SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.

2.4

LUCRAREA NR. 2.4

CONTROLUL FREZELOR FRONTALE CU DINŢI

DEMONTABILI

2.4.1. NOŢIUNI GENERALE.

Frezele frontale cu dinţi demontabili sub formă de cuţite sau plăcuţe

demontabile, întâlnite şi sub denumirea de capete de frezat, sunt scule de construcţie
modernă la care dinţii sunt executaţi separat şi montaţi pe un corp de rotaţie, printr-o
îmbinare mecanică demontabilă. Asemenea scule se utilizează în cazul prelucrărilor
de mare productivitate, la prelucrări de degroşare, iar în ultimul timp sunt folosite şi
pentru prelucrări de finisare (frezarea de finisare a ghidajelor maşinilor-unelte ).
Aceste freze au unele avantaje, evidenţiindu-se economisirea materialelor pentru
scule. La aceste scule numai partea activă este realizată din materiale speciale de
scule, restul sculei fiind confecţionat din oţel de construcţie. În plus, după uzarea
cuţitelor sau plăcuţelor se pot monta pe acelaşi corp altele cu aceeaşi geometrie sau
cu geometrie diferită.

Fig 2.4.1. Forme de capete de frezat; a - conic; b - cilindric.

Sunt cunoscute două tipuri de freze frontale: construcţia cu cap conic şi cuţite
înclinate (fig. 2.4.1.a) şi construcţia cu corp cilindric (fig. 10,1.b). Prima construcţie

L.2.4.-1
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
permite frezarea suprafeţelor în unghi drept şi poate fi reglată cu cuţite sau plăcuţe în
trepte.
În cazul proiectării şi execuţiei acestor scule, problema principală o constituie
stabilirea geometriei cuţitelor sau a plăcutelor în aşa fel încât, acestea fiind montate
pe corpul frezei, să se realizeze geometria optimă a frezei frontale.

2.4.2. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are următoarele obiective:

a) - determinarea parametrilor geometrici ai părţii aşchietoare, respectiv ai
dinţilor frezei, care corespunde geometriei cuţitului sau plăcuţelor aşchietoare în stare
montată pe corpul frezei;
b) - determinarea poziţiei canalelor, respectiv a locaşelor în care se montează
cuţitele sau plăcuţele aşchietoare; poziţia canalelor determină poziţia relativă a
sistemului de referinţă constructiv al cuţitului sau plăcuţei faţă de sistemul de
referinţa cinematic (sau pasiv) al maşinii-unelte pe care se montează capul de frezat;
c) - verificarea prin calcul a corespondenţei dintre geometria constructivă a
cuţitelor sau plăcuţelor (măsurată şi determinată anterior) şi geometria constructivă a
frezei, (respectiv pasivă a elementelor aşchietoare).

2.4.3. INSTALAŢIA DE MASURARE

În fig. 2.4.2. este reprezentat schematic standul de măsurare a elementelor

geometrice ale frezelor frontale cu cuţite demontabile.
Pe placa de bază 1 este aşezată masa 2 compusă din două sănii deplasabile pe
două direcţii perpendiculare care corespund celor două axe ale sistemului de referinţă
cinematic sau pasiv OY, respectiv OZ.
Pe masa cu deplasări în coordonate 2 se aşază freza frontală 3, axa ei
corespunzând celei de-a treia axe a sistemului de referinţă cinematic, axa OX, axă
materializată de şurubul micrometric 6 şi paralelă cu axa suportului 4.
Solidar cu braţul 5 al suportului 4 se află un comparator 7 necesar măsurării
diferitelor deplasări.
Trebuie remarcat că standul descris materializează, prin cele trei direcţii de
deplasare, sistemul de referinţă cinematic OXYZ. Sistemul de referinţă constructiv al
capului de frezat este translatat sau identic cu acest sistem şi se notează Of, Xf, Yf, Zf.
Sistemul de referinţă Of, Xf, Yf, Zf translatat cu originea în vârful unui cuţit al capului
de frezat se notează O1, X1,Y1,Z1.
Observaţie: O diviziune pe tamburul gradat X1 corespunde la 10 mm; o
diviziune pe tambururile gradate Y1 şi Z1 corespunde la 0,02 mm; o diviziune la ceasul
comparator corespunde la 0,01 mm.
Precizăm că se poate utiliza orice sistem de stand, la care de exemplu, capul de
frezat să fie fixat, nepermiţând mişcări de translaţie, ci doar de rotaţie, translaţiile

L.2.4.-2
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
după cele trei axe OX, OY şi OZ fiind efectuate de către suportul comparatorului.
Acest tip de stand ar avea avantajul că toate deplasările date în cele trei direcţii se
consideră cu semnul lor, nefiind necesară discuţia despre deplasările relative.
2.4.4. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

2.4.4.1. ETALONAREA STANDULUI.

Fig. 2.4.2. Sistemul de referinţă cinematic, sistemul de referinţă

constructiv al capului de frezat şi dispozitivele utilizate pentru controlul geometriei
constructive a capetelor de frezat: 1 - placa de bază; 2 - masa cu sănii deplasabile; 3 -
freza frontală; 4 - suport; 5 - braţ de susţinere; 6 - şurub micrometric; 7 - ceas
comparator; 8 - piuliţă de blocare.

Se referă la introducerea frezei în sistemul de referinţă al dispozitivului

OfXfYfZf materializat de axele celor trei şuruburi conducătoare ale instalaţiei de
măsurare.
Pentru ca un dinte să fie fixat în sistemul de referinţă pasiv, axa OfZf (O1Z1)
trebuie să treacă prin vârful V al lui, folosindu-se pentru poziţionare un dispozitiv
auxiliar (fig. 2.4.3). Pe axul frezei se montează limba 1 a cărei suprafaţă laterală
materializează planul axial. Identificarea planului OfXfZf (O1X1Z1) cu suprafaţa laterală
a limbii 1 se face folosind comparatorul 5 (fig. 2.4.3), operaţia având următoarele
faze:
- se aşează limba 1 pe axul frezei;
L.2.4.-3
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
- se aşează comparatorul 5 cu tija palpatorului pe suprafaţa frontală radială a
limbii 1;
- se deplasează freza 2 împreună cu limba 1 cu ajutorul şurubului Z1;
- se consideră că suprafaţa frontală a limbii 1 se identifică cu planul O1X1Z1
când variaţia de cotă DY1 citită la comparator este egală cu 0;
- se roteşte freza până când vârful unui dinte atinge suprafaţa frontală a limbii
1.
Aducerea suprafeţei frontale a limbii 1 pe direcţia axei Z1 se face din câteva
încercări succesive. După introducerea frezei în sistemul de referinţă, limba 1 poate fi
scoasă de pe axul frezei, sau poate fi folosită ca opritor.

2.4.4.2. MĂSURAREA UNGHIURILOR DE ORIENTARE ALE

FEŢELOR ŞI MUCHIILOR ÎN SISTEMUL DE REFERINŢĂ
CONSTRUCTIV AL CAPULUI DE FREZAT

În fig. 2.4.4 sunt definite unghiurile de orientare ale feţelor şi muchiilor af, ap,
a'f, a'p, gf, gp, g'f, g'p pentru capul de frezat în stare asamblată faţă de sistemul de
referinţă constructiv O1X1Y1Z1 deplasat cu originea în vârful sculei.
Unghiurile kr şi k'r sunt definite în fig. 2.4.2, iar unghiurile lT şi l'T sunt
definite în fig. 2.4.3, considerând capul de frezat aşezat în sistemul de referinţă al
dispozitivului, ca în fig. 2.4.3.
Se fac următoarele observaţii:
a) axa O1X1 este axa de rotaţie a frezei, axa O1Z1 este normală pe axa O1X1 şi
trece prin vârful V al dintelui considerat. Axa O1Y1 este normală pe axele O1Z1 şi
O1X1, toate trei formând un triedru orientat drept, triortogonal.
b) unghiurile af, a'f, gf, g'f sunt unghiuri măsurate într-un plan paralel cu axele
O1X1 şi O1Y1 care trece prin punctul M, respectiv M1 considerat pe muchie. Unghiul af
se măsoară între MC' şi MC, a'f între M1C1 şi M1C'1, gf între MD şi MD', iar gf între
M1D1 şi M1D'1.

L.2.4.-4

Fig. 2.4.3. Introducerea frezei în sistemul de referinţă al standului.

SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
Unghiurile af, ap, gf, gp sunt unghiuri măsurate într-un plan paralel cu axele
O1Y1 şi O1Z1 (orizontal, respectiv normal pe axa de rotaţie O1X1 trecând prin punctul
M, respectiv M1, considerat pe muchie).

Fig. 2.4.4. Unghiuri în plane

L.2.4.secante
-5 principale.
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
c) unghiurile af, ap, a'f, a'p se consideră pozitive din punct de vedere practic
atunci când paralela la axa O1Y1 care trece prin M, respectiv M1, nu intersectează
suprafaţa secţiunii prin corpul cuţitului. Unghiurile gf, g'f se consideră pozitive când
paralela la axa O1Z1 care trece prin M, respectiv M1, nu intersectează suprafaţa
secţiunii prin corpul cuţitului.
d) unghiurile kr şi k'r sunt unghiuri ascuţite formate de proiecţiile muchiilor pe
planul O1X1Z1, ce trec prin vârful dintelui, cu axa O1Z1 a frezei, deci se măsoară în
planul O1X1Z1.
e) unghiurile lT şi l'T sunt unghiuri ascuţite formate de muchiile reale din
spaţiu cu planul de bază O1X1Z1; se consideră pozitive dacă vârful este mai sus decât
orice punct de pe muchie.

2.4.4.2.1. Metoda de calcul a unghiurilor pasive ale capului de frezat.

Considerând o suprafaţă plană Au(X,Y,Z) se poate scrie ecuaţia ei cunoscând
coordonatele a trei puncte ( miu, niu, piu ) care aparţin suprafeţei, după cum urmează
(se consideră că unul din cele trei puncte este chiar originea sistemului de referinţă,
având coordonatele (0; 0; 0)):

= X (n1up2u - n2up1u) + Y (m2up1u - m1up2u) +

+ Z (m1un2u - m2un1u) = 0 (2.4.1)

a) pentru unghiurile af şi ap de pe faţa de aşezare principală, formulele de

calcul se obţin în modul următor:
- înlocuind în (2.4.1) pe "u" cu "a" se obţine ecuaţia
Aa = 0 (2.4.2)

în care făcând intersecţia cu planul Pf (F - F) de ecuaţie X = 0 (fig. 2.4.4) rezultă:

(2.4.3)

Dacă se face intersecţia cu planul Pp (P - P) de ecuaţie Z = 0 se obţine:

L.2.4.-6
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4

(2.4.4)

b) dacă există i + 1 tăişuri principale, în locul indicelui a se va pune a1, sau

a2, sau ai, obţinându-se:

(2.4.5)

(2.4.6)

Pentru unghiurile gf şi gp de pe faţa de degajare se scrie ecuaţia planului Ag la

fel ca pentru faţa de aşezare Aa, scriind coordonatele punctelor de pe această faţă de
degajare, indicele "u" devenind "g".

c) pentru unghiul gf se face intersecţia acestei feţe cu planul Pf (F - F) de

ecuaţie X = 0 (fig. 2.4.4) rezultând:

(2.4.7)

Dacă se face intersecţia cu planul Pp (P - P) de ecuaţie Z = 0 se obţine:

(2.4.8)

d) dacă există i + 1 tăişuri principale, în locul indicelui g se va pune g1, sau g2,
sau gi, obţinându-se:

(2.4.9)

(2.4.10)

Pentru unghiurile a'f şi a'p de pe faţa de aşezare secundară A'a, se procedează în

acelaşi mod, scriind ecuaţia acesteia prin trei puncte de coordonate cunoscute.
e) pentru unghiul de aşezare a'f se intersectează ecuaţia A'a = 0 cu planul Pf
(F - F) de ecuaţie X = 0 (fig. 2.4.4) şi rezultă:

L.2.4.-7
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4

(2.4.11)

Înlocuind în (1) pe "u" cu "a' " şi făcând intersecţia cu planul Pp (P - P) de

ecuaţie Z = 0 se obţine:

(2.4.12)

b) dacă există i + 1 tăişuri principale, în locul indicelui a' se va pune a'1, sau
a'2, sau a'i, obţinându-se:

(2.4.13)

(2.4.14)

Pentru unghiurile g'f şi g'p de pe faţa de degajare secundară se scrie ecuaţia

planului A'g la fel ca pentru faţa de aşezare Aa, scriind coordonatele punctelor de pe
această faţă de degajare, indicele "u" devenind "g' ".

g) pentru unghiul g'f se face intersecţia acestei feţe cu planul P f (F - F) de

ecuaţie X = 0 (fig. 2.4.4) rezulgând:

(2.4.15)

Dacă se face intersecţia cu planul Pp (P - P) de ecuaţie Z = 0 se obţine:

(2.4.16)

h) dacă există i + 1 tăişuri secundare, în locul indicelui g' se va pune g'1, sau
g'2, sau g'i, obţinându-se:

(2.4.17)

(2.4.18)

L.2.4.-8
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4

Determinarea unghiului kr se face pornind de la formulele unghiurilor în plane

secante principale.

cotg ap = cotg ao cos kr + tg lT sin kr

cotg af = cotg ao sin kr - tg lT cos kr (2.4.19)

tg gp = tg go cos kr + tg lT sin kr
tg gf = tg go sin kr - tg lT cos kr (2.4.20)

[cotg af - tg gf] / [cotg ap - tg gp] = tg kr (2.4.21)

***
Rezolvarea ecuaţiei trigonometrice conduce la:

kr = k p + arctg {[cotg af - tg gf] / [cotg ap - tg gp]} (2.4.22)

Similar se obţine pentru alte tăişuri principale:

kri = k p + arctg {[cotg afi - tg gfi] / [cotg api - tg gpi]} (2.4.23)

Pentru determinarea unghiului k'r se procedează similar.

cotg a'p = cotg a'o cos k'r + tg l'T sin k'r

cotg a'f = cotg a'o sin k'r - tg l'T cos k'r (2.4.24)

tg g'p = tg g'o cos k'r + tg l'T sin k'r

tg g'f = tg g'o sin k'r - tg l'T cos k'r (2.4.25)

[cotg a'f - tg g'f] / [cotg a'p - tg g'p] = tg k'r (2.4.26)

Rezolvarea ecuaţiei trigonometrice conduce la:

k'r = k p + arctg {[cotg a'f - tg g'f] / [cotg a'p - tg g'p]} (2.4.27)

Similar se obţine pentru alte tăişuri principale:

k'ri = k p + arctg {[cotg a'fi - tg g'fi] / [cotg a'pi - tg g'pi]} (2.4.28)

Cunoscând unghiurile în plane secante Pf şi Pp (vezi şi lucrarea "Ascuţirea şi

controlul cuţitelor pentru aşchiere"), se determină unghiurile ao (aoi), go (goi), şi lT
(lTi), precum şi unghiurile a'o (a'oi), g'o (g'oi), şi l'T (l'Ti), folosind relaţiile prezentate în
continuare:

L.2.4.-9
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4

cotg ao = cotg ap cos kr + cotg af sin kr

cotg aoi = cotg api cos kri + cotg afi sin kri (2.4.29)

tg go = tg gf sin kr + tg gp cos kr
tg goi = tg gfi sin kri + tg gpi cos kri (2.4.30)

tg lT = cotg ap sin kr - cotg af cos kr

tg lTi = cotg api sin kri - cotg afi cos kri (2.4.31)
sau:
tg lT = tg gp sin kr - tg gf cos kr
tg lTi = tg gpi sin kri - tg gfi cos kri (2.4.32)

Fig. 2.4.5.
Determinarea
unghiurilor de poziţie a
locaşelor
(a unghiurilor de
prindere aparente).

L.2.4.-10
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
Relaţiile de calcul pentru tăişurile secundare sunt:
cotg a'o = cotg a'p cos k'r + cotg a'f sin k'r
cotg a'oi = cotg a'pi cos k'ri + cotg a'fi sin k'ri (2.4.33)

tg g'o = tg g'f sin k'r + tg g'p cos k'r

tg g'oi = tg g'fi sin k'ri + tg g'pi cos k'ri (2.4.34)

tg l'T = cotg a'p sin k'r - cotg a'f cos k'r

tg l'Ti = cotg a'pi sin k'ri - cotg a'fi cos k'ri (2.4.35)
sau:
tg l'T = tg g'p sin k'r + tg g'f cos k'r
tg l'Ti = tg g'pi sin k'ri + tg g'fi cos k'ri (2.4.36)

2.4.4.2.2. Determinarea unghiurilor de orientare a locaşurilor din corpul

frezei în care se montează cuţitele (fig. 2.4.6).
Determinarea acestor unghiuri se face prin măsurarea directă a deplasărilor
unui ceas comparator după două direcţii, ca în fig. 2.4.5, valorile unghiurilor
calculându-se cu relaţiile prezentate mai jos:

tg r = dY /dZ; tg q = - dZ / dY; tg y = - dY / dX; tg j = dZ / dX (2.4.37)

2.4.4.2.3. Determinarea coordonatelor punctelor de pe suprafeţele pe care
se face măsurarea.
Se aşează comparatorul orizontal sau vertical, astfel încât palpatorul să facă
contact convenabil cu suprafaţa palpată.
Se aşează scalele gradate după cele trei direcţii O1X1, O1Y1 şi O1Z1 la o
diviziune 0 (zero), într-un punct oarecare considerat originea de măsurare O1 (0;0;0).
Se dă deplasare în sens pozitiv după una din direcţiile neparalele cu direcţia de
măsurare a comparatorului, şi se citeşte la comparator deplasarea pozitivă sau
negativă. Se obţin coordonatele (m1u; n1u; p1u) ale celui de-al doilea punct, dintre
care cea pe direcţia în care nu s-a dat deplasare rămâne nulă.
Se dă o nouă deplasare în sens pozitiv după cealaltă direcţie neparalelă cu
direcţia de măsurare a comparatorului, citind noua indicaţie pozitivă sau negativă a
comparatorului. S-au obţinut în acest fel şi coordonatele celui de-al treilea punct
(m2u; n2u; p2u).

2.4.4.2.4. Determinarea cosinusurilor directoare ale sistemului OfcXfcYfcZfc

al cuţitului rotit faţă de sistemul fix al capului de frezat O1X1Y1Z1.
Cunoscând unghiurile r, q, j şi y se pot scrie relaţiile pentru cosinusurile
directoare ale axelor sistemului OfcXfcYfcZfc al cuţitului rotit faţă de sistemul fix al
capului de frezat O1X1Y1Z1, după cum urmează:

L.2.4.-11
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4

(2.4.38)

(2.4.39)

(2.4.40)

Fig. 2.4.6. Sisteme de referinţă ale părţilor demontabile ale capetelor de frezat.

(41)

(2.4.42)

L.2.4.-12
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4

(2.4.43)

(2.4.44)

(2.4.45)

(2.4.46)

2.4.4.3. VERIFICAREA CORESPONDENŢEI ÎNTRE

GEOMETRIA CONSTRUCTIVĂ A CUŢITULUI ŞI GEOMETRIA
CONSTRUCTIVĂ (CINEMATICĂ) A CAPULUI DE FREZAT.

Cunoscând unghiurile constructive ale capului de frezat în plane secante

principale, se pot calcula unghiurile constructive ale cuţitului în plane secante
principale, cu ajutorul relaţiilor:

(2.4.47)

(2.4.48)

(2.4.49)

(2.4.50)

(2.4.51)

(2.4.52)

(2.4.53)

(2.4.54)

Unghiurile constructive ale cuţitului în stare demontată măsurate faţă de

sistemul său propriu de referinţă, cu raportorul sau cu alte mijloace, trebuie să fie
egale cu unghiurile constructive calculate cu relaţiile prezentate anterior.
În concluzie, desfăşurarea lucrării are următoarele etape:
1. Se determină coordonatele a câte trei puncte necoliniare pentru faţa de
aşezare principală, pentru faţa de aşezare secundară şi pentru faţa de degajare. Primul
punct se consideră de fiecare dată originea sistemului de referinţă al capului de frezat
L.2.4.-13
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
O1(0; 0; 0), iar celelalte două puncte se obţin prin deplasarea punctului de contact al
vârfului comparatorului cu ajutorul săniilor dispozitivului după două direcţii diferite.
2. Se calculează unghiurile af, ap, a'f, a'p, gf şi gp cu relaţiile (2.4.3), (2.4.4),
(2.4.11), (2.4.12), (2.4.7) şi (2.4.8).
3. Deoarece în lucrare se consideră că faţa de degajare este unică, atunci g'f =
gf şi g'p = gp.
4. Se calculează unghiurile kr, ao, a'o, go, lT şi k'r în această ordine cu relaţiile
(2.4.22), (2.4.29), (2.4.33), (2.4.30), (2.4.31) sau (2.4.32), (2.4.27).
5. Se calculează unghiurile g'o şi lT cu relaţiile (2.4.34) şi (2.4.35) sau
(2.4.36).
6. Se măsoară deplasările dX, dY, dZ necesare, şi se calculează unghiurile r,
q, j şi y cu relaţiile (2.4.37).
7. Se calculează cosinusurile directoare a x, ay,....cz cu relaţiile (2.4.38).....
(2.4.46).
8. Se calculează unghiurile cuţitului în plane secante principale apc, afc,
a'pc, a'fc, gpc, gfc cu relaţiile (2.4.51), (2.4.52), (2.4.53), (2.4.54), (2.4.47) şi (2.4.48).
9. Se calculează unghiurile krc, aoc, a'oc, goc, lTc şi k'rc în această ordine cu
relaţiile (2.4.22), (2.4.29), (2.4.33), (2.4.30), (2.4.31) sau (2.4.32), (2.4.27), aceleaşi
ca pentru capul de frezat.
2.4. Se calculează unghiurile g'oc şi l'Tc cu relaţiile (2.4.34) şi (2.4.35) sau
(2.4.36), aceleaşi ca pentru capul de frezat.

11. Se compară unghiurile calculate pentru cuţit krc, aoc, a'oc, goc, lTc, k'rc,
k'rc şi l'Tc cu unghiurile măsurate pe cuţit ca la lucrarea "Ascuţirea şi controlul
cuţitelor pentru aşchiere".

Coordonatele punctelor de pe feţele active ale sculei

Axa OX m1a = m1a1 = m1g =
Axa OY n1a = n1a1 = n1g =
Axa OZ p1a = p1a1 = p1g =
Axa OX m2a = m2a1 = m2g =
Axa OY n2a = n2a1 = n2g =
Axa OZ p2a = p2a1 = p2g =
Unghiurile capului af = ap = gf =
în plane secante a'f = a'p = gp =
principale kr = k'r =
lT = l'T =
Unghiurile costructive ale capului de frezat

L.2.4.-14
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
ao = go = a'o = g'o =
kr = k'r = lT = l'T =

Unghiurile de prindere aparente

dY = dZ = dY = dZ =
dZ = dY = dX = dX =
r= q= y= j=
Unghiurile constructive ale cutitului calculculate în plane secante principale
afc = a'fc = gfc = g'fc =
apc = a'pc = gpc = g'pc =
ax = bx = cx =
Cosinuşi directori ay = by = cy =
az = bz = cz =
Unghiurile constructive ale cuţitului calculate
aoc = goc = aoc = g'oc =
krc = k'rc = lTc = l'Tc =
Unghiurile constructive ale cuţitulu măsurate
aoc = goc = aoc = g'oc =
krc = k'rc = lTc = l'Tc =

2.4.4.4. REGLAREA DINŢILOR LA ÎNĂLŢIME UNIFORMĂ

1. Se scoate de pe tijă ansamblul raportor şi se montează suportul

micrometrului.
2. Se poziţionează micrometrul la o înălţime dată de la faţa frontală a corpului
frezei (fig. 2.4.2).
3. Se blochează în această poziţie butucul 8 care asigură rotirea braţului 5 cu
micrometrul într-un plan normal pe pivotul central.
4. Se trece cu micrometrul peste toţi dinţii şi se reglează înălţimea lor până la
atingerea cu micrometrul astfel ca o cală (spion, leră, lamă de ras) să treacă cu acelaşi
efort printre vârful dintelui şi faţa şurubului micrometric.

2.4.5. REZULTATE, OBSERVAŢII ŞI CONCLUZII

Rezultatele controalelor efectuate, precum şi rezultatele calculelor efectuate se
vor trece în fişa de experimentare prezentată în continuare ( menţionăm că toate
rubricile din fişă vor fi integral completate).
Pe baza rezultatelor obţinute la control se vor trage concluzii asupra
posibilităţilor de aplicare a capului de frezat la prelucrarea diferitelor materiale ale

L.2.4.-15
SCULE AŞCHIETOARE LUCRAREA NR.
2.4
pieselor de prelucrat. În cazul obţinerii unor valori anormale ale parametrilor calculaţi
se vor face observaţii asupra cauzelor posibile care au condus la aceste rezultate.
Se va analiza posibilitatea utilizării metodei de control la alte tipuri de capete
de frezat (de exemplu cu plăcuţe amovibile) sau la alte tipuri de scule.

L.2.4.-16