelor elicoidale ale frezei, in grade "\sculirea felei de agezare a frezelor cu dir4i frezafi se poate f,ace eu o piatril abrazivd conicd din electrocorund, cu liant ceramic, de granulalie 60 gi duritate K sau L, cu o piafil cilindricd plan[, sau cu o piatrd taler sau oaln (fig. 6.3).

Figura 6.3 Asculirea pe fata de agezare


Deplasarea o=

calculeaztr cu relafia:

pntru realizarea unghiuiui de


tmml

e$ezare

2rino

(6..3)

-47-

6J Reglarea ma$inii- unelte

9i a

dispozitivului de lucru

dinlele l:*i tebuie in vederea realiz[rii unghiulur de agezare' s[seafleinloeulincarevineincontactcumuchiapietreiabrazive,de cota a2(fr*' 6'3) ;;;i;i""u oal[, sub-a,xa orizontall atuezeicu Lngituainal* a fterr,r pnn drey'tul muchiei Odate * a"piul** 'ii* tebuii s[ execute gi o migcare de rota{ie' pi.t ol;}[; i poate cu unghiul ro. Aceastil migcare se inclinatii elicea de ffi; cu rigll de copiat' fie de c6fre ditpo;ttut.*'4: "tJ'*o"lul asigura fie de muchiei pietrei abrazive 9i ca're, anut un palpator "atte dinteluice se ascute sau a dintelui spruinindu-r" pu Afuit;;g"J*" a pe parflrsul deplaslrii de sub er, face ,i *"^ ie ,* roteasci
longitudinale.
6.4 CuPrinsul

lucrlrii

Lucrareaaredreptscopinifierealncunoa'gtereafeluluicumse cilindrice Cticoidale, precum 9i face asculire, gi ,*do1ol hezeior reglarea maqinii de asculit'
6'5 Ilesflgurarea

lucrlrii

Pentruefectuafealug6riisevorindicamaiirrtAiung}riurilece se vor stabili care sunt trebui; oUtio,tt" Aupe *o"fitt, pe baza cfuora parametrii de reglare' pe un doT,. se fixeazi pe Freza cilindricl elicoidall montattr
masa maginii

astfel incdt s6 se poat6 JiUo incf;t tntre dinfii frezei d" apropie biu* se "rtr"t ti tA*aoA o distanli de 0'3"'0"8 mm' pia{e Ei ce se uooo" vflrtul palpatorului sub dintele In aceast5 d: vdrful palpatorului slse afle in dreptul zone'i ascute, avind

i"tttoatntti,

t$

;;;

fro"*

;;f;;, gtjt;

contactdinfie**r'i"pi.*luu*"iu'gidintelefrezeiqitotodatE' sub axa ftezei. Reglajul v6rful dintelui ," ,, uriote s[ fie "o ,ot oz - piafrl i u, t* At" ridic'end 9i cobordnd pApup port definitiv ut ce
"ot solidar cu ea, face ca dintele care, deplasaod $iilrfuipatpatorutui t" utt*i s[ se ridice *"o ia coboare'
-48-

Dup[ ce s-a efectuat reglajul in mod corect, se pomeqte motorul miqcbrii pnncipale, alegtnd in aqa fel sensul de rota{ie al pietrei, ?ncdt ug"ni"r*u s[ se produci dinspre fafa de degajare a dintelui. Deplasflnd longitudinal freza qi avdnd griji s6 se menlind in permaoetrltr contactui intre palpator 9i dintete urmhrit se apropie freza de piatri pdni cind se produce aqchiereaUfenlinana constant reglajul adancirnii de aqchiere se ascut pe rdnd toli dinlii frezei, divizarea fbcdndu-se la cap de curs6 longitudinald, cAnd dintele frezei pirdseqte palpatorul. Dacd este ,rurir"r, se efectueazl un nou reglaj in adAncime, cu o valoare de 0,01

0,02 mm dupfl care procedeul corrtinud"


6"6

Controlul frezelor dupi ascu{ire

Dup[ ascu{ire frezele

se supun unui control care consti tn: - verificarea unghiuritror de agezare qi de degajare

- verificarea

b[tiii

radiale a t[igurilor (valorile maxime admise

sunt: 10,15 mm) * verificarea calitElii tdigului frezei, urmlrindu-se ca tiigul sd nu aib[ gtirbiri, cr*pdturi, rizuri sau alte defecte 1i si fie bine ascufit.
6.7 Observa{ii 9i concluzii

vor trage concluzii asupm modului cum s-a desftqurat ascufirea, atdt in ceea ce privegte precizia valorilor oblinute ale parametrilor geometrici, c6t pi in privinfa calitiilii suprafelelor ascu{ite. in cazul oblinerii unor valori anormale ale parametriior respectivi, se vor trage concluzii asupra cauzelor posibile care au dus

fn urma controlului efectuat asupra frezei ascufite

se

la aceste rentltate. Se vor face totodati observa,tii asupra modului de reglare a rnaginii de ascuflt, precum qi a muchiei de ascu{ire a din{iior frezei.

-49-

LUCRAREA NR.7
ASCUTTREA $r CONTROLUL DTNTTLOR F'RnzEr Drsc cu rREr rAr$unr'
?.1 No{iuni de

bazl

in lucrare se prezintli construclia frezelor disc cu trei t6i$uri $i procedeele de asculire a acestora. Frezele disc sunt construite in douE variante principare: cu dinli drepfi gi cu dinfi inzig-rag. Pgr.algtrii geometrici ai unei &eze disc ou frei tiiiquri rezulttr din fi.q*u 7.1. unghiurije de a$ezare gi degajare are diqlbr ae pe parrea cilindrici se noteazi crc, To, iar +nghiritie de agezare gi degajare ale diqilor de pe f4ele frontare, asrespectiv in r* ouignuiegte ca rr.
laterale, sd se^practice un unghi de atac secundar J(rr a cirui valoare este *1o ... -3o.

ir*, la frezele disc cu aei tiiiguri" peotru evitarea ftectrrilor pe p[4ile

Figura 7.1 Geometria consfuctiv[

frezei disc cu

tei tiiguri

-50-

7.2 Froeedee de ascu{ire a frezelor dise cu trei

t[ipuri

Ascutirea acestor freze se poate face fie pe magini universale de asculit cu dispozitiv special, fie pe magini speciare de asculit. in ambele cazuri ascufirea se poate executa fie cu partea cilindrici a discului abraziv, figura 7.2, fle cu partea frontard a unui disc abraziv sub formi de taler sau oal6 conic6, ca in figura 2.3.

3) v
.t

\9

,:1

\,

rlp

Figurn 7"2
Asculirea cu pafiea cilindric6 a discului abraeiv

Figura

7"3

Ascutirea cu partea frontalf a eiiscului abraziv

Asculirea cu partea cilindrici a discului abraziv prezinti dezavantajul c6, dup[ ascufire, fala de agezare a dintelur rezult5 eoncav6, ceea ce reduce lntr-o mic6 m6sur6 rezisten{a tdiqului dintelui qsol}it in plus, acest procedeu nu se poate aplica la asculirea p fala de degajare a dinlilor. Pentru ascugirea frezelor disc cu trei tdiguri este necesax ca rnai int6i sd se execute o serie de operalii pregdtitoire" Astfel, pentru evitarea bdtiilor radiale, dinfii frezei, se rectific5 la drannetrul exterior pe o magind de rectificat rotund, dupd care, pentnr inlEfurarea betnii frontale ss rectifici vdrfirile din{ilor pe ambele feEe frontale ale frezei. in aceasti ultimd rectificare t'ebuie si se finE searna de lilimea B a frezei. lvlodul de asculire al frezelor disc cu tri taiguri cu din{i in zigzag este asem[nitor cu modul de ascufke al frezelor disc cu trei uigtii cu dinp dtepg. Diferfr, ascugirea dinlilor de pe partea cilindricE, care se face oa la frezele cilindrice cu dinqi elicoidali, in dispozitiv speciai - 5t -

?.3 Con{inutul

lucririi

Scopul lucrlrii const[ ?n cunoagterea problemelor ref'eritoate lx a determinarea paramenrilor de reglare pentu masina .d9 asculit, disc frezelor geometriei *od"t"i de asiulire, precum 9i a controlului cu trei tniguri.
?.4 llesfElurarea

'

lucrlrii

pe Ascutirea frezelor disc cu trei tiiiquri se face de regultr at6t fa{a - de agezare, cit qi pe fafa de degajare. pentru ascutiie, freza se fixeaz5 intr-un dispozitiv de rotire speciat (fig" 7,4) montat p masa maginii de ascutit universal5" Ai"ir*"o ind"**ta realizdndr.l-se cu ajutorul unu.i. gnritor, sau utli"atta un cap divizor care se gisegte in dotarea maqinii de asculit'

fi

Figura ?.4 Capul divizor utilizat la maqina universali de asculit scule


de tiP UAS-200

-52-

Ascugirea felei de degajare a dinfiior se face in dou{ etape:

- ascufirea felelor de degajare ale dinfilor de pe partea cilindricE


gi de pe pe4ile frontale;

- ascugirea din{ilor pe felele de agezare.

7.4.1AscuFrea fe{elor de degajere


Ascu{irea feletror de degajare ale dinfilor se face in fiei etape. In prima etap6 se ascute fafa de degajare a dingilor de pe circumferin{i. Ascugirea se ef,ectuetz{ cu o piatri abrazivi de tip taler, folosind drept utilaj ma;ina de asculit AS4 echipatii cu capul divizor rotativ in jurul a fei axe rectangulare (fig. 7.5). Verful dintelui frezei se deplaseaz5 fafn de axa verticalfi cu cota d care rezult6 din expresia:
a

=7Stfi{"

D.

(7.rj

Figura 7"5 Asculirea fefei de degajare a dinlilor de pe circurnferinfa frezei disc cu trei tiiguri

-53-

Pentru un anumit reglaj al adincimii de aqchiere se ascut tofi din$ii, efectudndu-se divizarea cu ajutorul discului divizor, dupd care, decl este necesar, fbri a se modifi.ca eo1e- a, se rote$te freza lmpreund cu mecanismul de divizare, tn sensul regldrii unei noi ad6ncimi de
agchiere.

Asculirea fe{ei de degajare a tIigurilor laterale decurge identic cu asculirea felsi de degajare a t6iqului principal (fig. 7.6). Datoritf egalitilii intre unghiurile 1. = d, mlrimea de reglaj et = & .

oo
Figura 7.6 Asculirea pe felele de degajare ale dinlilor frontali.
7.4.2 Ascu{irea fe[elor de agezare

Pentru ascutirsa fetelor a$ezare ale dinlilor de pe circumferintrA, freza se frxeazi in pozi;ia arfltatii in figura 7.7. Verful dintelui se aflfl coborit sub axa orizontali a frezei cu cota a2, QA'e rrezultl din expresia:
D a. =-SL'JA^ "2
-54(7.2.)

de

se va avea grij& ca sensul de rotafie al pietrei


agchiile dinspre fafa de_degajare de spre fafa de aqezare
, c{'

sE

indepirteze

v-

L
I

Figura ?'?

*Asculirea

pe fala de a$ezare u

ciqil#fr p"

"ioo*e.*g

Pentru ascu{irea felei de agezare a tiigwilor laterale (fig. ?.s) valo1ly unghiwitror crr gi or se regleazfl direct pe scErile gradate ale capului divizor. DatoritEl pozi{iei tnclinate pe care o are f,ieza, cursa mesei maginii trebuie lirritate astfel ca piana abrazivf, s6 nu atingi gi alli dintri, in afara celui care se ascute"

Figura 7.8 Ascu{irea ft1elor de aqezase laterale

-5s-

7.S

Controlul geometrisi dintilor frezei

controlul se executtr duF asculirea tuturor dingilor gi constd iu mdsurarea unghiurilor, a elementelor liniare gi a rugozitiifii felelor active. Abaterile admisibile ale 'rnghiurilor pot fi de mlrimea t lo . Elementele liniare care se mdsoarE sunt: mdrimea fa{etelnr, l[fimea tiigurilor qi diametml exterior,
7.6 Observa{ii

fi concluzii

Pe baza rezultatelor obfinute la control se vor trage concluzii in care s-a ff,cr:t asculirea dinlilor, in ceea ce priveqte prcci"ria valorilor oblinute " In cazul obfnerii unor valori anormale ale parametrilor respectivi se yor face observalii asupra cauzelor posibile care au condus la aceste rerultate. Printre cauzele ce pot deterrnina apari,tia erorilor se pot intaini urmltoarele: - montarea incorectfl a opritorilor; - neplaneitatea fe{ei de lucru a discului abraziv; - erori de pozilionare a frezei, - rigiditatea necorespunzitoare a sistemului tehnologic. se vor face totodatii observa{ii asupra modului de reglare a dispozitivului gi maginii de ascutrit, precum qi asupra metodei de ascufire a dinlilor frezei disc cu trei tfliEun.
asupra modului

-56-

LUCR.AREA NR.8

I}ETALONAREA PRIN STRTINJIRE A I}trNTILOR FREZELOR I}ISC PR.OFILATE


8.1 Nofiuni generale Detalonarea se aplic& in special sculelor profiiate cu mai mulli dinS dispugi echidistant, care au la baz[ un corp de revoiufie, de tipul frezetror disc profilate" frezelcr deget profilate, frezelor melc, cuf,telor

roat6 de danturat, frezelor pieptene de filetat, addncitoareior


teqitcarelor profelate, etc.

pi

Avantajele principle ale sculelor

cu din"ti detalona{i sunt

urmdtoarele: - execu{ie simpl[; - exploatare sirnptfi, reascu{irile plane dupl fa{a de degajare executdndu-se W dispozitive simple. Cu toate aceste avantaje de baz6, sculele detalonate prezint[ qi o sErie de dezavantaje dintre oare cele mai importante sturt urmfitoarele: la marea lor majoritate, fata de agezare este nerectificati prezentSrd o calitate inferioari qi un strat decarburat dupd tratamentul termic cu repercusiuri asupra durabiliffiXii qi caliti$i suprafelei preiucrate; - tdiguri cu raze de rotunjire mari; - au un nunnflr mic de dinli foentru a asigura un spa{iu sufrcient de mare pentru agchii qi un numdr cflt mai mare de reascu{iri pe fa,ta de degajare), ceea e conduce la un lucru neuniform; - au o durabilitate net inferioarfl sculelor cu dinli freza{i; - rezistenla qi rigiditatea dinlilor scad pe mdsura reascufirilor; - reascu{indu-se exclusiv p fata de degajare iar uzura diminuatd fiind cea a felei de aqezare (fig. 8.1), la fiecare reasculire se elirnind un strat de metal de pe fala de degajare exagerat de mare, ceea ce conduce la reducerea numdrului posibil de reasculiri qi la scurtarea duratei totale de exploatare a sculei.

-5',1 -

Pentnn a mlri durata totall de exploatare, este necesar ca reasculirile sr se practice cit mai des, intdrzierea reascufirii fe{ei de degajare determinand o ligime intens[ a fa{etei de uzur[ de pe fala de agezare, ceea oe conduce ulterior la eliminarea unui strat exagerat de mare de metal la reascu{ire.

Figura 8,1 Reascu{irea dintelui detatonat pefa\ade degajare

cu toate aceste4 frezele detalonate nu pot fi evitate in fabricalie, deoargce oferi posibilitatea realizdrii profilelor complexe care nu-gi modificd profilul dup6 reascupire.
8.2 Curbe de detalonare

rlnen[ constantl (frg. 8.2). - unghiul de agezare si r[m6n[ constant duptr


radiale ale fe{ei de degajare.

curba dupil carre se detaloneazi suprafala de agezare a sculei trebuie s[ satisfaci douf condifii de baz6: - profilul si fie colstant in urma reasculirilor radiale pe fap de degajare, rcspectiv, distanfa misurati pe direcf,a radial[ intre curbele de detalonare a diferitelor puncte de pe t[i$ A, A, An, ....A", s6
reascufire plane

-58-

\I
l

i
Figura 8.2 proprietEfile unei curbe de detalonare
ce,reprezintfi m&rimea cu care coboard curba AB (curba de detalonare a fegei de aqezare) sub cercul de ra vdrful dintelui A, pe cuprinsul unui pas unghiular al frezei. datoritE avantajelor saie, este spirala arhirnedici. Din punct de vedere cinematic, aceastd ct'b[ se obfine prin eompunerea a dor"d migc6ri u:riforme, una de rotafie, iar cealalta de translatie restilinie radial[, ceea ce reprezintf, un cae optirn sub aspect tehnologic. cu toate cd spirala arhimedici nu asiguri constanfa unghiurilor de agezare, se Fare dernonstra cd vanalia *q"u*, p" 'nghiurui durata reascu6irilor repetate este acceptabile tehnTc. Avantajele principle ale detalondrii dup* spirala lui Arhirnede sunt urrn6toarele:

orientarea felei de a$zare este dati de m5rimea detalonErii K,

Dintre curbele de detalonare oea mai utilizatfi,

i*

cugituiui, sau a sculei deblonate, - posibilitatea folosirii aceleiagi came la modificarea diametrului sculei detalonate.

simplitatea executlrii cannelor, prin sombiilarea migcf,rii unifoy.e de rotape cu o migcare r*rtili*i" unifou*a radiard a

-5q-

S.3 LgBture dintre perametrii detalontrrii geometrici ai sculei detslonate

9i parametrii

Operapa de dstalonare se executd pe un strung de deralonal la care sania fiansversald este acfionattr de c6tre o cami, raportul dintre turatria acesteia, n* gi cea a sculei, nr, fiind reprezeuw*t de numflrul de dinli ai sculei: n(8.1)

n.

Marimea detalondrii K se exprima func1ie de diametrul exterior al frezei, D, numlrul de din$ ai frezei , z $i unghiul de aqezare a cu

rela{ia:

= L.rso
z

(8.2)

La o rota{ie a camei cu 350o, scula se rotegte cu un pas unghiular 5" pe parcursul unghiului <p., producfindu-se detalonarea, iar pe parcursul unghiului eg, QllfS& de retragere a cu{itului. Unghiul cwsei utile g,, de pe scul[ corespunde unghiului 9o,, de pe camd, iar unghiul de mers tn gol'cpu corespunde ungbiului Q.g, de pe cam6 (fig' 8.3).

,/tr t{

$ lnrr

(r
I
t I

( \\ -'-*-=r

t-

-l r'-'
Figura 8.3 Scherna cinematic*
a operagiei de detalonare prin strunjire

-60-

Practie, se folosesc trei valori pentru unghiul rpu : 90" ; 60o ; 45" cirora le corespund fiei valori ale raportului dintre unghiui cwsei in gol gi suma dintre unghiul cursei in gol qi a celei active. Atregerea urrui raport mare, de exemplu 114, determini un spaFu mate peou'u aSchii, cu o retragere fdra gocuri a eu{itului din material la detalonare, dar nu asigUri dec6t un numdr mic de reascufiri posibile ale dintelui care rezultE de rezistenf6 9i rigiditate sc6zuti" Alegerea unui raport rnie determina o creqtere a nrrmlrului de reascugiri., dar diminueaa[ spa{iul pentru cuprinderea qi evacuarea a;chiilor gi aceentueazl gocul la retragerea cu$itului de detalonat- De cele mai multe ori se preftr6 prima solt{ie. 8,4 Reglarea maqinii-ulrelte

utiiaj special numit strung de detalonat, la care, sirnultan cu migcarea de rotalie a piesei I are lcc gi o urigcare alternativl pe directrie radiatrE a unei slnii speciale,
Obtrinerea curbei de detatronare se face pe un

n$lTtit6 sanie de detalonare 2. Fe sania de detalonare se af16 instalate sdniile transversale 3 6i port culitul (fig. 8.a)//r

Figura 8"4 Schema cinematic6 simplificatii a strungului de detalonat


-61 -

Sania de detalonare se migc6 pe ghidajele ciruciorului 5, fiind ac{ionatl de cdffe cama cu profil arhimedic 6 tn cursa de inaintare spre piesi gi de resorturileT lacursa de revenire. Odatd cu sania de detalonare, sXniile aflate deasupra ei qi culitul vor executa miqcarea alternativ[ radial[, urmirind pe parcursul acestei migcEri profilul arhimedic al camei.

Profilul camei se compune dintr-o zoni activl cu profil de spiral[ arhimedici (zona AB, fig. 8.5) gi o zond de retragere
(zona A).

Diferenfa dintre raza maxim[ qi raza minim[ a camei este chiar m6rimea detalonirii K. Pentru a efectua detalonarea corectd a tuturor dinfilor frezei se impune ca la rotirea frezei cu un dinte sania de detalonat s[ execute o cursd complexi de avansare-refragere, respectiv cama sd efectueze o rotafie completi-

J_r lf
\Ai r

Figura 8.5 Profilul camei de detalonat


Dacd freza are z din1i, la o rotafie completl a ei cama va efectua
z rotafii.

Reglarea migclrii de rotafie a camei se va face din montajul rolilor de schimb Xp , fie calcul6nd raportul de transmitere necesar, fie mai simplu, alegind rolile de schimb din cartea tehnigf a maqiniiunelte.

Maqina-unealtii este prevEzuti, pe l6ngn setul corespunzdtor de ro{i de schimb gi cu un set de came cu mlrimea detalon[rii K 1 ... 18. Cunoscflnd ungbiul de agezare care trebuie realuat. la ftez4 diametrul gi numirul de dinli ale acesteia, cu relaSa (8.2) se calculeazi

-62-

mdrimea detalonlrii, dupl care se alege cama cu valoarea cea mai apropiatX gi se monteazl p strung.
8.5 Desftigurrrea

lucririi

Dup6 ce s-&u efecfirat reglajele in ceea ce priveqte ro1ile de schimb gi cama, se pune strungulinfunctitrne Pentru a pozi{iona corect dintrii frezei in raport cu inceputul curbei de detalonare, se rotegte manual arborele principal pdnn cdnd
sania de detalonare se afli la cursa ma:rim6 retras6. in aceasti pozilie se fixeazE freza in arborele pnncipal cu dintele

dinspre culit cu fata de degajare in ios, iar virful dintelui aflat cu 0.5... I mm deasupra muchiei agchietoare a cutitului.
8.6 Observatn +i concluzii Lucrarea va cuprinde: - referiri la avantajele gi dezavantajele detalonirii dinfilor frezei profilate; - schila cinematic[ simplifioat6 a strungutui de detalonat; - calculul unghiului de agezare realizat la piesa prelucrati, cunoscfrnd dianretrul acesteia, num4rul de dinfi gi caracteristieile camei de detalonat utilizattr.

-63-

'\-

\ /
I,IJCRAREA NR.9
PARTICULARMATILA GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVE ALE SCULELOR, PENTRU PRELUCRAR]EA FILETELOR.
9.1 Nodinni generale gi clnsificare

filete se calasifici in:

Filetul reprezintfi o suprafald elicoidald cilindricd sau conic{ interioarE sau exterioard, cu generatoarea dat6 de profilul filetului, iai directmrea o elice. Dupr modul de executare a suprafe{elor elicoidare, sculele pntru filetare se irnpart in dou6 mari grupe; - scule care reelizeazI filetul prin agchiere; - scule care realizeaei filetul prin deformare plasticila rece. DupE nltnra proeedeului de prelucnre utilizat, sculele pentru

A. Scule pentru

prelucrareafiletelor prin strunjire: Ar - Cufite de filetat:

de modur de desfngurare I proceeurui de - tn frrncfie prelucrare sculele {ifizate la prelucrarea filetului se impart in: - scule pentru filetare liber6;
-64-.1

a - simple, b - pieptene. A2 - Piepteni multipli de filetat: a - tarozi, b - filiere, c - capete de frletat. B. Scule pentru preluerare* filetelor prin frezare: 81 - Freze pieptene, 82 - Freze disc, 83 - Capete de filetat in v6rtej. C. Scule pentru prelucrareefiletelor prin rectificare: Cr - Disc abraziv, Cz - Melc abraziv.

- scule penfu filetare autocondusb.

Sculele care luereaa6

prin

caracferieeaz6 prin independen{a unor parametrii dimensionali in rap$n cu cei ai filetului de realizat, ca qi prin tehnologia de filetare propnu-zisd. Din aceast6 categorie fac parte cuXitele de filetare, frezele peiltru filetat, discurile abrazive profilate, rolele gi pi5cile de rulat

metoda filetnrii libere

se

Scuiele de filetare autoconduse se caractenzeazfl prir cuprinderea in construefia lor a prineipalilor pararnetrii dirnensionali ai file.tuhd de rea.liuat, din care cauz6 at6t precizia cdt qi dimensiunile fitretului obpnut sunt dependente de cele ale sculei. Acest mod de iueru est* specifrc tarozilor, filierelor gi capetelor de filetat.
9"2

fil*t.

Particularit${i geometrice pi constructive 9.2.1 Cu{ite de {iletat

Cufitele de filetat sunt seule cu t6ipurile aqchietoare profilate


dupa prof;lul filetuh.ui de executat. ircfwncpie de destinalie, cutritele de filetare se impart tn:

- cutite pentru filffiri exterioare; - cufite peatru filetiri interioare. Dwpd forma constructrvd se deosebesc: - culite normale (radiale), foiosite pentru filetiiri exterioare gi inteioare ; - crr{ite prismatice (Angengiale), folosite nurnai pentu prelucr&ri ext*noare; - eu{itc disc, utiliate pntru executarea filetelor exterioare gi interioare. Toate eele trei gnrpe de cu{ite pot fi executate cu un singur tflig profilat (culite simpie de filetare) sau rnai multe tiiquri profilate (culite pieptene de frletare).

Cu{itele simple norrnale se executi

fie din olel rapid, in

eonstruc{ii monobloc sau sudate cap la eap, fie prevEzute cu p16cu}e din oarburi metalice lipite sau prinse mecanic. Cu{itele norrnale de tip pieptene se execut4 in principal din o{el rapid qi numai in cazuri rare cu tiiqurile din carburi metalice. Tn figura g.l se prezint* un iulit normal simpiu de filetat pentru prelucrdri exterisare {a), un ctrfit normat pieptene pentru prelucrdri

-65-

(c) qi un c4it disc interioare (b), un cufit prismatic pentru filetare pentru filetare (d).

ru{
{i,
l. "

f,f,", 6i)

I t I
I

I
I

\1
.t!
I
i

I
t

l!

l--=a-;
r -t*
Figura 9.1 Forme constructive ale culitelor de filetat

ll.2.2.Piepteni multipli pentru filetare (tarozr' filiere) Taroziisuntsculeagchietoarefolositeexclusivlaexecutarea se disting filetelor interioare. ca p[4i componente, la orice tarod
urm6toarele elemente (frg. 9'2):

-6-

care prelucrare participd efestiv la procesul de eliminare a adaosului de fiind preveeuti clr un unghi de atac ?( , egal cu jurritatea unghiului conului de virf al tarodului; - parta fle cafibrare, care are rolul de a netezi filetul realizat de partea agchietoare, de a ghda tarodul in timputr lucrului 9i de a regla avansul longrtudinal, prelu6nd rolul de 5urub conducdtcr; - port"o de pozigionore - ftxare a tarcdului, pfin intermediul cireia se realizeaz6 antrenarea in procesul de agchiere.
r v ,Ja !6d4leQ a/Q (.

- Wrtea de stac sau partea de agchiere a produsului,

rne.^Joo otf'* hrsne

Je

, cxtto

It

tv

1,.

qL\

t'

,":. Figura 9.2 Fe4ile

componente gi geometria tarsdului

Dupi rnodul de aclionare tarozii su'rt de manA sau de rna$infl' Tarozii de m&46 lucreaz[ in seturi de doi, trei tarozi, fiecare
indeplrt6nd o enundt6 cotd - parte din adaosul de preluerare. Tarozii ele magind de obicei execut[ filetul intr-o singurd tecere qi au lungirnea p[4ii de atac mult mai mare decet cea a tarozilor de
mdn6.

tarozilor este cilindrica scurta qi prevflzuti cu pitrat de antrenare @ntru tatazii de mfrn6) qi este cilindrici scurt5 satr lung*, cu sau ftr[ pdtrat de antrenare, pentru tarozii de rnaginl. Fifierele se utilizeaz5 pentru executarea filetelor exterioare normale, de fixare, prin aqchiere din plin sau calibrare. in earurile nCInnale filierele realizeaz[ filetul din dou6 sau o singur6 trecere gi numai in cazwile deosebite din doui sau nnaxim trei treceri, folosind filiere construite in seturi.
Cg_rada

-67 -

Forma constructivf, a unei filierE este prezentatE in figura 9.3'

r+.

F'igura 9.3 Elementele constructive qi geometria filierei

prelucrflrii, filierels ss rnonteazi in dispozitive de fixare de tip port - fi1ier6, construite in funcfie de modul de anferare al sculei, normalf sau mecanici gi prev[zute cu guruburi
de fixare gi reglare.

in vederea efeetuirii

Din acest motiv filierele au pe suprafala periferich locaquri corespunzitoare. Astfel, la toate filierele rotunde, axele locagurilor
pntru quruburile de fixare sunt radiale, iar cele ale puruburilor de ieglare deplasate cu cota C fa16 de raz[. Prin aceasta, in timpul exploaErii devine posibilE reglarea la cota dorit& a dirrensiunilor filetului dupf, uzur6, nnanewflnd in mod corespunzitor gurubul introdus in locagul axial care transforml filiera din rigide tn elasticf,.
9.2.3 Freze

pentru filetare

Frezele pentru filetare se impart in funcgie de procedeul de prelucrare in : - freze disc, utilizate in special la degrogarea filetelor de migcare, cu profil trapezoidal, fierflstrhq lofimd etc. avflnd unghiutr de inclinare al elicei noare (filete tungi); - freze cu t[iguri multiple (pieptene), folosite la executarea filetelor de fixare, cu profil triunghiular (filete scurte). Frezele disc pentru filetare sunt scule aqchietoare profilate dupfl profilul filetului de executat, executflnd prelucrarea conf,orm schemei

-68-

di figura 9.4. Au un singur rdnd de tiipuri qi dinE in ng-zag gi funcfie de magina unealtd utilizatd, pot fi cu profil simetric sau asimetric.

Figura 9.4 Prelucrarea filetelor de migcare cu freza disc pentru


filetare

Se utilizeaz6 pentru degloqare, datontd preciziei scdzute


prelucrare"

de

Frezele piepte.ne pefiru rtleture lucreaz6 confonn schernei din fig,ra 9.5 gi se folosesc tra executarea filetelor exterioare sau irferioare de tip metric sau WhitworttL avend diametrul intre 32 qi 100 mm"

*t 'n

Figura 9.5 Prelucrarea fitretelor scurte cu freza pieptene

-69?

9.3 Con{inutuI

lucrilrii

Scopul lucrfuii consti in cunoagterea elementelor constructive gi a geometriei sculelor pentru prelucrarea filetelor precun qi a particuiaritifilor diferitelor consfrufii utilizate in practicl. 9.4 llcsfigurarefl

lucrlrii

Standul de lucru congine diferite tipuri de scule pentru filetare. TinAnd cont de informaliile prezentate in capitolele 9.1 gi 9.2 se vor identifica construcliile exisbnte, indicdndtr-se caracteristicile de baz6. Se va efectua studiul elementelor pnr$i active qi al geometriei constructive pentru fiecare tip de scul[ analizat. 9.5 Observatn

li

concluzii

Referatul va cuprinde: - clasificarea sculelor expuse in staad;

schife oonstructive

in

care se vor indica elementele

de

structurd, - schi{e reprezentAnd geomeffia constructivii a p54ii active; - se vor men{iona particularitiifi de constructie gi de utilizare.
,

.1.

-70-

LUCRAREA F{R. 10

PARTIC{rLARrr.Lp cnomnrnrcn $r
C OIY

STRU CTTYE

ALE F.REZ,ELT}R

1{i.1

Nofiuni de bszfl

multi dinti, fapt pentru care procesui de agchiere este rnult rnai produetiv dec6t prelucrarea prin strunjire, rabotare, gflurire etc. Varietatea rnare de operatii tehnoiogice ce pot ti realizate prin frezare"
ca gi forma diferitf, a suprafelelor obtinute, &u creat o diversitate mare de tipuri de freze {fig.10.1):

Frezele sunt scule agchietoare de revolulie, prevfrzute cu mai

-wr

/--\ (r,

e Figura
n{}.1 lr{etode de frezare cu diverse

tip*ri

de freze

-71-

a) frezf cilindricl ; b) frezn cilindro-frontali eu alezaj; c) $i d) freze disc ; e) frez6 fierisffiu; t) $ g) freze cilindro-frontale cu coad6; h) i) trezft profrlatii semirotundE convexd j) frezd ftez6 unghiulard profilatd sernirotundE concavfl ; k) li l) freze pentru canelat .

10"2

Ferametrii geometrici ni

plrtii aqchietoare

Unghiul de degajare se considerd intr-o secliune normal6 la rnuchia tliigului, ca qi [a cutit, iar unghiul de aqezare intr-o secgiune radial4 r-r, datoritE faptului c[ traiectoria punctului considerat de pe rnuchia tiigului se afl6 in planul r-r (vezi fig.10.2). y: unghiul de degajare ; X: unghiul de atac pnncipal; : un$ul de atac secrmdarl N,r ro unghiul de inclinare al tiigurilor de pe partea cilindricd ; l": unghiul de inclinare al tdigurilor de pe partea fronta16 ; Unghiurile y gi c, se referfl atit la din]ii lateraii cf,t qi la cei frontali. Parametrii geometrici func{ionali pe care keza ii capdti in procesul de agchiere se considerd fali de tangenta [a traiectoria descris[ ?n timpul lucrului de punctul considerat de pe muchia t[igului dintelui" Ungbiurile de degajare ;i de agezare se aleg practic in funclie de materialul de prelucrat, tipul frezei, num[ru] de dinfi etc. Valoaroa unghiului de inclinare al dinlilor se stabileqte in funclie de tipul frezei qi de numirul de dinti.

Figura 10.2 Farametrii geometrici ai *ezelor


1a

103 Clasificsrea freaelor

Datonti multitudinii domeniilor de utilizare, precum 9i a diversitiilii solufiilor constructive, frezele se pot clasifica dupl mai rnulte criterii. Vom prezenta in continuare o clasificare conform
STAS 57711- ?8, subrezefi/&c[ aceasti clasifi.care nu este limitativi'
10.3.1 Clasificarea elementelor frezelor

Danturafrezelct: dantur[ dreaPt4; danturi elicoidali


danturS

cu elice pe stinga

cu elice Pe dreaPta ;

inzig'zag;

. c

Forma dinPilarfrezelor : dinte triungfuiular; dinte rottrnd, dinte cu falet[ Proeminenti ; dinte traPezoidal ;, dinte detalonat; Forrna tdigurilor frezelor ttriE neted; tdiE intreruPt ; t6ig rotund (Pentru degrogare) ; tdiq sennirotund (pentru degoqare) ; Pasul daruturiifrezelor'pas egal (dantur[ cu divizare egal[) ; pas inegal (dantur[ cu divizare inegalt)
'.

Forma coziifrezelor". coad[ cilindricd : - netedi ; - cu aplatia*irc; * fi1etat6; coadi conic6 : - cu con Morse, cu gatrl filetatli ; - cu con Morse, gauri filetat[ gi aplatisare; - cu con lvlors" cu cap de evacuare ; - cir con Morse, cap de evacuare $i locag ;

k.

-cuconT 224;
"

F'elul alezaielarliezelor

-73-

alezal alezaj alezal alezaj alezaj

cilindric;

cihndric qi gduri de antrenare ; cilindric cu canal de pan[ longitudinal ; cilindric cu canal de pand frontal ; cilinduic cu canal de pani frontal gi. g[uri de fixare aleza1 cilindric fi I etat ; alezaj conic .

10.3.?

Tiprri constructive

de freze

10.3.2.1 Freze cilindrice Aceste freze pot fi : a) cilindrife - cu coadi (fig. 10.3) ; - cu alezaj; bi - mdnobloc - crl dinli aplicaS prin lipire ; - cn dingi monta{i mecanic , De regul6, frezele cilindrice, indiferent de tip, se executi cu din$ elicoidali. in cazul folosirii pentru degroqare se prev[d fragmentatori.

Y"
Figura 10.3 Frezd cilifithreqg*eoadi cu dinfi eliceridali
10.3.2.2 Freze cilindro-frontale, Ca qi frezele cilindrice, acestea pt fi : a) cilindro-frontale cu coad6 (fig.10.a) b) cilindro-frontale cu alezaj (fig.l0.2)

--t

/-

: ;

Frezele cilindro-frontale se mai pot clasifica in funclie <ie modul de construclie sau in func{ie de rnaterialul din care se execut6. Frezele cilindro-frontale prelucreazd simultan doui suprafefe perpendiculare intrg ele" fiind previzute cu dinli atdt pe partea -74-

4s-

.F

cilindnc5 cdt gi pe partea frontal[. T[iqurile principale sunt cele de pe partea ciiindriefi qi detaqeazi aqchia dup6 lafimea ei, iar tiiguriie secundare sunt pe dinfii frontati care detaqeazE agchia dup6 grosipea ei. Frezele cilindro^frontnle cu coadd se construiesc pentru diametre intre 1 qi ?5 rnm, avflnd coada cilindricd sau conic6. PanS h 10 mm se eonstr*iesc monobloc, peste aceasti valgar$ se foloseEte construcf,e sudat5. Ele se folosesc ?n general la 3 categorii de lucr6ri : - pentru canelat (canale de pan6, caneluri, iocaguri infundate) ; - pntru prelucrarea prin copiere a matrilelor ; - pentru destinalie speciall . Frezele cilindro-frontatre cu alezaj se construiese cu dia*retnrl extenor cuprins tnre 40 gi 160 lnm ryi au eanal de pan6 fie iongrtudinai, fie frontal.

Figura

1CI.4 Frez6

cilindro-frontal[ eu coad6

t$"3,2,3 Freze frontsle (capete de frea*t) Sunt cele mai rdspf,ndite scule agehietoare fslosite ia preiuararea suprafelelor plane de diverse forme gi dirnensiruri. Se caracterizeaz6 prin existen{a unui singur rdnd de t6iquri agchietoare dispus pe partea frontall a sculei. Geometria tiiqurilor frezelor f,rontale (fig"10.5) se m.Esoar5 la fel ca gi in cazul celorlalte tipuri de freze, in plan normal pe tdilul principal gi celelalte doui plane, axial gi radial" La stabilirea valarii unghiuritor in plan nornnal se ars in vederc natura nrateriairdui de pretrucrat ca pi tipul opera{iei. Tot astfel se stabileqte unghiul de atac principal qi unghiul de incli:nare, Aceste
"t<

fteze frontale pot fi cu coadl sau cu a\ezai, ultinnele fiind cele mai rlspfindite, avand D : 40 ... 600 mrn. Ele se construiesc ou lamele, cu cu plicufe din carbwi metalice f,rxate mecanic' "otrit*,

'/ffi.
x-x
N.
AJ

Figura 10.5 Frezl &onta16 cu culite


1t).3.2.4 Freze disc Frezele disc sunt freze cilindrice sau cilindro-frontale' care au o pentnr 161ime mic6 in raport cu diametrul. Ele se utilizezi in principal qi micf tfllime frezarea canaleloi, crestdturilor, suprafelelor plane de perpendiculaf,e ifitre ele gi pentru debitarea metalelor. Dup[ modul de repartitie a dinfilor, frezele di.sc se impart in : -. freze disc cu un singur rdnd de tiiquri, pe partea cilindnc[ /rfig.10.6 a); - fteee disc cu dou6 rinduri de tiiiguri, unul pe partea cilindrica

qi altul pe partea frontaltr;

ireie disc cu trei rdnduri de tiiquri, unul pe partea cilindrici ceielalte pe felele laterale ale frezei (fig- 10.6 b)'
10.3.2.5 Freze unghiulare

qi

Frezele unghiulare nu sunt altceva decdt freze disc care au generatoarea inclinati dupi una sau dou6 direc$ri faiE de axa sculei' Aceste freze se construiesc pentru diametre mici, SnE la 40 mm, cu coad6, iar pentru diarnetre mai mari, cu alezaj.

-76-

Frezele unghiulare cu coadfl se executE in dou6 variante constructive qi anurne sub formd de : - freze unghiulare simplu conice cu coadF (fig.10.7 c) ; - freze unghiulare invers conice cu coadi (fig.10.7 d) ; Frezele cu aiezaj se executi sub formi de . - freze unghiulare sirnplu sonice (fig.10.7 b) ; - freze unghiulare dublu conice (fig.10.7 a) . Frezele unghiulare posedd douf r6nduri de tiiquri, drntre care, la frezele simplu unghiulare, unul este dispus pc partea frontali.

f,*\E', ---\ hl

\er

qt

Figura 10.6 Freze disc


10.3.2"6 Freze profil*te Frezele profiate sunt freze disc, freze cilindrice sau cilindrofrontale cu generatoarea profilatd. Aceste freze se caracterizeazf, prin faptul cd au Eiqwiie aqchietoare principale profilate in funclie de prot"rlul suprafeXei ce urmeaz6 a fi prelucrat. Din punct de vedere tehnologic aseste freze se diferenfiazS de cele tratate in prezent prin aceea cd fa{a de aqezare a din{ilor se obline prin detalonare gi nu prin

-77 -

determinati de frezare obipuitfi. Aceastii metoda de prelucrare-este n r*rltutru'rmprim[rii profilului frezei pe fata de agezare, profil ce dirntilor qi trebuie menlinut constant in timpul exploatirii, reascuprile urmtrtoare efectuandu-se numai pe fae dg degajare. spirala uetalonarea se fase fie dup[ spirala logarinnicl, fie dup[ arhimedic5, fie du@ o linie dreapt5'

*!ott*

c
Figura 10.7 Freze unghiulare -78-

10.4

Con{inutul

lucrlrii

Scopul lucrErii const6 in cunoagterea formei constructive qi a geometriei frezelor. Urrnflrindu-se clasificdrile f6cute, se vor identifica sculele expuse, indicflndu-se modul de utilizare al fiecflreia. Se va efectua studiul elementelor constituiente ale pirfii active a fiecnrei scule qi alegdndu-se sistemul de referinlE constructiv se va defini orientarea fetelor gi rnuchiilor particularizf;ndu-se elementele specifioe.
10.5 Desf5turarea

lucrlrii

Standul de lucru conline o nure varietate de scule pentru clasific4 indicindu-se caracteristicile de bazfi" Apoi s vor identifica elementele pdrgii active {fal6 de aqezare, fap de degajare, rhuchie aqchietoare, tiiig, fa[ete etc.). Se vor reprezenta schilele de prelucrare corespunzltoare fiecirui tip de suprafafi ce poate fi obfrnutii la prelucrarea cu sculele analizate.
frezare. Ele se vor 10.6

Obsena{ii 9i concluzii

Referatul va cuprinde clasificarea sculelor expuse, scfufe in care sd se prezinte elernentele constructive gi geometrice caracteristice, schrle de prelucrare din care s5 rezulte tipul supnafelelor ce pot fi Brelucrate cu sculele analizate. Se vor menqiona particularitilile de
expl oatare corespunzltoare.

-79 -

LUCRAR,EA NR.. 11 PARTtrCTILARITATT GEOMETRICE $I CONSTRUCTTVE ALE SCTILELOR PENTRU BRO$AT


11.1No{iuni generale
Broqarea reprezinti un procedeu de prelucrare prin agchiere a pentru suprafelelor interioare sau exterioare profilate sau neplofilate a cazul pietucr[rii in produc{ie de serie mare 9i mas6, intr-o calitate suptaGpi corespunzEtoare opera!ilo1 de finisare' nin figura 11.1 rezultd caracteristicite principate ale procedeului de prelucr#e prin broqare qi citeva dinfie caracteristicile sculei

'

agchietoare.

,,/ ,/\, J /,/,ry /./y' t ieen'/ 7


Figura
11"1 Schenna prbcedeului de prelucrare prin brogare

dinli aflafi la distanla de un pai qi pozifionali unul fa!* de altul, pe direclia adaosului de
Broga este o sculd agchietoare cu mai mul{i

prelucrare, ta distanla ao, ntr.mit5 supraintrllare pe dinte' Dimensiunea a, reprezinti mfirimea avansului care se rcalizeaah tn aeest caz prin construcgia sculei aqchietoare gi nu pe cale cinematic6.

'

-80-

ug.t

l..* V* ,i*r, in general,

Penfu generare este suficient6 numai migcarea principat6


este rectilinie, mai rar de rotafie'

de

Datoritaacestuinroddegenerarema;inadebrogate.stefsarte complexl, dificil de simpla fl i.nioa in schimb bioga este relativ ;i.izat 9i scutnpa in comparagie cu altg scule a$chietoare' cu dinlii de face Finisarea gi .ofiUt*t*a suprafelei prelucrate se suprainEtr{are redusd" respectiv fdrfl suprainlllare' Brogareaest*',''otol"celemaiproductiveprocedee-deaqchiere. o precizie dimensionalfl Ea asiggd o calitate a suprafelei Pl_el*crate 9i gi de finne oe cCIrespund prelucr6rilorde finisare' Dintre A*"ouiot"i*ie procedeului, in afara. comptexitiilii Ei remaf,ffa costului ridicat al siulei agchietoare, se TT ^.pout* mari (10f ... 101 daN 9i dezvolatare& unor f"rF J; aqchiere O. u*fori

i.pr"l

de asculit. ca ascuiirea brogei necesita magini speciale

11.2 Suprafe{ete

prelucrate prin broqare

cu directoare .uprur"t" exterioare smr-interioare, plane sau profi.late,


circuiare sau elicoidale' t.itilioii, '--'"-io'nt*"
suprafefe ce pot

Prinbroqaresepoateprelrrcraovarietatef,oartemarede

11.2 sunt prezentate profiletre cdtorva tipuri de

fi prelucrate prin broqare-

W:rt1 YW

tr\,)
N=4
',1 )
'l ,7"\,^,
,//y'.7.
,

b/3 M Sfi

#p

'r\,,./'t
t ./l' .

Y)

,,'{ \,

.,y

Flgura 11.2 $uprafele prelucrate prin broqare -81-

I 1.3 Clasific&refl brogelor Clasificarea brogelor se face dupd urmatoarele criterii: dupd taiectoria miscdrii de agchiere: - broge cu miqcare de aqchiere rectilinie; - broge cu migcare de agchiere circulmd; dupd modul de solicitare al corpului broqei: - broge de tragere solocitate la intinderi; - broge de impingere, solicitate la compresiune qi flambaj dupd construelie'. - broge dintr-o bucatd (monobloc); - broge din mai multe buc6fi (asamblate); nedemontabili (sudurd cap la cap) sau Asamblarea poate (cu {ilet); demontabilfl - broge cu dinfi aplicalr; dupd schema de broqore'. - broqe dup6 profil; - broge prin generare; - broqe progresive; dupdtipul suprafelei prelucrate. - broqe pentru prelucriri extericare; 'bro$e pentru prelucriri interioare.

fi

o .

11.4 Construc{ii de broge 1.1.4,1Broge pentru canale de panfl

Forma qi dimensiunile brogelor pentru canale de pan6 sunt determinate in special de sistemul de fixare in magina de broqat, forma gi dimensiunile canalelor ce urmeazd a fi realizate, precum gi de dispozitivul port - broqd care are rolul de ghidare a sculei, de apezare
gi pozilionare corectE a semifabricatului._

Principalele elemente constructive ale brogei pentru canale de rezulti din figura 1 1.3. 1I.4,2" Broge de tragere pentru alezaje circulare Din punct de vedere constructiv o astfel de broql arat[ ca in figura 11.4.
pan6

-82-

{i\-

Frgura 11.3 Construc{ia bropei pentru canale de pann

Figura 11.4 Construcfia brogei pentru alezaje circulare


Pentru brogarea gdurilor de diametru D

10... 15 mm qi lungrme

mare i\ (fig,11.5).
Brogele cu canale elicoidale au2-3 incepuhri. trn tirnpul lucrului ele febuie sd execrse o migcare de translalie in lungul a"xei lor de simetrie gi o migeare de rotafie astfel incdt drectria nrig&6rii efective de aqchiere sE rezulte perpendiculari pe tiif.

-83-

Ca urmare suprainillarea efectivi pe dinte apare tntr-o sec{iune normald. pe elicea inclinatE cu unghlul q.
1
I

4i
l

di

Figure 11.5 Broq6 elicoidaid pentru alezaje lungi


11.4.3 Broge de compresiune (dornuri de brogare) Au in generai o construclie mai simpla decat brogele de tracfiune prin faptul cX Ain punct de vedere functional nu au nevoie de partea de fixare din fa!n. indepirtarea uoor adaosuri mici de Ele se utilizeaza

la

prelucrare, de regUld la calibrlri, din con$iderente de rezistenfi la flambaj. Pn4ile csmponente apar in figura 11.6.
gA;&e
ela
t

de

-t
/

Tdrha dt

1i*ndr'r;a&

Figura 11.6 Construclia unui dorn

de brogare

-84-

11.4.4 Broge pentru prelucn{ri extcrioare -produqiei de serie mare qi masi opegla de prelucrare

tn r**f relativ pnn brogare a unor suprafele exterioare complexe de intindere mare iqi glsegte o tui *ui largl intrebuinfare' Pentru simplificarea iu".otoi, f'rofifele complicate se descompun in m3r rn'lte sectoare sau po4l*i'ri*ple, uqor de executat din punct de vedere tehnologic. O broqe pntru prelucrari exterioare avind dinlii inclina{i este reprezentati in Sgura 11.7.
4"J; de cal;Smn

Figura 11.7 Broqd pentru prelucriri exterioare


L1.5

Con{inutul lucrErii

si scopul lucrflrii constii in cunoagterea elementelor constructive u g*o*"t iei sculelor pentru brogat precum qi a particularitdfilor difiritetor construclii de broge utilizate in practici'
1

1"6 DesfE$urarea lucrf,

rii

Standul de lucru conline diferite construc{ii de broge. Tinind cont de criteriile de clasificare prezentate in capitolul 11'3, se vor identifica construcgiile existente, indicf;ndu-se caracteristicile de bazS'

-85-

identifica elementele plr$ii active gi se va


constructivl a pdrlii a$chietoarc
11.? Observatrl qi concluzii

Se va efectua studiut str-ucturii difEritelor

tipuri de broge, se vor


recrmoaqte geometuia

Referatul va cuPrinde: - clasificarea sculelor expuse in stand ; schile constructive tn care s vor indica elementele de

structtr[;

- schi{e reprezent6nd geometria constructivi a pfutii astive; - peffiu liecare tip de brogl se vor menliona particularitiilile de construcSe gi utilizare.

- 86-

LUCRAREA NR.

12

PARTrcuLARrrApr.n cEoMETRTcE gr CONSTRUCTIVE ALE SCULELOR PEI{TRU


DANTURARE
12.1No{inni genenele
Cea mai importanti qi, in acelapi tirnp, cea mai pretenfioasfl operalle tra executarea rofilor dinfate este prelucrarea danturii. Sculele pentr$ danturare cu care se executil aceast6 opera{ie fac parte din categoria sctrlelor profrlale gi sunt influenfate in ceea ce privegte calculul, constructia li tehnologia in primul rflnd de profilul dintelui
executat.

Pentru generares danturii rolilor dintate existii dou6 metode de prelucrare - metsda gener[rii princopiere ; - metoda generdrii prin rostogoiire (rulare) . Generarea danturii prin copiere este utilizatii numai tn productia de unicat gi de serie mic[ qi se bazeaz[ pe materia]izarea curbei generatoare a sculei aqchietoare pe dintele semifabricahrlui. ln acest scop profilul tiiigului dintelui frezei se exec$e identic cu golul dintre doi dinli alEtura{i ai ro!i. Sculele cu astfel de tiiguri sunt foarte complioate gi greu de realizat. in schiurb, maginile pe care se face prelucrarea sunt relativ simple. Generarea danturii prin copiere nu asigurd o precizie ridicat6 pentru profilul dintelui qi nici pentru pasul danturii. Metoda gener[rii danturilor priu rostogolire se caracterizeaz6 prin indici tehnico-economici ridicafi datorit6 faptului dnqii semifabricatului se ob{in ca rezultat al migcirii reiative dintre seul[ qi pies5, eare reproduce procesul de angreoare dinhe roata dinfatii gi cremaliera de referinp .
:

c[

Genemrea

productibvitatea gi de precizia de repetabilitate a profilului generat, s-a rnspflndit ca mod de prelucrare gi a altor suprafege: caneluri

enn rulare, datorid avantajelor legate


-87-

de

(dreptunghiulare, triunghiulare, exterioare sau interioare), qtiruburi, din{ii roplor cu profii neevolventic (rectiliniu, are de cerc, cicloidal). Metoda de generare este des folosita in caeul producliiior de serie mare qi de masd pentru prelucrarea unor piese formate din suprafefe cu grad mare de repetabilitate.

,,. X2.2. Clasificare* sculelor pentru dauturare


Dupd modul de generare al flacurilar dinfilor : - scule de danturat prin copiere" la care curba generatoare este matsnalizatii direct de profilul tiigului ; - scule de danturat prin generare, la care profilul rectiliniu sau in evolvent5 at tEiqutui se rostagoleqte pe flancul dintelui prelucrat curba generatoare fiind reprezentzth de infiquritoarea pozi{iilor succesive ale t6igulur sculei in raport cu dintele rofii prelucrate . Dupdproeedeul de prelucrare . - scute de danturat prin frezare ; - scule de danturat prin rabotare ; scule de danturat prin mortezare; - scule de danturat prin broqare . Dupd tipul ro{ii dinlate prelucrate , - scule pentru danturarea ra{ilor cilindrice, cu din{i drepli qi

inclirn{i

- scule pentru danfiirarea ro{ilor rnelcate I - scule pentru danturarea ro{ilor coniae cu dinfi drepli gi inclinali; - scule pentru danturarea rofilor conice cu dinfi curbi ; - scule pentru finisarea danturii rolilor cilindrice ; - scule pentru prelucrarea arborilor canelafi . Pr<rcesul de prelucrare a dintilor ro{ii dinfate se alege in funcfie de condiliile tehnice impuse acesteia ?n ceea ce priveqte precieia de prelucrare qi catritatea suprafelelor. Condiliiie telmice rezultd din modul de exploatare a angrenajelor, in care turagiilor gi solicitdrilor dinfilor li se atrjbuie roluri preponderente. Erorile de execulie a rolilor

dinlate afecteazl mai ales dimensiunile pasului, diametrut de rostogolire qi grosirtrea dintelui, profilul dintelui, concentricitatea
cercului de divizare qi a celui exterior. in continuare se vor prezenta cdteva construc{ii ale unor scule penlru prelucrarea denturii, evidenliindu-se particulanti.tile lor.

-88-

12,3

Construc{ii de scule pentru danturat f23.1 Scule pentru danfurares ro{ilor cilindrice

12"3.1. 1 f,'reza disc-nnodul Frezele disc-modul (fig.12.1) fac parte din categoria sculelor agchietoare cu generatoare materializat6 pe rnuchia lor, numite qi scule .Je form6, folssite la prelucrarea dinte cu dinte (cu divizare discontinul) a rofilor cilindrice cu danturi exterioarfl, dreapti sau inelinatS" intr-o produc;ie de serie rnicd sau unicat. in general, sunt folosite penffu danturarea rotilor de modul rnic sau mijlociu (m<i5). Procedeul de danturare este pulin productiv, iar calitatea este rel&tiv se[zut6, abaterile fiind cauzate, atit de divizare gi de pozifionare relativi a frezei fa!6 de piesi, c6t gi de abatcrile sistematice infroduse la proiectarea gi execufarea frezei-modul-disc.

TYt

de

t",cru O-^5i^,c,6;{,s!e (._

WU
":

Frgura 12.1 Construcfia gi modul de lucru ale frezei disc*modul

\2.3.1.2 Freza deget-modul Frezele deget-modul (fig.12.2) sunt folosite pentru danturarea cu generatoarea materializatd, prin divizare discontinu6 (dinte cu dinte), a rofilor cilindrice cu din{i drepfi sau incknali (gi in V), danture exterioar6 sau interioari, intr-o produclie de serie micd gi unicat, pntru danturi cu modul relativ mare (m>15mm). 12.3.1"3 Capul de mortezat cu cufite profilnte Capl de mortezat este un dispoaitiv de agchiere pentru preluerarea simultan6 a tuturor dintilor rotilor cilindrice cu dantura exterioard, dreapti sau inclinatii, tnk-o producfie de serie foarte mare sau de rnasi. Partea agchietoare este constituiti din cele e cufite profrlate identice corespunzdtor celor z goluri prelucrate simultan. Frelucrarea de mortezare este urmatfl de o finisare a danturii.

-89-

MM
$s"rrerm qlf, llc'ru @F.eai ae deg.c's,rae

Figura I2.2 Construsfia

qi modul de lucru ale frezei deget-modul

L2.3. 1.4 C u{itut-pieptene

a ro{ilor cilindrice cu din{i drepti sau inclina{i. cu{ihrl-piptene a


rezultet din transfonnara in scul6 aqchietoare a unei cremaliere, prin realizarea fe{elor active de degajare gi de a.gezare. Este cea mai ieftinE gi simplfl sculi agchietore de danfurare, iar procedeul de rucru este superior calitativ frezelor-melc-modul sau cufitelor-roati.

Culitele-piptene (fig.12.3) sunt folosite la danturarea prin rulare

tt rl

rltl

flernenfu

nons

lnrc*ve q,t

lp*pkne

Figura 12.3 Modul

de lucru qi constructia

cufitului-piepene

12"3.1.5 Cufitut-roari

cu{itul-roatii (fig.Iz.a) este transformati in scul6 aqchietoare a unei roli dinfate cilindrice, prin realizarea fefelor active de degajare gi de ageznre. condilia de generar.e prin rutare est proiec{ia nnncniei -90-

aotive pe ptanul funcfionnl sb fie aufba conjuga6 a profllului dintelur oe se prslucfeaze.

tranenle aons*rrrc#vE c,rr{;rq'ls. - roqid

qJe

Figura 12.4 Constnrclia $i geornetria cutihrlui-roati


12,3"1.6 Frean melc'madut

Frezele rnelc-modul (fig.12.5) su$t scule a$ahietoare destinate preiucrflrii danturii rofilor cilindrice cu dinfi drepii qi tncliaa$, priil metoda gener6ni. Danturarea eu aoests fteze se hazaazd pe principlpl proeesul de agchiere freza melc genereaz6 crsxneliera de referin{d a iolii dinfate, in vederea c{reia se imprimd migearea de avans in lungui gneratoarei piesei, iar aeeasta din urn:lfl exeeutfl nniqcarea de rotulie, p"ttttt arealva angrenarea respectiv*. dvansul de reglare este imprimat sculei la ?neeputul prelucr6fii. Din punct de vedere geometfis, orice frez6 mslc. reprezinti un 6urub melc cdruia s-au

angre$rii melsuhli

- scdf cu foata dinlat[

ce vfl

fi prelucrati. ln

imprimat calitali a$chietoare, prin realizaree fe{eior active tiigurilor,

9i

12,3.1.? $evere $evenrirea reprezintfl o opralie de f,rnisare a ro{ilor dintate eilinddce, reeomandat$ la produclia de serie rnare ryi de mas[. Fentru finisarea rogilor cilindrice, se fotosssc gevsre disc (fig.12'6) sau geverul melc. +evere-cretnalierfl, iar pentru roFle melcate se utilizeaz6 Procedeul de generare prin qeveruire se bazea:$ pe proprieti{ile aangrenajului elicoidal. -91 -

Figure 12.5 Construcfia frezei melc-modul

5g.6p drbc
Cons$ruclieu
{

Figuna 12.6 Constrr.rclia gevenrlui-disc


12,3"2 $eule pentnu

danturaree rofilor melcate

aqchietaare de tipul frezei-melc, realizate in diverse forme constructive (frg"12.?), flnand seama de metoda de generare, de calitatea execuliei, de m4nmea produc{iei. Finisarea se face cu ajutorui qeverelor melc. -92-

Rolile melcate se execut[ ntmrai prin frezare

cll

scule

Figura 12.7 Metode gi scule pentru danturarea ro{ilor melcate


a) Frezare cu avans radial ; b) Frezare cu avans tangen{ial; c) Frezare cu freza disc elicoicdald; d) Frezare cu freza disc elicoidald de tip culil rotativ; e) Tipuri constructive de fieze melc.

12.3.3 Scule pentru danturarea ro{ilor coniceprin rulare 12.3.3,1 Scule de danturat ro{i conice cu din{i rectilinii Cutitele de rabotat (fig.12.8) set din daud culite - procedeul Gleason - un singur culit - procedeul Bilgram Setul de cu{ite de rabotat este format din doud cufite, c6te unul pentm fiecare flanc. Procedeul Bilgram este mai rar utilizat.

-93-

Cr,J-*

dc robo{s}.

ftoedcr{r Cbo^ron

q"j# dc robodu+ BotraU $grwn.

"Q_J V
Figura l2.g Culite
de rabotat

fa7

roti dinpte conics

face ca golurui si concavitate. Francurile actrvi*are dinlilor materializeaz6 flancurite rofi pf*, O* referin{i.

rezulte curbiliniu, cu

Frezele-disc Pentru danturare sunt folosite dous frezedisc, fiecare prelucrdnd cdte un flanc a doi din{i vec$ trgrz.dl divizarea facdndu-se dinte cu dinte. Prelucrarea rearizeazE fara pe lunglmea dintelui (numai cu av&ns de p&trund;t,-r;;; ce

se

uu*

ftfi;

3 i;ry'c

l::}1,.'^t.r

h seae'er. d. roao".

Figura l?.9 fufodul de lucru al frezelor - disc pentru danturat rofi dinpte conice
-94-

---\
12"3.3.2 Scule pentru dnnturarea

ro{ilor conics u dsnturs

curbilinie
Scule pentru danturarea ro{ilor conice cu dentura in arc de cere. Angrenajele conice cu dantura in arc de cerc pot fi: a. pinionul qi coroana nu au dantura cu profii evolventic (metoda Cycles); b. pinion cu dantur[ evolventicE, coroana cu p:ofil rectiliniu (metoda Formate); pinion gi coroanf cu dantura cu profil rectiliniu (metoda

Octoid). Metodele de lucru suat, pentru fiecare caz, dupd cum tumeazd: a. metoda copierii prin broqare, f6re gcnerare prin rular*, folosind dou6 broqe circulare, cdte una pentru fiecare roatl a angrenajului. b. cele doul ro[i sunt prelucrate pe rna$ini diferite, pinionul prin rulare. c. prelucrare prin rulare a ambelor ro{i, pe aceeagi malinq in dou[ variante: - cu doui capete de frezat corespunzfttor celor doui rofi (metoda Octoid); - ou aceea$i frezi pentru ambele rogi (metoda Octoid-Unitool) Capetele de frezat pot fi unilaterale sau bilaterale. Scule pentru dsnturare* rodilor conice cu din{i ir arc de

cicloidl

l.r

face parte dintr-un arc Directoarea dinfilor rolii de epicicloid[ a1ungit6, iar prelucfirea se face pe maryinile: - Spiromatic -Oerlikon (dantura eloidn); - Klingelnberg (metoda ciclo * paloidd). Danturarea se realizeaz[ cu ajutorul capetelor de fr,ezat construite in cfiteva variante, diferenliate dup6 metoda generfrii. Capete defrezat Oerlikon: - variantele EN, EHN, $ UP - culite cu fete de agezare curbilinii; - variantele FN $ FS * culite cu fele acfive plane 2. Capete defrezat Klingelnberg: - de tip universal (asem6n6tor EN gi glil\D cu excentricitate constantd; - capete de frezat fhr6 excenficitate (aseminitor FN gi FS)"

plane

-95-

Scule pentru denturarea ro{ilor conice cu dantura in erc de spiroidfi Directoarea dintelui pe roat[ planfl imaginari este o epicicloida alungitd, iar pe rcata pies6 este o eicloidb conicd numit* spiroidE. Scula aqchietoare este o brog6 circular[ cu dinlii situafi pe Frtea

frontal[.

Scule pentru danturarea ro{ilor conice cu din{ii

in arc de

paloidf, Directoarea dintelui ro$i plane a angrenajului paloidal est un arc de evolvent[. Generarea flancurilor evolventice ale ro]ilor paloidale se face de cdtre o cremalier[, a clrei materializare detennintr o &ez[-melc conic6. Freza-melc conic[ are la bazi un con cu unghiul la vArf de 60". Este construitit cu un inceput, mai rar, pentru prelucririle de degrogare ale coroanelor dinfate de diametre qi modui relativ mare se realneazA cu doui inceputuri. Generatoarea conului primitiv al frezei melc va face part'e dintr-un hiperboloid de rotafie cu o singur[ penz6.

12.3.4 $eule pentru danturarea


neevolventice

prin rulare a prolilelor

Pentnr producfi de serie mare gi de masi, la prelucrarea unor piese cu suprafele cu grad mare de repetabilitate (arbori canelali, rofi de clichet, ro{i dir{ate folosite in industria de metrologie, qunfuwi conducitoare, etc.) se recornandl prc.lucrarea prin rulare, datorit6 cfrtorva avantaje (productivitate, precizie etc.). In funcfie de forma, dimensiunile gi pozilia suprafefei sunt folosite urm*toarele procedee de prelucraie (fig.I2.10): - frezarea cu frezi - melc; - mortezarea cu cufit - roat&; - strunjirea cu culite rotative pentru prelucrarea prin rostogolire. F'rezele-melc peutru profile neevolventice lucreaz[ dupi o schemd echivalenti cu danturarea prin rostogolire a ro!ilor cilindrice

cu dinli &epli cu ajutorul frezelor melc * modul. La rAndul lor, cufitele - roat[ pentru danturarea prin rostogolire a profilelor neevolventice lucreaz[ dupd aceeaqi schemi cu cea a cufitelor - roat6 pentru danturarea prin rostogolire a profilelor evolventice gi se folosesc in special" in cazurile in care este necesard danturarea
-96-

(canetarea) unui capdt de arbore, care nu poate asigura inserierea f[rd a unei freze-melc' interferenlE cu pregul, -rotative servesc pentru rrelugraSq arborilor cu culitele generatoare curbilinie (m|nere), cu supfafete elicoidale sau toroidale
(de revolufie).

pieeJ

FiGscr

Figura 12.10 Scule pentru prelucrarea prin rulare a pibfilelor


neevolventice 12,3,5 $cule pentru
4
4

=.-=

tqire* p6r{ilor frontale ale danturilor

Ii

Rofile baladoare din cutiile de viteze teb-uie rotunjite pe partea frontaiE a danturii, pentru a inlesnii cuplarea lor' Aceasta operalie se face de obicei numai p una drn fetele laterale ale danturii gi consti din prelucrarea muchiilor frontale tn form[ de rae[ (rotunjirea) sau rectiiinie (te;irea)' Fentru rotunji-re, tegire sau debavurare pot fi utilizate freze-

deget, culite Fentu rotunjit (numite


elicoidale" 12.4. Scopul

gi freze clopor) sau freze

lucr*rii

Consti

in cunoagterea formei constructive qi a geometriei

sculetor pntru dantuare.


1

Urrnlrindu-se clasificflrile prezent&te, se vor identifica sculele nnodui lor de utilizare' expuse, - indicdndu-sestudiul elementelor constituente ale p[4ii active a Se va efectua fiec6rei scule gi alegflndu-se sistemul de referinlI constructiv se va
-97 -

defini orientarea felelor gi muchiilor, particularizdndu-se elementele specifice.


12.5. Desfigurarea

lucrflrii

apchietoare.

standul de rucru congine cele mai uzuale scure din categoria sculelor de danturat Pentru sculere expuse se va efectua studiul elemontelor pa4ii active (faF de degajare, fap de ;;;ht"-uitiirro*", t'is, fa{ete etc') se va recunoagte geometria constructivt a p64ii

ut**,

12.6. Observafit Si aoncl,rzii

fiecare categorie in parte.

Referatul va cuprinde clasificarea sculelor expuse

, pentru

schile reprezentind mod*r de lucru qi geometria constructivE a sculelor analizate. se vor menliona particuraritEfi de construcfie gi utilizare.

se vor face

-98-

BIBLIOGRAFTE
Pr-oiectarea 1. Enache, $t,. Belous' V' didactica 1983' 9i pedagogrci' B*,G;,;dttura (vol' I' 2. Enache , $t', l'i]'Qhnobgra '"ul'ti''os'hi"ioo'e guc"rlqtl, iditur; Tehnic6' 98-7' 988'
1
1

sculelar aqchietoore'
ID'

3. Enache ,

4.

, T' Calculul plTehnic1' 1962' Bucure$ti' Editwa sculelor wq'tru danturare' 5. Minciuo C P';;:;;;'qi "n"atsia 1986'
Lizilrescu
Bucttresu' Editura Tehnicl'
6.

indrumar E'a' Scule a4chtetoare' Bucureqti' 1982' Litografie Institutul Politehnic construclia sculelor aschietoare'

$t',

de laboralor'

1989' C- n"qtrilo''n**t9ti' EdituraTehnicl' Minciu, indrurnar de proiectare' -7. Minciu, C., g^'-Xit' agchietoa'u' I 995' 199-6' gt'";*qtt' Editura tvteuopol'
8. Sauer,

9. Secari, ca- pi't""i'i" didacticl d Pedagogici' 1978' Sibiu' gi pio"trca sculelor aqchietoare' 10. $te{iu, fl'.', i'i iioi* Editura Universitilii ' 1994"

L.

Sculei"it*t'*""'

iaa*

1978' Bucuregti' Editura Tehnica' iyil'3toare' Bucureqti' Editura

-99 -

--'-'

CT]PRINS PREFATA
LUCRAREA NR I

ASCUTIREA CUTITELOR DE STRITNG.. LUCRAREA NR 2 ASCUTTREA BURGHIELORELICOIDALE. . ... ...."20 LUCRAREA htR.3 CONTROLUL BURGHIELOR ELICOIDALE... : ... ... . .: ... -28 A LUCRAREA NR. 4 cu rREI rAI$IJRI.. . . ..3s FREZAREA DryIrygR IREZEI-DISC L{ICR,ARNA NR"s

FREZAREADTNTILORFREZEIUNGHIUIARE.. "

. .......4i.
... ... ... .45

LUCRARSAI\TR 6 ASCUTIREA $I CONTROLUL FREZELOR CILINDRICE

ELICOIDATE

LUCRAREA NR.7 i ASCUI.'IREA $I CONTROLUL DINTILOR FREZEI ... ... ;. cU TREi TAI$URI LUCRAREA NR 8 DETALONAREA PRIN STRUNJIRE A DINTILOR FREZELORDISC pROF',ILATE.......

DISC
i.

- LUCRAREANR9

..........."57

PART]CULARITATNb GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVE ALE SCULELOR PENTRU PRELUCRAREA F{LETELOR.. . . . . . . ..64 LUCRAREA I{N- 10 PARTTCULARITATI GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVE ALE FREZELOR.. ....-.:. 71

LUCRAREANR

11

PARTICUTARTTATT GEOMETRTCE ${ CONSTRUCTTVE ALE SCULELOR PENTRU BRO$AT.

4 LUCRAREA NR. 12 PARTICULARITATILE GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVE ALE SCTILELOR PENTRU DANTURARE BTBLTOGRAFIE. .. .. . .r. ,.. .. : :: .. CUPRINS .........
.:r....100 '

- 100-