Doina IACOMI Gornel St-AvtlA

PROIECTAREA SCULELOR
A$CHIETOARE
:

irrronuueR'DELABoRAToR

UIS\TERSITATEA PlTEgTl '- '.''

Gatedra l"gi""ie .Manageriali Ii Tehnologici

"r999
 PREFATI

indrznnarul pentru lucrdri de laborator la disaiplina

PROIECTAREA SCULELOR ASCHIETOARE conline 12 lucrdri care
permit fundarnentarea cunogtinlelar de exploatare Si tehnologie de
execulie a sculelor agchietoare.
Lucrdrile prezentate se referd Ia cele mai reprezentative
categorii de scule agchietoare utilizate tn producgie: culite de stnnE;,
burghie elicaidale, frete, scule pentru filetat, broge, scule pentru
preluerat danturd.
Scopul general al acestor lucrdri este acela de a campleta
ctmoStiinlele teoretice predate la cws cu aspecte practice privind:
- tipuri canstructive de scule agchietaare qi modalitdyi de
utilizare;
- aperalii specifce ale procesului tehnologic de fabrica[ie Ei
realizarea lor practicd, tn laboratar;
- modalttdli gi instrumente pentru controlul parametrilor
geometr ici ai seulelor asch ietoare.
Fiecare lucrare este structuratd fn urmdtoarele capitole
principale: twEiuni de bazd, in cuprinsul cdruia seface o prezentare a
bazelar teoretiee ale lucrdrii, congiruttul lucrdrii, tn care se identificd
problemele ce trebuie rezolvate gi se prezintd scopul lucrdrii,
desf$urorea lacrdrii, tn care se dau indicalii privind madul de
reglare gi manipulare al utilajului pe care se va efectua practie
lucrarea, se prezintd succesiunea etapelor de lueru gi se propune
rnodul in care vor fi prelucrate rezultatele oblinute, obsewagii gi
concluzii, tn care se dau tndrwrndri tn privin{a discutdrii rezukatelor.
indnmnrul este destinat studenlilor din unul IV de studiu de la
specialitatea Tehnologia Consnuctriilor de MaEini, prafilut Inginerie
Manageriald gi Tehnologicd.

AUTONI
tii$ul, prin rntermediul ei acesta venitrd in cotraci cu strmd ,fu
material ce trebuie indep6rtat sub formi de aqchii. Se mgi numegrc 8
spatele tiiigului.
Fe{ele active pot fi suprafete plane sau curbe- I inir de
interseqie intre dou5 fele active de nume diferite se nume$te nrclir
sculei (3). Ea este planl sau spafiali qi reprezintii gp11Er6g-6a
elementari sau materializalf a sculei a$chietoare.
Elementul de referin{E al p64ii active, cu rolul de a i@rta
adaosul de prelucrare sub formi de agchii qi a genera sup'fafa{a de
prelucrat, est€ tiisul sculei (4). Este definit ca fiin_{1{$!91_diedru
finit formatinjurut unei muchii (diedrul solidAVMBHDE F G )'
Dup[ rolul pe care il are in procesul de agchiere' tliqul este:
' tdiq principal su de atoc, aflat pe direclia avansului &
generare, cu rolul de a detaqa aSchia;
tdig secundar sau netezitor cu rolul de a forma suprafala
prelucratS, de orieutarea gi calitatea hn depiuind rugozitatea acesteia.
Corespunzitor
-(de celor doue tip"ni de tei$uri se deosebesc muehii
principale atac) Si mtrchii seandore hetezitoare). Proieclia
hocniei pe ptanul de bazn deprmid rmrchra aprenld (linia Ar Vr
I
Br).
Intersecpa dintre doui mrrchii vecioe f€prezid un virf al
tiigului. Dintre toate v6rfrrrile mei scule pnul estc considerat vdd
principal rlr, fiind cel mai proeminent gi luind m$cile din inenecga
muchiei principale cu o muchie secrmdar5-
Razr de rotuniire (r") reprezintl raza cerc'uhd de rrcsdarc a
dou6 muchii veoine; raza se misoard in plmul de bsze (fig 1.2 a).

cl
Figura 1.2 Muchii de trecere
b.tliq de trecere,
a.raz6.de rotunjire;

-4-
 in tocut razei de rotunjire se poate adopa o muchie de trecere,
de l[fime b" (fig. 1.2 b). Atiit razz de rotunjire, cAt gi muchia de trecere
contribuie la creqterea rezisten,tei mecanice gi termice a vf,rfului sculei,
punctul cel mai solicitat al tiiiqului.
Raza de ascudire (p) reprezinti raza cercului de racordare dintre
urmeie felelor de degajare gi agezare intr-un plan de sectionare
oarecare (fig. 1.3)

Figura 1.3 Raza de ascupire

Existen{a razei de asculire este avantajoas[, dintr-un punct de

vedere, ea conducdnd la cregterea rezisten{ei mecanice gi termice a
vtrfului sculei. Dup[ cum se va vedea, nu trebuie sd se exagereze
mlrimea acestei raze.
Fa{etele sunt suprafele de dimensiuni mici practicate pe fefele
active, in apropierea muchiei. Faletele & pe fata de degajare gi L pe
fala de a$ezare (fig. l.a) modifici local orientarea fefelor active. Au gi
rol de ghidare a sculei ?n suprafala de prelucrat gi constituie suprafele
de aqezare in operaliile de ascu{ire gi control.

..El

Figura 1,4 Fa[etele fefelor active

Culitul de strung se compune, in afar6 de partea activdo din

partea de pozi[ionare - prindere (corpul], cu rol in orientarea gi fixarea
sculei in magina - unealti, tn vederea prelucrlrii.

-5-
 L.1.2 Geometrie cu{itului de strung

sistemul de referin$ constructiv este un sistem triortogonai

drept, notat oxyz (fig.1.5), sensul axelor fiind stabilit dupn urmitoar€,
regull generalE:
- il€ Oz, numiti ax6 constnrctive pnnsipald, are sensul
migcfrii principale de agchiere probabile, dacE piesa se considere fr'xn
qi se deplaseazi numai scula;
-axa Ox are sensul miqc[rii de avans probabile;
a"xa oy fonneazi cu celelalte dots. un sistem triortogonal
drept.

Figura 1.5 sistemul de referintr constnrctiv gi planele secante

Planul oxy se numege plan de bazn constructiv

fpB). Se mai
definegte ca element de referinta un plan frontal (F) care congine
tangenta la muchie in p'rctul considerat qi este p."p*or.rtar pe
planul de baz6 constructiv (frg. 1.6).
unghiurile sculei determinate faE de axele sistemului de
refennp constructiv se numesc unghiuri constructive gi se definesc
dup[ cum urmeaz[:
' unghiul de degajare constntctiv y in punctul curent M este
unghiul diedru ascr$rt format intre planui tangint la fafa de degajare
(D) $ planul debaznconstructiv (pB)

-6-
 - unghiul de asezare constuctiv a in punctul curent M este
unghiul diedru asculit forrnat intre planul tangent la fala de agezare
(A) qi pianul frontal (F);
- unghiul de inclinare a muchiei I in punctul curent M este
unghiul format intre tangenta TT la muchia real6 pi planul de baz[
constructiv (PB). El este considerat pozitiv cdnd punctul M are cota
zlamsi micd decfft cota virfirhli zv .

Figura 1,6 Unghiurile consfructive ale cu{ihrlui de strung

- unghiul de constructiv 1 in punctul curent M este

unghiut ascu{it format'tac
de proiecgia tangentei pe planul d€ baza r1T1
{tangenta la muchia aparentf) gi axa Ox;
- unghiul de ascuy.ire [i este unghiul diedru fonnat intre
planele tengent€ la fafa de degajare (D) qi de agezare (A);
wtghiul de profil r este unghiul plan fonnat intre tangentele la
dou[ nauehii aparente, pnncipaid qi secundarE, vecite"
ungbiurile de degajare, de agezare gi de ascugire sunt unghiuri
diedre, a c6ror m6surb trebuie exprimatd intr-un plan nonnal
Cr-Tl p*
muchia diedrului" Din considereate legate de conslruc{ie, proiectare^gi
asau,tire, este necesar a se cunoagte mx.rimea acestor unghiuri gi in alte
plane dec6t cel nornral pe muchia diedrului. se difinesc, astfel"
urmitoarele plane secante principale (fig.1 .5):
' planwl secant (x-x), plan paralel cu plan*l constnrctiv de
referinfi xoz. unghiurile formate in acest plan primesc indicele x (c,,,
F*,Yn),

-7 ^.
 -planul secant (y-y), O]an^ paratel cu planul de refennli
pnmesc ildrcele y-
,oo.t ortiu yoz" Ungblt it"'t"ul"i in acest plan
(ay, r 'pi*"r
\-rl'Fy , Yy ), (N-lt), plan normal pe plan}l de baz6 5i pe
secant
sculei in acest plan
muchia aiarente an pfanf de baz6. Ungh*rrile
primesc indicele r (tr', Fo, To)'
Pentru o parte activ[ oarecare, in figura
i'7. sunt reprezefitate
*"1i*it" cu planele secante principale. in vederea centralL carej'
r"ei-t"tA
-up?**ntilep*i..1iu pil4ii actlue.pe planul fe-baza construcn\ i?B
9i ungllunle
aparerite,'principali $i secundard" fyry
ln vedere.
principat r, de atac secundar x1 ,gi de profil e.
dupa
ii
"*
s[geataA,apareunghiuldeinclinareamuchieiT"inader'6"rati
mirime .

Figural.TUnghiurilesculeiinptanesecanteprincipale

Semnelepentruungbiuriledepozrliealef4e|olactivegiale
rnuchiilor ," ,iubile*c {r,nc1ie de planele sistemului de
referinp
Astfel:
*o"rtto"tin gi direc{ia migcfuilor in procesul de agchiere.
*gn'oraeae-eajareesteconsideratpozitiv.ga''dplanul
tangent ta iala de degaJare (D), negtru punctul considerat }vt se
pnn virtul V al scuiei (fig' 1-8 a);-
" planul de bizi 1pn) dus
n#rt* sub
e*"-"']
uf.*rl este considerat poziliv cdndalanul frontal
"r6r,iria- pianul fe,tei de
(F) nu intersicteaza (A)' frgura 1'8 b;
T"3a*
- unghiul de atac este pozitiv intotdeauna;
-8-
 - unghiutr de inclinare a muchiei este coilsiderat pozitiv c6nd cota
vdrfului faia de planul de referinlA este mai mare decet cota punctului
curent M (fig. 1.8 c).

{rot-

Figura 1..8 Semnele convenfionale ale unghiurilor constructive

Sistemul de referin{5 cinematic (numit qi sistem de referinl,a

pasiv) este propriu maqinii-unelte pe care se monteaa6 scula
aqchietoare in vederea prelucririi sau ascu{irii. Se definegte a fi un
triedru fiortogonal drept notat AX'YZ, axele sale stabilindu-se fune{ie
de sensul qi direcfiiie migc1rilor de generare rectilinii gi de rotalie
furnizate de lanfurile cinernatice' generatCIare ale maqinii-unelte.
Prin convenfie, Gxa OX este paraleli cu axa de rotalie a piesei
sau a sculei a4chietoare (corespunz[tor procesutrui de agchiere
considerat), in general, ea fiind paralell cu generatoare& teoretic[ a
suprafelei prelucrate. CSnd miqearea principal[ este rectilinie, se
consider6 c6 centrul de rotafie se g6sqte la infinit.
Axa OZ, numitfl qi axd principald cinematicd, are sensul qi
dreclia mipirii principale de agchiere, dacd se considerd piesa frxl 9i
s-ar deplasa numai scula.
Axa OY se alege paraleli cu una dintre miqcdrile de avans, astfel
incflt s[ formeze impreun6 ou celelalte dou6 axe un sistem triortogonal
drept.
Fentru prpcedeul de prelucrare prin strur{ire, sistemul de
referin{5 cinemaiic al strungului este reprezentat in figura 1.9.
Axa OX este paraleli cu axa miqcbrii de rotafie principaH (a
piesei) n* gi paraleld cu direcfia avansului de generare vr1 (s&u vr* ),
prin urmare paralel4 cu generatoarea teoretic[ a suprafelei preiucrate.
Axa OZ are sensul gi directia vectorultri migcdrii principale v*, dac6
piesa ar sta pe toc qi s-ar reiti cufitul. Axa OY are direcfia migc4rii de
avans vs (sau v* ) cu sensul stabilit astfel incdt s6 formeze impreund
cu celelalte doul axe triedrul triortogonal drept.

-9-
 Figura 1.9 Sisternul de referinfd cinematic al strunguiui

Unghiurile de orientare ale elementelor pirtii active a unei scule

agchietoare determinate fafl de axele sistemului de referinltr cinematic
se numesc unghturi einematice sav pasive tfig. 1.10). Ele au aceleaqi
definilii ca qi unghiurile constructive omoloage, cu deosebirea ci sunt
rapo(ate la elennentele de referinfi ale sistemului cinematic (axe,
direc{ii, piane). Ca notare, pentru a le deosebi de cele constructive,
unghiuriie cinematice primesc fie o bar[ deasupra simbolului, fie
indicele p (ungbturi pasive):
- r'nghi de degajare cinematic. y ( sau yo);
- unghi de agezare cinematic d ( szu on),
- unghi de atac cinematic T ( saurn);
- ungld de lnclinare a muchiei cinematic I {sau \).

Figura 1.10 Unghiurile cinematice ale cufitului de strung

- 10-
 $i in sisternul de referin{l cinematic se definesc, ca pi in
sistemul de referinfi consfi-uctiv, aceleagi elernente de refenn{6: planul
de baz6 cinematic ( PB" sau FBn ) qi planul frontal cinematic, un plan
perpendicular pe planul de bazd cinematic qi care conline tangenta la
muchia reali in punctul considerat.
Fentru rn6surarea unghiwilor diedre cinematice, de degajare yoqi
de apezare on se folosesc cele trei plane seeante principale, (X-X), (Y-
Y) gi iN-N)" rn[surile unghiurilor notf;ndu-se corespunz6tor: ]o*, d,px,
Ypy'&ty, ?pn, u*. ,

1.L.3 Metode de ascu{ire a cu{itelor de strung

Asculirea este opratia final6 care se execut6 asupra culitelor de

strung ;i determin[ capacitatea de agchiere a sculei qi calitatea
suprafelelor prelucrate cu acea$ta.
' Ascufiren qi neterirea cu$telor de strung trebrrie s6 asigure:
- geometria cerutfl a p[r,hi active;
- rugozitatea corespunz[toare peRtru partea activl;
- pistrarea calit6lilor fizico-mecanice ale sculei.
$e cunosc mai multe metode de ascu{ire gi netezire:
- metoda abrazivl;
- metode eleckice (prin scdntei electrice, an'sdo-mecanic6"
prin contact electric);
- r'ectificarea chimico-nnecanic6 (pentru piscu{e din carburi
metalice).
Metoda abrazivb este cea nnai r[sp6ndit[, fiind sinnplu de
realieat. Prezjnt[ dezavantajd e[ poate produce microfisuri, c6teodatd
qi fisuri, mai aies in cazul carburilor metalice, materiale fragile gi cu
conductibiiitate tennicE mic[. De asemenea, la ascugirea o]elurilor
rapide pot apare arsuri.
Aceste deficienle pot fi id6turate dacfl se respectd mai multe
eondi$i, prinfe care: alegerea corecti a caraeteristicilor pietrei
abrazive, folosi.rea unui regirn de ascu{ire corespunziltor, utilizarea
dispozitivelor pentru orientarea gi fxarea cufitulur in vederea ascr4irii,
realizarea netezirii dupd asculire, pentru micgorarea rugoait6gii qi
intr*turarea sfi'atului def,ect.
Ascufirea mecanic[ a cufitelor din o{el rapid ctxnport6 dou5
operafii, degrogare Ei finisare, ear€ se execus ccssesutiv pe t'efele de
l! -
 9i caracteristicile
a$emre qi de degajare, cu I"gtTT. de
a.Echiere
in tabelul 1 .1.
discului uU*"lu recomandate
Tabeh 11
Lirnt Gr. Du- V6" fust srq
Mat. Tipul Mnt
ochi/ ritrtc mls nm/ro mml
scull ascufirii ebreziv
tol t nin
r+-o
o,tel Degro- Etectro- Cera- 36 L 20- 0.03 -
rapid sare corund mic _iq 0.08

Finisare Electro- Cera- 60- H-L 30- 0.005 - 44

mic 80 50 0.05
corund
Cera- 36 LM rz- 0.0? - 3-5
Car- Degro- Carburi
siliclu mic l5 0,05
bun $are
met* neasri
lice Finisare Carburb Cera- 4U M-N l! 0.005- 3-5
mic 80 ?0 0,03
siliciu
verde
Netezire Carturi Ba- r5c M-N zt 0.005- 0,8-1
che 1E0 30 0,01
siliciu
verde firn
I r_l{ 1-1.5
Carbur[ Para- t8&
j
bor fini 230
Cuburi Ba' l5G M-N ; t2- i o,oo5- l-1,5
lvfat.
cetr&-
Finisare
siliciu che- 180 i
I
rs I o,ot
mice verde lirl I

Netezire Ca$url Para- 18G I,5.f 0,8-1

bor, fini 230
dianant

l.l.4Calcutulparametrilordereglareaidispozitivuluide
escu{ire a cu{itelor

vederea reglirii dispozitivului de ascu$re a culitelor

ln
(menghina tripivotantr) este necesar si se calculeze
paranetrii de
;A;A u""rtolt, pornind de la valorile unghiurilor constnrctive ce
s" dotese a fi obfinute prin asculire'
Acesteunghiuri'uotdut"inplanulsecantN-N'perpendicularpe
muchia aparenti gi sunt urmbtoarele:
-
€rn, Yn, ?[ , X. (pantnr t5iqul principal);
-
crtn,?Cr(pentnrtli$ul secundar)'
$i l"r rezulti, ca unnare a
Unghiurile Tr,, faptuiui c[ fata de
dogajare este unicl.
_tz-
 Initrial, inaintea ascutirii, sistemul de referin{i. constructrv al
cugitului este identic cu sistemul de ref,erin{d cinematic al maqinii de
ascu{it (figl.1l).

Figura 1.11 Pozi{ia sistemului de referinlA construetiv al oulitului

fap de sistemul de referinfE cinematic al maqinii-unelte

Parametrii de reglare ai menghinei tripivotante sunt unghiurile

de pivotare r1x , ey , Qz , cu car€ axele sistemului de referin!f,
constructiv (m"atsrializat de menghin[) se rotesc faf6 de axele
sistemului de referinlE cinernatic, oonsiderat fix, (al maqinii de
ascu{it)" p€ntru a se putea realiea asculirea cu partea frontal[ (din
planul OYZ) a discului de rectificat.
Se face precizarea c& rotirile sunt pozitive dac6 sunt realizate in
sens direct trigonornetric, pe drurnutr cel mai scurt (cu unghiuri mai
mici de l80o).
Asculir*a se real,izeazi pe fata de agezare principal[" pe fala de
degajare gi pe fala de agezare secundar&, calculdndu*se pentru fi-ecare
dintre ele unghiurile de pivotare necssare.

-13-
 Ascu{irea pe fata de apezare principall
conform ngurii 1.7, ecuafia planului fefei de afezare pnnoiple
rr., in sisteur de referinlS oonstructiv este:
(n")
xctg7tt- Yctgyy- z =0 (t l)
unde:
(12)
fljlo.=sinfct\d,n*cosrtgA'
sin YgA'
\",r o, = cos xctg &^+
Folosind relaliile de leg[tur[ intre coor&natele constructive qi
cele cinematice, de forma:

f* = o,X +b"Y
+ cxz (t.i)
1l=arx+brY+cyZ
lz = q,X +b,Y + c,Z

se poate scrie ecualia planului felei de a$ezarc principali foi srstem de

referin$ cinematic:

x {a,ct E a, - (t, ctg o, - o,} - Y lb. ct g a, - b

"
c tg o, - b
=)
-
- Z(c,ct1at- crctg6, - c")= 0
(l 4)

unde au. , Ly,...cz sunt cosinugii directori ai axelor sistemului de

referinli constructiv fali de anele sistemului de referi4i cinematic.
Metoda utilizat[ pentru calculul cosinugilor drectori este
metoda pivotirilor. Se obfin urmfltoarele relalii:

. ch = cos % cos tl, - sin r7, sin 4 ,stn ry

"

tty* -oaln,$h ?,

s, = sin q + sin r;,cos 17" sh ?"

raasrl z

$,= aosQrsinrT, + sinrT,sin 4rcosr7"

- 14-
 b" = cosry,cos?"

[, *
= sin ryr sin ry sin rJ"cos ry/ cos ltz
"
c* = -costlrshrl, (l.s)

c" = sin4,

Cz = ga$fl *CO$ ry'

Ascu{irea pe fata de agezare principall p{e!}qye aducerea

acestei fele intr-un d;" F rtrt cu planul frontal YOZ
al discului
abraziv. Din punct de vedere analitic, aceasta inseamn[
ci planul n"
este paralel cuPlanul X:0, adici:
(1.6)
a, - b rctg o r- =a
t b,ctT
b
"
lc,ctg a,- c rctg a r- c
"
=0

inlocuind in sistemul (1.6) expresiile cosinugilor directori date

de relaXiile (1.5), se obline un Jis6m de do*i ecuafii cu trei
necunoscute: tl*, l'ly , Tl" .

,' Consider0nd r1*:0, se ob{ine:

t
7
q,=o
tl,=-ex (i.7)
I
14, = arcr'g("tg s r"^ s,),
Ascu{irea cufitului pe fats de degajare
Procediindu-se similar ca pentru fatp de L;ezerc PrinciPaltr, se
obline ecualia planului felei de degajare nt in sistem de referin{i
cinematic de fomra:
x\o,,g y,* {t ytg r - o * r lb'ts r, - b rtg r, - b
v ") ")
-
- zG,,s y,- c ytgr" - o
(l 8)
"")=
in care:

frsr ,= srn FET ,- cos $tg)"

(1 e)
\rf f , = Pas ltg T ,+ srn TtgA
-15-
 Se pune condilia ca planul fepi de degajare, q , sE fie paralel cu
:
planul frontal al discului abrazrv (de ecuafie X 0), se considerd q*:
0 gi se ob{ine:

(
I
rl,= a
(1.r0)
1T
4r=;*T'
ry"= -arctgfrg T ,cosy,)

Ascufirea pe fa{a de agezare secundari

Proced6ndu-se la fel ca qi pentru celelalte doul f4e actve 9i
folosind relafiile p€ntru unghiunle teiqului sectmdar in plane s€cante
de forma:
(
(r l r)
)",got,= -ct9ausin 7r+tg hrcos2'r
| "rgOrr= ctgA'nsos 6+stn Trtg 7,
se oblin pentru unghiurile de pivotare relafiile:

I ry,=o
*ett
I ou= (1.12)

lr, =, * oi"rg("tgdrysin s,,)

1.2 Con{inutul lucririi

inlucrare se urm[regte prezentarea gi insu5irea crnoqtintelor
teoretice qi practice necesafe pentru ascufirea gi controlul ct4itelor de
strung, Se va efectua ascu$rea cufitului pe fefele astive, dtry6 care se
vor mlsura parametrii geornetrici ai- cufitului ascugit cu raportorul
universal.

1.3 llesflEurarea lucrlrii

13.1 Ascu{iren cu{itelor

Aceast6 operalie se executd pe maqina de ascugit UAS-200, cu

ajutorul rnenghinei tripivotante.

- 16-
 1.3,1.1, Ascufirea cu{itelor pe ft{a de degajare
s
se vor determina mai int6i pararnetrii de reglare ai menghinei
tripivotante (rl* , Qv , r1")" precunn qi parametrii de lucru' Se fixeazd
apoi culitul in menghini. Parametrii de reglare se determini cu
r*iuliitr (1"10), tn care ungtriurile Y* $i Ty so deterrninf cu rela{iile
(fig' i'i2):
1t.9;. Ordinea de reglare a mengfuinei este urmEtoarea
- se regleazi toate scalele menghinei la zero;
* se f,rxeaza cufifirl in meng-hina astfel ca suprafafa sa laterall din
stfrnga sE fie indreptatl in jos (acest lucru inseamni o rotire cu unghiui
rl2 ?n j'urul axei Oy, in sens Pozitiv;
- se roteqte menghina cu unghiul Y" dup[ scala verticala;
- se roteqte rnenghina cu unghiul q, duP6 scala orizontall.
x

S*"

Figura 1".12 Asculirea cu$itului pe fala de degajare

1.3. 1.2 Ascu{irea cu{itului p@in-cipaH

Parametrii de regtare ai rnenghinei tripivotante se determin5 cu
relaliile (1.?), in care unghiurile fl* gi fly se deterrnini cu rela$ile
{1.?). Ordinea de reglare a menghinei este urmf,toarea
(fig' 1.13):
- se regleazd toate scalele menghinei la zero,
- se fi.xeazd cu{itul in menghin[ astfel ca suprafa{a sa de bazx s5
fie indreptat6 ?n jos;
- se roteqte menghina cu unghiul q, dupd scala vertioald;
- se roteqte menghina cu unghiul r1" dupd scala orizontalfl.

-t'l -
 p€ntru ascutirea
Figura r.rr n"e"gg3ffililTl'I,HT
., ,r,-.s pe
-^ r-+,
fa{a de agezare s€cnn{lafl
t t.l'f.S Ascu{irea cu{itului
Determirareapararnetrilordereglarearmenghinei.rlplvotant€
grrl s determinl
se face cu relaliile (1.12),
tn care ung[iunle at* $i ca
reglare a mengbinei este aceeaqi
cu relaliile (f.11). O'-Jio"" de
**o iaP ae a$ezare Princig{l . -*: : in pezenta lucrare se dau ca
- oBsEnValii;fim-onrANTa
date inilial.rloghrorilu *, \n, X'
L' or;' 1t' Deoalece fap de
degajare cerut5
,r' rur""r.""a unghiurile 11o 9i )"1 cu
rela{iile:
"*;;4
l'gY ,^=
tgr
vcos rr- tgY
'sin
7' (1'13)

l r*rt, - tgy ,sin f i tgT ,c'osf l

in care unghiurile T* $i Yv se determinl cu relafiile (1'9)'

constructive
1.3,2 Controlul elementelor geometrice 9i

Du@asculireseexecuticorrtrolulunghurilorsr'tliactive(q',
menfioneazi
Se
I
yo, ?( , , ctlo ' ajutorul raportorutui universal'
,(J; qo., T1 y,rn rigteta raportorului se aqeazi
cx la mlsurarea unghiurilor '
principal NN'
A"pa aitt.f* ptanutui segant

-18-
 Valorile abaterilor maxime admisibile ale unghiurilor pi(ii
active a cutritului se dau in tabelul 1.2.

Tabelul 1"2
IT I Mlrimea unshiului Abateri linitf
Unghiuri de agezare (In, frtn S 80 + 30'
g-. Crr' ) 80 t10
Unghiul de degajare Ttt
( 12" 11"
rno
Y.> 12" -LL

Unehiul de atac Toate valorile +2"

nrincipal
Unghiul de atac Ir<5" t1"
secundar T.r ) 5o +- 2"
Unghiul la vdrf e < l00o *20
e > 100" t50
Unghiul de inclinare h:4"...10o fl"
amuchiei

Pentru mbsurarea elernentolor constructive ale cutitului se vor

folosi ;ubterul sau linia gradatn.

tr.4 Observatii qi eonclusii

Se vor tage concluzii privind modul in care s-a ftcut asculirea

cufitelor, atit in ceea ce priveqte precizia valorilor oblinute, cdt gi
a$upfa oauzelor posibile care au generat erori. Aceste sauze sunt fie
legate decaliulut se$it al fie de
parametrilor, reglarea
necorespunzitoare a dispozitivului, fie de efectuarea gregit6 a
controlului.

-19-
 LUCRAREA NR 2

ASCUTIREA BURGHIELOR ELIC ODALE

2.L. Noliuni de bazt

in acest capitol se face o scurtl prezentare a construcfiei gi

geornetriei burghiului eticoidat 9i a metodelor de ascu$re a acestuia.

2.f.1. Parametrii geometrici ai burghiului

Conform STAS 5?1-80, STAS 1370-80 qi figurii 2'1'

geometria constructivd a burghiului elicoidal defrnegte unghiurile
pe4ii active, care sunt variabile functie de pozitia punctului curent pe
muchia principlI, considerati rectilinie.

Figura 2.tr Geometria constructivi aburgbrului elicoidal

-20 -
.)..\
:4.
I
 Prin puncttii curent lv{,
sitmt pe muchia principal', se fac
secgiuni cu planele sgcante pnncipale
tangenta la muchia principal5 apArint4).
x-x fici-o'6G
normal pe
u\ {'lnghtul de degaiare constructiv yl6este definit in pranul o-o,
intre tangenta la farade
la trgE*" in punctur M gi normara in acer punct
suprafap gener.al'..d9-grl pr* rotirea
acestuia * :** axei
uuqslytu; ca ungfu diedru, sL masoarE in planul
normal ar muchiei
realg N-N gi se noteazd "/''n, , intre
acest unghi gi unghiur yu drn planul
secant o-o existi urrnitoarea relalie
{datn ie..sotu?i*dr"r*1,
(8
T,u = tg Y rcas fi,
(2. 1)
unde l'1a este unghiul de inclinare
a muchiei principale in punctul
M.
Unghiul de degajare in plan axial (planul
egai.:u unghiul
secant ,* f")**,*
tnclinare rrlla a elicei canalului de
'de- evacuare a
u.+:hilor'in punctul curent M (fata de dega3are
elicoidal).
i";;;; din canalul
Aplicdnd relaliile intre unghiurile sculei in plane secante gi
tinand cont de variagia unghiului j'e
inchnare a canalelor elicoidale cu
diametrul burghiului, se piate scrie urmdtoarea
relafie de dependen]i:

tsTv=3:y
p* +$Auct1tru
srn X, (2.2)
Pentru determin6ri uzuale ale unghiului
folosi relaf ia simplifi catd:
de degajare se poate

tgyu =D* . rydt

D sl:rry t2 3)
?n care:
cl este unghiul de inclinare al canalurui
erieoidar, in grade;l
ry - unghiul la v6rf al
Dr"r- dianretrur cercurui
burghiului, in grade;
unip*rhrr considerat M, in mm;
D - diarnetrul exterior alq{*utg ry
burghiul;,; *_
Din relafia (2.3) se to*tt*td ctrvalorile
maxime ale unghiului de
degajare se g6sesc la diametrul exterior
al bwghiului (T :
b' unghiu! de inclinare ar canarurui eri*oio"i 1g"... 33").
intre axa burghiului gi desfapurara o),-este format,
ri*"i elicoidare a #"#; dd;.
Acest wrghi variaei cu diameirut;;i;;
rela{iei:

-21-
.o1
 ts@w =*.,r, {2 4)

e. Ungbiul de apezare cr, cuprins intre tangenta la faga de asezare

intr-un punct M de pe tiig gi tangenta in acel punct la cercul descris de
el in junrl axei burghiului. Acest unghi se misoari in planul axial
X'X plan ce trece prin punetul considerat pe tiiq gi este tangent
la suprafala cilindrici a cirei ax[ este axa burghiului.
in punctele periferice ale bwghiului unghiul de a$ezare are
valori cuprinse intre 6o gi 10" crescdnd ca valoare spre prtea centrali
p6ni la 25o...30".
in sec{iunea normal[ O-O (frg 2.1) ungbiul de a$ezare se
determinE cu ajutorul relagiei simpiificate:

tga =tEA,r.sttrZ (2.5)

2.1.2, Ascu{irea burghielor elicoidale

Ascufirea se executii pe suprafa{a de a{ezare a burghiului la

magini de ascufit speciale sau la magini de ascupt universale previzute
cu dispozitive care permit obtrinerea unor unghiuri de a$ezare pozitive
gi variabile in raport cu diametrul burghiului. in practicd se utilizeazi
de obicei doutr procedee de ascutire;
a) Asculirea conicd (ftg. 2.2) la care suprafala de agezare a
burghiulBi facs parte din suprafala lateralb a unui con dezarat fap de
axa burghiului cu distanla k.
Ascu{irea se realizeazd imprimdnd dispozitiv'ului o migcare
oscilatorie ?n jurul axei conului imaginar tangent'la suprafafa plani
frontali a discului abraziv.
b) Ascufirea elicoidall (fig"2.3) la care suprafrp de aqezare a
burghiului este elicoidall.
Prin aceastii metodi se obfine o cregterc cu aproximativ 25 o/a a
unghiului de agezare al burghiuiui fa{n de metoda conicS" in schimb
datoriti acestui fapt rezisten{a filigului scade. De aceea ascu,Lrea
elicoidald este recomandatii la burghiele ce vor prelucra materiale moi,
iar ascutirea conic[ la cele ce vor preluera materiale dure.
 ,1.

Figura 2.2 Asculirea conis6 a burgbielor elicoidale

La ascufirea elicoidalfl, discul abraziv are o migcare de rota.tie in

jurul axei Or Or .trndependent de aeeast5 migcare, bucga 3 ?n care
-
ests montat arborele principal 2, se roteqte in jurul a,xei O O tn
*
sensul sdgefii b. in acelagi tunp, datoritE camei 4 9i tachetului 5, bucAa
3 ftnpreun* cu discul abraziv 1 executa o mirycare de dute-vino, dupl
sAgeiite c. Deci, discul abraziv I executd o miEcare ptranetar6 in jurul
axei O - O, o miqcare de translalie gi o miqcare de rota{ie in jurutr axei
sale.

Frgura 2.3 Ascufirea elicoidalE a burgbiului

n2
 Burghiul 6 este fixat in mandrina 7 gi se roteqte continuu cu o
turalie micd. Ptofilul camei cilindrice 4 este elicoidal, a$a cum rezult6
gi fefele de agezare principale ale burghiului.

2.2. Scopul lucrlrii

Scopul lucrfuii constil in insuqirea problemelor teoretice qi
practice pe caxe le implici cunoa9terea gi folosirea utilajului pentru
ascufirea bwghielor elicoidale.

-XzJ Desf{gurarea lucrlrii

2,3.1 Prezentarea matinii speciale de ascufit burghie

Asculirea burghiului se executi dupd metoda elicoidal[ pe

magina special* de ascuqit burghie 3659 M - U.RS.S.
Schema cinematici a maginii este prezentati in figura 2.4.
Migcarea de rotafie a pietrei'abrazive se realizeaei de la motorul
electric de 3 lov gi 1430 rot/min prin transmrsia cu curele uapezoidale.
Migcarea planetari a pietrei abrazive se realizeazi pnn agezarea
excenfrioi a ar<ei arborelui in raport cu a)ra bucgei, pnntr+ migcare de
rotafie intirziattr, prin curelele trapezoidale, rolile 7 Si M, pinionul
rigid 35, roataZ,un sistem de came asamblate cu pmonul 3 fixat rigid
pe axul II, roata intermediard 33, roata 30 gi bucga
Universalul s€ rote$te de la axul de dishibugie tr, rofle 16 gi
17" axul III, cutia de viteze cu ro{ile 20,23,19,22,18, 21, rcl;le 24,
25 qi mecanismul gurub-piulifi 2746.
Trei turafii corespund sculelor cu 2, 3, 4 dinf .
Avansul automat al sauiei se realizeaze de la manivela I; cu
ajWorul tijei 4 se imprimE o rnigcare de balans clicheurlui 5, in cuplaj
cu roata de clichet 6, care rotegte axul{ melcul 8 gi roab melcati 9,
migcarea transmilAndu-se camei I 0.
Caracteristicile tehnice ale rnaginii de asculit burghie 3659 M.
- diametrul burghiului .maxim 80 mm
min'im 12 mm
- unghiuldevirfalbusghiului .... 90"...140";
- unghiul de agezare realizat 6o. . ..20";
. .

- turaiia pietrei abrazive .. .1930 roUmin;

- lungimea universalului pentru scule
-24 -
 cu doi, trei, patru dinti. ..50, 33, 25 rot/min;
- nr. treptelor de avans automat . .. 8 " .

2.3.2 trdentificarea miqcsrilor de lucru necesare nscu{irii

Pentru realizarea asculirii fe{ei de agezare a burghielor dupd

metoda elicoidalE, sunt necesare urmEtoarele rnigciri de lucru:
a) Migcarea planetald a arborelui cu piatra abraziv[ intr-un plan
perpendieular pe axa sa, ceea ce asigur6 deplasarea suprafelei de lucru
a pietrei abrazive de-a lungul muchiei tiietoare a burghiului. Miqcarea
planetar6 se realizeae6 prin a$ezarea excentrici a axei arborelui in
raport cu axa bucgei;
b) Miqcarea alternativfi de translalie a arborelui cu piatra
abraeiv* intr-o direclie paraleld cu axa sa,
c) Migcarea de rotafie a universalului lmpreuni cu scula
aqcbietoare in jurul axei sale;
d) Avansul sEulei inf-o direcfie paralel[ cu axa discului de
rectifieat;
e) Migcarea de rota{ie a discului abraziv in jurul axei sale.

2.3.3 Reglajele ce trebuie efectuate in vederea ascu{irii

1, Alegerea curburii K a cannei cu profil elicoidal, funcfie de

unghiul de agezare ce tr"ebuie realizat.
Curburile K ale camei au urm[toareie ridiclri maxime aLe
zonelor de lucru:
K1 :5,582 mm
K2 - 6.403 mm
Kr:7.533 mm
Se cunoagte cE relafia de teg6tur6 intre curbura K gi unghiul de
aqezare ct este:
n.D
K -_.tpa
Z
(2.6)
unde:
D este diametrul exterior al burghiultri in mm;
Z - nurnirul de dinf.
2. Alegerea twafiei universalului func{ie de numflrul de dinfi ai
sculei de ascutit;

-23 -
 3. Alegerea treptei de avans;
4 Reglarea poziliei pirfri superioare a saniei funcfie de unghiul
de vArf al burghiului;
5. Reglarea pozifiei universalului funclie de unghiul la varf al
burghiului qi limitarea la lungime a burghiului;
6. Fixarea burghiului func{ie de lungirnea sa.
Dupa efectuarea tuturor reglajelor necesare se va executa
ascufirea experimentald. a unui bughiu cu parametrii geometrici
cunosculi.

2,4 Observa{ii pi concluzii

se vor face aprecieri asupra caracteristicilor metodei elicoidale

de asculire a burghietor, asupra preciziei gi caliuilii obfinute.
Referatul va cuprinde schila cinematici simplificatd a maginii
de ascu{it 3659 M cu indicarea miqcirilor de lrrcru qi calculelor
necesare reglajului.

z8
a

he
w

Figura z.+ snema cinemaiic-a a m-$t*t d"atqrt b*grrre-

-to-
 LUCRAREA NR.3

CONTROLTIL BI] RGHIELOR. ELICOTDATE

3,1 No{iuni generale

in asest eapitol se face o scurtl prezentare a construcfiei 9i

geometriei burghiului elicoidal.

3.1.1 Elemente constructive

Burghiele elicoidale (fig. 3.1) se compun in principal din

umritoarele elernente :
- partea agchietoare, lu , care participfl nemijlocit ta procesul de
formare a aqchiilor;
- partea util6, h , prev[zut[ cu doua canale e!.icoidale folosite
pentru crprinderea gi evacuarea agchiilor;
- g&ttil burghirdui,lq ;
,
- coada br:lrghiului, la care reprezintd partea de pozifionare-
fixare a acestuia, putfild fi conici sau cilindrici,
- cap6tul de antrenare-evacuare, 15 .
.v --i
". arf
@ ;

Figura13" I Elementele constructive ale burghiului etricoidal

Partea agchietoare a unui burghiu elicoidal cuprinde unndtoarele

elemente (fig. 3.2):
1 - fesele de agezare prineipale, reprezentate de suprafelele
frontale ale eeior doi din{i aqchietori;
-,7 -
 2 - fefele de degajore, reprezentate de suprafe{ele canalelor
elicoidale drn imediata apropiere a tiipurilor;
3 - feyele de aqezare secmdare, reprezentate de suprafetrele
fa{etelor dispuse pe generatoarea sculei;
4 - tdigurile principale, reprezentate de unghiurile diedre finite
din jurul celor douEmuchii principale;
-
5 tdiSurile secundare sau tiiigurile faletelor, reprezentate de
unghiurile diedre frnite din jurul celor doutr muchii secundare;
-
6 tdigul transversal, reprezentat de unghiul diedru irnit din
jurul muchiei transversale,
? - vdrfurile rnuchiilor burghiului.

7
.q
i/ ?6

Figura JC Elementele p[rfii arychietoare a burghiului elicoidal

3.1.2 Geometria burghiului elicoidal

conform figurii 3.3 parametrii geonetrici ai burghiului ericoidal

sunt:
a. unghiul de degajare normal y;r , misurat in planul N - N,
intre planul de baei axial ce trece prin punctul A considerat gi planul
tangent la fap de degajare in acel punct;
b. mghiul de asezare fl4, mf,surat in planul O - O [X X) infe
-
planul tangent la faF de agezare in punctul A considerat gi direcara
migcirii principale in acel punct. Planul o - o trece prin punctul A
considerat pe t5b gi este tangent la suprafap. cilindricd a c[rei a.:<d este

-28 -
axa burghiului. in figura 3.3 b citindrul este reprezentat cu linie
intrerupti-

r{-f{

--.t I
-

_ - t- I

Figure Geometria const'u'ctivfl a burghiului elicoidal

l13t
in punctele periferice ale t6igulur unghiul de agezare are valori
cuprinse intre 6"...10", mdrindu-se c[tre partea cenfialil pf,n5 la
25o...30", Aceastl variafie este impusn de fapul ca in procesul de
agchiere unghiul de aSezare funclional se micqoreazd pe mtrswa
apropierii de axa burghiului.
In secliunea normal[ N - N unghiul de agezare se determini cu
ajutorul relafiei:

tgcru: tgcra. sin; TJ.TJ

c. unghiul de inclirmre al canalului elicoidal o este format intre

axaburghiului gi desfdgwata liniei elicoidale a muchiei fafetei (fig.3.a]
Unghiul ro variaei cu diametrul D al burghiului conform relafiei:
ts,)A =*.,r* (3.2)

Figura 3.4 Varialia unghiului de inclinare a canalelor elicoidale

-29 -
 3.2 Con{inutul lucrflrii

Scopul lucrlrii consta in insuqirea metodelor 9i aparaturii

necesare controlului geometriei 9i elementelor constructive ale
burghielor elicoidale.

3.3 Desllquraree lucririi

Mflsurarea elementelor geometrice 9i constructive a1e brngbielor
se face cu ajutorul dispozitivului de control din figura 3.5 qi al
instrgmenteloi de m[surat, ca micrometru" gubler, raportor universal
sau optic.

Frgura 3.5 Dispozitivul de control al bughiului elicoidal

Scala gradati a rotirii burghiului are 2" pe o diviziune, sania

longitudinaltr se deplaseaz[ cu 2 mm |a o rotafie a qurubului
conductor, iar sania transversalf, cu 1,75 mm la o rotafie a gurubului
conducitor.
-30-
 3.3.1 Controlul unghiului de agezare

Unghiul de aqezare se mdsoari in mai rnulte puncte aie t[iqului

burghiului dup[ cum urmeaz6:
- se fixeaz[ burghiul in suportul 1 care permite fixarea qi,rotirea
cu unghiul dorit;
- se aqeaz[ axa comparatorului 3 prins in suportul 2 in
prelungirea axei brrghiului ;
- se plasaeaz[ vdrful comparatorului la prirnul diametru la care
dorim sd miswdm unghiul o prln realizarea unei deplas6ri a sanier
transversale dup6 sdge{ile K ({inand cont de caracteristicile qurubului
conducdtor).
- se roteqte burghiut cu un unghi 0 de circa 5"...10" (fig. 3.0) gi
se citeqte pe cadranul comparatorului mdrimea detaton*rii, respectiv
distanfa h din fig. 3.3 b, care reprezinti una din catetele triunghiului
curbiliniu A.2cD. cealalt[ catetd a triunghiului se calculeazd ou rela,tia:

t- -
lt.D^-0"
"_(mm\ (3 3)
350"

Figuna $-.0 Cont oiul ungluului

e de aqezare
\
..

Distan{a 1 reprezinti arcul de cerff parcurs in timpur mdsuririi

de citre punctul Az de pe fa{a de agezare a burghiului.
considerflnd triunghiul A2cD ca firnd rectiliniu {eroarea care se
face este de max. 2 o/o) se poate calcula unghiul de agezare cr: ajutorul
relafiei:

-
at
Jl -

L",t
I
 i.3600
a = arcry!-Qrade) sflu tga = (3.4)
n.Dn.0
Pentru determinarea valorii unghiului de a&zare la celelalte
diametre, se procedmz6 in mod similar, trecand rezultatele intr-un
tabel de forma:

D" (mm) 5 10 15 20 25
0o
h {mmi
tsa
G,o

3.3.2 ttlsurarea unghiului o de irclinare a camlului elicoidal

se realizeazja cu ajutorul comparatorului a$ezat ca in figura 3.7, adica
astfel incdt si palpeze muchia canalelor elicoidale perpendicular pe
axa bnrghiului. in aceasii pozitre comparatorul se regieaze lazera.

-*'*
F
Figura3l7' Controlul unghiului de iaclinare a camlului elicoidal

Se deplaseazi oompamtorul pe o lungime cunoscuEi / (cu

ajutorul saniei longitudinale) in lungul axei burghiului, apoi se roteqte
bwghiul cu un unghi A pen[ ce comparatorul ajunge din nou la zero.
Unghiul elicei pe diametrul extedor rezultil cu relafia:
D.a
tga = (3.5)
TI
unde unghiul rp se introduce in radiani.

- 5,r. -
 3.33 Controlul unghiului de at*c

tlnghiul de atac al burghiului 2 21 se detergrini cu o precizie

suficientli dand comparatorului din figura 3.8 o deplasare AR pe
direcXie perpendicular6 pe a>ia burgbiului qi m[surdnd cu ajutorul
comparatorului deplasarea Ah a palpatorului acestuia de-a lungUl orei
burghiului. Unghiul de atac se calculeazi cu relafia:
AR- (3.6)
tgy =
*{Sraae)

Unghiul la vflrf 2 y se poate masura gi direct folosind raportul

universal.

3.3.4 Controlul unghiului de degaiare \ tt

\;
Acest unghi se determin6 prin calcul folosind relalia:

tETt = (3.7)
D sinT

in care se introduc valorite unghiurilor ol $i X, 9i valorile diametrului

D4 pentru care s-a ficut mdsurarea unghiului de agezare.

-33-
 3.3.5 Controlul conicitifii inverse a burghiului
conicitatea inversi a fa{etei cilindrice, care se realizeazi in
vederea micqorlrii frec[rii fafetei pe suprafafa prelucrati, se determini
cu rela{ia:

K=Dt-Dr*,oo (3 8)
in care:
Dr este diametrul burghi'lui la varf, in mm; D2 - d"iametrul
burghiului la coadi, in mm; L - distanfa dintre secpuniie tn
care s-a
f6cut m6surarea diametrelor D1 qi Dz , in mm.

3.4 Prelucraret rezultatelor

cu ajutorul rezultatelor obfinute la determinarea valorilor ,

unghiurllel de ageare gi de degajare ale burghiulur se vor
trasa
curbele de varialie ale funcJiilor a:
f(D) qi r:
n[y. ror-u gi valorile
yrmale ate variafiei unghiurilor respective se prezinta in graficul din
figrna 3.9.
+.) *T-
I- - -------l
-+_* I

[*
-2o
/5 i-
r--

:tta n- )

Figura 3.9 variafia unghiurilor constructive ale burghiului

elicoidal
3.5. Observafu li concluzii
Pe baza rezurtateror obfinute gi a graficurui
din figura 3.9 se vor
trage concluzii asupra modului in care ia f6cut
ce priveqte precizia.
NuFr[ aat in ceea
parametrilor ".dld* obxinute, cdt gii" iri".t" vanaliei
respectivi. !" vor enunfa legte
prelucrxrii rezultatelor. in cazul obfineni
,"
-trnor ,.^G in urma
valori sau va'afii
anormale se vor arwr.oa cauzele posfoile ce
au ;;il ra aceste
rezultate .

-34-
 LUCRAREA F{R,.4

FR$ZAREA DINTILOR FREZ,W,\- DISC

cu TREI T.[rgURr
4.1 No{iuni de baz6

in acest capitol se prezint6 geomckia frezelor - disc *u trei

tEiWri qi metodele de execulie a dingilor acestora.

4.1.1 Parametrii geometrici ryi constructivi ai frezelor disc cu

trei t$iguri

Freza-disc cu trei tiiquri are dintii agezali atAt pe suprafala

cilindricE, cit gi pe arnbele suprafe{e frontale ceea ce determind
existenta unghiurilor de aqezare cr qi do degajare y, atdt pe partea
cilindricfl (a", yJ cfit gi pe partea frontalI (cnr, yr).
Freza prezinti gi doui tiiguri de trecere, caracterizate prin
unghiurile flt, h, Xt.
In afara elementelor geonnetrice prezentate mai sus, dintii &ezei
mai sunt ceracterizafi prin fafetele de agezare f qi fr, indtfirnea dinlitor
h qi h1, rczade la fundul din{ilor r gi ri, ryi unghiul golului dintelui u gi
ur {fig. 4.1).
in urma frezirii g,olurilor dintre dinfii frezei dispugi ardt pe
partea cilindric6 c6t qi pe cea frontali, trebuie s[ se realizeze
elennentele " yc, Ttt t), ul, h, hr, r, rr, f, fl, , urmflnd ca unghiurile de
agezare cr6, (r,6, cr", $i unghiurile tniqului de trecere ctt, yt, J(1 s6 se
reaLizeze ia ascu{ire.

4.1.2 Fletode de exeeu{ie a din{ilor frezei-disc

Executarea din$or frezei-disc se Wt€ face prin doui metode:

- turnarea frezei cu ajutorril modelelor de ceard ugor firzibile,
dupi care se execrdd nurnai ascufirea dinlilor;
- frezarea danturii eu freza unghiulard.
-35-
 Figura 4.1 Construclia frezei - disc cu rrej tar;rin

4.2 Con$nutul lucr5rii

Lucrarea urmiregte cunoagterea modului de rezoivare a

preiblemelor legate de stabilirea parametrilor de reglare precum
gi de
manewarea maqinii de fr9za! gi aparatuni necesare ia frezaie gi
controlul frezei-disc cu trei GiiEuri. pentru aceasta este necesar a
se
efectua calculul parametrilor de reglare gi respectiv frezarea ,lintilor
de
pe partea cilindrici qi de pe fefere frontale, dupa care se rla
face
controlul objinerii parametrilor geometrici gi construcnr r

4.3 Desflgurarer lucrdrii

Executarea dingilor frezei-disc cu trei tniguri se realizeazi pe

magina de frezat orizontald. Executarea canalelor se lace
cu o fiezd
unghiular5 conicr (srAS 3541-80), care are unghrul profilulur
egal cu
unghiul golului dintre dinlii frezei u.
- disc, Semifabncatul se
-36-
 n=2lr-sin(v+z -A)+srnrcctgv1I mm' (4.2j
2L ,inv-
in care:
. 360 (xD
A=-t __J ^\
,D\Z " )'l:
u este unghiul profilului canalelor pe circumferinl5 egal cu
unghiul profilului f,rezei - sculd, in grade;
Z - num[rul de dinfi ai frezei -disc cu trei tnr$uri;
f - lnlimea fafetei dingrlor de pe cucumferinfa" in mm.
Dupi ce s-au efectuat reglinle de mai sus, se pomegte magina qi
avansdnd semifabricatul cflte freza-scul5" conform metodei de frezare
contra avansului, se taie un dinte. se efectueazi apoi divizarea gi se
executi tiierea celorlalfi dinli de pe partea cilindricn.

*Tto

i{aLr"u{

Figure 4"3 Pozifia frezei-sculfl fa!6 de semifabricat la executarea

dinlilor de pe circumferinl6

-38-
 4.3.2 F rwrea din{ilor laterali

Dupe ftezar3a dinflor de pe circumferinp

se executi frezarea
dinfilor laterali ai trezer.
Pentu aceasta axa capului divizor se
inclini sub unghiul r care
se calculeaztr cu relalia:
sinz = tg6 .ctgvo
(4.3)
in care:

6 estepasutunghiularal *ezei( ^ 360"\

=z in grade;
\u )'
ur - unghiul profilului canarelor dinlilor
laterari (egar cu unghiur
profilului frezei-scul[), in grade;
Z - numirul dinlilor de nez*.
Pozifia frezei-sc,,ti fafi de semifabricat
paramctrii de reglare ar gi hr (fig. se determini cu
a.a).
Deplasarea pe orizontala u', ," calculeaza cu relafia:
D.
4, =
TsutYt [mmJ V.4]
Deplasarea pe verticartr h1 se carculeazE
cu fonnura:
. =L#['*t,
ln( *snrr 'ctsv, (rrun) (4 5)
in care:
'rI)-*l],g,
Tr este ungfuul d9 deqajare al din{ilor &ontali, in grade.
fi * l'fimea faptei pe lungimeaneceu
dinte frontal, in mrn.

i
I

i
I

I
I

Figura 4'4 schema de reglare pentru

executarea dingilor frontali

39-
 4.4 Observa{ii gi
"sas[rrzii
se vor face obsewafii asupra cauzelor posibile care au
condus ra
eventuale erori de ftezare.
se vor face observalii asupra modului de regrare a maginii de
fr:"ut precun gi a metodei de frezare a dinfilor hezeiansc cu trei
tiiguri.
Printe cauzele mai imporante care pot duce la rezultate
anormale se menfioneazi:
- bataia prea mare a dornurui pe care se monteazE freza;
- reglarea necorespullzitoare a maginii de frezat;
- uzura prea marc a din[ilor frezei-sculi.

-40-
 LUCRAREA N[R.5

FREZAREA DINTILOR FREZEI UNGHIULARE

5.1 Nofiuni de bazi

Frezele unghiulare sunt freze disc care au generatoarea inclinatf

dupi una sau doui direcXii fa|6 de axa scul€i. Aceste freze se
construiesc ou coad5 pentru diamefe mici, pdni la 40 mm gi cu alezaj
pentru diametre mai nrari.
Frezele unghiulare posedl doul r6nduri de tdiguri, dintre car€, l,a
frezele simple unghiulare (cu diamerul mare al frezei dispus pe partea
cozii), unul este dispus pe partea frontall (fig. 5.1).

v.r= 4aJ3L,

Frgura 5.1 Construcfia frezoi unghiulare

Golurile dintre din{i se executil prin frezare, cu ajutorul unei

freze ungtriulare avdnd ungliul profilului egal cu unghiul gotului
frezei semifabricat, u .
Fateta f qi unghiul de agezare u^ se oblin in procesul de ascufire.

-41-
 5.2 Reglarea mapinii - unelte a capului divizor
Ei

La frezele unghiurare, incrinarea fundurui canalelor

de evacuare
a a'gchiilor nu cioncide cu cea a generatoarei exterioare (e
5 l)t.D."
* e1, rrg.
la proiectare, este-nevoie s[ se stabileascd'gi valoarea
3"?eu:
unghiului de inclinare a fundului dinlilor in rapoJ ,u-u*u
sculei,
parametru care se forosegte la execufie, pentru
inclinarea
coresprrnzltoare a axei capului divizor fa]d de axa
maqinii.
cazul tfi.iquritor iispuse p"-g"rr*r"toare, unghiul de
fund ar
din{ilor se determini din condilia ca-dreapta a-b caie
cuprinde baza
dinlilor sd fie paralel[ cu axa frezei (fig. S.ji.

F.7*. oc-u,;

a a, ! l*nio a? .,w,/ a
f a'tn/eL.

I
i I
l 1

\i
\
I
:P :y.J irLrrLrg

.\

Figurn 5-2 schema de calcul a unghiuiui de incrinare a canarurui de

evacuare a agchiilor, la fundul dintilor
Confom figuni 5.2, se poate scrie:
€l-&t-A2 (s 1)

-42-
unde unghiurile or $i CIz se detennind in funclie de elementele
geometrice gi constructive ale &ezei ce se va realiza.
PN
Din triungbiul OPN I tga, =
OP
Din triunghiul OrN'Q : OrQ = PN = Rcosd ;
- 3600
o--
Din trirmghiul OPM . OP = PMtge = Rtgt
Deci:
tgdr = cas6 'ctge {s.2)
g =
Din triunghiul ONS : sina,.ONON
=
j*
Din triunghiul KTF : FK =N,S = t = m - ctgv
Din niunghiul O1Q N : n = Rsind
Rgosd
Din triunghiul OPN : oN =iL *
smar slndl
Deci:
sin42 = sindi 'tgd'ctgv (5 3)
inlocuind expresiile lui or gi cr2 date de relaliile (5.2) gi (5,3) ?n
expresia (5.1) se obline valoarea unghiului de inclinare a urei capului
divizor e1.
Deplasarea &ezei-sculd pe verticali, pentru a realiza inElf,mea
dintilor p keza semifabricat, se calculeazd astfel:
Dintriunghiul OMV ". MV =OMcos{et+e), unde:
R
oM=
coss
Deci: ft =MV-*totk*g) (5.4)
coss
ina4imea dinlilor prelucrafi H este :

h.
Din tiunghiul LMV: H =cos6r
Deci:rr=al!{r'js)- (5.5)
cos6 "cos€'l

-43-
 53 Cuprinsul lucrlrii

in lucrare se umlrepte cunoagterea modutui de rezolvare a

problemelor legate de stabilirea parametrilor de reglare, precum gi de
manevrarea maginii de kezat gi aparaturii necesare la frezarea gi
controlul dinfilor frezelor unghiulare.
Pentru aceasta este necesar a se efectua calculul parametrilor de
reglare gi respectiv fuezarca dinfilor de pe suprafafa conicil a frezei
urghiulare, dupi care se va face controlul obfinerii parametrilor
geometrici gi constructivi.

5,4 Deslilgurerer lucrtrrii

Cunosctnd elementele geometrice Ei constructive ale frezei

semifabricat, se calculeazi elementele de reglaj ale maginii - unelte cu
ajutorul relatiilor (5.1)...(5.4), dup6 care se va proceda la tiierea
golurilor dintre dingi.
Calculele au fost asfel elaborate astfel incet dinlii s[ rezulte f6ri
fatet4 fa{eta 9i unghiul de agezare realizdndu-se in procesul de
ascufire.
Se poate obflne gi o fatetil f in lungul muchiei agchietoare, dape
reglajul sculei nu se va face 1n ad6ncime la valoarea h, conform
rela{iei (5.4), ci la o valoare h' dat6 de relafia:
lr,= nlotkt1")- (5.5)
cosa oos6.tgv
Pentru tligurile froutale unghiul de lnclinare a firndului dintilor
se determini ca la frezele disc cu trei t8iquri.

5,5 Observa{ii gi coneluzii

Pe baza rezultatelor obfinute la control se vor trage concluzii

asupra modului tn care s-n f{cut frezarea dinlilor, in ceea ce priveqte
precizia valorilor obfinute. in cazul obtinsrii unor valori anormale ale
paramehilor respectivi, se vor face observalii asupra cauzelor posibile
care au condus la aceste rezultate.
Se vor face de asemenea observatii asupra modului de reglare a
maEinii de frezat.

-44-
 LUCRAREA NR.6

ASCUTIREA $I CONTROLUL FREZELOR

CILINDRICE ELICOIDALE

6.1No{iuni de bazfi

in aceasti lucrare vor fi prezentate elementele geometrice ale

frezelor cilindrice, modul de asculire 9i de contol al acestora-
Frezele cilindrice fac parte din categoria sculelor cu mai mulF
dinli' aqezafi pe periferia unui corp de revolulie'
niq" hezelor cilindrice pot fi drepti sau elicoidali, calitate ce va
influenla asupra modului de asculire gi control'
Biementele geometrice ale unei freze cilindrice cu dinfi
elicoidali sunt prezentate in figura 6.1'

Figura 6.1 Elementele geometrice ale frezei cilindrice elicoidale

-45-
 unghiurile de agezare gi de degajare se nnisoari intr-un plan
perpendicular pe axa de rotafie a frezei
lor, td gi lntr-un plan normal
pe tniq^ut dintelui (q,, yo).
Intre unghiurile dintre cele doux plane existi urm[toarele relalii
de leg6turfl:

tETo =tgTt. cosa)

. tgd,
r$d,o = (6.1)
cos()

6.2 Ascu{irea frezelor cilindrice elicoidele

Frezele cilindrice elicoidale fiind freze cu dingi freza1i se ascut

atflt pe fafa de a;ezare c0t 9i pe fap de degajare.
Ascufirea felei de degajare se realraeazi cu suprafala conic6 a
.
unei pietre abrazive tip taler (fig. 6.2), cu granula{ia ed... sti gi duritate
K sau L, din electocorund, cu liant ceramic.

Figura 6.2 Ascufirea fefei de degajare

- 46-
 Pentru obtinerea unghiului de degajare pozitiv, este necesarfl
rotirea vdrfului dintelui de asculit pdnE c6nd fa{a de degajare devine
paralell cu faga piefei abrazive. Dupd rotire, cele doui suprafe.te s-au
indep*rtat una fafi de alta gi necesiti o apropiere cu distanfa a.
Mirimea a a deplasdrii pietrei abrazive, sau a frezei in acest caz, nu
corespunde cu deplasarea real[ a', dup6 cum se vede in figura 6.2,
care este o secfiune normalf, pe tnigul elicoidal al frezei.
Deplasarea real[ s' ss va calcula cu rela]ia:
,=-D, sin(z + d')
{t
2 cost(7 +d)+sin2(7 + d). cos"ar ----2 lmmlt6.2)
?n care:
6 este unghiul profilului pietrei abrazive, tn grade;
- unghiul de inclinare a canalelor elicoidale ale frezei, in grade
crl

"\sculirea felei de agezare a frezelor cu dir4i frezafi se poate f,ace

eu o piatril abrazivd conicd din electrocorund, cu liant ceramic, de
granulalie 60 gi duritate K sau L, cu o piafil cilindricd plan[, sau cu o
piatrd taler sau oaln (fig. 6.3).

Figura 6.3 Asculirea pe fata de agezare

Deplasarea o p€ntru realizarea unghiuiui de e$ezare

calculeaztr cu relafia:

o= 2rino tmml (6..3)

-47-
 6J Reglarea ma$inii- unelte 9i a dispozitivului de lucru

dinlele l:*i tebuie

in vederea realiz[rii unghiulur de agezare'
s[seafleinloeulincarevineincontactcumuchiapietreiabrazive,de
cota a2(fr*' 6'3)
;;;i;i""u oal[, sub-a,xa orizontall atuezeicu
Odate * a"piul** Lngituainal* a fterr,r pnn drey'tul muchiei
pi.t ol;}[; i
'ii* tebuii s[ execute gi o migcare de rota{ie'
poate
inclinatii cu unghiul ro. Aceastil migcare se
ffi; de elicea
ditpo;ttut.*'4: cu rigll de copiat' fie de c6fre
asigura fie de "tJ'*o"lul
un palpator "atte
anut muchiei pietrei abrazive 9i ca're,
spruinindu-r" pu Afuit;;g"J*" a
dinteluice se ascute sau a dintelui
pe parflrsul deplaslrii
de sub er, face ,i *"^ ie ,* roteasci
longitudinale.

6.4 CuPrinsul lucrlrii

Lucrareaaredreptscopinifierealncunoa'gtereafeluluicumse
face asculire, gi ,*do1ol hezeior
cilindrice Cticoidale, precum 9i
reglarea maqinii de asculit'

6'5 Ilesflgurarea lucrlrii

Pentruefectuafealug6riisevorindicamaiirrtAiung}riurilece
se vor stabili care sunt
trebui; oUtio,tt" Aupe *o"fitt, pe baza cfuora
parametrii de reglare'
pe un doT,. se fixeazi pe
Freza cilindricl elicoidall montattr
masa maginii astfel incdt s6 se poat6
i"tttoatntti, t$JiUo
se apropie ;;; d" biu* fro"* "rtr"t
incf;t tntre dinfii frezei

Ei pia{e ti tA*aoA o distanli de 0'3"'0"8 mm' ce se

In aceast5;;f;;, uooo" vflrtul palpatorului sub dintele
d:
ascute, avind gtjt; vdrful palpatorului slse afle in dreptul zone'i
contactdinfie**r'i"pi.*luu*"iu'gidintelefrezeiqitotodatE'
v6rful dintelui ," ,, uriote s[ fie "o ,ot oz
sub axa ftezei. Reglajul
- piafrl
definitiv ut i u, t* At" ridic'end 9i cobordnd pApup port ce
"ot solidar cu ea, face ca dintele
care, deplasaod $iilrfuipatpatorutui
t" utt*i s[ se ridice *"o ia coboare'

-48-
 Dup[ ce s-a efectuat reglajul in mod corect, se pomeqte motorul
miqcbrii pnncipale, alegtnd in aqa fel sensul de rota{ie al pietrei, ?ncdt
ug"ni"r*u s[ se produci dinspre fafa de degajare a dintelui.
Deplasflnd longitudinal freza qi avdnd griji s6 se menlind in
permaoetrltr contactui intre palpator 9i dintete urmhrit se apropie freza
de piatri pdni cind se produce aqchierea-
Ufenlinana constant reglajul adancirnii de aqchiere se ascut pe
rdnd toli dinlii frezei, divizarea fbcdndu-se la cap de curs6
longitudinald, cAnd dintele frezei pirdseqte palpatorul. Dacd este
,rurir"r, se efectueazl un nou reglaj in adAncime, cu o valoare de 0,01
- 0,02 mm dupfl care procedeul corrtinud"

6"6 Controlul frezelor dupi ascu{ire

Dup[ ascu{ire frezele se supun unui control care consti tn:

- verificarea unghiuritror de agezare qi de degajare
- verificarea b[tiii radiale a t[igurilor (valorile maxime admise
sunt: 10,15 mm)
* verificarea calitElii tdigului frezei, urmlrindu-se ca tiigul sd nu
aib[ gtirbiri, cr*pdturi, rizuri sau alte defecte 1i si fie bine ascufit.

6.7 Observa{ii 9i concluzii

fn urma controlului efectuat asupra frezei ascufite vor trage

se
concluzii asupm modului cum s-a desftqurat ascufirea, atdt in ceea ce
privegte precizia valorilor oblinute ale parametrilor geometrici, c6t pi
in privinfa calitiilii suprafelelor ascu{ite.
in cazul oblinerii unor valori anormale ale parametriior
respectivi, se vor trage concluzii asupra cauzelor posibile care au dus
la aceste rentltate.
Se vor face totodati observa,tii asupra modului de reglare a
rnaginii de ascuflt, precum qi a muchiei de ascu{ire a din{iior frezei.

-49-
 LUCRAREA NR.7

ASCUTTREA $r CONTROLUL DTNTTLOR

F'RnzEr Drsc cu rREr rAr$unr'

?.1 No{iuni de bazl

in lucrare se prezintli construclia frezelor disc cu trei t6i$uri
procedeele de asculire a acestora. $i
Frezele disc sunt construite in douE variante principare:
cu dinli
drepfi gi cu dinfi inzig-rag.
Pgr.algtrii geometrici ai unei &eze disc ou frei tiiiquri
rezulttr din
fi.q*u 7.1. unghiurije de a$ezare gi degajare are diqlbr
ae pe parrea
cilindrici se noteazi crc, To, iar +nghiritie de agezare gi
degajare ale
diqilor de pe f4ele frontare, asrespectiv
la frezele disc cu aei tiiiguri" peotru evitareair*,
rr. in r* ouignuiegte ca
ftectrrilor pe p[4ile
laterale, sd se^practice un unghi de atac secundar
J(rr a cirui valoare
este *1o ... -3o.

Figura 7.1 Geometria consfuctiv[ a frezei disc cu tei tiiguri

-50-
 7.2 Froeedee de ascu{ire a frezelor dise cu trei t[ipuri
Ascutirea acestor freze se poate face fie pe magini universale de
asculit cu dispozitiv special, fie pe magini speciare de asculit. in
ambele cazuri ascufirea se poate executa fie cu partea cilindrici a
discului abraziv, figura 7.2, fle cu partea frontard a unui disc abraziv
sub formi de taler sau oal6 conic6, ca in figura 2.3.

\
i

3) v
\9 I

,:1
\
rlp
.t
\,
Figurn 7"2 Figura 7"3
Asculirea cu pafiea cilindric6 Ascutirea cu partea frontalf
a discului abraeiv a eiiscului abraziv

Asculirea cu partea cilindrici a discului abraziv prezinti

dezavantajul c6, dup[ ascufire, fala de agezare a dintelur rezult5
eoncav6, ceea ce reduce lntr-o mic6 m6sur6 rezisten{a tdiqului dintelui
qsol}it in plus, acest procedeu nu se poate aplica la asculirea p€ fala
de degajare a dinlilor.
Pentru ascugirea frezelor disc cu trei tdiguri este necesax ca rnai
int6i sd se execute o serie de operalii pregdtitoire"
. Astfel, pentru evitarea bdtiilor radiale, dinfii frezei, se rectific5
la drannetrul exterior pe o magind de rectificat rotund, dupd care,
pentnr inlEfurarea betnii frontale ss rectifici vdrfirile din{ilor pe
ambele feEe frontale ale frezei. in aceasti ultimd rectificare t'ebuie si
se finE searna de lilimea B a frezei.
lvlodul de asculire al frezelor disc cu tr€i taiguri cu din{i in zig-
zag este asem[nitor cu modul de ascufke al frezelor disc cu trei
uigtii
cu dinp dtepg.
Diferfr, ascugirea dinlilor de pe partea cilindricE, care se face oa
la frezele cilindrice cu dinqi elicoidali, in dispozitiv speciai
- 5t -
 ?.3 Con{inutul lucririi

Scopul lucrlrii const[ ?n cunoagterea problemelor ref'eritoate lx

'
determinarea paramenrilor de reglare pentu masina .d9 asculit,
a

*od"t"i de asiulire, precum 9i a controlului geometriei frezelor disc

cu trei tniguri.

?.4 llesfElurarea lucrlrii

Ascutirea frezelor disc cu trei tiiiquri se face de regultr at6t

pe

- de agezare, cit qi pe fafa de degajare.

I
fa{a
pentru ascutiie, freza se fixeaz5 intr-un dispozitiv de rotire
speciat (fig" 7,4) montat p€ masa maginii de ascutit universal5"
Ai"ir*"o ind"**ta realizdndr.l-se cu ajutorul unu.i. gnritor, sau
fi
utli"atta un cap divizor care se gisegte in dotarea maqinii de asculit'

Figura ?.4 Capul divizor utilizat la maqina universali de asculit scule

de tiP UAS-200
-52-
 Ascugirea felei de degajare a dinfiior se face in dou{ etape:
- ascufirea felelor de degajare ale dinfilor de pe partea cilindricE
gi de pe pe4ile frontale;
- ascugirea din{ilor pe felele de agezare.

7.4.1AscuFrea fe{elor de degajere

Ascu{irea feletror de degajare ale dinfilor se face in fiei etape.

In prima etap6 se ascute fafa de degajare a dingilor de pe
circumferin{i. Ascugirea se ef,ectuetz{ cu o piatri abrazivi de tip taler,
folosind drept utilaj ma;ina de asculit AS4 echipatii cu capul divizor
rotativ in jurul a fei axe rectangulare (fig. 7.5).
Verful dintelui frezei se deplaseaz5 fafn de axa verticalfi cu cota
d care rezult6 din expresia:
D.
a =7Stfi{" (7.rj

Figura 7"5 Asculirea fefei de degajare a dinlilor de pe circurnferinfa

frezei disc cu trei tiiguri

-53-
 Pentru un anumit reglaj al adincimii de aqchiere se ascut tofi
din$ii, efectudndu-se divizarea cu ajutorul discului divizor, dupd care,
decl este necesar, fbri a se modifi.ca eo1e- a, se rote$te freza lmpreund
cu mecanismul de divizare, tn sensul regldrii unei noi ad6ncimi de
agchiere.
Asculirea fe{ei de degajare a tIigurilor laterale decurge identic
cu asculirea felsi de degajare a t6iqului principal (fig. 7.6). Datoritf
egalitilii intre unghiurile 1. = d, mlrimea de reglaj et = & .

oo
Figura 7.6 Asculirea pe felele de degajare ale dinlilor frontali.

7.4.2 Ascu{irea fe[elor de agezare

Pentru ascutirsa fetelor de a$ezare ale dinlilor de pe

circumferintrA, freza se frxeazi in pozi;ia arfltatii in figura 7.7.
Verful dintelui se aflfl coborit sub axa orizontali a frezei cu cota
a2, QA'e rrezultl din expresia:
D
a. =-SL'JA^ (7.2.)
"2
-54-
 se va avea grij& ca sensul de rotafie al pietrei sE indepirteze
agchiile dinspre fafa de_degajare
de spre fafa de aqezare
, c{'
v-

L
f
I

*Asculirea
Figura ?'? pe fala de a$ezare u ciqil#fr p"
"ioo*e.*g
Pentru ascu{irea felei de agezare a tiigwilor laterale (fig. ?.s)
valo1ly unghiwitror crr gi or se regleazfl direct pe scErile gradate ale
capului divizor. DatoritEl pozi{iei tnclinate pe care o are f,ieza, cursa
mesei maginii trebuie lirritate astfel ca piana abrazivf, s6 nu atingi gi
alli dintri, in afara celui care se ascute"

Figura 7.8 Ascu{irea ft1elor de aqezase laterale

-5s-
I
 7.S Controlul geometrisi dintilor frezei

controlul se executtr duF asculirea tuturor dingilor gi constd iu

mdsurarea unghiurilor, a elementelor liniare gi a rugozitiifii felelor
active.
Abaterile admisibile ale 'rnghiurilor pot fi de mlrimea t lo .
Elementele liniare care se mdsoarE sunt: mdrimea fa{etelnr,
l[fimea tiigurilor qi diametml exterior,

7.6 Observa{ii fi concluzii

Pe baza rezultatelor obfinute la control se vor trage concluzii
asupra modului in care s-a ff,cr:t asculirea dinlilor, in ceea ce priveqte
prcci"ria valorilor oblinute "
In cazul obfnerii unor valori anormale ale parametrilor
respectivi se yor face observalii asupra cauzelor posibile care au
condus la aceste rerultate.
Printre cauzele ce pot deterrnina apari,tia erorilor se pot intaini
urmltoarele:
- montarea incorectfl a opritorilor;
- neplaneitatea fe{ei de lucru a discului abraziv;
- erori de pozilionare a frezei,
- rigiditatea necorespunzitoare a sistemului tehnologic.
se vor face totodatii observa{ii asupra modului de reglare a
dispozitivului gi maginii de ascutrit, precum qi asupra metodei de
ascufire a dinlilor frezei disc cu trei tfliEun.

-56-
 LUCR.AREA NR.8

I}ETALONAREA PRIN STRTINJIRE A I}trNTILOR

FREZELOR I}ISC PR.OFILATE
8.1 Nofiuni generale

Detalonarea se aplic& in special sculelor profiiate cu mai mulli

dinS dispugi echidistant, care au la baz[ un corp de revoiufie, de tipul
frezetror disc profilate" frezelcr deget profilate, frezelor melc, cuf,telor
roat6 de danturat, frezelor pieptene de filetat, addncitoareior pi
teqitcarelor profelate, etc.
Avantajele principle ale sculelor cu din"ti detalona{i sunt
urmdtoarele:
- execu{ie simpl[;
- exploatare sirnptfi, reascu{irile plane dupl fa{a de degajare
executdndu-se W dispozitive simple.
Cu toate aceste avantaje de baz6, sculele detalonate prezint[ qi o
sErie de dezavantaje dintre oare cele mai importante sturt urmfitoarele:
- la marea lor majoritate, fata de agezare este nerectificati
prezentSrd o calitate inferioari qi un strat decarburat dupd tratamentul
termic cu repercusiuri asupra durabiliffiXii qi caliti$i suprafelei
preiucrate;
- tdiguri cu raze de rotunjire mari;
- au un nunnflr mic de dinli foentru a asigura un spa{iu sufrcient
de mare pentru agchii qi un numdr cflt mai mare de reascu{iri pe fa,ta de
degajare), ceea e€ conduce la un lucru neuniform;
- au o durabilitate net inferioarfl sculelor cu dinli freza{i;
- rezistenla qi rigiditatea dinlilor scad pe mdsura reascufirilor;
- reascu{indu-se exclusiv p€ fata de degajare iar uzura diminuatd
fiind cea a felei de aqezare (fig. 8.1), la fiecare reasculire se elirnind un
strat de metal de pe fala de degajare exagerat de mare, ceea ce
conduce la reducerea numdrului posibil de reasculiri qi la scurtarea
duratei totale de exploatare a sculei.

-5',1 -
 Pentnn a mlri durata totall de exploatare, este necesar ca
reasculirile sr se practice cit mai des, intdrzierea reascufirii fe{ei de
degajare determinand o ligime intens[ a fa{etei de uzur[ de pe fala de
agezare, ceea oe conduce ulterior la eliminarea unui strat exagerat de
mare de metal la reascu{ire.

Figura 8,1 Reascu{irea dintelui detatonat pefa\ade degajare

cu toate aceste4 frezele detalonate nu pot fi evitate in fabricalie,

deoargce oferi posibilitatea realizdrii profilelor complexe care nu-gi
modificd profilul dup6 reascupire.

8.2 Curbe de detalonare

curba dupil carre se detaloneazi suprafala de agezare a sculei

trebuie s[ satisfaci douf condifii de baz6:
- profilul si fie colstant in urma reasculirilor radiale pe fap de
degajare, rcspectiv, distanfa misurati pe direcf,a radial[ intre curbele
de detalonare a diferitelor puncte de pe t[i$ A, A, An, ....A", s6
rlnen[ constantl (frg. 8.2).
- unghiul de agezare si r[m6n[ constant duptr reascufire plane
radiale ale fe{ei de degajare.

-58-
 \I
l

i
Figura 8.2 proprietEfile unei curbe de detalonare

orientarea felei de a$€zare este dati de m5rimea detalonErii K,

ce,reprezintfi m&rimea cu care coboard curba AB (curba
de detalonare
a fegei de aqezare) sub cercul de ra vdrful dintelui A, pe
cuprinsul unui
pas unghiular al frezei.
Dintre curbele de detalonare oea mai utilizatfi, datoritE
avantajelor saie, este spirala arhirnedici.
Din punct de vedere cinematic, aceastd ct'b[ se obfine prin
eompunerea a dor"d migc6ri u:riforme, una de rotafie,
iar cealalta de
translatie restilinie radial[, ceea ce reprezintf, un cae optirn
sub aspect
tehnologic.
cu toate cd spirala arhimedici nu asiguri constanfa unghiurilor
de agezare, se Fare dernonstra cd vanalia
'nghiurui
durata reascu6irilor repetate este acceptabile tehnTc.
i* *q"u*, p"
Avantajele principle ale detalondrii dup* spirala lui
Arhirnede
sunt urrn6toarele:
simplitatea executlrii cannelor, prin sombiilarea migcf,rii
unifoy.e de rotape cu o migcare r*rtili*i" unifou*a radiard
a
cugituiui, sau a sculei deblonate,
- posibilitatea folosirii aceleiagi came la modificarea
diametrului
sculei detalonate.

-5q-
 S.3 L€gBture dintre perametrii detalontrrii 9i parametrii
geometrici ai sculei detslonate

Operapa de dstalonare se executd pe un strung de deralonal la

care sania fiansversald este acfionattr de c6tre o cami, raportul dintre
turatria acesteia, n* gi cea a sculei, nr, fiind reprezeuw*t de numflrul de
dinli ai sculei:
n-
(8.1)
n.
, Marimea detalondrii K se exprima func1ie de diametrul exterior
al frezei, D, numlrul de din$ ai frezei , z $i unghiul de aqezare a cu

rela{ia: (8.2)
g = L.rso
z
La o rota{ie a camei cu 350o, scula se rotegte cu un pas unghiular
5" pe parcursul unghiului <p., producfindu-se detalonarea, iar pe
parcursul unghiului eg, QllfS& de retragere a cu{itului. Unghiul cwsei
utile g,, de pe scul[ corespunde unghiului 9o,, de pe camd, iar unghiul
de mers tn gol'cpu corespunde ungbiului Q.g, de pe cam6 (fig' 8.3).

,/tr t{ $ lnrr
(
v
t
(r
\\ -'-*-=r
I
t-
t
I

-l r'-'

Figura 8.3 Scherna cinematic* a operagiei de detalonare prin strunjire

-60-
 Practie, se folosesc trei valori pentru unghiul rpu : 90" ; 60o ; 45"
cirora le corespund fiei valori ale raportului dintre unghiui cwsei in
gol gi suma dintre unghiul cursei in gol qi a celei active.
Atregerea urrui raport mare, de exemplu 114, determini un spaFu
mate peou'u aSchii, cu o retragere fdra gocuri a eu{itului din material la
detalonare, dar nu asigUri dec6t un numdr mic de reascufiri posibile
ale dintelui care rezultE de rezistenf6 9i rigiditate sc6zuti"
Alegerea unui raport rnie determina o creqtere a nrrmlrului de
reascugiri., dar diminueaa[ spa{iul pentru cuprinderea qi evacuarea
a;chiilor gi aceentueazl gocul la retragerea cu$itului de detalonat- De
cele mai multe ori se preftr6 prima solt{ie.

8,4 Reglarea maqinii-ulrelte

Obtrinerea curbei de detatronare se face pe un utiiaj special numit

strung de detalonat, la care, sirnultan cu migcarea de rotalie a piesei I
are lcc gi o urigcare alternativl pe directrie radiatrE a unei slnii speciale,
n$lTtit6 sanie de detalonare 2. Fe sania de detalonare se af16 instalate
sdniile transversale 3 6i port culitul (fig. 8.a)-
//r
t

Figura 8"4 Schema cinematic6 simplificatii a strungului de detalonat

-61 -
 Sania de detalonare se migc6 pe ghidajele ciruciorului 5, fiind
ac{ionatl de cdffe cama cu profil arhimedic 6 tn cursa de inaintare spre
piesi gi de resorturileT lacursa de revenire.
Odatd cu sania de detalonare, sXniile aflate deasupra ei qi culitul
vor executa miqcarea alternativ[ radial[, urmirind pe parcursul acestei
migcEri profilul arhimedic al camei.
Profilul camei se compune dintr-o zoni activl cu profil de
spiral[ arhimedici (zona AB, fig. 8.5) gi o zond de retragere
(zona A).
Diferenfa dintre raza maxim[ qi raza minim[ a camei este chiar
m6rimea detalonirii K.
Pentru a efectua detalonarea corectd a tuturor dinfilor frezei se
impune ca la rotirea frezei cu un dinte sania de detalonat s[ execute o
cursd complexi de avansare-refragere, respectiv cama sd efectueze o
rotafie completi-

J_r
lf
\Ai r

Figura 8.5 Profilul camei de detalonat

Dacd freza are z din1i, la o rotafie completl a ei cama va efectua

z rotafii.
Reglarea migclrii de rotafie a camei se va face din montajul
rolilor de schimb Xp , fie calcul6nd raportul de transmitere necesar, fie
mai simplu, alegind rolile de schimb din cartea tehnigf a maqinii-
unelte.
Maqina-unealtii este prevEzuti, pe l6ngn setul corespunzdtor de
:
ro{i de schimb gi cu un set de came cu mlrimea detalon[rii K 1 ... 18.
Cunoscflnd ungbiul de agezare care trebuie realuat. la ftez4
diametrul gi numirul de dinli ale acesteia, cu relaSa (8.2) se calculeazi

-62-
mdrimea detalonlrii, dupl care se alege cama cu valoarea cea mai
apropiatX gi se monteazl p€ strung.

8.5 Desftigurrrea lucririi

Dup6 ce s-&u efecfirat reglajele in ceea ce priveqte ro1ile de
schimb gi cama, se pune strungulinfunctitrne
Pentru a pozi{iona corect dintrii frezei in raport cu inceputul
curbei de detalonare, se rotegte manual arborele principal pdnn cdnd
sania de detalonare se afli la cursa ma:rim6 retras6.
in aceasti pozilie se fixeazE freza in arborele pnncipal cu dintele
dinspre culit cu fata de degajare in ios, iar virful dintelui aflat cu
0.5... I mm deasupra muchiei agchietoare a cutitului.

8.6 Observatn +i concluzii

Lucrarea va cuprinde:
- referiri la avantajele gi dezavantajele detalonirii dinfilor frezei
profilate;
- schila cinematic[ simplifioat6 a strungutui de detalonat;
- calculul unghiului de agezare realizat la piesa prelucrati,
cunoscfrnd dianretrul acesteia, num4rul de dinfi gi caracteristieile
camei de detalonat utilizattr.

-63-
'\-
\
/

I,IJCRAREA NR.9

PARTICULARMATILA GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVE

ALE SCULELOR, PENTRU PRELUCRAR]EA FILETELOR.

9.1 Nodinni generale gi clnsificare

. Filetul reprezintfi o suprafald elicoidald cilindricd sau conic{

interioarE sau exterioard, cu generatoarea dat6 de profilul filetului,
iai
directmrea o elice.
Dupr modul de executare a suprafe{elor elicoidare, sculele
p€ntru filetare se irnpart in dou6 mari grupe;
- scule care reelizeazI filetul prin agchiere;
- scule care realizeaei filetul prin deformare plasticila rece.
DupE nltnra proeedeului de prelucnre utilizat, sculele pentru
filete se calasifici in:
A. Scule pentru prelucrareafiletelor prin strunjire:
Ar - Cufite de filetat:
a - simple,
b - pieptene.
A2 - Piepteni multipli de filetat:
a - tarozi,
b - filiere,
c - capete de frletat.
B. Scule pentru preluerare* filetelor prin frezare:
81 - Freze pieptene,
82 - Freze disc,
83 - Capete de filetat in v6rtej.
C. Scule pentru prelucrareefiletelor prin rectificare:
Cr - Disc abraziv,
Cz - Melc abraziv.

- tn frrncfie
prelucrare sculele
de modur de desfngurare I proceeurui de
{ifizate la prelucrarea filetului se impart in:
- scule pentru filetare liber6;

-64-

-.1
 - scule penfu filetare autocondusb.
Sculele care luereaa6 prin metoda filetnrii libere se
caracferieeaz6 prin independen{a unor parametrii dimensionali in
rap$n cu cei ai filetului de realizat, ca qi prin tehnologia de filetare
propnu-zisd. Din aceast6 categorie fac parte cuXitele de filetare, frezele
peiltru filetat, discurile abrazive profilate, rolele gi pi5cile de rulat
fil*t.
Scuiele de filetare autoconduse se caractenzeazfl prir
cuprinderea in construefia lor a prineipalilor pararnetrii dirnensionali
ai file.tuhd de rea.liuat, din care cauz6 at6t precizia cdt qi dimensiunile
fitretului obpnut sunt dependente de cele ale sculei. Acest mod de iueru
est* specifrc tarozilor, filierelor gi capetelor de filetat.

9"2 Particularit${i geometrice pi constructive

9.2.1 Cu{ite de {iletat

Cufitele de filetat sunt seule cu t6ipurile aqchietoare profilate

dupa prof;lul filetuh.ui de executat.
ircfwncpie de destinalie, cutritele de filetare se impart tn:
- cutite pentru fil€ffiri exterioare;
- cufite peatru filetiri interioare.
Dwpd forma constructrvd se deosebesc:
- culite normale (radiale), foiosite pentru filetiiri exterioare gi
inteioare ;
- crr{ite prismatice (Angengiale), folosite nurnai pentu prelucr&ri
ext*noare;
- eu{itc disc, utiliate p€ntru executarea filetelor exterioare gi
interioare.
Toate eele trei gnrpe de cu{ite pot fi executate cu un singur tflig
profilat (culite simpie de filetare) sau rnai multe tiiquri profilate (culite
pieptene de frletare).
Cu{itele simple norrnale se executi fie din olel rapid, in
eonstruc{ii monobloc sau sudate cap la eap, fie prevEzute cu p16cu}e
din oarburi metalice lipite sau prinse mecanic.
Cu{itele norrnale de tip pieptene se execut4 in principal din o{el
rapid qi numai in cazuri rare cu tiiqurile din carburi metalice.
Tn figura g.l se prezint* un iulit normal simpiu de filetat pentru
prelucrdri exterisare {a), un ctrfit normat pieptene pentru prelucrdri

-65-
 (c) qi un c4it disc
interioare (b), un cufit prismatic pentru filetare

ru{
pentru filetare (d).
{i,

l. " f,f,", 6i)

t
I

I
\1 i
I .t!
I

t I

l!
l--=a-;
r
-t* Figura 9.1 Forme constructive ale culitelor de filetat

ll.2.2.Piepteni multipli pentru filetare (tarozr' filiere)

Taroziisuntsculeagchietoarefolositeexclusivlaexecutarea
se disting
filetelor interioare. ca p[4i componente, la orice tarod
urm6toarele elemente (frg. 9'2):
-6-
 - Wrtea de stac sau partea de agchiere a produsului, care
participd efestiv la procesul de eliminare a adaosului de prelucrare
fiind preveeuti clr un unghi de atac ?( , egal cu jurritatea unghiului
conului de virf al tarodului;
- part€a fle cafibrare, care are rolul de a netezi filetul realizat de
partea agchietoare, de a ghda tarodul in timputr lucrului 9i de a regla
avansul longrtudinal, prelu6nd rolul de 5urub conducdtcr;
- port"o de pozigionore - ftxare a tarcdului, pfin intermediul
cireia se realizeaz6 antrenarea in procesul de agchiere.
r v,Ja
- Je , cxtto
!6d4leQ
a/Q (. rne.^Joo
otf'* hrsne

It - 1,.

tv
t'
qL\

componente gi geometria tarsdului

,":. Figura 9.2 Fe4ile
Dupi rnodul de aclionare tarozii su'rt de manA sau de rna$infl'
Tarozii de m&46 lucreaz[ in seturi de doi, trei tarozi, fiecare
indeplrt6nd o enundt6 cotd - parte din adaosul de preluerare.
Tarozii ele magind de obicei execut[ filetul intr-o singurd tecere
qi au lungirnea p[4ii de atac mult mai mare decet cea a tarozilor de
mdn6.
tarozilor este cilindrica scurta qi prevflzuti cu pitrat de
Cg_rada
antrenare @ntru tatazii de mfrn6) qi este cilindrici scurt5 satr lung*,
cu sau ftr[ pdtrat de antrenare, pentru tarozii de rnaginl.
Fifierele se utilizeaz5 pentru executarea filetelor exterioare
normale, de fixare, prin aqchiere din plin sau calibrare.
in earurile nCInnale filierele realizeaz[ filetul din dou6 sau o
singur6 trecere gi numai in cazwile deosebite din doui sau nnaxim trei
treceri, folosind filiere construite in seturi.
-67 -
 Forma constructivf, a unei filierE este prezentatE in figura 9.3'

,
r+.
F'igura 9.3 Elementele constructive qi geometria filierei

in vederea efeetuirii prelucrflrii, filierels ss rnonteazi in

dispozitive de fixare de tip port - fi1ier6, construite in funcfie de modul
de anferare al sculei, normalf sau mecanici gi prev[zute cu guruburi
de fixare gi reglare.
Din acest motiv filierele au pe suprafala periferich locaquri
corespunzitoare. Astfel, la toate filierele rotunde, axele locagurilor
p€ntru quruburile de fixare sunt radiale, iar cele ale puruburilor de
ieglare deplasate cu cota C fa16 de raz[. Prin aceasta, in timpul
exploaErii devine posibilE reglarea la cota dorit& a dirrensiunilor
filetului dupf, uzur6, nnanewflnd in mod corespunzitor gurubul
introdus in locagul axial care transforml filiera din rigide tn elasticf,.

9.2.3 Freze pentru filetare

Frezele pentru filetare se impart in funcgie de procedeul de

prelucrare in :
- freze disc, utilizate in special la degrogarea filetelor de migcare,
cu profil trapezoidal, fierflstrhq lofimd etc. avflnd unghiutr de inclinare
al elicei noare (filete tungi);
- freze cu t[iguri multiple (pieptene), folosite la executarea
filetelor de fixare, cu profil triunghiular (filete scurte).
Frezele disc pentru filetare sunt scule aqchietoare profilate dupfl
profilul filetului de executat, executflnd prelucrarea conf,orm schemei
-68-
di figura 9.4. Au un singur rdnd de tiipuri qi dinE in ng-zag gi funcfie
de magina unealtd utilizatd, pot fi cu profil simetric sau asimetric.

Figura 9.4 Prelucrarea filetelor de migcare cu freza disc pentru

filetare

Se utilizeaz6 pentru degloqare, datontd preciziei scdzute de

prelucrare"
Frezele piepte.ne pefiru rtleture lucreaz6 confonn schernei din
fig,ra 9.5 gi se folosesc tra executarea filetelor exterioare sau irferioare
de tip metric sau WhitworttL avend diametrul intre 32 qi 100 mm"

*t
'n

Figura 9.5 Prelucrarea fitretelor scurte cu freza pieptene

-69-

?
\
 9.3 Con{inutuI lucrilrii

Scopul lucrfuii consti in cunoagterea elementelor constructive gi

a geometriei sculelor pentru prelucrarea filetelor precun qi a
particuiaritifilor diferitelor consfrufii utilizate in practicl.

9.4 llcsfigurarefl lucrlrii

Standul de lucru congine diferite tipuri de scule pentru filetare.
TinAnd cont de informaliile prezentate in capitolele 9.1 gi 9.2 se
vor identifica construcliile exisbnte, indicdndtr-se caracteristicile de
baz6.
Se va efectua studiul elementelor pnr$i active qi al geometriei
constructive pentru fiecare tip de scul[ analizat.

9.5 Observatn li concluzii

Referatul va cuprinde:
- clasificarea sculelor expuse in staad;
- schife oonstructive in care se vor indica elementele de
structurd,
- schi{e reprezentAnd geomeffia constructivii a p54ii active;
- se vor men{iona particularitiifi de constructie gi de utilizare.

, .1.

-70-
 LUCRAREA F{R. 10

PARTIC{rLARrr.Lp cnomnrnrcn $r
C OIY STRU CTTYE ALE F.REZ,ELT}R

1{i.1 Nofiuni de bszfl

Frezele sunt scule agchietoare de revolulie, prevfrzute cu mai

multi dinti, fapt pentru care procesui de agchiere este rnult rnai
produetiv dec6t prelucrarea prin strunjire, rabotare, gflurire etc.
Varietatea rnare de operatii tehnoiogice ce pot ti realizate prin frezare"
ca gi forma diferitf, a suprafelelor obtinute, &u creat o diversitate mare
de tipuri de freze {fig.10.1):

/--\
(r,

-w-
r

Figura n{}.1 lr{etode de frezare cu diverse tip*ri de freze

-71-
a) frezf cilindricl ; b) frezn cilindro-frontali eu alezaj; c) $i d) freze
disc ; e) frez6 fierisffiu; t) $ g) freze cilindro-frontale cu coad6; h)
ftez6 unghiulard ; i) trezft profrlatii semirotundE convexd j) frezd
;
profilatd sernirotundE concavfl ; k) li l) freze pentru canelat .

10"2 Ferametrii geometrici ni plrtii aqchietoare

Unghiul de degajare se considerd intr-o secliune normal6 la
rnuchia tliigului, ca qi [a cutit, iar unghiul de aqezare intr-o secgiune
radial4 r-r, datoritE faptului c[ traiectoria punctului considerat de pe
rnuchia tiigului se afl6 in planul r-r (vezi fig.10.2).
y: unghiul de degajare ;
X: unghiul de atac pnncipal;
N,r
: un$ul de atac secrmdarl
:
ro unghiul de inclinare al tiigurilor de pe partea cilindricd ;
l": unghiul de inclinare al tdigurilor de pe partea fronta16 ;
Unghiurile y gi c, se referfl atit la din]ii lateraii cf,t qi la cei
frontali. Parametrii geometrici func{ionali pe care keza ii capdti in
procesul de agchiere se considerd fali de tangenta [a traiectoria
descris[ ?n timpul lucrului de punctul considerat de pe muchia t[igului
dintelui" Ungbiurile de degajare ;i de agezare se aleg practic in funclie
de materialul de prelucrat, tipul frezei, num[ru] de dinfi etc. Valoaroa
unghiului de inclinare al dinlilor se stabileqte in funclie de tipul frezei
qi de numirul de dinti.

Figura 10.2 Farametrii geometrici ai *ezelor

1a
 103 Clasificsrea freaelor

Datonti multitudinii domeniilor de utilizare, precum 9i a

diversitiilii solufiilor constructive, frezele se pot clasifica dupl mai
rnulte criterii. Vom prezenta in continuare o clasificare conform
STAS 57711- ?8, subrezefi/&c[ aceasti clasifi.care nu este limitativi'

10.3.1 Clasificarea elementelor frezelor

o Danturafrezelct:
dantur[ dreaPt4;
danturi elicoidali - cu elice pe stinga ;
cu elice Pe dreaPta ;
danturS inzig'zag;
o Forma dinPilarfrezelor :
dinte triungfuiular;
dinte rottrnd,
dinte cu falet[ Proeminenti ;
dinte traPezoidal ;,
dinte detalonat;
c Forrna tdigurilor frezelor '.

ttriE neted;
tdiE intreruPt ;
t6ig rotund (Pentru degrogare) ;
tdiq sennirotund (pentru degoqare) ;
. Pasul daruturiifrezelor'-
pas egal (dantur[ cu divizare egal[) ;
pas inegal (dantur[ cu divizare inegalt) ;
c Forma coziifrezelor".
coad[ cilindricd : - netedi ;
- cu aplatia*irc;
* fi1etat6;
coadi conic6 : - cu con Morse, cu gatrl filetatli ;
- cu con Morse, gauri filetat[ gi aplatisare;
- cu con lvlors€" cu cap de evacuare ;
- cir con Morse, cap de evacuare $i locag ;
-cuconT 224;
k. F'elul alezaielarliezelor
"
-73-
 alezal cilindric;
alezaj cihndric qi gduri de antrenare ;
alezal cilindric cu canal de pan[ longitudinal ;
alezaj cilindric cu canal de pand frontal ;
alezaj cilinduic cu canal de pani frontal gi. g[uri de fixare ;
aleza1 cilindric fi I etat ;
alezaj conic .

10.3.? Tiprri constructive de freze

10.3.2.1 Freze cilindrice . I

Aceste freze pot fi : a) cilindrife - cu coadi (fig. 10.3) ;
/ - cu alezaj;
bi - mdnobloc
- crl dinli aplicaS prin lipire ;
- cn dingi monta{i mecanic ,
De regul6, frezele cilindrice, indiferent de tip, se executi cu din$
elicoidali. in cazul folosirii pentru degroqare se prev[d fragmentatori.

--t
Y"
Figura 10.3 Frezd cilifithreqg*eoadi cu dinfi eliceridali
/-
10.3.2.2 Freze cilindro-frontale,
Ca qi frezele cilindrice, acestea pt fi :
a) cilindro-frontale cu coad6 (fig.10.a) :
b) cilindro-frontale cu alezaj (fig.l0.2) ;
Frezele cilindro-frontale se mai pot clasifica in funclie <ie
modul de construclie sau in func{ie de rnaterialul din care se execut6.
Frezele cilindro-frontale prelucreazd simultan doui suprafefe
perpendiculare intrg ele" fiind previzute cu dinli atdt pe partea
-74-

.F
4s-
cilindnc5 cdt gi pe partea frontal[. T[iqurile principale sunt cele de pe
partea ciiindriefi qi detaqeazi aqchia dup6 lafimea ei, iar tiiguriie
secundare sunt pe dinfii frontati care detaqeazE agchia dup6 grosipea
ei. Frezele cilindro^frontnle cu coadd se construiesc pentru diametre
intre 1 qi ?5 rnm, avflnd coada cilindricd sau conic6. PanS h 10 mm se
eonstr*iesc monobloc, peste aceasti valgar$ se foloseEte construcf,e
sudat5. Ele se folosesc ?n general la 3 categorii de lucr6ri :
- pentru canelat (canale de pan6, caneluri, iocaguri infundate) ;
- p€ntru prelucrarea prin copiere a matrilelor ;
- pentru destinalie speciall .
Frezele cilindro-frontatre cu alezaj se construiese cu dia*retnrl
extenor cuprins tnre 40 gi 160 lnm ryi au eanal de pan6 fie
iongrtudinai, fie frontal.

Figura 1CI.4 Frez6 cilindro-frontal[ eu coad6

t$"3,2,3 Freze frontsle (capete de frea*t)

Sunt cele mai rdspf,ndite scule agehietoare fslosite ia
preiuararea suprafelelor plane de diverse forme gi dirnensiruri. Se
caracterizeaz6 prin existen{a unui singur rdnd de t6iquri agchietoare
dispus pe partea frontall a sculei. Geometria tiiqurilor frezelor
f,rontale (fig"10.5) se m.Esoar5 la fel ca gi in cazul celorlalte tipuri de
freze, in plan normal pe tdilul principal gi celelalte doui plane, axial gi
radial" La stabilirea valarii unghiuritor in plan nornnal se ars in vederc
natura nrateriairdui de pretrucrat ca pi tipul opera{iei. Tot astfel se
stabileqte unghiul de atac principal qi unghiul de incli:nare, Aceste
"t<
fteze frontale pot fi cu coadl sau cu a\ezai, ultinnele fiind cele mai
rlspfindite, avand D : 40 ... 600 mrn. Ele se construiesc ou lamele, cu
cu plicufe din carbwi metalice f,rxate mecanic'
"otrit*,

'/ffi.
x-x

N. AJ

Figura 10.5 Frezl &onta16 cu culite

1t).3.2.4 Freze disc

Frezele disc sunt freze cilindrice sau cilindro-frontale' care au o
161ime mic6 in raport cu diametrul. Ele se utilizezi in principal
pentnr
frezarea canaleloi, crestdturilor, suprafelelor plane de tfllime micf qi
perpendiculaf,e ifitre ele gi pentru debitarea metalelor. Dup[ modul de
repartitie a dinfilor, frezele di.sc se impart in :
-
-. freze disc cu un singur rdnd de tiiquri, pe partea cilindnc[
/rfig.10.6 a);
- fteee disc cu dou6 rinduri de tiiiguri, unul pe partea cilindrica
qi altul pe partea frontaltr;
ireie disc cu trei rdnduri de tiiquri, unul pe partea cilindrici qi
ceielalte pe felele laterale ale frezei (fig- 10.6 b)'

10.3.2.5 Freze unghiulare

Frezele unghiulare nu sunt altceva decdt freze disc care au
generatoarea inclinati dupi una sau dou6 direc$ri faiE de axa sculei'
Aceste freze se construiesc pentru diametre mici, SnE la 40 mm, cu
coad6, iar pentru diarnetre mai mari, cu alezaj.

-76-
Frezele unghiulare cu coadfl se executE in dou6 variante constructive
qi anurne sub formd de :
- freze unghiulare simplu conice cu coadF (fig.10.7 c) ;
- freze unghiulare invers conice cu coadi (fig.10.7 d) ;
Frezele cu aiezaj se executi sub formi de .
- freze unghiulare sirnplu sonice (fig.10.7 b) ;
- freze unghiulare dublu conice (fig.10.7 a) .
Frezele unghiulare posedd douf r6nduri de tiiquri, drntre care, la
frezele simplu unghiulare, unul este dispus pc partea frontali.

f,*\E',
---\ hl
\er
qt

Figura 10.6 Freze disc

10.3.2"6 Freze profil*te

Frezele profiate sunt freze disc, freze cilindrice sau cilindro-
frontale cu generatoarea profilatd. Aceste freze se caracterizeazf, prin
faptul cd au Eiqwiie aqchietoare principale profilate in funclie de
prot"rlul suprafeXei ce urmeaz6 a fi prelucrat. Din punct de vedere
tehnologic aseste freze se diferenfiazS de cele tratate in prezent prin
aceea cd fa{a de aqezare a din{ilor se obline prin detalonare gi nu prin

-77 -
frezare obipuitfi. Aceastii metoda de prelucrare-este
determinati de
n r*rltutru'rmprim[rii profilului frezei pe fata de agezare, profil ceqi
trebuie menlinut constant in timpul exploatirii, *!ott* dirntilor
reascuprile urmtrtoare efectuandu-se numai pe fae dg degajare.
uetalonarea se fase fie dup[ spirala logarinnicl, fie dup[
spirala
arhimedic5, fie du@ o linie dreapt5'

c
Figura 10.7 Freze unghiulare

-78-
 10.4 Con{inutul lucrlrii
Scopul lucrErii const6 in cunoagterea formei constructive qi a
geometriei frezelor. Urrnflrindu-se clasificdrile f6cute, se vor identifica
sculele expuse, indicflndu-se modul de utilizare al fiecflreia.
Se va efectua studiul elementelor constituiente ale pirfii active a
fiecnrei scule qi alegdndu-se sistemul de referinlE constructiv se va
defini orientarea fetelor gi rnuchiilor particularizf;ndu-se elementele
specifioe.

10.5 Desf5turarea lucrlrii

Standul de lucru conline o nure varietate de scule pentru
frezare. Ele se vor clasific4 indicindu-se caracteristicile de bazfi" Apoi
s€ vor identifica elementele pdrgii active {fal6 de aqezare, fap de
degajare, rhuchie aqchietoare, tiiig, fa[ete etc.).
Se vor reprezenta schilele de prelucrare corespunzltoare fiecirui
tip de suprafafi ce poate fi obfrnutii la prelucrarea cu sculele analizate.

10.6 Obsena{ii 9i concluzii

Referatul va cuprinde clasificarea sculelor expuse, scfufe in care

sd se prezinte elernentele constructive gi geometrice caracteristice,
schrle de prelucrare din care s5 rezulte tipul supnafelelor ce pot fi
Brelucrate cu sculele analizate. Se vor menqiona particularitilile de
expl oatare corespunzltoare.

-79 -
 LUCRAR,EA NR.. 11

PARTtrCTILARITATT GEOMETRICE $I
CONSTRUCTTVE ALE SCTILELOR PENTRU
BRO$AT

11.1No{iuni generale

Broqarea reprezinti un procedeu de prelucrare prin agchiere a

pentru
suprafelelor interioare sau exterioare profilate sau neplofilate
cazul pietucr[rii in produc{ie de serie mare 9i mas6, intr-o calitate
a

suptaGpi corespunzEtoare opera!ilo1 de finisare'

'nin figura 11.1 rezultd caracteristicite principate ale procedeului
de prelucr#e prin broqare qi citeva dinfie caracteristicile sculei
agchietoare.

,,/ ,/\, J
/,/,ry
/./y' t
ieen'/ 7

Figura 11"1 Schenna prbcedeului de prelucrare prin brogare

dinli aflafi la distanla

Broga este o sculd agchietoare cu mai mul{i
de un pai qi pozifionali unul fa!* de altul, pe direclia adaosului de
prelucrare, ta distanla ao, ntr.mit5 supraintrllare pe dinte'
' Dimensiunea a, reprezinti mfirimea avansului care se rcalizeaah
tn aeest caz prin construcgia sculei aqchietoare gi nu pe cale
cinematic6.

-80-
 Penfu generare este suficient6 numai migcarea principat6
de

ug.t l..* V* ,i*r, in general, este rectilinie, mai rar de rotafie'

Datoritaacestuinroddegenerarema;inadebrogate.stefsarte
complexl, dificil de
simpla fl i.nioa in schimb bioga este relativ
;i.izat 9i scutnpa in comparagie cu altg scule a$chietoare' cu dinlii de
face
Finisarea gi .ofiUt*t*a suprafelei prelucrate se
suprainEtr{are redusd" respectiv fdrfl suprainlllare'
Brogareaest*',''otol"celemaiproductiveprocedee-deaqchiere.
o precizie dimensionalfl
Ea asiggd o calitate a suprafelei Pl_el*crate 9i
gi de finne oe cCIrespund prelucr6rilorde finisare'
Dintre A*"ouiot"i*ie procedeului, in afara. comptexitiilii Ei
costului ridicat al siulei agchietoare, se TT ^.pout*
remaf,ffa

dezvolatare& unor f"rF J; aqchiere O. u*fori

mari (10f ... 101 daN 9i
de asculit.
i.pr"l ca ascuiirea brogei necesita magini speciale

11.2 Suprafe{ete prelucrate prin broqare

Prinbroqaresepoateprelrrcraovarietatef,oartemarede
cu directoare
.uprur"t" exterioare smr-interioare, plane sau profi.late,
t.itilioii, circuiare sau elicoidale'
'--'"-io'nt*" 11.2 sunt prezentate profiletre cdtorva tipuri de
suprafefe ce pot fi prelucrate prin broqare-

W:rt1 YW b/3 M
tr\,) Sfi
N=4 # #p
,//y'.7. ,

'l ,7"\,^,
',1 ) Y)
'r\,,./'t
t ./l' .

,,'{ \,
.,y
Flgura 11.2 $uprafele prelucrate prin broqare
-81-
 I 1.3 Clasific&refl brogelor

Clasificarea brogelor se face dupd urmatoarele criterii:

t dupd taiectoria miscdrii de agchiere:
- broge cu miqcare de aqchiere rectilinie;
- broge cu migcare de agchiere circulmd;
. dupd modul de solicitare al corpului broqei:
- broge de tragere solocitate la intinderi;
- broge de impingere, solicitate la compresiune qi flambaj
t dupd construelie'.
- broge dintr-o bucatd (monobloc);
- broge din mai multe buc6fi (asamblate);
Asamblarea poate finedemontabili (sudurd cap la cap) sau
demontabilfl (cu {ilet);
- broge cu dinfi aplicalr;
o dupd schema de broqore'.
- broqe dup6 profil;
- broge prin generare;
- broqe progresive;
. dupdtipul suprafelei prelucrate.
- broqe pentru prelucriri extericare;
'-
bro$e pentru prelucriri interioare.

11.4 Construc{ii de broge

(

1.1.4,1Broge pentru canale de panfl

Forma qi dimensiunile brogelor pentru canale de pan6 sunt
determinate in special de sistemul de fixare in magina de broqat, forma
gi dimensiunile canalelor ce urmeazd a fi realizate, precum gi de
dispozitivul port - broqd care are rolul de ghidare a sculei, de apezare
gi pozilionare corectE a semifabricatului._
Principalele elemente constructive ale brogei pentru canale de
pan6 rezulti din figura 1 1.3.
1I.4,2" Broge de tragere pentru alezaje circulare
Din punct de vedere constructiv o astfel de broql arat[ ca in
figura 11.4.

-82-
{i\-

Frgura 11.3 Construc{ia bropei pentru canale de pann

Figura 11.4 Construcfia brogei pentru alezaje circulare

Pentru brogarea gdurilor de diametru D : 10... 15 mm qi lungrme

mare i\
(fig,11.5).
Brogele cu canale elicoidale au2-3 incepuhri.
trn tirnpul lucrului ele febuie sd execrse o migcare de translalie
in lungul a"xei lor de simetrie gi o migeare de rotafie astfel incdt
drectria nrig&6rii efective de aqchiere sE rezulte perpendiculari pe tiif.
-83-
 Ca urmare suprainillarea efectivi pe dinte apare tntr-o sec{iune
normald. pe elicea inclinatE cu unghlul q.

1
I

I
di
4i
l

Figure 11.5 Broq6 elicoidaid pentru alezaje lungi

11.4.3 Broge de compresiune (dornuri de brogare)

Au in generai o construclie mai simpla decat brogele de tracfiune
prin faptul cX Ain punct de vedere functional nu au nevoie de partea de
fixare din fa!n.
Ele se utilizeaza laindepirtarea uoor adaosuri mici de
prelucrare, de regUld la calibrlri, din con$iderente de rezistenfi la
flambaj.
Pn4ile csmponente apar in figura 11.6.
de
gA;&e
t
-t
/
Tdrha dt
1i*ndr'r;a&

ela

Figura 11.6 Construclia unui dorn de brogare

-84-
11.4.4 Broge pentru prelucn{ri extcrioare
--
tn r**f produqiei de serie mare qi masi opegla de prelucrare
relativ
pnn brogare a unor suprafele exterioare complexe de intindere
mare iqi glsegte o tui *ui largl intrebuinfare' Pentru simplificarea
iu".otoi, f'rofifele complicate se descompun in m3r rn'lte sectoare sau
po4l*i'ri*ple, uqor de executat din punct de vedere tehnologic.
O broqe p€ntru prelucrari exterioare avind dinlii inclina{i este
reprezentati in Sgura 11.7.
4"J; de cal;Smn

Figura 11.7 Broqd pentru prelucriri exterioare

L1.5 Con{inutul lucrErii

si
scopul lucrflrii constii in cunoagterea elementelor constructive
u g*o*"t iei sculelor pentru brogat precum qi a particularitdfilor
difiritetor construclii de broge utilizate in practici'

1 1"6 DesfE$urarea lucrf, rii

Standul de lucru conline diferite construc{ii de broge. Tinind
cont de criteriile de clasificare prezentate in capitolul 11'3, se vor
identifica construcgiile existente, indicf;ndu-se caracteristicile de bazS'

-85-
 Se va efectua studiut str-ucturii difEritelor tipuri de broge, se vor
identifica elementele plr$ii active gi se va recrmoaqte geometuia
constructivl a pdrlii a$chietoarc

11.? Observatrl qi concluzii

Referatul va cuPrinde:
- clasificarea sculelor expuse in stand ;
- schile constructive tn care s€ vor indica elementele de
structtr[;
- schi{e reprezent6nd geometria constructivi a pfutii astive;
- peffiu liecare tip de brogl se vor menliona particularitiilile de
construcSe gi utilizare.

- 86-
 LUCRAREA NR. 12

PARTrcuLARrrApr.n cEoMETRTcE gr
CONSTRUCTIVE ALE SCULELOR PEI{TRU
DANTURARE

12.1No{inni genenele

Cea mai importanti qi, in acelapi tirnp, cea mai pretenfioasfl

operalle tra executarea rofilor dinfate este prelucrarea danturii. Sculele
pentr$ danturare cu care se executil aceast6 opera{ie fac parte din
categoria sctrlelor profrlale gi sunt influenfate in ceea ce privegte
calculul, constructia li tehnologia in primul rflnd de profilul dintelui
executat.
Pentru generares danturii rolilor dintate existii dou6 metode de
prelucrare :

- metsda gener[rii princopiere ;

- metoda generdrii prin rostogoiire (rulare) .
Generarea danturii prin copiere este utilizatii numai tn productia
de unicat gi de serie mic[ qi se bazeaz[ pe materia]izarea curbei
generatoare a sculei aqchietoare pe dintele semifabricahrlui. ln acest
scop profilul tiiigului dintelui frezei se exec$e identic cu golul dintre
doi dinli alEtura{i ai ro!i. Sculele cu astfel de tiiguri sunt foarte
complioate gi greu de realizat. in schiurb, maginile pe care se face
prelucrarea sunt relativ simple. Generarea danturii prin copiere nu
asigurd o precizie ridicat6 pentru profilul dintelui qi nici pentru pasul
danturii.
Metoda gener[rii danturilor priu rostogolire se caracterizeaz6
prin indici tehnico-economici ridicafi datorit6 faptului c[ dnqii
semifabricatului se ob{in ca rezultat al migcirii reiative dintre seul[ qi
pies5, eare reproduce procesul de angreoare dinhe roata dinfatii gi
cremaliera de referinp .
Genemrea enn rulare, datorid avantajelor legate de
productibvitatea gi de precizia de repetabilitate a profilului generat, s-a
rnspflndit ca mod de prelucrare gi a altor suprafege: caneluri
-87-
(dreptunghiulare, triunghiulare, exterioare sau interioare), qtiruburi,
din{ii roplor cu profii neevolventic (rectiliniu, are de cerc, cicloidal).
Metoda de generare este des folosita in caeul producliiior de
serie mare qi de masd pentru prelucrarea unor piese formate din
suprafefe cu grad mare de repetabilitate.

,,. X2.2. Clasificare* sculelor pentru dauturare

a Dupd modul de generare al flacurilar dinfilor :

- scule de danturat prin copiere" la care curba generatoare este
matsnalizatii direct de profilul tiigului ;
- scule de danturat prin generare, la care profilul rectiliniu sau in
evolvent5 at tEiqutui se rostagoleqte pe flancul dintelui prelucrat curba
generatoare fiind reprezentzth de infiquritoarea pozi{iilor succesive
ale t6igulur sculei in raport cu dintele rofii prelucrate .
c Dupdproeedeul de prelucrare .
- scute de danturat prin frezare ;
- scule de danturat prin rabotare ;
scule de danturat prin mortezare;
- scule de danturat prin broqare .
o Dupd tipul ro{ii dinlate prelucrate ,
- scule pentru danturarea ra{ilor cilindrice, cu din{i drepli qi
inclirn{i ;
- scule pentru danfiirarea ro{ilor rnelcate I
- scule pentru danturarea ro{ilor coniae cu dinfi drepli gi
inclinali;
- scule pentru danturarea rofilor conice cu dinfi curbi ;
- scule pentru finisarea danturii rolilor cilindrice ;
- scule pentru prelucrarea arborilor canelafi .
Pr<rcesul de prelucrare a dintilor ro{ii dinfate se alege in funcfie
de condiliile tehnice impuse acesteia ?n ceea ce priveqte precieia de
prelucrare qi catritatea suprafelelor. Condiliiie telmice rezultd din
modul de exploatare a angrenajelor, in care turagiilor gi solicitdrilor
dinfilor li se atrjbuie roluri preponderente. Erorile de execulie a rolilor
dinlate afecteazl mai ales dimensiunile pasului, diametrut de
rostogolire qi grosirtrea dintelui, profilul dintelui, concentricitatea
cercului de divizare qi a celui exterior.
in continuare se vor prezenta cdteva construc{ii ale unor scule
penlru prelucrarea denturii, evidenliindu-se particulanti.tile lor.
-88-
 Construc{ii de scule pentru danturat
12,3
f23.1 Scule pentru danfurares ro{ilor cilindrice
12"3.1. 1 f,'reza disc-nnodul
Frezele disc-modul (fig.12.1) fac parte din categoria sculelor
agchietoare cu generatoare materializat6 pe rnuchia lor, numite qi scule
.Je form6, folssite la prelucrarea dinte cu dinte (cu divizare
discontinul) a rofilor cilindrice cu danturi exterioarfl, dreapti sau
inelinatS" intr-o produc;ie de serie rnicd sau unicat.
in general, sunt folosite penffu danturarea rotilor de modul rnic
sau mijlociu (m<i5). Procedeul de danturare este pulin productiv, iar
calitatea este rel&tiv se[zut6, abaterile fiind cauzate, atit de divizare gi
de pozifionare relativi a frezei fa!6 de piesi, c6t gi de abatcrile
sistematice infroduse la proiectarea gi execufarea frezei-modul-disc.

de
WU
t",cru O-^5i^,c,6;{,s!e
TYt (._
Frgura 12.1 Construcfia gi modul de lucru ale frezei disc*modul ":

\2.3.1.2 Freza deget-modul

Frezele deget-modul (fig.12.2) sunt folosite pentru danturarea cu
generatoarea materializatd, prin divizare discontinu6 (dinte cu dinte), a
rofilor cilindrice cu din{i drepfi sau incknali (gi in V), danture
exterioar6 sau interioari, intr-o produclie de serie micd gi unicat,
p€ntru danturi cu modul relativ mare (m>15mm).
12.3.1"3 Capul de mortezat cu cufite profilnte
Capl de mortezat este un dispoaitiv de agchiere pentru
preluerarea simultan6 a tuturor dintilor rotilor cilindrice cu dantura
exterioard, dreapti sau inclinatii, tnk-o producfie de serie foarte mare
sau de rnasi. Partea agchietoare este constituiti din cele e cufite
profrlate identice corespunzdtor celor z goluri prelucrate simultan.
Frelucrarea de mortezare este urmatfl de o finisare a danturii.

-89-
MM
$s"rrerm qlf, llc'ru @F.eai ae deg.c's,rae

Figura I2.2 Construsfia qi modul de lucru ale frezei deget-modul

L2.3. 1.4 C u{itut-pieptene

Culitele-piptene (fig.12.3) sunt folosite la danturarea prin rulare
a ro{ilor cilindrice cu din{i drepti sau inclina{i. cu{ihrl-piptene a
rezultet din transfonnar€a in scul6 aqchietoare a unei cremaliere, prin
realizarea fe{elor active de degajare gi de a.gezare. Este cea mai ieftinE
gi simplfl sculi agchietore de danfurare, iar procedeul de rucru este
superior calitativ frezelor-melc-modul sau cufitelor-roati.

tt rl
rltl

flernenfu nons lnrc*ve q,t lp*pkne

Figura 12.3 Modul de lucru qi constructia cufitului-piepene

12"3.1.5 Cufitut-roari
cu{itul-roatii (fig.Iz.a) este transformati in scul6 aqchietoare a
unei roli dinfate cilindrice, prin realizarea fefelor active de degajare gi
de ageznre. condilia de generar.e prin rutare est€ € proiec{ia nnncniei

-90-
aotive pe ptanul funcfionnl sb fie aufba conjuga6 a profllului dintelur
oe se prslucfeaze.

qJe
€tranenle aons*rrrc#vE
c,rr{;rq'ls. - roqid

Figura 12.4 Constnrclia $i geornetria cutihrlui-roati

12,3"1.6 Frean melc'madut

Frezele rnelc-modul (fig.12.5) su$t scule a$ahietoare destinate
preiucrflrii danturii rofilor cilindrice cu dinfi drepii qi tncliaa$, priil
metoda gener6ni. Danturarea eu aoests fteze se hazaazd pe principlpl
angre$rii melsuhli - scdf cu foata dinlat[ ce vfl fi prelucrati. ln
proeesul de agchiere freza melc genereaz6 crsxneliera de referin{d a
i
iolii dinfate, in vederea c{reia se imprimd migearea de avans in
lungui g€neratoarei piesei, iar aeeasta din urn:lfl exeeutfl nniqcarea de
rotulie, p"ttttt arealva angrenarea respectiv*. dvansul de reglare este
imprimat sculei la ?neeputul prelucr6fii. Din punct de vedere
geometfis, orice frez6 mslc. reprezinti un 6urub melc cdruia s-au i
imprimat calitali a$chietoare, prin realizaree fe{eior active 9i a
tiigurilor,
12,3.1.? $evere
$evenrirea reprezintfl o op€ralie de f,rnisare a ro{ilor dintate
eilinddce, reeomandat$ la produclia de serie rnare ryi de mas[. Fentru
finisarea rogilor cilindrice, se fotosssc gevsre disc (fig.12'6) sau
geverul melc.
+evere-cretnalierfl, iar pentru roFle melcate se utilizeaz6
Procedeul de generare prin qeveruire se bazea:$ pe proprieti{ile
aangrenajului elicoidal.
-91 -
 Figure 12.5 Construcfia frezei melc-modul

5g.6p drbc
Cons$ruclie-
u
{

Figuna 12.6 Constrr.rclia gevenrlui-disc

12,3"2 $eule pentnu danturaree rofilor melcate

Rolile melcate se execut[ ntmrai prin frezare cll scule

aqchietaare de tipul frezei-melc, realizate in diverse forme
constructive (frg"12.?), flnand seama de metoda de generare, de
calitatea execuliei, de m4nmea produc{iei. Finisarea se face cu
ajutorui qeverelor melc.
-92-
 Figura 12.7 Metode gi scule pentru danturarea ro{ilor melcate

a) Frezare cu avans radial ;

b) Frezare cu avans tangen{ial;
c) Frezare cu freza disc elicoicdald;
d) Frezare cu freza disc elicoidald de tip culil rotativ;
e) Tipuri constructive de fieze melc.

12.3.3 Scule pentru danturarea ro{ilor coniceprin rulare

12.3.3,1 Scule de danturat ro{i conice cu din{i rectilinii

c Cutitele de rabotat (fig.12.8)
- set din daud culite - procedeul Gleason
- un singur culit - procedeul Bilgram
Setul de cu{ite de rabotat este format din doud cufite, c6te unul pentm
fiecare flanc. Procedeul Bilgram este mai rar utilizat.

-93-
 Cr,J-* dc robo{s}.
ftoedcr{r Cbo^ron
q"j# dc robodu+
BotraU $grwn.

fa7
"Q_J V
Figura l2.g Culite de rabotat roti dinpte conics
r Frezele-disc
Pentru danturare sunt folosite
dous frezedisc, fiecare prelucrdnd
cdte un flanc a doi din{i vec$
trgrz.dl divizarea facdndu-se dinte cu
dinte. Prelucrarea se
rearizeazE fara uu*
pe lunglmea dintelui
(numai cu av&ns de p&trund;t,-r;;;
rezulte curbiliniu, cu o
ce face ca ftfi;
golurui si
concavitate. Francurile actrvi*are
materializeaz6 flancurite rofi pf*, dinlilor
O* referin{i.

3 i;ry'c l::}1,.'^t.r
h seae'er. d. roao".

Figura l?.9 fufodul de lucru al frezelor

- disc pentru danturat rofi
dinpte conice

-94-
 ---\

12"3.3.2 Scule pentru dnnturarea ro{ilor conics €u dsnturs

curbilinie
o Scule pentru danturarea ro{ilor conice cu dentura in arc
de cere.
Angrenajele conice cu dantura in arc de cerc pot fi:
a. pinionul qi coroana nu au dantura cu profii evolventic
(metoda Cycles);
b. pinion cu dantur[ evolventicE, coroana cu p:ofil rectiliniu
(metoda Formate);
pinion gi coroanf cu dantura cu profil rectiliniu (metoda
Octoid).
Metodele de lucru suat, pentru fiecare caz, dupd cum tumeazd:
a. metoda copierii prin broqare, f6re gcnerare prin rular*,
folosind dou6 broqe circulare, cdte una pentru fiecare roatl a
angrenajului.
b. cele doul ro[i sunt prelucrate pe rna$ini diferite, pinionul
prin rulare.
c. prelucrare prin rulare a ambelor ro{i, pe aceeagi malinq in
dou[ variante:
- cu doui capete de frezat corespunzfttor celor doui rofi (metoda
Octoid);
- ou aceea$i frezi pentru ambele rogi (metoda Octoid-Unitool)
Capetele de frezat pot fi unilaterale sau bilaterale.
o Scule pentru dsnturare* rodilor conice cu din{i ir arc de
cicloidl
plane
Directoarea dinfilor rolii face parte dintr-un arc
de epicicloid[ a1ungit6, iar prelucfirea se face pe maryinile:
- Spiromatic -Oerlikon (dantura eloidn);
- Klingelnberg (metoda ciclo * paloidd).
Danturarea se realizeaz[ cu ajutorul capetelor de fr,ezat construite
in cfiteva variante, diferenliate dup6 metoda generfrii.
L Capete defrezat Oerlikon:
- variantele EN, EHN, $ UP - culite cu fete de agezare curbilinii;
- variantele FN $ FS * culite cu fele acfive plane
2. Capete defrezat Klingelnberg:
- de tip universal (asem6n6tor EN gi glil\D cu excentricitate
constantd;
l.r - capete de frezat fhr6 excenficitate (aseminitor FN gi FS)"

-95-
 o Scule pentru denturarea ro{ilor conice cu dantura in erc
de spiroidfi
Directoarea dintelui pe roat[ planfl imaginari este o epicicloida
alungitd, iar pe rcata pies6 este o eicloidb conicd numit* spiroidE.
Scula aqchietoare este o brog6 circular[ cu dinlii situafi pe Frtea
frontal[.
e Scule pentru danturarea ro{ilor conice cu din{ii in arc de
paloidf,
Directoarea dintelui ro$i plane a angrenajului paloidal est€ un
arc de evolvent[. Generarea flancurilor evolventice ale ro]ilor
paloidale se face de cdtre o cremalier[, a clrei materializare detennintr
o &ez[-melc conic6. Freza-melc conic[ are la bazi un con cu unghiul
la vArf de 60". Este construitit cu un inceput, mai rar, pentru
prelucririle de degrogare ale coroanelor dinfate de diametre qi modui
relativ mare se realneazA cu doui inceputuri. Generatoarea conului
primitiv al frezei melc va face part'e dintr-un hiperboloid de rotafie cu
o singur[ penz6.

12.3.4 $eule pentru danturarea prin rulare a prolilelor

neevolventice

Pentnr producfi de serie mare gi de masi, la prelucrarea unor

piese cu suprafele cu grad mare de repetabilitate (arbori canelali, rofi
de clichet, ro{i dir{ate folosite in industria de metrologie, qunfuwi
conducitoare, etc.) se recornandl prc.lucrarea prin rulare, datorit6
cfrtorva avantaje (productivitate, precizie etc.).
In funcfie de forma, dimensiunile gi pozilia suprafefei sunt
folosite urm*toarele procedee de prelucraie (fig.I2.10):
- frezarea cu frezi - melc;
- mortezarea cu cufit - roat&;
- strunjirea cu culite rotative pentru prelucrarea prin rostogolire.
F'rezele-melc peutru profile neevolventice lucreaz[ dupi o
schemd echivalenti cu danturarea prin rostogolire a ro!ilor cilindrice
cu dinli &epli cu ajutorul frezelor melc * modul. La rAndul lor,
cufitele - roat[ pentru danturarea prin rostogolire a profilelor
neevolventice lucreaz[ dupd aceeaqi schemi cu cea a cufitelor - roat6
pentru danturarea prin rostogolire a profilelor evolventice gi se
folosesc in special" in cazurile in care este necesard danturarea

-96-
 (canetarea) unui capdt de arbore, care nu poate asigura inserierea f[rd
interferenlE cu pregul, a unei freze-melc'
-rotative
culitele servesc pentru rrelugraSq arborilor cu
generatoare curbilinie (m|nere), cu supfafete elicoidale sau toroidale
(de revolufie).

pieeJ

FiGscr

=.-=
Figura 12.10 Scule pentru prelucrarea prin rulare a pibfilelor
neevolventice

12,3,5 $cule pentru tqire* p6r{ilor frontale ale danturilor

4
4

Ii Rofile baladoare din cutiile de viteze teb-uie rotunjite pe partea

frontaiE a danturii, pentru a inlesnii cuplarea lor'
Aceasta operalie se face de obicei numai p€ una drn fetele
laterale ale danturii gi consti din prelucrarea muchiilor frontale tn
form[ de rae[ (rotunjirea) sau rectiiinie (te;irea)'
Fentru rotunji-re, tegire sau debavurare pot fi utilizate freze-
deget, culite Fentu rotunjit (numite gi freze clopor) sau freze
elicoidale"

12.4. Scopul lucr*rii

Consti in cunoagterea formei constructive qi a geometriei

sculetor p€ntru dantuare.
Urrnlrindu-se clasificflrile prezent&te, se vor identifica sculele
nnodui lor de utilizare'
1
- indicdndu-sestudiul
expuse,
elementelor constituente ale p[4ii active a
Se va efectua
fiec6rei scule gi alegflndu-se sistemul de referinlI constructiv se va
-97 -
defini orientarea felelor gi muchiilor, particularizdndu-se
elementele
specifice.

12.5. Desfigurarea lucrflrii

standul de rucru congine cele mai uzuale
scure din categoria
sculelor de danturat
Pentru sculere expuse se va efectua studiul
elemontelor pa4ii
active (faF de degajare, fap de ut**,
;;;ht"-uitiirro*", t'is,
fa{ete etc') $ se va recunoagte geometria constructivt a p64ii
apchietoare.

12.6. Observafit Si aoncl,rzii

Referatul va cuprinde clasificarea sculelor

fiecare categorie in parte.
expuse , pentru
se vor face schile reprezentind mod*r de lucru qi geometria
constructivE a sculelor analizate.
se vor menliona particuraritEfi de construcfie
gi utilizare.

-98-
 BIBLIOGRAFTE
sculelar aqchietoore'
1. Enache, $t,. Belous' V' didactica
Pr-oiectarea
9i pedagogrci'
1983'
B*,G;,;dttura (vol' I' ID'
2. Enache , $t', l'i]'Qhnobgra '"ul'ti''os'hi"ioo'e
guc"rlqtl, iditur; Tehnic6' 98-7' 988'
1 1

indrumar de laboralor'
3. Enache , $t', E'a' Scule a4chtetoare'
Bucureqti' 1982'
Litografie Institutul Politehnic
construclia sculelor aschietoare'
4. , T' Calculul plTehnic1' 1962'
Lizilrescu
Bucure$ti' Editwa
sculelor wq'tru danturare'
5. Minciuo C P';;:;;;'qi "n"atsia 1986'
Bucttresu' Editura Tehnicl'
1989'
6. Minciu, C- n"qtrilo''n**t9ti' EdituraTehnicl'
indrurnar de proiectare'
Minciu, C., g^'-Xit' agchietoa'u' I 995' 199-6'
-7.
gt'";*qtt' Editura tvteuopol' 1978'
L. Sculei"it*t'*""' Bucuregti' Editura Tehnica'
8. Sauer,
9. Secari, ca- pi't""i'i" iaa* iyil'3toare' Bucureqti' Editura
didacticl d Pedagogici' 1978' Sibiu'
gi pio"trca sculelor aqchietoare'
10. $te{iu, fl'.', i'i iioi*
Editura Universitilii ' 1994"

-99 -
 t

--'-'
CT]PRINS .

PREFATA :
LUCRAREA NR I
ASCUTIREA CUTITELOR DE STRITNG..
LUCRAREA NR 2
ASCUTTREA BURGHIELORELICOIDALE. . ... ...."20
LUCRAREA htR.3
CONTROLUL BURGHIELOR ELICOIDALE... : ... ... . .: ... -28 ,

A LUCRAREA NR. 4
FREZAREA DryIrygR
IREZEI-DISC
cu rREI rAI$IJRI.. . . ..3s
L{ICR,ARNA NR"s
FREZAREADTNTILORFREZEIUNGHIUIARE..
" . .......4i. .

LUCRARSAI\TR 6
ASCUTIREA $I CONTROLUL FREZELOR CILINDRICE
ELICOIDATE ... ... ... .45
LUCRAREA NR.7
i ASCUI.'IREA $I CONTROLUL DINTILOR FREZEI DISC ,

cU TREi TAI$URI ... ... ;.

LUCRAREA NR 8 i.
DETALONAREA PRIN STRUNJIRE A DINTILOR
FREZELORDISC pROF',ILATE....... ..........."57
- LUCRAREANR9
PART]CULARITATNb GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVE
ALE SCULELOR PENTRU PRELUCRAREA F{LETELOR.. . . . . . . ..64
LUCRAREA I{N- 10
PARTTCULARITATI GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVE
ALE FREZELOR.. ....-.:. 71
1 LUCRAREANR 11
PARTICUTARTTATT GEOMETRTCE ${ CONSTRUCTTVE
ALE SCULELOR PENTRU BRO$AT.
4 LUCRAREA NR. 12
PARTICULARITATILE GEOMETRICE $I CONSTRUCTIVE
ALE SCTILELOR PENTRU DANTURARE
BTBLTOGRAFIE. .. .. . .r. ,.. .. : :: ..
CUPRINS ......... .:r....100 '

- 100-