Sunteți pe pagina 1din 38

Oficiul Judeţean de Consultanţă

Agricolă Ialomiţa

Curs de mecanică
pentru agricultori
Lector – Ing. IORGA TRAIAN

MODULUL :
MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE

EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Număr de ore
Nr. CONŢINUTUL TENATIC Teoretice Instruire
crt. Practică
A. P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii
I. APLICAREA
legislatiei si reglementarilor privind securitatea si sanatatea 6
la locul de munca si PSI
(drepturile si responsabilitatile la locul de munca, morme de 6
protectia muncii. Legea 307/2006 privind apararea impotriva
incendiilor. Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea
in munca. Norme de plicarea Legi nr. 319/2006 )
B. MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE
I. Pluguri 2 7
II. Grape: cu discuri, cu colţi, stelate, elicoidale. 2 6
III. Freze agricole 2 5
IV. Cultivatoare 2 5
V. Combinatoare 1 4
VI. Maşini pentru administrat îngrăşăminte şi amendamente 3 6
VII. Maşini de semanat : în rânduri, în cuiburi. 3 6
VIII. Maşini de plantat 3 5
IX. Aparate şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor 3 6
X. Maşini de recoltat plante furajere 3 6
XI. Maşini de recoltat cereale păioase 3 12
XII. Maşini pentru recoltat şi treierat porumb 3 12
XIII. Utilaje pentru transport folosite în agricultură 1 -
TOTAL ORE 48 80

Notă: Toate subiectele vor fi tratate şi din punct de vedere al protecţiei muncii şi PSI.
Acest modul va fi folosit la alcătuirea planurilor de învăţămant pentru meseriile din domeniul agricol
( ex. meserii: agricultor, lucrător calificat în culturi de câmp şi legumicultură etc. ), exceptând meseria
mecanic - agricol pentru care se vor folosi modulele : Maşini şi instalaţii agricole - exploatare şi între-
ţinere şi Tracoare - exploatare şi reparare.

2
MODULUL
P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006
privind apărarea impotriva incendiilor
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006
. . . . . . . . . . . . . . . . .
CAP. II
Obligaţii privind apărarea impotriva incendiilor
SECŢIUNEA 1
Obligaţii generale
ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate sa respecte
reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare impotriva incendiilor şi
sa nu primejduiasca, prin deciziile şi faptele lor, viata, bunurile şi mediul.
(2) Persoana care observa un incendiu are obligaţia sa anunţe prin orice
mijloc serviciile de urgenta, primarul sau poliţia şi sa ia măsuri, după
posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului.
(3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţa, fără
motiv întemeiat, autorul răspunde contraventional sau penal, potrivit legii,
şi suporta cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie.
ART. 7 (1) În caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor,
când şi cat este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în
dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei, a
reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a
personalului serviciilor de urgenta.
(2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole,
miristi, păşuni şi fanete, persoanele aflate în apropiere au obligaţia sa
intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi
stingerea acestora.
ART. 8 În cazurile de forta majoră determinate de incendii, persoanele
fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii,
instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii:
a) sa permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenta şi al
persoanelor care acorda ajutor;
b) sa permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a
mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare
a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;
c) sa accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru
degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din
construcţie, taierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea
temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitata şi sa acorde
sprijin, cu forte şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri.
ART. 9 La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului
de folosinta asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de
antrepriza, părţile sunt obligate sa prevadă expres în actele respective
răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea impotriva incendiilor.
ART. 10 (1) Pentru limitarea propagarii şi stingerea incendiilor, precum
şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al
3
Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale sectoarelor acestuia,
consiliile judeţene, consiliile locale, persoanele juridice şi asociaţiile
familiale prevăzute la art. 8 şi persoanele fizice care desfăşoară
individual activităţi economice în condiţiile Legii nr. 300/2004 privind
autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară
activităţi economice în mod independent, cu modificările şi completările
ulterioare, au obligaţia sa colaboreze între ele, contribuind cu forte şi
mijloace, pe baza de reciprocitate sau pe baza contractuală.
(2) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se
stabilesc prin convenţii încheiate între părţi, cu avizul inspectoratelor.
ART. 11 Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii,
echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia sa
conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de
specialitate ale acestora în organizarea, asigurarea, pregătirea şi punerea
în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu.
- - - - - - - -

LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006


a securităţii şi sănătăţii în munca
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006
...........................
CAP. III
Obligaţiile angajatorilor
ART. 6
(1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea
lucrătorilor în toate aspectele legate de munca.
(2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta
nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu.
(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
munca nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.
ART. 7 (1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are
obligaţia sa ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare
securităţii şi sănătăţii în munca.
(2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor
prevăzute la alin. (1), ţinând seama de modificarea condiţiilor, şi pentru
îmbunătăţirea situaţiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la
alin. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursa;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea
posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca
şi de producţie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm
predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau
cu ceea ce este mai puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă
tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de munca, relaţiile sociale şi
influenta factorilor din mediul de munca;

4
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă fata
de măsurile de protecţie individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând
seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul
are obligaţia:
a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar,
măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate
de către angajator sa asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al
protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie integrate în ansamblul
activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate
nivelurile ierarhice;
c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte
securitatea şi sănătatea în munca, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă
obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea
ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor,
determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de munca;
e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat
şi specific, accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-
au insusit instrucţiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci
când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai
multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au următoarele
obligaţii:
a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea,
sănătatea şi igiena în munca, luând în considerare natura activităţilor;
b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi
prevenirii riscurilor profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre
riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în munca nu
trebuie sa comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.

SECŢIUNEA a 2-a
Servicii de prevenire şi protecţie
ART. 8 (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. 6 şi 7,
angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de
activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor
profesionale din întreprindere şi/sau unitate, denumiţi în continuare
lucrători desemnaţi.
(2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a
activităţii lor de protecţie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa dispună de timpul necesar pentru a-
şi putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta lege.
(4) Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile
de prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent,
angajatorul trebuie sa recurgă la servicii externe.
(5) În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe
prevăzute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informate de către angajator
asupra factorilor cunoscuţi ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea

5
efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi trebuie sa aibă acces
la informaţiile prevăzute la art. 16 alin. (2).
(6) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă, în principal, atribuţii
privind securitatea şi sănătatea în munca şi, cel mult, atribuţii complementare.
ART. 9 (1) În toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea
activităţilor de prevenire şi a celor de protecţie, ţinând seama de mărimea
întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt expusi
lucrătorii, precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii
şi/sau unităţii, se impune ca:
a) lucrătorii desemnaţi sa aibă capacitatea necesară şi sa dispună de
mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aibă aptitudinile necesare şi sa dispună de
mijloace personale şi profesionale adecvate;
c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe sa fie în număr suficient.
(2) Prevenirea riscurilor, precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea
lucrătorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai mulţi lucrători, de un
serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul
întreprinderii şi/sau unităţii.
(3) Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile prevăzute la alin.
(2) trebuie sa colaboreze între ei ori de câte ori este necesar.
(4) În cazul microintreprinderilor şi al întreprinderilor mici, în care
se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma
atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca pentru realizarea
măsurilor prevăzute de prezenta lege, dacă are capacitatea necesară în domeniu.
(5) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte prin
norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile şi
aptitudinile necesare, precum şi numărul considerat suficient, prevăzute la
alin. (1) şi (4).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ART. 14
Alimentaţia de protecţie se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de
către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de munca ce impun
acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de munca şi/sau
contractul individual de munca.
ART. 15
(1) Materialele igienico-sanitare se acorda în mod obligatoriu şi
gratuit de către angajatori.
(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum şi locurile de
munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de
munca şi/sau contractul individual de munca.

SECŢIUNEA a 5-a
Informarea lucrătorilor
ART. 16 (1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii,
angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare, astfel încât lucrătorii
şi/sau reprezentanţii acestora sa primească, în conformitate cu prevederile
legale, toate informaţiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile
şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii
şi/sau unităţii, în general, cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau
fiecărei funcţii;
b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) şi
(3).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
SECŢIUNEA a 7-a
Instruirea lucrătorilor
6
ART. 20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare
lucrator sa primească o instruire suficienta şi adecvată în domeniul
securităţii şi sănătăţii în munca, în special sub forma de informaţii şi
instrucţiuni de lucru, specifice locului de munca şi postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări
ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrări speciale.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;
b) periodică şi ori de câte ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau
unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau
unitatea proprie, au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile
legate de securitate şi sănătate în munca, pe durata desfăşurării activităţilor.
(4) Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul
securităţii şi sănătăţii în munca au dreptul la instruire corespunzătoare.
ART. 21 (1) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1), (2) şi (4) nu
poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor
acestora.
(2) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1) şi (2) trebuie sa se
realizeze în timpul programului de lucru.
(3) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze în
timpul programului de lucru, fie în interiorul, fie în afară întreprinderii
şi/sau unităţii.
CAP. IV
Obligaţiile lucrătorilor
ART. 22 Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea, în
conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile
primite din partea angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de
accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana, cat şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul
procesului de munca.
ART. 23 (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute
la art. 22, lucrătorii au următoarele obligaţii:
a) sa utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substantele
periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi,
după utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea,
schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii,
în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor, şi sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice
situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienta a
sistemelor de protecţie;
e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau
angajatorului accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp
cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau

7
cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari,
pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul şi/sau cu
lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul
de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru
securitate şi sănătate, în domeniul sau de activitate;
h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul
securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora;
- - - - - - - - -

HOTĂRÂRE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006


pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 30 octombrie 2006
.......................

Extras nr. 49 )
(
REGULI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII
LA ACTIVITAŢILE DE EXPLOATARE A
TRACTOARELOR, MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR AGRICOLE
....................................
3.1 Prescripţii generale
Art. 17. (1) Se interzice cumpărarea de tractoare, maşini agricole, utilaje şi instalaţii la care nu sunt
realizate de către constructor măsurile tehnice de protecţie a muncii (dispozitive de siguranţa, supraveghere,
semnalizare şi control, apărători şi carcase de protecţie etc.).
(2) Societăţile comerciale agricole, asociaţiile agricole mici şi mijlocii şi, în general, agenţii economici
vor cumpăra numai tractoare care corespund cerinţelor de protecţie a muncii.
(3) Pentru prevenirea apariţiei factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională este
permisă procurarea numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al calităţii de protecţie a
muncii de către LABORATORUL DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII al institutului în acest scop de
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, care vor avea aplicate marcajele CS'97;CS'98…
(4) Se interzice punerea în funcţiune şi explatarea tractoarelor care nu sunt echipate cu arc de securitate,
cadru de rezitenţă sau cabină de protecţie.
Tractoarele vor fi echipate, din construcţie, cu arc de securitate, cadru sau cabină de protecţie.
(5) Este interzis a se lucra cu cadre de rezistenţă sau cabine de protecţie care au suferit avarii în urma
răsturnării tractoarelor. Acestea vor fi înlocuite cu cabine noi, construite de uzinele autorizate.
Se internice procurarea acestora dacă nu sunt marcate cu plăcuţă cu datele de recunoaştere ale fabricantului.
(6) Cadrele şi cabinele de protecţie nu trebuie să împiedice fixarea sau remorcarea de tractor a maşinilor,
utilajelor şi remorcilor. Cabina de protecţie trebuie să fie destul de spaţioasă, pentru a nu jena conducătorul în
mişcările sale. Un spaţiu suficient trebuie să fie lăsat de fiecare parte a volanului.
(7) Cabina trebuie să fie dotată cu geamuri în aşa fel încât conducatorul să aibă o bună vizibilitate, iar sticla
trebuie să fie securizată. Portierele, parbrizul, lunetele şi geamurile care se deschid, ca şi celelalte părţi mobile,
trebuie să aibă construcţie solidă.
(8) Arcul de securitate, cadrul şi cabina de protecţie trebuie:
a - să asigure securitatea în caz de răsturnare;
b - să limiteze răsturnarea la 90°;
c - să ofere posibilitatea unei ieşiri uşoare din cabină, în caz de răsturnare şi blocare a uşii
principale de acces;
d - să evite suprasolicitarea psihofiziologică a conducătorului;

8
e - să fie suficient de etansă pentru a asigura condiţionarea temperaturii cabinei, ventilarea şi
purificarea aerului în cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar;
f - să asigure spaţiul optim pentru scaun, comenzi, distanţa de securitate deasupra capului, faţa de
pereţii laterali şi parbriz, să nu amplifice nivelulu de zgomot;
g - să asigure accesul uşor în cabină.
(9) Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, în cartea tehnică, se va menţiona nivelul de zgomot; -
zgomot emis în mediul înconjurător ( în timpul lucrului = 80 dB(A);
- zgomot emis la nivelul urechilor conducătorului (în timpul lucrului =87 dB(A);
(10) Pentru diminuarea vibraţiilor transmise conducătorului, cabinele de protecţie trebuie fixate de tractor
prin intermediul a patru dispozitive amortizoare (silent-blocs).
(11) Scaunul conducătorului de tractor trebuie să asigure confort şi să îndeplinescă următoarele cerinte:
- lăţimea şezutului scaunului 450 mm;
- înăţimea spătarului 260 mm;
- cursa longitudinală 150 mm;
- cursa verticală 60 mm;
- cursa suspensiei scaunului max. 120 mm.
(12) Pentru asigurarea conducătorului care participă la traficul rutier, tractorul trebuie să fie echipat cu un
sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă.
(13) Pentru prevenirea accidentelor în timpul lucrului pe timp de noapte, tractoare vor fi echipate cu câte 2
proiectoare, faţă şi spate.
(14) Priza de forţă a tractorului trebuie să fie protejată cu o apărătoare permanentă şi o apărătoare de protecţie
tip manşon, demontabilă.
(15) Apărătoarea de protecţie a prizei de forţă şi a arborilor de transmisie trebuie să fie o construcţie
rezistentă, nerotitoare, solid menţinută în loc şi întreţinută în bună stare.
Pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare şi menţinerea în funcţiune, apărătorile de protecţie vor fi
depozitate pe stelaje.
(16) Tractoarele trebuie să fie echipate cu trusă de prim ajutor şi cu un stingător portabil cu pulbere şi bioxid
de carbon, bine fixat şi asezat la îndemâna mâinii.
(17) Se interzice cumpărarea de tractoare, utilaje, maşini şi instalaţii care nu sunt echipate cu apărători şi
dispozitive de siguranţă de către constructor.
Art. 18. La contractarea echipamentelor tehnice (tractoare, maşini, utilaje, instalaţi etc.) din import va fi
prevăzută în contract obligativitatea furnizorului de a le livra cu toate dispozitivele de protecţie a muncii,
apărătorile şi instrucţiunile în limba română, care să cuprindă prevederile de protecţie a muncii şi să fie supuse
certificării calităţii de protecţie a muncii de către laboratorul de specialitate al institutului autorizat în acest scop.
Art. 19. (1) Demontarea sau montarea apărătorilor şi dispozitivelor de protecţie se poate face după opirea din
funcţiune maşinii. Regula generală de protecţie a muncii NU INERVENIŢI LA MAŞIMĂ ÎN
FUNCŢIUNE, trebuie strict respectată.
(2) Imediat după terminarea reglării sau reparaţiei, apărătoarea sau dispozitivul de protecţie a muncii
trebuie montate la locul lor. Trebuie să fie imposibil de demontat o apărătoare sau dispozitiv de securitate fără
folosirea sculelor.
Art. 20. (1) Toate defecţiunile maşinii sau ale dispozitivelor de protecţie trebuie să fie semnalate fără întârziere
conducătorului locului de muncă.
(2) Maşina defectă trebuie oprită şi decuplată, iar comenzile închise. Imediat se va pune la vedere o
tabliţă pe care să fie scrisă cu litere negre pe fond galben, interdicţia: NU PUNEŢI ÎN FUNCŢIUNE !
MAŞINA ESTE ÎN REPARAŢIE.
Art. 21. (1) Fiecare maşină trebuie, atunci când este necesar, echipată cu dispozitive de pornire şi oprire proprii.
(2) Atunci când pornirea unei maşini poate prezenta riscuri, un semnal acustic convenit, clar şi auzibil,
trebuie dat înainte de punerea sa în funcţiune.
9
(3) Butonul de punere în funcţiune trebuie să fie înecat şi suficient protejat.
(4) Pentru a împiedica persoanele necalificate sau copiii să pună maşinile în funcţiune, acestea trebuie
prevăzute cu un dispozitiv de demarare ce poate fi blocat.
(5) Nici o maşină nu trebuie lăsată în funcţiune când conducătorul ei a plecat, deoarece alte persoane şi, în
mod deosebit, copiii pot intra în contact cu ea.
Art. 22. (1) Maşinile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să permită conducătorului oprirea rapidă de la
locul sau de muncă.
(2) Butonul de oprire trebuie să fie de culoare roşie, iar această culoare nu trebuie folosită pentru nici un
dispozitiv de pornire. Butonul de oprire va fi de tip apăsare.
Art. 23. Tractoarele, motocultoarele, combinele autopropulsate etc., vor fi conduse, exploatate, întreţinute şi
reparate numai de personal calificat, cu experienţă şi cunoscător al normelor specifice de protecţie a muncii.
Art. 24. (1) Pentru prevenirea accidentelor, tractoarele, maşinile, utilajele şi instalaţiile agricole vor fi
întreţinute corespunzător şi verificate periodic.
(2) Deşeurile, praful, scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepartate imediat. În caz de început de
incendiu se va folosi stingătorul portabil din dotare.
Art. 25. (1) Pentru prevenirea accidentelor provocate de haine prea largi, deşirate sau de cravate antrenate de
organele în mişcare ale maşinii, acestea trebuie să fie bine ajustate şi să nu aibă nici o parte liberă.
(2) Se va interzice conducătorului tractorului, salariaţilor purtarea halatului. Aceştia vor purta combinizon
sau pantaloni cu pieptar, ori salopetă de protecţie, bonetă sau şapcă pe cap.
Echipamentul individual de protecţie se va purta strâns pe corp, bine ajustat şi fără poale lungi.
Art. 26. (1) Atunci când maşinile şi utilajele agricole sunt transportate de la un loc de muncă la altul sau de la
locul de muncă la sediul exploataţiei agricole, trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor.
Semnalizarea cu triunghiuri reflectorizante speciale a maşinilor agabaritice participante la traficul rutier,
evită accidentele.
(2) Aparatele de tăiere, cuţitele, dinţii, vârfurile sau lamele vor fi protejate iar ridicătorele hidraulice vor fi
asigurate pentru a nu coborâ maşina în mod accidental.
3.2. Exploatarea tractoarelor
Art. 27. Conducerea şi deservirea tractoarelor şi maşinilor agricole se fac numai de către persoane care posedă
calificarea necesară şi care cunosc regulile de tehnică a securităţii muncii.
Art. 28. Se interzice conducerea tractoarelor, maşinilor agricole şi a altor utilaje agricole de către persoane
aflate în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului.
Art. 29. (1) Elevii şi tinerii sub vârsta de 18 ani pot fi încadraţi la executarea lucrarilor agricole mecanizate,
numai în timpul zilei şi cu respactarea prevederilor din codul muncii.
(2) Este interzis elevilor şi tinerilor sub 18 ani de a conduce utilaje agricole (tractoare, combine
autopropulsate etc.).
Art. 30. La executarea lucrărilor agricole mecanizate de către conducătorii de tractoare şi maşini agricole cu
vechime în munca sub un an, se va avea în vedere ca aceştia să execute lucrări mai uşoare, ferite de pericol, pe
terenuri plane şi sub supravegherea permanentă a unui salariat cu experienţă în domeniu.
Art. 31. Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni propri de aplicare a normelor de
protecţie a muncii, în funcţie de particularităţile proceselor de muncă, destinate conducătorilor de tractoare şi
celor care deservesc maşinile agricole, să le prelucreze cu aceştia, să le afiseze în locuri bine alese şi să le dea câte
un exemplar fiecăruia, cu scopul de a le învăţa şi respecta.
Art. 32. Înainte de punerea motorului în funcţiune, mai ales cu ajutorul manivelei, se asigură ca schimbătorul
viteze să fie în punctul mort .

10
Art. 33. Pentru remorcare se vor folosi bare rigide din ţeava. La remorcile pe doua roţi, ochiul de remorcare va
fi plasat pe cât de jos posibil, sub puntea din spate, pentru evitarea cabrării.
Art. 34. Atunci când tractorul trage o sarcină grea sau se află înaintea urcării unei pante, ambreierea se va face
cu precauţie, fără şocuri, pentru prevenirea cabrării.
Art. 35. Conducătorul tractorului va conduce cu atenţie, pentru a evita pericolele ce se pot ivi în drumul de
parcurs, cum ar fi: gropi, pante sau rampe, margini instabile de drum, pereţi de transee, şleauri şi toate obstacolele
care pot determina tractorul să se răstoarne.
Art. 36. Pentru evitarea accidentelor, conducătorul tractorului se va deplasa cu viteză corespunzătoare stării
drumului şi a terenului în care execută lucrarea agricolă.
Această regulă se impune în special în cazul terenului accidentat sau în apropierea şanţurilor.
Art. 37. Înainte de a vira sau a frâna, totdeuna se va reduce viteza de înaintare.
Art. 38. În timpul executării lucrărilor agricole, se vor executa întoarceri suficient de largi şi niciodată mai mici
de 8 m pentru agregate purtate şi 10 m pentru cele tarctate.
Art. 39. Este obligatorie folosirea vitezei I înainte de a începe coborârea sau urcarea unei pante ori a unui taluz
foarte înclinat, mai ales dacă tractorul trage o sarcină grea .
Art. 40. Este obligatoriu să se folosească calea de rulare cea mai largă cu putinţă, mai ales când condiţiile sunt
periculoase, cum este cazul pantelor accidentate, al declivităţilor pronunţate sau atunci când tractorul este mult
prea încarcat.
Art. 41. Este interzisă plasarea de scânduri sau materiale similare în faţa roţilor din spate, pentru a degaja
tractorul împotmolit.
Art. 42. Înainte de a începe lucru se verifică frânele pentru ca acestea să fie bine reglate.
Art. 43. Nu este permisă urcarea pe bara sau triunghiul de remorcare, ori pe utilajul tractat atunci când tractorul
se deplasează.
Art. 44. Se interzice urcarea pe tractor a persoanelor în vederea transportării lor, indiferent de distanţă. Aceasta
se va permite în situaţiile când tractorul are locuri amenajate special din construcţie.
Art. 45. Nu puneţi tractorul în funcţiune şi nu lucraţi dacă priza de putere şi transmisia cardanică nu sunt în
întregime protejate cu apărători de protecţie atestate de un institut de specialitate.
Art. 46. Se interzice coborârea sau urcarea pe tractorul în mers.
Art. 47. Nu intraţi între tractor şi maşina agricolă decât după oprirea motorului şi decuplarea prizei de putere.
Art. 48. Nu se va îndeparta buşonul radiatorului atunci când motorul termic este fierbinte. Asteptaţi ca motorul
să se răcească, slăbiţi busonul lent la prima crestătură pentru a permite evacuarea presiunii şi numai după aceea
scoateţi busonul.
Art. 49. Zilnic se va executa întreţinerea tehnică a tractorului. Se vor executa, de asemenea, întreţinerile tehnice
periodice. Se vor verifica funcţionarea normală a motorului, a aparaturii de bord şi a instalaţiei electrice,
comenzile şi etanşeitatea sistemelor de alimentare, răcire, ungere şi instalaţia hidraulică .
Art. 50. Nu faceţi plinul langă clădiri sau în timp ce motorul este în funcţiune sau încă este cald. Evitaţi
vărsarea carburantului pe tractor, iar dacă aceasta s-a produs totuşi, ştergeţi carburantul şi asteptaţi să se evapore
inainte de a porni motorul.
Art. 51. Utilizarea dispozitivului (omologat) de captare a scânteilor la ţeava de eşapament este obligatorie;
aceasta trebuie să fie sigur, iar starea lui tehnică se va controla la intervale regulate.
Art. 52. Nu lăsaţi copiii să se apropie de tractor.
Art. 53. Împotriva perticulelor de praf, noroi, pietre ce pot să sară în timpul deplasării, tractoarele pe roţi vor fi
prevăzute cu apărători la roţile din faţă şi apărători suplimentare la roţile din spate.

11
Art. 54. În scopul evitării accidentelor datorate desprinderii în timpul mersului a maşinilor tractate sau purtate şi
a remorcilor, se vor asigura următoarele măsuri de siguranţă:
a – întinzătorii laterali vor fi montaţi pe tiranţii laterali;
b – rigidizarea sistemului de cuplare în timpul transportului maşinilor agricole (împiedicarea pendulării
laterale a maşinilor în timpul transportului);
c – protecţie împotriva despriderii sau căderii pe sol a maşinilor agricole cuplate la tractor (mecanism de
suspendare în trei puncte);
d – bară de remorcare şi cuplă de remorcare;
e – bolţuri autoblocante şi valvă de siguranţă a instalaţiei hidraulice pentru pierderi de presiune hidraulică
în instalaţie;
f – echiparea tractorului cu priză electrică şi hidraulică pentru posibilitatea frânării remorcilor cuplate la
tractor.
Art. 55. Ridicarea şi coborarea maşinii agricole suspendate se face după ce s-a verificat că nu există nici un
pericol ca cineva să fie lovit.
Art. 56. Înainte de începerea lucrului cu maşini suspendate, trebuie verificat ca tirantul central al mecanismului
de suspendare să nu fie deteriorat (să nu aibă crăpături, încovoieri etc.). Ruperea tirantului central în timpul
lucrului poate provoca aruncarea maşinii agricole peste conducătorul tractorului.
Art. 57. Toate operaţiile legate de întreţinerile tehnice, de înlăturare a deranjamentelor, curăţarea de noroi a
motorului şi a tractorului, precum şi pregătirea tractorului pentru lucru cu priza de putere, se execută numai cu
motorul oprit.
Art. 58. Se interzice intrarea sub tractor pentru examinarea lui înainte de a opri motorul şi de a bloca frânele în
poziţia frânat.
Art. 59. Înainte de a coborâ de pe tractor, conducătorul va opri motorul, va frâna şi va introduce pârghia
schimbatorului de viteze într-o treaptă inferioară de viteză sau de mers înapoi.
Dacă tractorul urmează să fie oprit timp mai îndelungat, maşina agricolă nu trebuie lasată în poziţie
suspendată.
Se inerzice urcarea pe maşina remorcată dacă aceasta nu este prevazută cu un loc special construit pentru
lucrătorul de deservire.
Art. 60. Dacă se fac deplasări la distanţă, indiferent dacă maşina agricolă suspendată are sau nu scaun pentru
lucrătorul de deservire, urcarea lui pe maşină este interzisă.
Art. 61. Înainte de efectuarea manevrei de întoarcere a tractorului, trebuie verificat ca nimeni să nu se afle în
raza de acţiune a maşinii agricole suspendate.
Art. 62. La suspendarea maşinii agricole de tractor se interzice intrarea în spaţiul dintre tiranţii laterali ai
mecanismului de suspendare.
Art. 63. Cuplarea şi introducerea bolţurilor de cuplare şi a bolţurilor autoblocante se vor face numai prin părţile laterale.
Art. 64. Se interzice intrarea sub utilajele agrcole în timpul reglării mecanismului de suspendare şi al curăţirii
organelor de lucru.
Art. 65. Pentru a nu distruge apărătorea de protecţie a transmisiei cardanice, înainte de efectuarea virajelor cu
rază mică, decuplaţi priza de putere în mod obligatoriu.
Art. 66. Nu folosiţi curele uzate; ele se pot rupe în timpul lucrului şi pot provoca accidente.
Art. 67. Fixaţi bine cricul hidraulic ( se va pune lemn uscat între cric şi tractor ) în punctul de suspendare,
pentru a se preveni alunecarea şi provocarea unor accidente grave; după ridicarea tractorului introduceţi suporţi
metalici rezistenţi.
Art. 68. La tractorul articulat este interzis accesul între cele două cadre articulate ale sasiului, în timp ce motorul
funcţionează. Având în vedere dimensiunile şi greutatea mare, circa 10 tone, se va stabili itinerariul de deplasare
pe rute care permit accesul acestui tip de tractor.
Art. 69. La lucrările cu tractorul pe terenurile în pantă nu au voie să lucreze decât conducători cu experienţă şi
vechime în muncă.
12
Art. 70. Lucrările agricole mecanizate pe terenurile în pantă se vor efectua numai ziua şi numai după ce s-a
făcut identificarea tarlalei şi s-au marcat locurilor periculoase.
Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnică a tractorului şi maşinii agricole pentru ca aceasta
să fie corespunzătoare.
Se interzice la lucrările pe pantă folosirea separată a pedalelor de frână care trebuie să fie permanent
cuplate.
Art. 71. Urcarea pe tractoarele echipate cu cadre ce rezistenţă şi cabine se va face cu atenţie, pentru a
preîntămpina accidentările prin alunecarea piciorului. Urcarea şi coborârea se vor face cu atenţie şi numai pe
partea laterală.
Art. 72. Dacă, în timpul lucrului, apare pericolul de răsturnare a tractorului, este interzis a se sări afară din
cabină, cadrul de rezistenţă sau arcul rabatabil. În această situaţie, conducătorul tractorului trebuie să se sprijine
bine în scaun şi în picioare, iar însoţitorii se vor ţine de mânere. Respectarea cu stricteţe a acestor reguli evită
accidentele.
Art. 73. La coborârea pe pantă, este interzisă scoaterea tractorului din viteză,întrucât în acest caz tractorul
capată o viteză mare şi nu mai poate fi folosită frâna de motor.
Art. 74. De regulă, coborârea pantelor trebuie să se facă cu aceeasi treaptă de viteză cu care se urcă panta.
Art. 75. La lucrările cu maşini purtate pe tractor se va da o atenţie deosebită tiranţilor laterali, care se vor fixa
pentru a nu permite deplasările laterale ale acestora.
Art. 76. Pentru executarea lucrărilor pe tarlalele situate în terenuri cu pantă, se lasă între marginea locului care
prezintă pericolul de accidentare, în zona necesară întoarcerii agregatului, o porţiune denumită zonă de protecţie
(I), pe care nu se va lucra. Aceasta va fi marcată cu plăci de avertizare (A) vizibile de la distanţă: ATENŢIE !
PERICUL DE RĂSTURNARE.
Zona de întoarcere (II) este delimitată prin brazda de avertizare (III) şi brazda de control (IV).
Lăţimea zonei de întoarcere se va alege în funcţie de raza de întoarcere a agregatului.
Art. 77. La executarea întoarcerilor, la capetele tarlalei, pe terenurile cu pantă mai mare de 10˚, este interzisă
întoarcerea cu buclă a tractorului pe roţi: în aceste situaţii, întoarcerea tractorului se va face în mod obligatoriu din
trei manevre, astfel:
- prima (1); la ieşirea din brazdă se manevrează tractorul cu faţa spre vale pe mijlocul zonei de întoarcere;
- a doua manevră (2): se urcă panta, cu spatele, pe mijlocul zonei de întoarcere, manevrând
tractorul până când ajunge în poziţia din care poate intra în brazdă;
- a treia manevră (3): se virează tractorul pentru a intra în brazdă.

MODULUL
Exploatarea agregatelor si instalatiilor folosite in cultura plantelor de camp
Sistemul de masini si instalatii agricole
Realizarea productiei agricole conform cerintelor moderne intr-un proces tehnologic de lucrari agricole
impune stabilirea si utilizarea unor anumite utilaje care constituie sistemul de masini, unelte si instalatii agricole.
O lucrare agricola cuprinde o succesiune de operatii. De exemplu lucrarea de arat cuprinde: afanarea,
intoarcerea, amestecarea si maruntirea solului. Aceste operatii au rolul la lucrarea de arat de a crea in sol conditii
optine pentru cresterea si dezvoltarea plantelor.
Instalatia agricola reprezinta un ansamblu de masini agricole, agregate, aparate, instrumente si organe de
legatura in vederea efectuarii unui proces agricol complex. De obicei, instalatia este stationara sau
semimobila(instalatia pentru conditionare, instalatia pentru muls, instalatia mobila pentru irigat ect.).
In tara noastra, tinand seama de procesele din agricultura s-au elaborat sistele care sunt in continua
perfectionare in functie de progresul tehnicii mondiale.

13
TRACTOARE
Tractorul este un autovehicul pe roţi sau pe şenile, destinat executării diverselor lucrări agricole, de transport
sau construcţii, prin intermediul utilajului şi maşinilor agricole sau de construcţii (remorcate sau purtate) şi prin
tractarea semiremorcilor şi remorcilor. Prin tractor deci se înţelege o maşină de tracţiune cu o sferă de utilizare
foarte largă.
Înainte de a ajunge la perfecţionarea tehnică actuală, tractorul a parcurs un drum de dezvoltare lung şi
complicat, fiind rezultatul unui întreg proces de dezvoltare a tehnicii. Momentul apariţiei tractorului este strâns
legat de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motoarelor cu ardere internă. Primele tractoare aveau
sistemul de rulare cu roţi metalice şi cu şenile, iar vitezele erau reduse.
Tractorul U-650 M construit la Uzina ,,Tractorul" din Braşov, este un tractor universal, pe roţi, cu anvelope
pneumatice, destinat atât pentru lucrări agricole cât şi pentru transport.
Este un tractor de putere mijlocie, echipat cu un motor Diesel de 65 CP la 1800 rot/min. cu injecţie directă şi
pornire electrică.
Domeniul larg de utilizare al tractorului este asigurat de priza de putere independentă sau sincronă, de gama
mare de viteze (2,63 … 27,32 km/h) cât şi de posibilitatea învingerii efortului în timpul lucrului prin trecerea de
la o gamă superioară la alta inferioară, fără oprirea tractorului, folosind amplificatorul de cuplu.
Micşorarea efortului depus de tractorist la volan a fost rezolvată prin adaptarea unei comenzi a direcţiei cu
servomecanism hidraulic.
În vederea acţionării diverselor maşini agricole cât şi pentru executarea diverselor lucrări de prelucrare a
solului şi de întreţinere a culturilor, tractorul este echipat cu o instalaţie hidraulică cu mecanism hidraulic automat
şi cu un mecanism de suspendare.
Construcţia osiilor din faţă şi spate permite variaţia ecartamentului.
Părţile componente ale tractorului sunt: motorul, transmisia, mecanismul de deplasare, mecanismul de
direcţie, macanismul de frânare, echipamentul de lucru şi echipamentul electric.
Motoarele sunt sistemele tehnice în care o formă de energie (termică, electrică etc.) se transformă în energie
mecanică, punând în mişcare de rotaţie sau lineară anumite agregate. Cele folosind energia termică, degajată prin
arderea unui combustibil, se clasifică în : motoare cu ardere internă (arderea are loc în interiorul motorului) şi
motoare cu ardere externă (arderea are loc în afara motorului). În funcţie de modul de aprinderea amestecului
carburant, motoarele cu ardere internă se grupează în: motoare cu aprindere prin scânteie (amestecul format în
carburator şi aspirat în cilindru, se aprinde cu ajutorul unei scântei electrice) şi motoare cu aprindere prin
comprimare sau diesel (amastecul carburant, format în cilindru se aprinde datorită creşterii presiuni şi temperaturii
aerului aflat în cilindru). După modul de desfăşurare a ciclului motor (totalitatea proceselor care în timpul
funcţionării se repetă periodic într-o anumită ordine, în interiorul fiecărui cilindru al motorului) se disting :
motoare în patru şi în doi timpi.
La tractorul U-650 motorul D110 are următoarele caracteristici :
- tipul motorului: Diesel în 4 timpi cu injecţie directă ;
- puterea nominală a motorului 65 CP.(47,8 kw);
- turaţia arborelui cotit la puterea nominală 1800 rot. /minut ;
- are 4 cilindri verticali în linie;
- alesajul -108 mm;
- cursa - 130 mm;
- cilindreea totală - 4760 cm³ ;
- raportul de compresie - 17:1.

14
Mecanismul motor

Funcţionarea mecanismului motor constă în transformarea mişcării de dute-vino a pistonului generată de lucrul
mecanic de destindere a gazelor, în mişcare de rotaţie a arborelui
motor.
Motoarele Diesel în patru timpi au următoarele momente ale
ciclui de funcţionare (Fig. 1);
- timpul I = admisia: pistonul se deplasează de la p.m.i. la p.m.e.
timp în care supapa de admisie este des-chisă, iar cea de evacuare
închisă, ca urmare a depresiunii create prin deplasarea pistonului în
cilindru se aspiră aer proaspăt;
- timpul II = compresia: pistonul se deplasează de la PME la PMI
ambele supape sunt închise iar aerul este comprimat puternic
(presiunea este aproximativ 30-40 N/cm², iar temperatura de cca
500° C);
- timpul III = arderea şi destinderea: la sfârşitul cursei de
compresie, la un moment bine determinat de avansul de injecţie
combustibilul pulverizat este introdus sub presiune în cilindru
datorită temperaturii ridicate a aerului din cilindru particulele
pulverizate se aprind şi ard iar presiunea şi temperatura cresc brusc
(presiunea cca 60-100 bari/cm², şi temperatura la 2000° C)
subacţiunea gazelor arse pistonul se deplasează de la PMI la PME
realizându-se cursa utilă a motorului. fig. 1
- timpul IV = evacuarea : pistonul se deplasează de la PME la PMI eliminând gazele arse în atmosferă prin
galeria de evacuare şi toba de eşapament timp în care supapa de admisie este închisă, iar cea de evacuare
deschisă.
În continuare ciclul se repetă .

Sistemul de alimentare
Îndeplineşte rolul de debitare şi injecţie în fiecare cilindru al motorului şi la momentul potrivit (determinat
de avansul şi durata injecţiei ) a unei doze de combustibil, riguros determinate în funcţie de sarcină. În scopul
producerii unei arderi complete
(eficiente cu randament maxim )
pulverizarea trebuie să se facă fin iar
combustibilul să fie uniform
distribuit în camera de ardere .
Sistemul de alimentare ( fig. 4 ) a
motorului Diesel este format din
rezervorul de motorină ; conductele
de înaltă şi joasă presiune precum şi
de retur, pompa de alimentare,
bateria filtrelor de motorină, pompa
de injecţie, regulatorul şi
injectoarele.
Surplusul de motorină de la
injectoare şi pompa de injecţie se
întoarce prin conducte-le de retur la
rezervor .

15
Rezervorul de motorină este executat din tablă de oţel. Rezer-vorul este amplasat în partea superioară a
tractorului. Gura de umplere a rezervorului este prevazută cu un buşon.
Pompa de alimentare este prevăzută cu o pompă de amorsare formată dintr-un piston deplasabil în interiorul
unui cilindru.
Prin acţionarea manuală asupra butonului pompei de amorsare, înainte de pornirea motorului, se elimina aerul
şi întreg sistemul de alimentare se umple cu combustibil.
Bateria filtrelor de motorină, compusă din două filtre în serie. Primul este prevăzut cu un pahar decantor iar al
doilea are rol de filtru de siguranţă. Cartuşele filtrante au elemente de filtrare din hârtie.
Pompa de injecţie este o pompă în linie, de tipul cu acţionare proprie, cu prindere pe flanşă. Are 4 elemenţi de
pompare.
Injectoarele cu pulverizatoare lungi, de tip închis, cu găuri, cu ştifturi de orientare a poziţiei pulverizatorului
faţă de injector.
Presiunea de deschidere a injectoarelor este de 175 + 8 kgf/cm².
Diametrul orificiilor de pulverizare este de 0,27 mm, numărul de orificii = 4.

Sistemul de ungere
Rolul acestuia constă în ungerea sub presiune sau prin stropire a tuturor suprafeţelor în mişcare, în curăţirea şi
menţinerea unei temperaturii optime de lucru a uleiului, în acest fel asigurându-se reducerea frecării dintre
suprafeţele în contact şi a uzurii acestora .
Ungerea corespunzatoare este funcţie directă de condiţiile de funcţionare ale motorului şi de calitatea
lubrifiantului .
Instalaţia de ungere a motorului realizează ungerea atât prin presiune, cât şi prin stropire, circulaţia uleiului
fiind asigurată cu ajutorul pompei de ulei.
Schimbarea uleiului se face la fiecare 250 ore de funcţionare a motorului M20 super 2 vara şi M20/20 W
super 2 iarna .
Înlocuirea elementului filtrant se face odată cu schimbarea uleiului .

Instalaţia de pornire
Instalaţia electrică de pornire are rolul de a asigura rotirea arborelui cotit al motorului cu ajutorul unui motor
electric (demaror) la pornire.
Instalaţia de pornire electrică la tractoare este formată din: motorul electric de curent continuu (demarorul)
prevăzut cu un electromagnet sau releu de cuplare, cu dispozitiv pentru cuplarea elastică şi decuplarea automată a
pinionului demarorului cu coroana dinţată a volantului motorului, bateria de acumulatoare, contactul de pornire şi
conductoarele de legatură .
Factorii care influenţează pornirea motoarelor cu combustie internă sunt: turaţia cuplului şi puterea
demarorului .

16
B. MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE
PLUGURI
Plugul PP-3-30 si PP-4-30 (Fig.1) lucrează în agregat cu tractorul U 650 la executarea arăturilor
cuprinse între 15 - 30 cm în soluri uşoare, mijlocii si grele. Pot fi utilizate cu două, trei sau patru trupiţe.
Condiţiile de lucru sunt:
- în funcţie de adâncimea de lucru şi tipul de sol, plugul să fie echipat cu număr corespunzător de
trupiţe (arat 18 - 20 cm prin sol uşor = 4, sol greu, arat 28 - 32 cm = 2 trupiţe);
- să se respecte reglajele şi regulile de întreţinere tehnică a agregatului;
- terenul să fie bine curăţat de resturi vegetale;
- parcela să se împartă în postaţe cu lăţimea de 30 - 40 m pentru parcele cu lungimea de 300 – 500 m
şi 60-80 m pentru parcele cu lungimea de 1.000 - 1.200 m.
- ecartamentul roţilor tractorului trebuie reglat în funcţie de numărul trupiţelor:
a) pentru 4 trupiţe = 1.600 mm
b b) pentru 3 trupiţe = 1.400 mm
c) pentru 2 trupiţe = 1.200 mm
La arat tractorul să fie echipat cu greutăţi suplimentare, iar maneta distribuitorului de la instalaţia
hidraulică în poziţia flotant.

Construcţia plugului
Principalele subansamble ale plugului sunt următoarele:
1) Cadrul plugului
2) Trupiţa din faţa
3) Trupiţa din spate
4) Cuţitul disc
5) Roata de sprijin
Trupita este organul principal de lucru al plugului.
Prin organele sale trupita asigura taierea, maruntirea si rasturnarea brazdei. Trupita este un
ansamblu format dintr-o barsa pe care se prind prin suruburi cu cap inecat si gat patrat, brazdarul
durificat, cormana, plazul durificat, cormana suplimemtara sau aparatoarea. Ultima trupita are plazul
mai lung.

17
Reglaje la plug
a) Reglarea orizontalităţii plugului se face cu ajutorul tirantului central şi a tiranţilor laterali de la
ridicătorul hidraulic al tractorului;
b) Reglarea lăţimii de lucru a primei trupiţe se realizeaza prin deplasarea axului cotit fata de cadrul
plugului, spre campul nearat pentru mişcorarea sau spre brazda pentru mărirea lăţimii de lucru.
Reglarea lăţimii de lucru se face prin înşurubarea sau deşurubarea tijei filetate de la mecanismul de
reglare a axului cotit. Pentru micşorarea lăţimii de lucru tija filetată se roteşte în sensul acelor de
ceasornic.
c) Reglarea adâncimii de lucru se face cu ajutorul rotii de sprijin, care se ridică sau coboară în
funcţie de adâncimea de lucru cerută;
d) Reglarea cuţitului disc constă din:
- reglarea distantei dintre planul vertical de tãiere al trupitei si al discului, prin rotirea axului în
suport;
- reglarea adâncimii de tăiere care se execută prin ridicarea sau coborârea axului vertical faţă
de cadrul plugului;
- reglarea distantei dintre axul discului si vârful ultimei trupite pentru a evita înfundãturile.
e) Reglarea în plan vertical a trupiţelor se face prin slăbirea piuliţelor de fixare a trupiţei pe bara-
suport a bârsei. Sunt trei gradaţii imprimate pe bârsă care trebuie să coincidă cu gradaţia de pe bara-
suport a trupiţei. Gradaţia medianã de pe bârsă reprezintă poziţia normalã.
In functie de tendinta de patrundere a plugului in sol, se va actiona asupra piulitelor de pe tija
filetata montată între bârsă şi bara-suport a trupiţei, obtinundu-se astfel o rotire a barsei in jurul
surubului. Dacă dorim o patrundere mai redusa pentru lucru in soluri usoare trupita se va roti in sensul
acelor de ceasornic (cand privim dinspre camp) si invers cand dorim o patrundere mai pronuntata pentru
lucru in soluri grele.
f) Reglarea cãlcâiului plazului se face prin ridicarea sau coborârea acestuia fatã de plaz.
g) Reglarea pozitiei corecte la plug a grapei stelate se face prin deplasarea bridei de ghidare a
lantului si fixarea ei în orificiile

GRAPA CU DISCURI GD.4.


In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arãturii în vederea mãruntirii bul-
gãrilor, afânarea la suprafatã a solului si distrugerea buruienilor.
Condiţii optime de lucru
Pentru o funcţionare corectã a maşinii G.D. 4 se vor respecta urmãtoarele condiţii:
• înãltimea fatã de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleazã grapa sã fie de
500 mm
• pentru lucru se va folosi cilindrul de fortã cu diametrul de 100 mm;
• cilindrul de fortã sã se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei grapei si cu
fundul
cilindrului la suportul cadrului;
• pe terenurile afânate cilindrul de fortã se lasã pe pozitia ,,flotant” (rotile grapei ruleazã
permanent pe sol, iar limitarea adâncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul
boltului);
• pe terenurile compacte se lucreazã cu cilindrul de fortã în pozitia ,,neutrã’’ (rotile grapei
sunt
ridicate permanent, corespunzãtor adâncimii de lucru necesare);
• distanta între capetele bateriilor din fatã trebuie sã fie de 10 - 20 mm, pentru a nu rãmâne
o
zonã nelucratã în mijlocul grapei;
18
• distanta între axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui sã fie
de
410 mm;
• deplasarea grapei pe parcelã se face perpendicular pe directia arãturii. Când terenul
trebuie
discuit de douã ori, prima discuire se face pe diagonalã sau în lungul brazdelor;
• pentru o bunã nivelare a solului, dupã grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau
câmpuri de
grapã cu colti;
• intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa în pozitie ridicatã;
• în lucru, grapa sã aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoarã ridicare a pãrtii din fatã
dacã
grapa are tendinta de a se înfunda la bateriile din fatã, când se lucreazã pe terenuri afânate);
• pentru ca tractorul sã lucreze cu o patinare normalã (15 - 20%) se vor folosi mijloace de
mãrire a aderentei (contragreutãţi la roţi, apã în pneuri, zãbrele, etc)
• viteza maximã de deplasare în transport pe drumuri bune sã nu depãseascã 20 km/orã;
• sã se respecte reglajele si regulile de întretinere tehnicã.
Reglaje
a) Reglarea unghiului de atac. Unghiul format de discuri cu directia de înaintare (unghiul de atac)
la discuirea arãturilor afânate si lipsite de buruieni trebuie sã fie 12° sau 15°, iar la discuirea arãturilor
tasate si îmburuienate trebuie sã fie 17°.
Acest reglaj sã face scotând boltul cu mâner de la partea lateralã a bateriilor si deplasând manual
bateria în pozitia necesarã (înainte sau înapoi), dupã care bolţul se introduce în unul din cele trei orificii
în dreptul cãruia s-a adus bateria.
b) Reglarea adâncimii de lucru. Acest reglaj se executã cu ajutorul rotilor de rulare, care se
regleazã la înãltimea doritã. Reglarea pozitiei rotilor se efectueazã folosind bara limitatoare cu orificii de
reglaj, prevãzutã la axa rotilor în care se introduce boltul cu mâner.
Dupã efectuarea reglajului, colierul opritor de pe tija cilindrului de fortã se deplaseazã astfel ca,
în momentul când s-a produs blocarea trenului de rulare sã se întrerupã circuitul uleiului în cilindrul de
fortã.

c) Reglarea orizontalitãtii grapei. Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare,


ridicând sau coborând partea din fatã a grapei.
d) Reglarea rãzuitoarelor. Constã în slãbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor,
astfel ca distanta între muchia lor activã si disc sã fie 3-4 mm.
In cazuri exceptionale, când terenul este foarte compact, se pot pune greutãti aditionale (saci cu
nisip, greutãti de beton, etc.) pe platforme de tablã ale cadrului, pentru a se mãri adâncimea de lucru.
Greutãtile puse nu trebuie sã depãseascã 200 kg.

GRAPA CU COLTI REGLABILI 6 GCR - 1,7


Se utilizeazã pentru grãparea arãturilor în vederea mentinerii umezelii si pentru afânarea
superficialã, mãruntirea si nivelarea solului înainte de semãnat.
Se mai foloseste pentru grãpatul în primãvarã al semãnãturilor de cereale, al pãioaselor de
toamnã, al lucernei si al ierburilor.
Condiţii optime de lucru
Pentru o functionare corectã a masinii 6 GCR - 1,7 se vor respecta urmãtoarele conditii:
• la grãparea arãturilor pentru spargerea crustei, afânãrii superficiale sau mãruntirea
solului, sã
19
se lucreze cu coltii dispusi perpendicular pe suprafata terenului sau chiar la un unghi de 110° (a doua
diviziune de sus a sectorului dintat);
• când se urmãreste în special nivelarea terenului, coltii se lasã culcati de-a lungul cadrului,
cu
vârful spre înapoi, adicã la un unghi de 5 - 27° fatã de suprafata terenului;
• la lucrãrile de grãpat semãnãturile de pãioase coltii se înclinã înapoi la un unghi de
27°,35°
sau 45° (diviziunea a 3-a, a 4-a si a 5-a de pe sectorul dintat începând de jos în sus);
• la grãpatul culturilor de lucernã, ierburi sau alte plante bine dezvoltate sau consolidate în
sol,
se poate lucra cu o înclinare a coltilor de 60 - 90°;
• deplasarea agregatului pe parcelã la grãpatul ogoarelor se face pe diagonalã, iar la
grãpatul
semãnãturilor de pãioase deplasarea se face perpendicular pe directia de semãnat;
• viteza optimã de lucru a grapei 6 GCR - 1,2 este de 4 -7 km/h;
• cablurile de tractiune pereche sã fie de lungime egalã si bine întinse;
• lungimea activã a coltilor sã fie uniformã si de 105 mm;
• transportul grapei la locul de muncã se face numai în remorci. Pe câmp, între parcele,
grapa se
poate transporta montatã cu coltii în pozitie paralelã cu cadrul, astfel ca fiecare câmp sã se sprijine de cei
patru colti patinã de la extremitãti;
• pe parcele cu diamensiuni reduse si pe terenuri accidentate grapa se poate folosi cu patru
sau
douã câmpuri;
• când este cazul, se desfundã câmpurile grapei de resturi vegetale.
Reglaje
a) Reglarea lungimei active a coltilor. Se regleazã coltii la 90° fatã de suprafata de sprijin planã.
Se slãbesc bridele de prindere pe cadru a coltilor, se potrivesc la lungimea activã a 105 mm coltii
curbati, apoi se coboarã fiecare colt pânã atinge suprafata de sprijin. Apoi se strâng bridele si se îndoaie
sigurantele de tablã peste piulite.
b) Reglarea lungimii cablurilor de tractiune. Se slãbesc bridele de la capete, se regleazã lun-
gimea corespunzãtoare a cablurilor, dupã care bridele se strâng puternic, astfel ca cele douã sectiuni de
cablu cuprinse între bride sã fie presate cu 1/3 din diametrul cablului.
Lungimea exactã a celor trei perechi de cabluri, mãsuratã între ochiurile gãurilor de cuplare,
trebuie sã fie:
• cablul lung (exterior) = 4.486 mm
• cablu mijlociu = 2.858 mm
• cablul scurt (interior) = 1.530 mm
c) Reglarea unghiului de înclinare a coltilor. Se face prin miscarea manetei cu zãvor în pozitia
corespunzãtoare pe sectorul dintat.

Grapa stelatã - GS -1,2


Se utilizeazã în agregat cu tractorul U 650 si plug pentru mãruntirea bulgãrilor imediat în urma
arãturii.

Freza purtatã de tractor


20
Este destinatã pentru afânarea solului si distrugerea buruienilor. Lucreazã în agregat cu tractorul
de 45 CP
Reglaje
a) Reglarea orizontalitãtii frezei dupã directia de mers si perpendicular pe aceasta se obtine cu
ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali.
b) Reglarea adâncimii de lucru. Se face cu ajutorul celor douã patine reglabile de la capetele
axului frezei.
Mai sunt:
- Freze pentru prãsit legume FPL.4 cu care se executã lucrãri de întretinere a culturilor legumicole
cu o talie de pânã la 40 cm.
- Freza lateralã cu palpator destinatã pentru distrugerea buruienilor si afânarea solului în livezi pe
rândurile de pomi.
- Freza cu rotor vertical lucreazã în agregat cu tractorul U 650, se foloseste la pregãtirea patului
germinatv. Este o tehnologie modernã care înlãturã operatiunile de arat, grãpat, discuit.

CULTIVATOARE
Face parte din categoria maşinilor pentru lucrãrile de întreţinere a culturilor şi sunt:
• cultivatorul purtat CPS - 6 si CPU - 4,2
• cultivatorul pentru plante tehnice CPPT - SI CPPT - 4;
Cultivatorul purtat CPS - 6 se utilizeazã:
• pentru prãşitul în culturi semãnate cu SPC 6 cu distanţa între rânduri 45 - 100 cm;
• pentru prãşit sfeclã semãnatã cu SPC -9
• pentru cultivatie totalã şi afânarea solului;
• pentru deschiderea de rigole în culturi irigate;
Condiţii optime de lucru:
O funcţionare corectã a cultivatorului CPS - 6 face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii;
• la prasila I sã se foloseascã cuţit sãgeatã şi unilaterale spre rândurile de plante;
• la praşila II-a si a III-a se vor folosi cuţite tip sãgeatã (mare sau micã);
• pentru cultivatie totalã se folosesc cuţite tip sãgeatã mare şi sãgeatã micã sau sãgeatã
mare şi
unilaterale;
• pentru afânarea solului la adâncimi pânã la 16 cm se folosesc câte patru cuţite daltã la
fiecare
sectie, iar pentru adâncimi mai mari de 16 cm se vor monta câte trei cuţite pentru fiecare secţie;
• în timpul lucrului cultivatorul trebuie sã urmeze aceleaşi parcursuri pe care le-a fãcut
semãnãtoarea;
• înãlţimea maximã a plantelor ce se pot prãşi cu CSP-6 nu trebuie sã depãşeascã 90 cm;
• sã nu se lucreze cu sectiile înfundate cu pãmânt, buruieni sau alte corpuri strãine;
• sã nu se lucreze cu organe active neascuţite (lãţimea maximã admisã a tãişului este 1,5
mm).
Organele active se recondiţioneazã prin foraje dupã 8 - 10 ore de lucru, dupã care tãişul acestora se
ascute la polizor pânã la grosimea de 0,5 mm si se cãleşte în apã pe o zonã de 15 - 20 mm;
• sã se foloseascã organe active cu o lãţime de lucru normalã:
a) pentru cuţite unilaterale = 165 mm
21
b) pentru cuţite sãgeatã micã = 220 mm
c) pentru cuţite sãgeatã mare = 270 mm
d) pentru cuţite dalte = 20 mm
• nu este admisã folosirea cutitelor la care lãtimea de lucru s-a micsorat cu 50 mm fatã de
cea
initiatã;
• sã se respecte zona de protectie a plantelor de 80 - 170 mm si zona de acoperire a
cutitelor de
20 - 40 mm;
• nu se va manevra agregatul înapoi când organele active sunt în sol sau când terenul
prezintã
denivelãri mari;
• întoarcerile la capete se vor face numai cu organele active ridicate;
• viteza de lucru se stabileste în functie de stadiul de dezvoltare al culturii si de gradul de
îmburuienare;
• sã se respecte regulile de întretinere tehnicã si tehnica securitãtii muncii.
Reglaje
a) Reglarea asezãrii cutitelor pe lãtimea de lucru a cultivatorului asezat pe o platformã planã pe
care se traseazã rândurile de plante si zonele de protectie.
Montarea organelor active se face astfel ca sã se asigure zona de protectie a plantelor ( 80 - 170
mm) precum si zona de acoperire între cutite (20 - 40 mm), pentru a nu rãmâne buruieni netãiate.
Reglarea distantei între cutite pe lãtimea de lucru se face în functie de lucrarea care se executã.
Adâncimea de lucru se regleazã la 4 - 5 cm la prima prasilã, mãrindu-se progresiv la prasilele
urmãtoare pânã la 8 - 10 cm
b) Reglarea adâncimii de lucru. Se face individual pentru fiecare sectie asezând sub roata sectiei
câte o calã de lemn cu înãltime mai micã cu 2 cm decât adâncimea de lucru necesarã si reglând cutitele
pe verticalã astfel ca lama fiecãrui cutit sã atingã suprafata platformei pe care se gãseste cultivatorul;
c) Reglarea orizontalitãtii sectiilor. Se realizeazã prin lungime sau scurtarea paralelogramului
sectiei. Reglarea orizontalitãtii sectiilor se face cu cultivatorul lãsat în pozitia de lucru cu rotile sprijinite
pe cale. Tirantii verticali si tirantul central al ridicãtorului hidraulic se vor regla astfel încât sã se asigure
lumina de transport si adâncimea de lucru necesarã.
Bara pãtratã transversalã a cultivatorului trebuie sã aibe fata inferioarã paralelã cu solul.
d) Reglarea ecartamentului rotilor tractorului se face astfel ca rotile sã calce exact pe axa de
simetrie a suprafetei dintre rândurile de plante.

COMBINATORUL CPGS - 3
Combinatorul CPGS - 3 este destinat pregãtirii patului germinativ pentru semãnat.
Cu combinatorul se realizeazã distrugerea buruienilor, spargerea crustei, mãruntirea, nivelarea si
tasarea superficialã a solului.
Este un agregat complex format din trei utilaje: vibrocultor, grapã cu colti si tãvãlug elicoidal;
Aceste utilaje vor lucra în agregat numai douã câte douã, fiecare din acestea putând lucra în
agregat cu tãvãlugul inelar TI - 3.05.
Formarea agregatelor se face tinând seama de ordinea crescândã a gradului de prelucrare a
solului realizat de fiecare utilaj:
• vibrocultor + grapã cu colti;
• grapã cu colti + tãvãlug elicoidal;
22
• vibrocultor + tãvãlug elicoidal
In toate variantele combinatorul va lucra în agregat cu tractorul U 650, iar cu tractorul de 45 CP
în varianta grapã + tãvãlug elicoidal
Reglaje
a) Reglarea orizontalitãtii se face cu ajutorul tirantului central de la ridicãtorul hidraulic al
tractorului:
• pe directia de înaintare la primul utilaj se face cu ajutorul tirantului central al tractorului;
• reglarea pe aceeasi directie a celei de a doua masinã din agregat, fatã de prima masinã, se
face
cu ajutorul unui tirant central ce apartine masinii si care are si rolul de a bloca pozitia pe orizontalã;
b) Reglarea adâncimii de lucru la cultivator, se face prin ridicarea sau coborârea rotilor
trenului
de rulare, prin intermediul surubului lung cu mâner;
c) Reglarea presiunii de lucru pe sol la tãvãlugul elicoidal se face prin tensionarea arcurilor
de la
paralelogramele de sustinere;
d) Reglarea organelor active ale vibrocultorului pe lãtimea de lucru a acesteia în scopul unei
prelucrã mai active a solului, se face prin deplasate pe cadru a bridelor de fixare.
e) Reglarea lãtimii pentru transport la grapa cu colti, se face prin rabatarea câmpurilor de
grapã
lateralã, împreunã cu o parte din cadru la 90° în sus.

MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE CHIMICE


SI AMENDAMENTE
Fertilizarea solului se face cu îngrãsãminte chimice (solide si lichide) si cu îngrãsãminte naturale
(solide si lichide).
Condiţii optime de lucru
Pentru ca masinile de împrãstiat îngrãsãminte sã funcţioneze în condiţii optime, trebuie sã se
respecte urmãtoarele;
 umiditatea îngrãşãmintelor sã nu depãşeascã limitele:
a) 15 % la superfosfat
b) 4 % la azotat de amoniu
c) 6 % la sare potasicã
 diametrul maxim al granulelor sau particulelor de îngrãşãminte sã nu depãşeascã 7 mm
 alimentarea maşinilor sã se facã cu îngrãşãmânt cernut;
 sã se aleagã lungimi optime de parcele, iar la capetele acestora sã se gãseascã îngrãşãmântul
în saci, remorcã sau grãmezi;
 începerea lucrului şi punerea în funcţiune a maşinilor sã se facã numai dupã ce motorul
tractorului are turaţia normalã;
 sã se pãstreze distanţa între douã treceri succesive egalã cu lãţimea de lucru efectivã,
corespunzãtoare fiecãrui îngrãşãmânt în funcţie de deschirea dozatorului;
23
 terenul pe care se împrãştie îngrãşãmintele sã nu prezinte denivelãri, pentru a se putea lucra cu
viteze sporite de deplasare;
 maşinile lucreazã în condiţii normale când viteza vântului nu depãşeşte 5 - 6 m/s.
Maşina de mare capacitate MA - 3,5 lucreazã în agregat cu tractoarele U 650 (U 651) la:
• transportul şi împrãştierea îngrãşãmintelor minerale şi a amendamentelor sub formã de
piatrã
de var mãcinat, organice sub formã de mraniţã, a materialelor ce se administreazã pe şoselele acoperite
cu polei (nisip, sare, etc.)
Reglaje:
a) Reglarea debitului, se regleazã prin:
• reglarea vitezei de deplasare a transportului;
• reglarea secţiunii de iesire a materialului din buncãr:
Pentru primul reglaj se efectueazã prin alegerea şi montarea roţilor dinţate corespunzãtoare la
transmisia intermediarã şi la transmisia finalã a transportului.
Al doilea reglaj se executã prin fixarea şubãrului în dreptul diviziunii ce corespunde normei
cerute la hectar.
Dupã efectuare se face proba de debit a maşinii astfel:
• se introduce în buncãrul maşinii o cantitate oarecare de material ce urmeazã sã fie
împrãştiatã;
• se cupleazã mecanismul de transmitere a mişcãrii la transportor;
• se face un semn pe roata motricã de transport a maşinii pentru a putea numãra
învârtiturile pe
care le face;
• la capãtul posterior al transportului se pune un sac, pentru a putea colecta materialul
debitat de
acesta;
• se deplaseazã maşina pânã când roata motricã de transport executã 10 rotaţii;
• se cântãreşte materialul colectat în sac, iar rezultatul se comparã cu cel din calcul, cu
formula:
Q = II D.n.1. N (kg)
10.000
Q = cantitatea de material (în kg) ce trebuie debitatã de cãtre maşinã în deplasarea ei în
timpul probei;
D = diametrul dinamic al roţii motrice de transport (în m)
n = numãr de roţatii fãcute de roata de transport în timpul probei
l = lãţimea efectivã de împrãştiere corespunzãtoare materialului cu care s-a fãcut probã;
N = cantitatea de material ce trebuie datã la hectar (kg/ha)
Dacã rezultatul obţinut prin cântãrire este egal cu cel rezultat din calcul, înseamnã cã
reglajul maşinii este corect;
Se acceptã o diferenţã de maxim 5%.
b) Reglarea poziţiei zonei de împrãştiere şi a uniformitãţii de împrãştiere a materialului se
realizeazã prin:
1. Reglarea poziţiei jgheabului de conducere a materialului pe discul de împrãştiere; se face prin
schimbarea locului de cãdere a materialului pe suprafaţa discului de împrãştiere fatã de axa longitudinalã
de simetrie a agregatului.
Jgheabul are douã poziţii caracteristice:
• pozitia normalã, utilizatã la împrãştierea îngrãşãmintelor chimice sub formã de granule,
cristale sau praf;
24
• o poziţie inversã utilizatã obligatoriu la împrãştierea amendamentelor sub formã de piatrã
de
var mãcinatã;
2. Reglarea poziţiei paletelor pe suprafaţa discului influenteazã atât poziţia zonei de împrãştiere,
cât şi uniformitatea de disţribuire a materialului pe suprafaţa zonei de împrãştiere.
c) Poziţia paletelor pe suprafaţa discului se poate regla continuu între + 7° (pentru particule mici -
7° , pentru granule + 7°)
Reglarea transportului constã din:
• reglarea întinderii normale a lanţului;
• reglarea poziţiei transportului faţã de axa longitudinalã de simetrie a buncãrului masinii.
Reglajele se executã cu ajutorul a douã suruburi, prevãzute în acest scop la tamburul pe care
ruleazã lanţul transportor în partea anterioarã.
d) Reglarea poziţiei maşinii faţã de sol. Orizontalitatea discului şi a transportorului maşinii se
asigurã prin ridicarea sau coborârea barei de tracţiune a tractorului;
e) Reglarea poziţiei de lucru a scutului metalic din interiorul buncãrului înainte de alimentarea
masinii, scutul metalic se aduce în poziţie de lucru prin fixarea manetei de rotire a acesteia în suportul de
pe pantele anterioare al buncãrului.
Trebuie evitat lucru maşinii cu scutul închis.
Metoda de deplasare a agregatului este ,,în suveicã’’ cu întoarceri la capete sub formã de buclã.
MIC 1. - este o maşinã purtatã în spatele tractorului u 650
Reglaje:
a) Reglarea poziţiei de lucru constã în:
• asigurarea înãlţimii de 800 mm faţã de sol a discului de împrãştiere;
• asigurarea paralelismului cu solul a discului de împrãştiere;
b) reglarea directiei de împrãştiere, trebuie sã asigure uniformitatea repartizãrii
îngrãşãmintelor
faţã de axa longitudinalã a agregatului şi se procedeazã astfel:
• se deschide agregatul în poziţie de lucru pe un teren plan pe care se traseazã o linie
dreaptã de
75 - 100 mm
• se deschide dozatorul corespunzãtor normei;
• se acţioneazã maşina în timp de tractorul se deplaseazã cu o vitezã de 5 km/h
• se parcurge o distanţã de 25 - 30 m se opreşte şi se mãsoarã lãţimea fâşiilor împrãştiate de
o
parte şi de alta a liniei marcate. Lãţimile trebuie sã fie egale pentru un rulaj corect.
MIG - 5 - este o maşinã de împrãştiat gunoi de grajd care lucreazã în agregat cu tractorul U 650.

MAŞINI DE SEMANAT
(în rânduri şi în cuiburi)
Pentru semãnat şi plantat se folosesc urmãtoarele maşini:
• semãnãtoare SUP - 21; SUP - 48; SUP - 31;
• semãnãtoare SPC - 6; SPC - 8; SPC - 12;
Condiţii optime de lucru
O bunã funcţionare a acestor maşini face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii:
• terenul pentru semãnat sã fie bine mãrunţit, fãrã resturi vegetale şi bine nivelat;
• viteza de lucru sã fie 5 - 8 km/h, în funcţie de starea terenului;
25
• sacii cu sãmântã pentru alimentare sã fie lãsaţi la capetele parcelei la distanţã bine stabilitã;
• sã nu se aseze pe semãnãtoare saci cu sãmânţã de rezervã;
• sã nu se facã întoarceri la capete sau sã se manevreze înapoi semãnãtoarea cu brăzdele lãsate în sol;
• sã se respecte regulile de întreţinere tehnicã a maşinilor.

SEMANATOAREA UNIVERSALA SUP-29


Este destinata pentru semanatul cerealelor paioase
Reglaje
a) Reglarea orizontalitatii masinii se realizeaza prin ridicarea sau coborarea punctului de cuplare a
triunghiului de tractiune cu ajutorul barei tractorului.
b) Asezarea brãzdelor pe bara suport se face prin cuplarea brãzdelor la distanta necesarã (29 randuri
– 12.5 cm.; 24 randuri –15 cm.; 15 randuri – 25 cm.; 8 randuri – 45(50) cm.; 6 randuri – 60(70) cm.
c) Reglarea scormonitorilor. In plan vertical se realizeazã prin rotirea suportului scormonitorului pe
bara de fixare astfel ca atunci cand brãzdele sunt lãsate in pozitie de lucru, scormonitorii sã coboare cu
varful cu 20mm. sub nivelul varfului brãzdelor.
Reglarea in plan orizontal constã in stabilirea distantei de 160 mm intre cei doi scormonitori ai
fiecãrei perechi.
De asemenea, se reglezã distantã intre cele douã perechi de scormonitori, in functie de ecartamentul
rotilor din spate, ale tractorului, care nu trebuie sã depãseascã 1600 mm.
d) Reglarea adancimii la semãnat. Se aseazã sub rotile semanatorii si sub piciorul rabatabil cale de
lemn, a cãror grosime trebuie sã fie cu 2-3 cm. mai micã decat adancimea de semãnat.
Dupã ce toate brãzdele au atins suprafata solului si lanturile de ridicare sunt intinse, se
scurcircuiteazã uleiul din cilindrul de fortã al semãnãtorii cu ajutorul opritirului de pe tija pistonului.
Dacã brãzdele nu pãtrund la adancimea reglatã, se utilizeazã greutãti suplimentare pe fiecare brãzdar.
e) Reglarea lungimii marcatoarelor. Cand urma lãsatã de marcator se urmãreste cu rotile tractorului,
lungimea marcatorului va fi: L =A/2 - B/2 + a
Cand urma lãsatã de macator se urmãreste dupã busonul radiatorului, lungimea marcatorului va fi;
L = A/2 + a
in care: A = distanta intre centrele brãzdarelor marginale;
a = distanta intre douã randuri;
b = ecartamentul rotilor din fatã ale tractorului.
f) Reglarea fundurilor mobile. Constã in fixarea acestora la distante de 1 – 1,5 mm, pe pintenii dis-
tribuitorului. Toti cilindrii canelati trebuie introdusi in casetele lor cu aceiasi lungime, aceasta putandu-
se corecta prin scoaterea sau adaugarea de rondele.
g) Reglarea debitului semãnãtorii constã in fixarea fundurilor mobile, ale subarelor de la rozetele de
distributie si a celor doua manete de la cutia de viteze, in pozitiile arãtate in indicatorul de pe
semãnãtoare pentru fiecare sãmantã in parte.
h) Proba semãnãtorii constã in cantãrirea semintelor cãzute prin cele 15 tuburi din dreapta a
semãnãtorii, dupã ce s-a invârtit cu mâna de 14 ori roata dreaptã de transport (cele 14 invârtituri
reprezintã o suprafatã de 100 m² semãnatã cu cele 15 brãzdare).
Se va cântãri separat pentru fiecare brazdar verificandu-se astfel si uniformitatea. Cantitatea
rezultatã dupã cele 14 invartituri se inmulteste cu 100 si se aflã norma pentru un hectar. Dacã norma nu
corespunde cu cerintele agrotehnice se refac reglajele si se face din nou proba.

Semanatoarea universala purtata SUP-21


Este destinata semanatului de legume si ierburi pe terenuri de ses si pentru paioase pe terenuri in
pante. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 si U-445.
Reglarea asemanatoare cu SUP-29.

26
SEMANATOAREA DE PRECIZIE SPC-6
Cu semanatoarea SPC-6 se pot executa:
- semanatul bob cu bob, a semintelor de porumb, floarea soarelui, soia, fasole, rocin, sorg,
coriandru, etc.
- semanatul de precizie a cate doua boabe in cuib a semintelor de porumb, floarea soarelui,
pepeni, castraveti si seminte care au aceiasi forma si dimensiune;
- prin gaurirea discurilor oarbe cu orificii speciale se poate semana: canepa, tomate si alte
seminte mici cu dimensiuni asemanatoare;
- concomitent cu semanatul se poate administra ingrasamiminte chimice in benzi sau in toata
suprafata.
Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 pe 6 randuri pe terenuri orinzontale si pe 4 randuri pe terenuri
cu pante pana la 12°.
Reglaje
a) Reglarea distantei intre randuri se face prin modificarea pozitiei sectiilor de semanat pe bara
patrata a masinii .
b) Reglarea adincimii de lucru se face pe o platforma orizontala .
Sub rotile de sprijin ale semanatorii se aseaza cale de lemn cu o grosime mai mica de 2 cm decat
adancimea de semanat necesara .
La coborarea masinii ,exhaustorul trebuie sa fie in pozitie verticala, iar bara patrata in pozitie orizo-
ntala, fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali a ridicatorului hidraulic.
Modificarea adancimii de lucru se poate face prin:
- modificarea pozitiei rotilor de sprijin fata de bara suport ;
- fixarea barei suport la rama exaustorului, in pozitia superioara sau inferioara ;
- montarea sectiilor de semanat la bara suport a semanatorii, in pozitie superioara sau inferioara ;
- folosirea brazdelor mici cu talpa limitatoare a adancimii de lucru .
c) Reglarea distribuirii semintelor. Numarul de plante la hectar impus de cerintele agrotehnice de-
pinde de distanta intre randuri, de distanta intre plante pe rand si de numarul de boabe semanate in cuib.
Distanta intre plante pe rand si numarul de boabe in cuib este in functie de numarul de orificii de pe
discul distribuitor si de raportul de transmitere a miscarii la disccul distribuitor .
d) Reglarea marcatoarelor de urma si a mecanismului de actionare a acestora. Lungimea marcatoa-
relor se determina cu aceleasi relatie ca la SU -29 .
Mecanismul de actionare se regleaza astfel :
- se ridica semanatoarea cu ridicatorul hidraulic in pozitie maxima permisa de acesta ;
- se fixeaza lanturile parghiilor cu role la punctele de pe bara suport, mentionand parghiile in lacasul
de ghidare in pozitiea inferioara ;
- se ridica manual marcatorul intr-o pozitie putin inclinata fata de planul orizontal si se regleaza lun-
gimea cablului marcatorului ;
- se coboara masina si se verifica reglajul .In cazul in care marcatorul nu atinge solul suficient, se va
reface numai reglajul lungimii cablului .
REGLAJELE SECTIILOR DE SEMSNAT LA PRINCIPALELE CULTURI PRASITOARE
SPC – 4 – 6 – 8
Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Distanta Densitatea semintelor la
Nr. de dinti al rotilor de lant ha.pentru distanta medie intre
Cultura intre
randuri, cm
Pe axul discu- Pe axul rotii
boabe pe
Nr. de Diametrul - 70 80
de antrenare rand (cm)
orificii orificiilor(mm lui distribuitor
)
14 5,5 30 9 32,6 - 43000 37600
14 5,5 30 10 29,7 - 48000 42000
16 5,5 30 9 28,6 - 50000 43750
14 5,5 30 11 27,5 - 52000 45500
27
16 5,5 30 10 26,2 - 54500 47500
14 5,5 22 9 24,6 - 58000 50500
Porumb 16 5,5 30 11 24,0 - 59500 52000
14 5,5 22 10 22,0 - 65000 56500
16 5,5 22 9 21,5 - 66500 58000
14 5,5 22 11 19,8 - 72000 63000
16 5,5 22 10 19,0 - 75000 65000
14 5,5 30 16 18,5 - 77000 67000
16 5,5 22 11 17,3 - 82500 72000
14 3 30 9 32,6 - 43000 37600
14 3 30 10 29,7 - 48000 42000
16 3 30 9 28,6 - 50000 43750
Floarea 14 3 30 11 27,5 - 52000 45500
16 3 30 10 26,2 - 54500 47500
Soarelui 14 3 22 9 24,6 - 58000 50500
16 3 30 11 24,0 - 595000 52000
14 3 22 10 22,0 - 65000 56500
16 3 22 9 21,5 - 66500 58000
14 3 22 11 19,8 - 72000 63000
14 3 30 16 18,5 - 77000 67000
16 3 22 11 17,3 - 82000 72000

Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Distanta Densitatea semintelor la


Nr. de dinti al rotilor de lant ha.pentru distanta medie
intre
intre randuri, cm
Cultura Pe axul Pe axul rotii
boabe pe
Nr. de Diametrul 45 50 70
discu-lui de antrenare rand (cm)
orificii orificiilor(mm
distribuitor
)
34 2,0 22 16 5,6 397000 357000 -
34 2,0 30 16 7,6 290000 261000 -
Sfecla de 34 2,0 22 11 8,2 273000 245700 -
Zahar 34 2,0 22 10 9,2 243000 218700 -
Monogerma 34 2,0 22 9 9,9 224000 201600 -
34 2,0 30 11 11,0 201000 180900 -
biologic 34 2,0 30 10 12,3 181000 162900 -
34 2,0 30 9 13,5 165000 148500 -
68 2,5 30 9 6,7 332000 298000 -
68 2,5 30 10 6,2 358000 322000 -
Sfecla de 68 2,5 30 11 5,6 398000 356000 -
zahar 68 2,5 22 9 5,0 444000 400000 -
slefuita 68 2,5 22 10 4,4 504000 454000 -
68 2,5 22 11 4,0 542000 488000 -
68 2,5 30 16 3,8 570000 512000 -
40 4,5 22 10 7,7 288596 259736 185525
50 4,5 22 9 6,9 322057 289851 207036
Soia 50 4,5 30 11 6,7 331672 298505 213217
40 4,5 30 16 6,6 336696 303264 216617
50 4,5 22 10 6,1 364295 327865 234189
50 4,5 22 11 5,5 404036 363632 259637
34 5,0 30 10 12,5 - 161000 115000
34 5,0 30 11 11,3 - 176400 126000
34 5,0 22 9 10,0 - 197400 141000
Fasole 34 5,0 22 10 9,0 - 221000 158000
34 5,0 22 11 8,0 - 247800 177000
34 5,0 30 16 7,7 - 260000 186000
34 5,0 22 16 5,6 - 357000 255000

MASINI DE PLANTAT
Masina de plantat rasaduri MPR -5
In agregat cu tractorul L-400 poate executa plantarea rasadurilor de rosii, varza, ardei, vinete, etc.,pe
teren plan sau modelat si concomitent cu plantarea se face si udarea fiecarui rasad .
Conditii optime de lucru
Pentu o buna functionare a masinii MPR -5, se cer urmatoarele conditii :
28
- terenul sa fie afanat pana la adancimea minim 15 cm. sa fie fara resturi vegetale, iar bulgarii
cu diametrul de 5 cm sa fie in procent de maxim 10% ;
- rasadul folosit sa fie uniform, cu lungimea 15 -30 cm si grosimea de 4 -7 mm ;
- sa se aseze rasadul pe discul distribuitor in dreptul reperului de pe placuta de prindere cu ra-
dacina in sus in afara discului 7 -8 cm .
- muncitorii ce deservesc masina sa fie instruiti, sa nu se schimbe si sa aibe o greutate medie
de 60 kg.
- in cazul in care de pe placutele de prindere se dislipesc stratul de burete ,placutele se vor
inlocui cu altele noi .
Reglaje
a) Reglarea orizontalitatii se face cu ajutorul tirantilor laterali si central ;
b) Reglarea adancimiide plantare se efectueaza prin ridicarea suportilor celor doua roti de sprijin si
masurarea distantei dintre suprafata solului si obada rotilor care trebuie sa fie egala cu adancimea de
plantare mai putin 3 cm(afanarea solului ).
c) Reglarea distantei intre randuri se face prin deplasarea pe cadrul masinii a sectiilor de plantare .
a) Reglarea distantei intre plante pe rand se face prin folosirea rapoartelor de transmisie, ce se
obtin prin inlocuirea rotilor dintate ale mecanismului de transmitere .
e) Reglarea aparatului de plantare se face pentru a evita strivirea plantelor intre disc si placuta .
Apa-ratul de plantare se regleaza prin deplasarea camei de ghidare a placutelor

Echipamentul de plantarea cartofilor

Se monteaza pe cadrul masinii MPR -5 in locul sectiilorde plantat rasaduri .


Reglajele sunt identice ca la plantarea rasadurilor
Pentru plantarea cartofilor se foloseste si masina 4 –BP – 62,5

APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORI LOR


Mecanizarea procesului de combatere a bolilor si daunatorilor la culturile agicole se efectueaza cu o
serie de masini si aparate cum sunt :
- aparate de stropit AS -1,AS -14, AS -16 ;
- aparat de stropit carosabil AC-1 ;
- aparat de prafuit AP -V ;
- masina de stropit si prafuit MSPC -300 ;
- aparatul pentru tratat seminte POR -55
- masina de tratat seminte MTS -1
In afara de aceste masini se utilizeaza si aviatia .
Cerinte agrotehnice ale lucrarii
O lucrare buna de calitate se executa cu respectarea urmatoarelor cerinte agrotehnice :
- diametrul picaturilor maxim 0,9 mm;
- uniformitatea la stropire sa fie minim 70% ;
- uniformitatea la prafuire sa fie minim 80% ;
- sa se respecte normele de substanta prescrise pentru diferite tratamente ;
- tratamentele sa se faca intr-un timp cat mai scurt ;
- sa nu se produca vatamarea culturilor ce se trateaza ;
- sa nu se produca spargerea semintelor in timpul tratarii ;

Conditii optime de lucru


Pentru o buna functionare a acestor masini se cere indeplinirea urmatoarelor conditii :
- terenurile pe care se lucreaza sa fie cat mai bine nivelate ;
29
- solutia ce se distribuie sa fie cat mai omogena ;
- alimentarea cu substante sub forma de praf sa se faca numai din saci inchisi si pastrati in conditii
corespunzatoare ;
- la alimentarea cu lichid trebuie sa se asigure filtrarea lichidului inainte de a ajunge in rezervor ;
- directia de deplasare a masinilor in timpul lucrului trebuie sa fie perpendicular pe directia vantului ;
- lucrarile de prafuire se vor efectua pe cat posibil dimineata devreme sau seara tarziu cand inceteaza
curentii ascendenti, intrucat pe vant cu intensitate mai mare de 3,5 m/s.uniformitatea repartitiei prafului
este necorespunzatoare ;
- la stropitul de iarna nu este bine sa se lucreze sub temperatura de 5º C;
- nu este permis sa se lucreze fara manometre sau cu, manometre defecte ;
- sa se respecte regulile de intretinere tehnica a masinilor
- sa se cunoasca si sa se respecte masurile de protectie a muncii.
Aparatul de stropit carosabil AC-1
Este destinat pentru stropitul pomilor plantati in terenuri accidentate si pe parcele mici ,in gradinile de
legume si zarzavat si pentru diferite dezinfectii .
Aparatul de prafuit AP-V
Se utilizeaza pe parcele mici in culturile de camp ,pentru izolarea focarelor, in vii si livezi cu distanta
intre randuri la care celelalte mijloace nu pot fi folosite .
Este purtat de om si actionat manual .
Masina pentru stropit si prafuit MSPU -960
Este destinata pentru combaterea bolilor si daunatorilor prin stropire si prafuire umeda ,in culturile de
camp, legume si plante tehnice ,cat si in vii si livezi .
Reglaje
a) Reglarea pozitiei masinii pe tractor .In inaltimea de la sol la cadru trebuie sa fie de minim 300
mm. Masina de lucru sa fie orizontala ,fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantilor .
b) Reglarea pozitiei dispozitivelor de lucru trebuie orientate astfel ca jetul de picaturi sau praf sa asi-
gure un tratament cat mai uniform. Pozitia dispozitivului de pulverizare se regleaza in plan vertical cu
ajutorul cablurilor de suspendare, astfel ca extremitatile rampelor sa fie cu 10 -150cm mai sus decat
capetele de la imbinarea cu manson de cauciuc .
Daca se executa stropitul intr-o cultura slab dezvoltata tevile pentru lichid se rotesc astfel incat
capetele de pulverizare sa dea jeturi verticale de sus in jos .
Pentru culturile bine dezvoltate capetele de pulverizare se orienteaza catre inapoi .
La prafuirea umeda capetele de pulverizare se orienteaza catre inainte daca vantul are viteza sub 2
m/s si catre inapoi daca vantul depaseste aceasta viteza .
c) Reglarea intinderii curelelor trapezoidale si a lantului .In apasarea cu degetul mare pe fiecare ra-
mura a curelelor trapezoidale, acestea trebuie sa aiba o sageata de 25 mm. Lantul este corect intins, atun-
ci cand prin inversarea sensului de rotatie, cu mana, ramura activa care devine libera face o sageata de
peste 3-5 mm .
Intinderea curelelor trapezoidale si a lantului se realizeaza cu ajutorul suruburilor intinzatoare .
d) Reglarea debitului de lichid si praf. Normele de lichid sunt in functie de viteza de deplasare a
agregatului, de presiunea de lucru, diametrul duzelor de pulverizare si tipul dispozitivului de stropit .
Reglarea debitului de praf se realizeaza prin fixarea manetei de reglare la una din cele noua pozitii
pe care le poate ocupa .
e) Reglarea supapei de siguranta .Se efectueaza prin strangerea piulitei arcului supapei pana cand
manometrul indica presiunea de 12 kgf/cm, cand masina este echipata atat cu dispozitiv pentru vii (diuze
tip ciuperca cu diametrul de 4 mm ).
Masina pentru stropit si prafuit MSPC -380
Este destinata pentru executarea tratamentelor la vii, cu distanta intre randuri de 1,6-3,6m ( indiferent
de sistemul de sustinere a vitei ) si in plantatiile de pomi cu distanta intre randuri de 4 -10 m si inaltimea

30
pomilor pana la 20 m. Masina se poate folosi si la culturilor de camp, legume si plante tehnice, pentru
prafuirea umeda .

MASINI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE


Mecanizarea recoltarii furajelor pentru fan se face cu ajutorul urmatoarelor masini :
- cositoare purtata CPM -2,1 si CP -2,1 ;
- cositoare CP -40 pentru tractor U 445;
- cositoare CPS - 65 pentru tractorul U 650 ;
- motocositoarea CP -6 ;
Strangerea furajelor se face cu combina CAF .
- greble GA-2,1 si GRA - 2,3 cu tractiune animala
- grebla rotativa GR -4,2
- masina de adunat si incarcat furaje MA -1,2 .
Reglajele cositorilor sunt simple si anume :
a) Reglarea inaltimii de taiere ( 6 -8 cm .la furaje cultivate si 3 -6 cm .la fanete naturale ) se
realizeaza prin ridicarea sau coborarea patinelor sau prin inclinarea barei de taiere .
b) Reglarea pozitiei cursei cutitului fata de degete ( conditia optima, la capetele cursei mijlocul
lamei cutitului trebuie sa cada pe mijlocul degetului cu o abatere de + 2 mm), se poate face prin insuru-
barea suportului mobil in suportul cositorii (la CP -2,1 ,CP -40, CP -65 ).
c) Reglarea jocul vertical intre lamele cutitului si contra placilor degetelor ( jocul sa fie de 0,5
mm ), se face prin reglarea ghidajelor cutitului si indoirea placilor de presiune sau cu ajutorul saibelor de
reglaj sub placile de presiune .
d) Reglarea asezarii degetelor in acelasi plan (se verifica contra placi si la varful degetelor cu
sfoara bine intinsa ), se indoaie degetele cu o parghie sau prin ciocanire .
e) Reglarea jocului lateral al cutitului ( jocul maxim 1, mm ) , se deplaseaza placile de ghidare
in orificiile dreptunghiulare .

MASINA DE ADUNAT SI INCARCAT FURAJE MA-1,2


Este destionata sa adune si sa incarce fan in remorci . Lucreaza in agregat cu tractoarele U 445 si U 650 .
Principalele reglaje ale masinii sunt :
a) Reglarea inaltimii degetelor fata de sol se efectueaza cu ajutorul mecanismelor cu surub a celor doua
roti mici, astfel ca la brazdele afanate degetele sa fie la 2 cm .de la suprafata solului, iar la brazdele de fan tasate si
plouate degetele trebuie sa atinga suprafata solului .
b) Reglarea inaltimii de incarcare ,se face cu ajutorul mecanismului cu surub ,de actionare a cablului .
c) Reglarea intinderii lantului transportor se face cu ajutorul suruburilor lagarelor de la axul superior al
transportorului . In afara acestor reglaje ca exploatarea agregatului sa se faca normal ,trebuie sa se tina seama ca :
- ecartamentul tractorului sa fie minim 1600 mm .
- asezarea materialului in remorca sa se faca decatre 3 -4 muncitori ;
- masina lucreaza normal pana la o viteza a vantului de 3,5 m/s , iar prin adaptare unei aparatori de vant la
capatul de sus al elevatorului se poate lucra pana la viteza vantului de 5 m/s .

MASINI PENTRU RECOLTAREA FURAJELOR SILOZ


Pentru recoltarea furajelor destinate insilozarii ,se foloseste combina de siloz CSU . Ea poate fi echipata cu
dispozitiv pentru recoltarea ierboaselor (EI ) si dispozitive de recoltat porumb de pe un rand (EP -1 ) sau pe toate
randurile ( EP -2 ).
Principalele reglaje ale combinei de siloz sunt :

31
a) Reglarea inaltimii de taiere . Inaltimea de taiere trebuie reglata la 3 -7 cm .la furajele ierboase si 7-10 cm
la porumb . Reglarea se face cu ajutorul cilindrului hidraulic prin lungirea sau scurtarea parghiei cu manson de la
placa triunghiului de tractiune si prin modificarea suportului rotilor .
b) Reglarea lungimii tocaturii. Lungimea tocaturii sa fie cat mai mica ,intre 1si 5 cm , cel putin 85% din
tocatura. Se realizeaza prin reglarea distantei intre cutit si contracutit la 0,2 -0,8 cm pentru porumb si 1 -1,4 cm
penru ierboase. Turatia tobei este 1550 rotatii/minut la porumb si 1430 rot/min la ierboase.
c) Reglarea conductei mobile a deflectorului se face prin rotirea conductei mobile de la mecanismul cu
manivela . Distanta de aruncare in remorca se realizeaza prin pozitia clapetei, actionata prin cablu de la tractor .
d) Reglarea presiunii arcului de la tamburele de alimentare se face prin strangerea suruburilor de la arcurile
tamburului .
e) Reglarea ecartamentului rotilor masinii .La ierboase ecartamentul este 1400 mm,iar la porumb la dublul
distantei dintre doua randuri . Reglarea se face prin deplasarea rotilor cu suport din bridele de fixare pe cadrul
patrat .
Combina CA .executa taierea, adunatul si incarcatul masei tocate in mijlocul de transport .
In acest scop combina este prevazuta cu 3 echipamente de lucru si un dispozitiv de ascutire a cutitelor tobei
de tocare .
a) Echipament pentru recoltat ierboase direct din lan cu o latime de lucru de 3,6 m .
b) Echipament de adunat din brazda cu latimea de lucru de 1,8 m .
c) Echipament de recoltat porumb siloz pe trei randuri de 0,8 m .
d) Dispozitiv de ascutire .

MASINI PENTRU RECOLTAT CEREALE PAIOASE


Pentru recoltarea cerealelor paioase ajunse la maturitate se folosesc combinele tractate C - 1 si C-3 si
combina autopropulsate C -12 ,SEMA 140 .Ele se utilizeaza si la recoltatul direct din lan ,din brazda sau la
stationar ,la recoltatul semincerelor de ierburi si a florii soarelui, recoltarea putandu-se efectua in conditii de ses si
pe panta la 10 %.
Combina autopropulsata executa concomitent seceratul, treieratul, curatirea boabelor si colectarea lor intr-un
buncar .
Pentru recoltarea altor culturi , la comanda separata combina se livreaza cu o serie de echipamente
specializate care montate la combina asigura adaptarea acesteia pentru executia urmatoarelor lucrari :
- recoltarea porumbului sub forma de boabe cu taierea tulpinelor (recoltarea integrala ) ;
- recoltarea porumbului sub forma de boabe cu lasarea tulpinelor netaiate ;
- recoltarea porumbului sub forma de stuleti depanusati fara taierea tulpinelor ;
- recoltarea culturilor de floarea-soarelui ;
- recoltarea orezului ;
- tocarea tulpinilor de plante ;
- recoltarea fasolei si soia ;
A T E N T I E :- Utilizarea echipamentelor speciale se face numai dupa ce s-a consultat notita tehnica a
acestora .

Fluxul tehnologic
Combina autopropulsata inaintand in lan ( fig 2 ) taie tulpinele plantelor prin forfecare cu aparatul de taiere (1),
iar rabotorul (2 ) le culca pe melcul de alimentare ( 3 ) care le transporta de la extremitatile platformei aparatului
de taiere spre mijlocul ei ,acolo unde este plantat elevatorul central ( 4 ) al hede-rului, care preia plantele secerate
si le duce la aparatul de trierat ( 5 ), unde impartit in doua categorii cu circuite diferite si anume :
Boabele cu impuritati de dimensiuni mici si chiar paie tocate, trec prin contrabatator ( 6 ) ( gratar ) pe un
transportor oscilant (8 ), care le dirijeaza la curatirea I, unde printr-un sistem de cernere pe site (9), combinat cu
actiunea unui curent de aer ( 11 ) , are loc o separare a boabelor de restul impuritatilor . Dupa curatirea I, prin
intermediul a doua plane ( 12 ) inclinate , boabele ajung la un melc transportor (13 ) la curatirea a doua, fie prin
deschizatura jgheabului melcului , la decorticator ( grohaitor ) ( 16 ) si apoi la curatirea a II , de unde boabele sunt
preluate de un elevator si transportate in buncar ( 18 ) .
Impuritatile si spicele care nu au putut trece prin sita inferioara la melc ( 13 ) ajung la capatul sitei inferioare,
unde cad in jgheab, fiind preluate de un melc recuperare ( 19 ) care le readuce la buncar ( 5 ).
32
Dupa iesirea paielor din aparatul de treierat, contrabatatorul (7 ) arunca pe un scuturator cu 4 caisori
( 21 ) care transporta paiele spre spatele combinei depunandu-le in brazda pe sol .

Descriere si reglaje
A . Hederul se compune dintr-o platforma de taiere care are montat in parte din fata un aparat de taiere format
din degete cu placute contrataietoare si un cutit cu miscare alternativa, un melc transportor cu spire dreapta -
stanga si deget escamatabil, un rabotor pe platforma de taiere, de tipul cu excentric ajuta la asezarea plantelor
taiate pe melcul trasportor .
Reglaje
1) Reglajul inaltimii de taiere se face prin ridicarea sau coborarea hederului cu ajutorul a doi cilindrii
hidraulici cu simplu efect . Reglajul inaltimii de taiere minima se face in functie de tipul culturii si de felul
terenului .
2) Reglajul aparatul de taiere consta din urmatoarele operatii :
a) alinierea placutelor contrataietoare se obtine prin lovituri de ciocan pe degete pentru ridicarea sau
coborarea lor, astfel ca toate placutele contrataietoare sa fie in acelasi plan .
b) eliminarea jocului dintre placutele taietoare ale cutitului si placutele contrataietoare ale degetelor se
obtine dand usoare lovituri de ciocan pe ghidajul superior al cutitului .
3) Reglajul melcului transportor .
a) reglajul distantei dintre melcul transportor si jgheabul platformei de taiere .
Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare in cazul culturilor dense si cu plante lungi si mai mica pentru
culturi rare si cu plante scurte sau in cazul taierii inalte . Reglajul se face actionand asupra intinzatoarelor
melcului transportor asezate pe ambele parti laterale ale hederului .
b) Reglajul distantei dintre varfurile degetelor escamotabile al melcului transportor si fundul jgheabului .
Aceasta distanta trebuie sa aibe valoare de 3 -5 mm . Reglajul consta in rotirea parghiei de pe partealateral
dreapta a platformei de taiere .
4) Reglajele rabatorului
a) Reglajul pozitiei rabatorului in plan orizontal (mai inainte sau mai inapoi fata de aparatul de taiere ) se
realizeaza cu ajutorul unui cilindru cu dublu efect comandat de pedala .
b) Reglajul pozitiei rabatorului in plan vertical. Acest reglaj se face prin doi cilindrii hidraulici cu simplu
efect montati de o parte si de alta a cadrului rabotorului si comandat de o maneta ce se afla la axul volanului .
c) Reglajul turatiei rabatorului se face cu ajutorul variatorului de turatie comandat de o manivela din cabina
( pentru marirea turatiei se roteste manivela in sensul acelor de ceasornic ,iar pentru micso-rarea turatiei invers ) .

33
34
Turatia rabatorului este intre 16 si 52 rot/min .si se modifica numai cu rabotorul in miscare .
d) Reglajul pozitiei paletelor si a dintilor rabatorului se face prin rotirea sistemului excentric de comanda a
axului rabatorului .
Reglajele se fac in urmatoarele conditii :
- la recoltarea normala axul rabatorului trebuie sa fie in fata aparatului de taiere cu câţiva centi-metri,
paletele de lemn si ghiarele in pozitie verticala, iar viteza periferica a paletelor si ghearelor sa fie superioara
vitezei de inaintare a combinei dar nu cu valori mari, deoarece la valori mari paletele bat spicele si rezulta pierderi
de boabe, iar la viteza inferioara celei de inaintare paletele permit indoirea spicelor spre inainte si provoaca
netaierea lor de cutit si rezulta pierdere :
- la o recolta culcata si rascolita de vant axul rabatorului va fi comlet in fata, paletele si ghearelor sa coboare
sub nivelul cutitului, viteza periferica a paletelor si ghearelor (turatia rabatorului ) va fi mai mare decat cea
normala pentru a putea ridica plantele inainte de taiere .

B. - Batoza combinei se compune din :


batatorul, contrabatatorul, postbatatorul, scuturatorul, transportorul oscilant, curatirea I si ventilatorul respectiv,
curatirea II cu ventilatorul său, decorticatorul, diverse transportoare (melci si elevatoare ) .
Procesul de treier ( batere ) al plantelor se face la trecerea acestora prin spatiul dintre batator si contrabatator ,
iar calitatea depinde de turatia si distanta dintre batator si contrabatator .
Batatorul este tipul cu sine montate pe 4 rozete din care extremitatile sunt fixate pe axul batatorului .
El primeste miscarea de la postbatator printr-un variator de turatie cu doua curele trapezoidale .

Reglaje
1) Reglajul turatiei batatorului se face cu ajutorul unei manivele care comanda variatorul de turatie
( pentru marire, manivela se roteste in sensul acelor de ceasornic, pentru micsorare invers). Turatia batatorului se
poate urmarii pe turamentul de la tabloul de bord al cabinei .Domeniul de variatie al turatiei este intre 400 si 1250
rot/min .
In functie de cultura se va alege turatia optima a batatorului . O turatie mare duce la spargerea boabelor ,
iar una prea mica duce la spice netreierate .
Batatorul este echilibrat static si dinamic .Daca se demonteaza o sina ,este absolut necesar a se insemna
pozitia ei, iar dupa montare batatorul se va echilibra din nou static.

Contrabatatorul

Este o constructie de vergele cu sectiune circulara .


Reglajul contrabatatorului
Acest reglaj se reduce la variatia distantei dintre el si batator atatlaintrarea materialului cat si la iesirea lui .
Acest reglaj este in functie de felul culturii de recoltat si de stadiul ei de coacere (distanta mica sparge boabele ) .
Distanta medie pentru recoltarea cerealelor este de 16 mm la intrare si 3 mm la iesire .

Postbatatorul
Este un subansamblu montat in spatele batatorului care are rolul de antrenare si uniformizare a stratului de
material ce iese dintre batator si contrabatator.
Reglajele consta in reglarea intinderii curelei late (in cazul unei intinderi slabe apar patinari care duc la
infundarea aparatului de treier si la distrugerea cerealelor ) . Atunci cand decuplam batoza iar cureaua lata este
prea intinsa, cureaua se poate distruge datorita unei patinari insuficiente pe roata de curea .

Transportorul oscilant
Este montant sub contrabatator si este format dintr-o tabla cu aceiasi latime ca a contrabatatorului .
Boabele treierate, pleava si toate paiele scurte trecand prin contrabatator, cad pe acest transportor care, datorita
constructiei in trepte si oscilatiilor sale le transporta la curatirea I a combinei.

35
Curatirea I
Pentru curatirea boabelor sau semintelor de impuritati (praf, pleava, paie tocate, etc.) se utilizeaza un sistem
de cernere prin site combinat cu actiunea unui curent de aer.
Materialul este adus de transportorul oscilant la casa sitelor care se compune dintr-o sita superioara si o sita
inferioara cu gauri . Sita inferioara face parte dintr-un set de site cu gauri de diametre diferite pentru diverse
culturi, din acest set se monteaza sita cu diametrul gaurilor corespunzator culturii.
Boabele trec prin sita inferioara la doua planuri inclinate, care converg spre melcul transportor care la capat
are un evelator cu racleti . Intreg drumul parcurs de boabe de la sita superioara, pana la planurile inclinate, este
sub actiunea curentului de aer al ventilatorului.

Reglaje
a) In sita superioara reglajul consta in variatia deschiderii sale in functie de cultura. Acest reglaj se face cu
ajutorul unei manete . Intraga sita superioara poate avea o inclinare mai mare sau mai mica, acest lucru se
datoreste existentei a trei pozitii in partea dinspre ventilator.
b) Reglajul ventilatorului de aer consta in marirea sau micsorarea turatiei rotorului si a directiei curentului
care se modifica cu ajutorul a doua deflectoare comante cu ajutorul unei manete.

Scuturatorul
Este format din patru caisori cu cate cinci trepte montati fiecare pe doua axe cotite.
Pentru a putea utiliza in bune conditii intreaga lungime a scuturatorului ,pe acoperisul carcasei bato-zei se
fixeaza un opritor din panza a carei inaltime se regleaza printr-un lant si care franeaza paiele arun-cate cu viteza
mare de postbatator .
Reglajul scuturatorului consta din variatia turatiei axului cotit care actioneaza caisorii in functie de felul
culturii de recoltat .

Decorticatorul
Este un subansamblu montat in spatele buncarului si deasupra scuturatorului ,care realizeaza decorticarea
boabelor. Boabele care au trecut de curatirea I si au ajuns in melc sunt transportate, la elevatorul cu racleti si
acesta le transporta in partea superioara de unde circuitul de boabe poate continua prin decorticator la curatirea II,
evitandu-se decorticatorul .
Decorticatorul este format dintr-un rotor cu bare de forma speciala, care se roteste intr-o manta cilindrica,
executia dintr-o plasa de sarma, se realizeaza decorticarea .
Reglajul se face in functie de cultura respectiva si consta in reglarea distantei dintre rotor si plasa, prin marirea
razei rotorului .

Curatirea II -a
Este un ansamblu al masinii plasat lateralstanga fata de batoza combinei ( la iesirea din decorticator), destinat
unei curatiri suplimentare a produsului finit .
Ea este formata dintr-un sistem de sita superioara si inferioara cu gauri rotunde de diferite dimensiuni montate
intr-o carcasa oscilanta si un ventilator .
Boabele se rostogolesc pe sita ca pe un plan inclinat si printr-o palnie ajung la elevator ( prin sita trec boabele
mici, impuritati si sparturi ) .

Circuitul de recuperare
Materialul netreierat complet ( spice, bucati de spice, etc ) care nu trec prin sitele de la curatarea I care pe un
plan inclinat la jgheabul unui melc care le duce la un elevator si de aici la postbuncar sau batator .
Cand materialul netreierat contine multe boabe libere este bine ca descarcarea sa se faca la postbuncar
deoarece s-ar ajunge la pierderi de boabe prin spargere, iar daca predomina spice netreierate descarcarea sa se
faca la batator .

36
Buncarul
Este situat deasupra casei batatorului si in spatele platformei de conducere . El are rolul de a recolta boabele
sau semintele culturii recoltate precum si de a le descarca din mers sau stationar, cu ajutorul unui melc de
descarcare (aflat pe partea stanga a combinei ) intr-un mijloc de transport. Are capacitatea de 2500 l .

MASINI DE RECOLTAT PORUMB


In prezent recoltatul porumbului se face sub forma de stiuleti cu combina CT-2 RT si sub forma de boabe cu
combina C-12 prevazuta cu echipanent pentru recoltat porumb.

COMBINA TRACTATA PENTRU PORUMB CT-2 RP


Lucreaza in agregat cu tractorul U 650 ,pe doua randuri la 70 - 100 cm.Combina executa taierea tulpinilor,
detasarea stuletilor si incarcarea in remorca cuplata la combina . Depanusarea stuletilor recoltati cu CT -2 RP se
face cu depasunatorul mobil DM -7.
Principalele reglaje ale combinei CT-2 RP sunt urmatoarele :
a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru se stabileste la 70 -80 si 100 cm in functie de distanta la care a fost
semanat porumbul
b) Reglarea inaltimii de taiere, se efecueaza hidraulic de la tractor, inaltimea optima de taiere fiind 15 -20 cm.
c) Reglarea jocului intre cutitul si contracutitul aparatului de taiere. Se face cu jocul normal sa fie de 0,4 mm .
d) Reglarea intinderi lanturilor transportorului de tulpini. Se realizeaza cu ajutorul intinzatoarelor.Pre- siunea
dintre ramurile active ale lanturilor se realizeaza cu ajutorul a doua arcuri de presiune .
e) Reglarea distantei intre valturi trebuie sa fie 0,6 - 0,7 din diametrul mediu al tulpinilor si se realizeaza
schimband pozitia valtului exterior fata de cel interior.
f) Reglarea tocatoarelor de tulpini . Se face prin scoaterea sau introducerea de placi de reglaj intre contracutit
si suportul sau astfel ca distanta intre cutite sa fie 2 -3 mm .
g) Reglarea intinderii lantului transportorului de stuleti .Se face cu cele doua suruburi de reglaj din capatul
superior al transportorului de stuleti , astfel ca paletele transportorului ,impinge cu mana ,sa nu faca un unghi mai
mare de 30º.

ECHIPAMENTUL COMBINEI AUTOPROPULSATE C -12 PENTRU PORUMB

Combina C -12 poate fi echipata cu dispozitiv pentu recoltare integrala a porumbului R.I., si cu dispozitiv
pentru recoltarea si taierea numai a stuletilor, R.S. in care caz tulpinile raman pe camp si apoi sunt tocate cu CSU.
Pentru echiparea combinei in vederea recoltarii porumbului, trebuie facute urmatoarele operatiuni:
- se demonteaza despicatorul de lan;
- se demonteaza mecanismul de actionare al cutitului;
- se demonteaza bara de taiere ;
- se monteaza pe platforma bara de taiere cu mecanismul de actionare pentru porumb;
- se monteaza sectiile de lucru pentru porumb si se regleaza la distanta dorita;
- se inlocuieste intinzatorul curelei transportului central cu altul special pentru porumb;
- se inlocuieste contrabatatorul de grau cu altul pentru porumb;
- se monteaza pe primele doua cascade ale scuturatorului table de protectie;
- se schimba sitele cu cele pentu porumb la curatirea I ,se monteaza sita superioara Graepel si sita inferioara
cu gauri rotunde de 14 mm . La curatirea II -a se monteaza sita superioara cu gauri ovale de 11 - 30 mm;
- se scurtcicuiteaza dezaristatorul (decorticator);

37
Principalele reglaje ale echipamentului pentru recoltare integrala R .I. sunt :
a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru . Se poate face in intervalul 60 -100 cm prin deplasarea sectiilor
de lucru pe bara de sustinere a acestora .
b) Reglarea inaltimii de taiere . Se face hidraulic de pe platforma de conducere ,inaltimea optima fiind 15 -
20 cm .
c) Reglarea vitezei lanturilor de transportat tulpini. Viteza lantului trebuie sa fie mai mare decat viteza de
inintare a combinei, fapt ce se realizeaza prin schimbarea rotilor de lant de pe axul de antrenare a lanturilor .
d) Reglarea distantei intre batator si contrabatator. Se stabileste la 30 mm la intrare si 18 -20 mm la iesire .
e) Reglajul turatiei batatorului .Se regleaza la 600 -700 rot / min .

MIJLOACE DE TRANSPORT
Clasificare dupa felul transportului :
- pentru persoane ;
- pentru matfuri care pot fi :
a) mijloace pentru marfuri generale
b) mijloace de transport speciale.
Din punct de vedere al deplasarii sunt : aeriene, pe apa si terestre.
Cele terestre se clasifica : pe cale ferata si terestre.
Fiecare categorie de mijloc de transport au avantaje si dezavantaje .
Mijloacele de transport aeriene au avantajul ca au viteza mare de deplasare, iar prin aer se foloseste drumul cel
mai scurt dintre doua puncte .Pentru decolare si aterizare necesita aeroportul .
Mijloacele de transport pe apa nu au nevoie de cai speciale de deplasare ci se deplaseaza pe apa ( din acest
punct de vedere este cel mai ieftin transport ). Au capacitati mari de transport in comparatie cu celelalte mijloace
de transport ,aeriene si terestre .
Mijloacele de transport pe calea ferata depind de constructia retelei de cale ferata care este foarte costisitoare .
Cele mai raspandite si cu avantajele cele mai folosite sunt mijloacele de transport rutiere deoarece ofera o
mobilitate totala, in sensul ca ele circula conditionat doar de prezenta unui drum mai mult sau mai putin amenajat.
Mijloacele de transport folosite sunt : autocamioane , basculante ,autobene ,autospeciale si remorci .
Incarcarea si descarcarea se poate face mecanizat sau manual .
Remorcile sunt mijloace de transport care nu poseda sursa de energie mecanica . Ele se deplaseaza la alte
mijloace de transport pentru a mari capacitatea de transport ,a reduce consumul de carburanti .
Circulatia pe drumurile publice a tuturor vehiculelor este reglementata prin O.U.G. Nr.195/2002 cu
modificarile ulterioare .

Bibliografie
1) Nitescu Gh. – Tractoare – Institutul Politehnic Brasov
2) Ion Motoc si Ion Popescu – Motoare Diesel
3) Tocaiuc Gh. – Echipamentul electric al automobilelor
4) Cartea tehnica la tractorul U-650
5) Cartea tehnica la pompa de injectie
6) Cartea tehnica la combina C-12
7) Cartea tehnica la plug PP-3-30

38