Oficiul Judeţean Agricolă Ialomiţa

de

Consultanţă

Curs de mecanică
pentru agricultori

Lector – Ing. IORGA TRAIAN

MODULUL :
MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Nr. crt.

CONŢINUTUL TENATIC

Număr de ore Teoretice Instruire Practică

A. I.

P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii APLICAREA
legislatiei si reglementarilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca si PSI (drepturile si responsabilitatile la locul de munca, morme de protectia muncii. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Norme de plicarea Legi nr. 319/2006 ) 6 6

B.
I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII.

MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE
Pluguri Grape: cu discuri, cu colţi, stelate, elicoidale. Freze agricole Cultivatoare Combinatoare Maşini pentru administrat îngrăşăminte şi amendamente Maşini de semanat : în rânduri, în cuiburi. Maşini de plantat Aparate şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Maşini de recoltat plante furajere Maşini de recoltat cereale păioase Maşini pentru recoltat şi treierat porumb Utilaje pentru transport folosite în agricultură 2 2 2 2 1 3 3 3 3 3 3 3 1 7 6 5 5 4 6 6 5 6 6 12 12 -

TOTAL ORE

48

80

Notă: Toate subiectele vor fi tratate şi din punct de vedere al protecţiei muncii şi PSI. Acest modul va fi folosit la alcătuirea planurilor de învăţămant pentru meseriile din domeniul agricol ( ex. meserii: agricultor, lucrător calificat în culturi de câmp şi legumicultură etc. ), exceptând meseria mecanic - agricol pentru care se vor folosi modulele : Maşini şi instalaţii agricole - exploatare şi întreţinere şi Tracoare - exploatare şi reparare.

2

MODULUL P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea impotriva incendiilor EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . CAP. II Obligaţii privind apărarea impotriva incendiilor SECŢIUNEA 1 Obligaţii generale ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate sa respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare impotriva incendiilor şi sa nu primejduiasca, prin deciziile şi faptele lor, viata, bunurile şi mediul. (2) Persoana care observa un incendiu are obligaţia sa anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenta, primarul sau poliţia şi sa ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului. (3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţa, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contraventional sau penal, potrivit legii, şi suporta cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie. ART. 7 (1) În caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, când şi cat este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenta. (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, miristi, păşuni şi fanete, persoanele aflate în apropiere au obligaţia sa intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. ART. 8 În cazurile de forta majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: a) sa permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenta şi al persoanelor care acorda ajutor; b) sa permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane; c) sa accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, taierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitata şi sa acorde sprijin, cu forte şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri. ART. 9 La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinta asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriza, părţile sunt obligate sa prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea impotriva incendiilor. ART. 10 (1) Pentru limitarea propagarii şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al
3

organizarea muncii. d) adaptarea muncii la om.. .. asigurarea. III Obligaţiile angajatorilor ART.. a metodelor de munca şi de producţie.. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munca. e) adaptarea la progresul tehnic.Municipiului Bucureşti. pe baza de reciprocitate sau pe baza contractuală. (3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la alin.. ART. şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.. 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de munca. au obligaţia sa colaboreze între ele. consiliile judeţene... alegerea echipamentelor de munca. c) combaterea riscurilor la sursa... 4 . echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia sa conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale acestora în organizarea. a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii. CAP. 8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr. (2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. 7 (1) În cadrul responsabilităţilor sale. în vederea reducerii monotoniei muncii.. persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art... d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în munca. ţinând seama de modificarea condiţiilor...LEGE nr. (1)...... 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. 646 din 26 iulie 2006 .... relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca. ART... acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu. consiliile locale ale sectoarelor acestuia.. 11 Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii.. pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu. contribuind cu forte şi mijloace. (3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.. consiliile locale. cu avizul inspectoratelor. angajatorul are obligaţia sa ia măsurile necesare pentru: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor. b) prevenirea riscurilor profesionale. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile. cu modificările şi completările ulterioare. c) informarea şi instruirea lucrătorilor..... (2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe. (2) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. condiţiile de munca.

acestea trebuie sa fie informate de către angajator asupra factorilor cunoscuţi ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea 5 . în zonele cu risc ridicat şi specific.h) adoptarea. luând în considerare natura activităţilor. sănătatea şi igiena în munca nu trebuie sa comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. ulterior evaluării prevăzute la lit. angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate. (3) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa dispună de timpul necesar pentru aşi putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta lege. denumiţi în continuare lucrători desemnaţi. angajatorul trebuie sa recurgă la servicii externe. b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale. i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. (6) Măsurile privind securitatea. (4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. a) şi dacă este necesar. (4). c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca. în mod prioritar. d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. (5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. angajatorii acestora au următoarele obligaţii: a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. SECŢIUNEA a 2-a Servicii de prevenire şi protecţie ART. atunci când îi încredinţează sarcini. accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şiau insusit instrucţiunile adecvate. 6 şi 7. precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator sa asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice. e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca. luând în considerare natura activităţilor. determinate de alegerea echipamentelor. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. (2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale. atunci când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi. măsurile de prevenire. a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de protecţie individuală. a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca. (4) Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent. b) ca. angajatorul are obligaţia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. 8 (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. (5) În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe prevăzute la alin. ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate. de condiţiile şi mediul de munca. sănătatea şi igiena în munca.

b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. . . . . ART. de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. . (3) Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile prevăzute la alin. ART. . . .efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi trebuie sa aibă acces la informaţiile prevăzute la art. precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai mulţi lucrători. . . (2) trebuie sa colaboreze între ei ori de câte ori este necesar. . 16 alin. . . 14 Alimentaţia de protecţie se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de munca ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. . (2) şi (3). . atribuţii complementare. . . . cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii. . . 15 (1) Materialele igienico-sanitare se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori. . în principal. . . precum şi numărul considerat suficient. angajatorul isi poate asuma atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. (6) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă. (2). cel mult. . . . se impune ca: a) lucrătorii desemnaţi sa aibă capacitatea necesară şi sa dispună de mijloacele adecvate. . . (4) În cazul microintreprinderilor şi al întreprinderilor mici. . în general. (2) Prevenirea riscurilor. . (5) Ministerul Muncii. ART. . . SECŢIUNEA a 7-a Instruirea lucrătorilor 6 . dacă are capacitatea necesară în domeniu. . . prevăzute la alin. . toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. . (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare. b) serviciile externe sa aibă aptitudinile necesare şi sa dispună de mijloace personale şi profesionale adecvate. precum şi locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. (1) şi (4). Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile şi aptitudinile necesare. . . . . 16 (1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii. ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt expusi lucrătorii. SECŢIUNEA a 5-a Informarea lucrătorilor ART. . astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească. c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe sa fie în număr suficient. . 10 alin. . în care se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite. în conformitate cu prevederile legale. 9 (1) În toate cazurile. atribuţii privind securitatea şi sănătatea în munca şi. . . pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi a celor de protecţie. angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare.

CAP. (2) Instruirea prevăzută la alin. au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în munca. şi sa utilizeze corect aceste dispozitive. ART. (2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora. 23 (1) În mod deosebit.ART. echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. 21 (1) Instruirea prevăzută la art. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. ART. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. după utilizare. (4) Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca au dreptul la instruire corespunzătoare. aparaturii. b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. (1) şi (2) trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. (3) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. 20 alin. sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana. uneltele. fie în afară întreprinderii şi/sau unităţii. 22. (4) trebuie sa se efectueze în timpul programului de lucru. 22 Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea. c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune. în special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru. IV Obligaţiile lucrătorilor ART. specifice locului de munca şi postului sau: a) la angajare. fie în interiorul. (1) trebuie sa fie: a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri. (3) Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. în special ale maşinilor. pe durata desfăşurării activităţilor. d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. b) la schimbarea locului de munca sau la transfer. pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau 7 . d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru. (2) Instruirea prevăzută la art. e) la executarea unor lucrări speciale. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie. cat şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca. în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. atât timp cat este necesar. c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent. (1). la modificarea. b) periodică şi ori de câte ori este necesar. f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie. 20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. uneltelor. 20 alin. aparatura. substantele periculoase. astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana. lucrătorii au următoarele obligaţii: a) sa utilizeze corect maşinile. instalaţiilor tehnice şi clădirilor.

atât timp cat este necesar. g) sa coopereze.. (2) Societăţile comerciale agricole.. cu arc de securitate.. 319/2006 EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr.... h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora. ca şi celelalte părţi mobile. 3..... (7) Cabina trebuie să fie dotată cu geamuri în aşa fel încât conducatorul să aibă o bună vizibilitate. iar sticla trebuie să fie securizată. 17. construite de uzinele autorizate. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi.. 49 ) REGULI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII LA ACTIVITAŢILE DE EXPLOATARE A TRACTOARELOR.. supraveghere..să asigure securitatea în caz de răsturnare. din construcţie.. Un spaţiu suficient trebuie să fie lăsat de fiecare parte a volanului...... care vor avea aplicate marcajele CS'97.. cadru de rezitenţă sau cabină de protecţie.. b .... trebuie să aibă construcţie solidă.....cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari. c . (8) Arcul de securitate.. cadru sau cabină de protecţie........ pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate.... în general. Se internice procurarea acestora dacă nu sunt marcate cu plăcuţă cu datele de recunoaştere ale fabricantului. 8 .. agenţii economici vor cumpăra numai tractoare care corespund cerinţelor de protecţie a muncii. în domeniul sau de activitate. ( prevederilor Legii Extras nr.să evite suprasolicitarea psihofiziologică a conducătorului. Tractoarele vor fi echipate... pentru a nu jena conducătorul în mişcările sale..CS'98… (4) Se interzice punerea în funcţiune şi explatarea tractoarelor care nu sunt echipate cu arc de securitate. (5) Este interzis a se lucra cu cadre de rezistenţă sau cabine de protecţie care au suferit avarii în urma răsturnării tractoarelor. lunetele şi geamurile care se deschid... .... utilaje şi instalaţii la care nu sunt realizate de către constructor măsurile tehnice de protecţie a muncii (dispozitive de siguranţa. asociaţiile agricole mici şi mijlocii şi.să ofere posibilitatea unei ieşiri uşoare din cabină. utilajelor şi remorcilor..să limiteze răsturnarea la 90°.. d .. parbrizul. Cabina de protecţie trebuie să fie destul de spaţioasă. (6) Cadrele şi cabinele de protecţie nu trebuie să împiedice fixarea sau remorcarea de tractor a maşinilor. cadrul şi cabina de protecţie trebuie: a ...).... Portierele.. Acestea vor fi înlocuite cu cabine noi. maşini agricole.1 Prescripţii generale Art. în caz de răsturnare şi blocare a uşii principale de acces. (1) Se interzice cumpărarea de tractoare.- HOTĂRÂRE nr.. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. 882 din 30 octombrie 2006 . MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR AGRICOLE . 1... semnalizare şi control.... (3) Pentru prevenirea apariţiei factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională este permisă procurarea numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al calităţii de protecţie a muncii de către LABORATORUL DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII al institutului în acest scop de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. apărători şi carcase de protecţie etc.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a securităţii şi sănătăţii în munca nr..

Pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare şi menţinerea în funcţiune. tractoare vor fi echipate cu câte 2 proiectoare. comenzi. (10) Pentru diminuarea vibraţiilor transmise conducătorului. utilaje. (1) Fiecare maşină trebuie. demontabilă. 120 mm. utilaje. maşini şi instalaţii care nu sunt echipate cu apărători şi dispozitive de siguranţă de către constructor. cabinele de protecţie trebuie fixate de tractor prin intermediul a patru dispozitive amortizoare (silent-blocs). Regula generală de protecţie a muncii NU INERVENIŢI LA MAŞIMĂ ÎN FUNCŢIUNE.zgomot emis la nivelul urechilor conducătorului (în timpul lucrului =87 dB(A). zgomot emis în mediul înconjurător ( în timpul lucrului = 80 dB(A). Trebuie să fie imposibil de demontat o apărătoare sau dispozitiv de securitate fără folosirea sculelor. apărătorile şi instrucţiunile în limba română. (2) Imediat după terminarea reglării sau reparaţiei. faţă şi spate.cursa verticală 60 mm. (11) Scaunul conducătorului de tractor trebuie să asigure confort şi să îndeplinescă următoarele cerinte: . 21. 19. . (13) Pentru prevenirea accidentelor în timpul lucrului pe timp de noapte. (2) Atunci când pornirea unei maşini poate prezenta riscuri. clar şi auzibil. (9) Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. iar comenzile închise. trebuie dat înainte de punerea sa în funcţiune. (17) Se interzice cumpărarea de tractoare.să asigure spaţiul optim pentru scaun.e . faţa de pereţii laterali şi parbriz. . La contractarea echipamentelor tehnice (tractoare. maşini.) din import va fi prevăzută în contract obligativitatea furnizorului de a le livra cu toate dispozitivele de protecţie a muncii.să fie suficient de etansă pentru a asigura condiţionarea temperaturii cabinei. . 9 . solid menţinută în loc şi întreţinută în bună stare. Art. (1) Toate defecţiunile maşinii sau ale dispozitivelor de protecţie trebuie să fie semnalate fără întârziere conducătorului locului de muncă. în cartea tehnică. tractorul trebuie să fie echipat cu un sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă. apărătorile de protecţie vor fi depozitate pe stelaje. (1) Demontarea sau montarea apărătorilor şi dispozitivelor de protecţie se poate face după opirea din funcţiune maşinii. g . să nu amplifice nivelulu de zgomot. 18. distanţa de securitate deasupra capului. . (12) Pentru asigurarea conducătorului care participă la traficul rutier. . (14) Priza de forţă a tractorului trebuie să fie protejată cu o apărătoare permanentă şi o apărătoare de protecţie tip manşon. care să cuprindă prevederile de protecţie a muncii şi să fie supuse certificării calităţii de protecţie a muncii de către laboratorul de specialitate al institutului autorizat în acest scop. (15) Apărătoarea de protecţie a prizei de forţă şi a arborilor de transmisie trebuie să fie o construcţie rezistentă. apărătoarea sau dispozitivul de protecţie a muncii trebuie montate la locul lor. se va menţiona nivelul de zgomot. interdicţia: NU PUNEŢI ÎN FUNCŢIUNE ! MAŞINA ESTE ÎN REPARAŢIE. (16) Tractoarele trebuie să fie echipate cu trusă de prim ajutor şi cu un stingător portabil cu pulbere şi bioxid de carbon. f .să asigure accesul uşor în cabină. Art. atunci când este necesar.cursa suspensiei scaunului max.lăţimea şezutului scaunului 450 mm. Imediat se va pune la vedere o tabliţă pe care să fie scrisă cu litere negre pe fond galben. echipată cu dispozitive de pornire şi oprire proprii. Art. 20. ventilarea şi purificarea aerului în cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar. instalaţi etc. bine fixat şi asezat la îndemâna mâinii.înăţimea spătarului 260 mm. (2) Maşina defectă trebuie oprită şi decuplată. Art. trebuie strict respectată. nerotitoare.cursa longitudinală 150 mm. un semnal acustic convenit.

maşinilor agricole şi a altor utilaje agricole de către persoane aflate în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului. numai în timpul zilei şi cu respactarea prevederilor din codul muncii. (1) Atunci când maşinile şi utilajele agricole sunt transportate de la un loc de muncă la altul sau de la locul de muncă la sediul exploataţiei agricole. (1) Pentru prevenirea accidentelor. (1) Elevii şi tinerii sub vârsta de 18 ani pot fi încadraţi la executarea lucrarilor agricole mecanizate.(3) Butonul de punere în funcţiune trebuie să fie înecat şi suficient protejat. combinele autopropulsate etc. dinţii. cuţitele. Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni propri de aplicare a normelor de protecţie a muncii. Art. în funcţie de particularităţile proceselor de muncă. evită accidentele. 22. utilajele şi instalaţiile agricole vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic. (2) Aparatele de tăiere. 26. Aceştia vor purta combinizon sau pantaloni cu pieptar.). bonetă sau şapcă pe cap. în mod deosebit. 24. ferite de pericol. 31. Art. mai ales cu ajutorul manivelei. exploatate. Art. (4) Pentru a împiedica persoanele necalificate sau copiii să pună maşinile în funcţiune. (2) Este interzis elevilor şi tinerilor sub 18 ani de a conduce utilaje agricole (tractoare. Înainte de punerea motorului în funcţiune. În caz de început de incendiu se va folosi stingătorul portabil din dotare. vârfurile sau lamele vor fi protejate iar ridicătorele hidraulice vor fi asigurate pentru a nu coborâ maşina în mod accidental. 3. ori salopetă de protecţie. Exploatarea tractoarelor Art.2. scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepartate imediat. vor fi conduse. Art. (2) Se va interzice conducătorului tractorului. să le afiseze în locuri bine alese şi să le dea câte un exemplar fiecăruia. să le prelucreze cu aceştia. deşirate sau de cravate antrenate de organele în mişcare ale maşinii. Art. pe terenuri plane şi sub supravegherea permanentă a unui salariat cu experienţă în domeniu. iar această culoare nu trebuie folosită pentru nici un dispozitiv de pornire. motocultoarele. Art. combine autopropulsate etc. (2) Butonul de oprire trebuie să fie de culoare roşie. acestea trebuie prevăzute cu un dispozitiv de demarare ce poate fi blocat. Se interzice conducerea tractoarelor. tractoarele. praful. 23. bine ajustat şi fără poale lungi. se va avea în vedere ca aceştia să execute lucrări mai uşoare. 10 . deoarece alte persoane şi. (1) Maşinile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să permită conducătorului oprirea rapidă de la locul sau de muncă. Art. cu experienţă şi cunoscător al normelor specifice de protecţie a muncii. (2) Deşeurile. trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor. copiii pot intra în contact cu ea. 27. Art. salariaţilor purtarea halatului. 29. Conducerea şi deservirea tractoarelor şi maşinilor agricole se fac numai de către persoane care posedă calificarea necesară şi care cunosc regulile de tehnică a securităţii muncii. maşinile. Art. (5) Nici o maşină nu trebuie lăsată în funcţiune când conducătorul ei a plecat. (1) Pentru prevenirea accidentelor provocate de haine prea largi. 28. 25. se asigură ca schimbătorul viteze să fie în punctul mort . destinate conducătorilor de tractoare şi celor care deservesc maşinile agricole. Semnalizarea cu triunghiuri reflectorizante speciale a maşinilor agabaritice participante la traficul rutier. La executarea lucrărilor agricole mecanizate de către conducătorii de tractoare şi maşini agricole cu vechime în munca sub un an. Tractoarele. întreţinute şi reparate numai de personal calificat. Echipamentul individual de protecţie se va purta strâns pe corp. Butonul de oprire va fi de tip apăsare. Art. 30. cu scopul de a le învăţa şi respecta.. acestea trebuie să fie bine ajustate şi să nu aibă nici o parte liberă. 32.

Atunci când tractorul trage o sarcină grea sau se află înaintea urcării unei pante. 48. totdeuna se va reduce viteza de înaintare. 37. 33. Această regulă se impune în special în cazul terenului accidentat sau în apropierea şanţurilor. Este obligatorie folosirea vitezei I înainte de a începe coborârea sau urcarea unei pante ori a unui taluz foarte înclinat. pentru prevenirea cabrării. Nu faceţi plinul langă clădiri sau în timp ce motorul este în funcţiune sau încă este cald. pante sau rampe. 36. Utilizarea dispozitivului (omologat) de captare a scânteilor la ţeava de eşapament este obligatorie. 45. 11 . noroi. Zilnic se va executa întreţinerea tehnică a tractorului. fără şocuri. mai ales dacă tractorul trage o sarcină grea . Art. 49. a aparaturii de bord şi a instalaţiei electrice. Art. 40. Art. 41. margini instabile de drum. ochiul de remorcare va fi plasat pe cât de jos posibil. şleauri şi toate obstacolele care pot determina tractorul să se răstoarne. Se vor verifica funcţionarea normală a motorului. comenzile şi etanşeitatea sistemelor de alimentare. 51. sub puntea din spate. iar starea lui tehnică se va controla la intervale regulate. În timpul executării lucrărilor agricole. Nu puneţi tractorul în funcţiune şi nu lucraţi dacă priza de putere şi transmisia cardanică nu sunt în întregime protejate cu apărători de protecţie atestate de un institut de specialitate. Art. iar dacă aceasta s-a produs totuşi. ori pe utilajul tractat atunci când tractorul se deplasează. 42. Art. 38. Nu intraţi între tractor şi maşina agricolă decât după oprirea motorului şi decuplarea prizei de putere. slăbiţi busonul lent la prima crestătură pentru a permite evacuarea presiunii şi numai după aceea scoateţi busonul. 35. răcire. Art. întreţinerile tehnice periodice. pentru a evita pericolele ce se pot ivi în drumul de parcurs. Aceasta se va permite în situaţiile când tractorul are locuri amenajate special din construcţie. 39. pietre ce pot să sară în timpul deplasării. Art. Se interzice coborârea sau urcarea pe tractorul în mers. Art. Art. Nu se va îndeparta buşonul radiatorului atunci când motorul termic este fierbinte. 34. 44. se vor executa întoarceri suficient de largi şi niciodată mai mici de 8 m pentru agregate purtate şi 10 m pentru cele tarctate. Art. Se interzice urcarea pe tractor a persoanelor în vederea transportării lor. Se vor executa. 46. ambreierea se va face cu precauţie. Art. indiferent de distanţă. ungere şi instalaţia hidraulică . Art. aceasta trebuie să fie sigur. Înainte de a începe lucru se verifică frânele pentru ca acestea să fie bine reglate. Conducătorul tractorului va conduce cu atenţie. Înainte de a vira sau a frâna. tractoarele pe roţi vor fi prevăzute cu apărători la roţile din faţă şi apărători suplimentare la roţile din spate. Art. Evitaţi vărsarea carburantului pe tractor. 43. pentru a degaja tractorul împotmolit. 50. 52. cum este cazul pantelor accidentate. La remorcile pe doua roţi. 53. conducătorul tractorului se va deplasa cu viteză corespunzătoare stării drumului şi a terenului în care execută lucrarea agricolă. Art.Art. al declivităţilor pronunţate sau atunci când tractorul este mult prea încarcat. Nu lăsaţi copiii să se apropie de tractor. cum ar fi: gropi. pereţi de transee. ştergeţi carburantul şi asteptaţi să se evapore inainte de a porni motorul. de asemenea. Este obligatoriu să se folosească calea de rulare cea mai largă cu putinţă. Art. Este interzisă plasarea de scânduri sau materiale similare în faţa roţilor din spate. Pentru evitarea accidentelor. Art. Art. pentru evitarea cabrării. Pentru remorcare se vor folosi bare rigide din ţeava. 47. Art. Împotriva perticulelor de praf. mai ales când condiţiile sunt periculoase. Asteptaţi ca motorul să se răcească. Art. Nu este permisă urcarea pe bara sau triunghiul de remorcare. Art.

58. conducătorul va opri motorul. 55. Înainte de efectuarea manevrei de întoarcere a tractorului. Dacă tractorul urmează să fie oprit timp mai îndelungat. de înlăturare a deranjamentelor. Se inerzice urcarea pe maşina remorcată dacă aceasta nu este prevazută cu un loc special construit pentru lucrătorul de deservire. 65. trebuie verificat ca tirantul central al mecanismului de suspendare să nu fie deteriorat (să nu aibă crăpături. Art. În scopul evitării accidentelor datorate desprinderii în timpul mersului a maşinilor tractate sau purtate şi a remorcilor. decuplaţi priza de putere în mod obligatoriu. Art. Art. Art. Art. 59. Ridicarea şi coborarea maşinii agricole suspendate se face după ce s-a verificat că nu există nici un pericol ca cineva să fie lovit. 61. ele se pot rupe în timpul lucrului şi pot provoca accidente. 68. în timp ce motorul funcţionează. 66. La lucrările cu tractorul pe terenurile în pantă nu au voie să lucreze decât conducători cu experienţă şi vechime în muncă. după ridicarea tractorului introduceţi suporţi metalici rezistenţi. 57. Toate operaţiile legate de întreţinerile tehnice. 62. c – protecţie împotriva despriderii sau căderii pe sol a maşinilor agricole cuplate la tractor (mecanism de suspendare în trei puncte). 69. Art. 56. La suspendarea maşinii agricole de tractor se interzice intrarea în spaţiul dintre tiranţii laterali ai mecanismului de suspendare. va frâna şi va introduce pârghia schimbatorului de viteze într-o treaptă inferioară de viteză sau de mers înapoi. 67. 60. Art. înainte de efectuarea virajelor cu rază mică. încovoieri etc.Art. Fixaţi bine cricul hidraulic ( se va pune lemn uscat între cric şi tractor ) în punctul de suspendare. Art. 54. e – bolţuri autoblocante şi valvă de siguranţă a instalaţiei hidraulice pentru pierderi de presiune hidraulică în instalaţie. Art. 63. b – rigidizarea sistemului de cuplare în timpul transportului maşinilor agricole (împiedicarea pendulării laterale a maşinilor în timpul transportului).). curăţarea de noroi a motorului şi a tractorului. Art. Dacă se fac deplasări la distanţă. Art. Nu folosiţi curele uzate. Art. Art. 12 . Cuplarea şi introducerea bolţurilor de cuplare şi a bolţurilor autoblocante se vor face numai prin părţile laterale. precum şi pregătirea tractorului pentru lucru cu priza de putere. se execută numai cu motorul oprit. Se interzice intrarea sub utilajele agrcole în timpul reglării mecanismului de suspendare şi al curăţirii organelor de lucru. 64. circa 10 tone. urcarea lui pe maşină este interzisă. Având în vedere dimensiunile şi greutatea mare. f – echiparea tractorului cu priză electrică şi hidraulică pentru posibilitatea frânării remorcilor cuplate la tractor. trebuie verificat ca nimeni să nu se afle în raza de acţiune a maşinii agricole suspendate. La tractorul articulat este interzis accesul între cele două cadre articulate ale sasiului. Se interzice intrarea sub tractor pentru examinarea lui înainte de a opri motorul şi de a bloca frânele în poziţia frânat. indiferent dacă maşina agricolă suspendată are sau nu scaun pentru lucrătorul de deservire. Pentru a nu distruge apărătorea de protecţie a transmisiei cardanice. Înainte de a coborâ de pe tractor. Ruperea tirantului central în timpul lucrului poate provoca aruncarea maşinii agricole peste conducătorul tractorului. Înainte de începerea lucrului cu maşini suspendate. se vor asigura următoarele măsuri de siguranţă: a – întinzătorii laterali vor fi montaţi pe tiranţii laterali. Art. se va stabili itinerariul de deplasare pe rute care permit accesul acestui tip de tractor. Art. maşina agricolă nu trebuie lasată în poziţie suspendată. pentru a se preveni alunecarea şi provocarea unor accidente grave. d – bară de remorcare şi cuplă de remorcare.

care se vor fixa pentru a nu permite deplasările laterale ale acestora. în zona necesară întoarcerii agregatului. instalatia pentru muls. cadrul de rezistenţă sau arcul rabatabil. 70. Aceasta va fi marcată cu plăci de avertizare (A) vizibile de la distanţă: ATENŢIE ! PERICUL DE RĂSTURNARE. pentru a preîntămpina accidentările prin alunecarea piciorului. Art. manevrând tractorul până când ajunge în poziţia din care poate intra în brazdă.Art. La coborârea pe pantă. pe care nu se va lucra. o porţiune denumită zonă de protecţie (I). Art. 77. De regulă. intoarcerea. 75. Urcarea pe tractoarele echipate cu cadre ce rezistenţă şi cabine se va face cu atenţie. amestecarea si maruntirea solului. Lucrările agricole mecanizate pe terenurile în pantă se vor efectua numai ziua şi numai după ce s-a făcut identificarea tarlalei şi s-au marcat locurilor periculoase. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnică a tractorului şi maşinii agricole pentru ca aceasta să fie corespunzătoare. tinand seama de procesele din agricultura s-au elaborat sistele care sunt in continua perfectionare in functie de progresul tehnicii mondiale. Pentru executarea lucrărilor pe tarlalele situate în terenuri cu pantă. Art. Aceste operatii au rolul la lucrarea de arat de a crea in sol conditii optine pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. De exemplu lucrarea de arat cuprinde: afanarea. 71. 76. la ieşirea din brazdă se manevrează tractorul cu faţa spre vale pe mijlocul zonei de întoarcere.). La executarea întoarcerilor. Art. . Zona de întoarcere (II) este delimitată prin brazda de avertizare (III) şi brazda de control (IV).prima (1). se lasă între marginea locului care prezintă pericolul de accidentare. apare pericolul de răsturnare a tractorului. Respectarea cu stricteţe a acestor reguli evită accidentele. Art. instalatia este stationara sau semimobila(instalatia pentru conditionare.a doua manevră (2): se urcă panta. instalatia mobila pentru irigat ect.a treia manevră (3): se virează tractorul pentru a intra în brazdă. 73. agregate. De obicei. cu spatele. pe mijlocul zonei de întoarcere. conducătorul tractorului trebuie să se sprijine bine în scaun şi în picioare. MODULUL Exploatarea agregatelor si instalatiilor folosite in cultura plantelor de camp Sistemul de masini si instalatii agricole Realizarea productiei agricole conform cerintelor moderne intr-un proces tehnologic de lucrari agricole impune stabilirea si utilizarea unor anumite utilaje care constituie sistemul de masini. În această situaţie. este interzisă întoarcerea cu buclă a tractorului pe roţi: în aceste situaţii. este interzis a se sări afară din cabină. Urcarea şi coborârea se vor face cu atenţie şi numai pe partea laterală. coborârea pantelor trebuie să se facă cu aceeasi treaptă de viteză cu care se urcă panta. întoarcerea tractorului se va face în mod obligatoriu din trei manevre. Art.întrucât în acest caz tractorul capată o viteză mare şi nu mai poate fi folosită frâna de motor. Art. 72. pe terenurile cu pantă mai mare de 10˚. Se interzice la lucrările pe pantă folosirea separată a pedalelor de frână care trebuie să fie permanent cuplate. . în timpul lucrului. iar însoţitorii se vor ţine de mânere. 74. O lucrare agricola cuprinde o succesiune de operatii. La lucrările cu maşini purtate pe tractor se va da o atenţie deosebită tiranţilor laterali. Instalatia agricola reprezinta un ansamblu de masini agricole. Dacă. astfel: . este interzisă scoaterea tractorului din viteză. aparate. In tara noastra. la capetele tarlalei. unelte si instalatii agricole. Lăţimea zonei de întoarcere se va alege în funcţie de raza de întoarcere a agregatului. instrumente si organe de legatura in vederea efectuarii unui proces agricol complex. 13 .

are 4 cilindri verticali în linie.TRACTOARE Tractorul este un autovehicul pe roţi sau pe şenile. Părţile componente ale tractorului sunt: motorul. echipat cu un motor Diesel de 65 CP la 1800 rot/min. folosind amplificatorul de cuplu. Domeniul larg de utilizare al tractorului este asigurat de priza de putere independentă sau sincronă.cilindreea totală . format în cilindru se aprinde datorită creşterii presiuni şi temperaturii aerului aflat în cilindru).32 km/h) cât şi de posibilitatea învingerii efortului în timpul lucrului prin trecerea de la o gamă superioară la alta inferioară.63 … 27. Momentul apariţiei tractorului este strâns legat de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motoarelor cu ardere internă. 14 . motoarele cu ardere internă se grupează în: motoare cu aprindere prin scânteie (amestecul format în carburator şi aspirat în cilindru. pe roţi. După modul de desfăşurare a ciclului motor (totalitatea proceselor care în timpul funcţionării se repetă periodic într-o anumită ordine.. Tractorul U-650 M construit la Uzina . destinat atât pentru lucrări agricole cât şi pentru transport. Micşorarea efortului depus de tractorist la volan a fost rezolvată prin adaptarea unei comenzi a direcţiei cu servomecanism hidraulic. Cele folosind energia termică.raportul de compresie . destinat executării diverselor lucrări agricole. fiind rezultatul unui întreg proces de dezvoltare a tehnicii. În funcţie de modul de aprinderea amestecului carburant. .turaţia arborelui cotit la puterea nominală 1800 rot.17:1. Este un tractor de putere mijlocie. mecanismul de deplasare.cursa .) se transformă în energie mecanică. tractorul este echipat cu o instalaţie hidraulică cu mecanism hidraulic automat şi cu un mecanism de suspendare. .Tractorul" din Braşov. este un tractor universal.(47. cu anvelope pneumatice. fără oprirea tractorului. Prin tractor deci se înţelege o maşină de tracţiune cu o sferă de utilizare foarte largă. macanismul de frânare. echipamentul de lucru şi echipamentul electric.8 kw). electrică etc. iar vitezele erau reduse. Construcţia osiilor din faţă şi spate permite variaţia ecartamentului. se clasifică în : motoare cu ardere internă (arderea are loc în interiorul motorului) şi motoare cu ardere externă (arderea are loc în afara motorului).alesajul -108 mm. degajată prin arderea unui combustibil. tractorul a parcurs un drum de dezvoltare lung şi complicat. mecanismul de direcţie. Primele tractoare aveau sistemul de rulare cu roţi metalice şi cu şenile. În vederea acţionării diverselor maşini agricole cât şi pentru executarea diverselor lucrări de prelucrare a solului şi de întreţinere a culturilor.4760 cm³ . transmisia.tipul motorului: Diesel în 4 timpi cu injecţie directă . . /minut . prin intermediul utilajului şi maşinilor agricole sau de construcţii (remorcate sau purtate) şi prin tractarea semiremorcilor şi remorcilor. se aprinde cu ajutorul unei scântei electrice) şi motoare cu aprindere prin comprimare sau diesel (amastecul carburant. de transport sau construcţii. . cu injecţie directă şi pornire electrică. Înainte de a ajunge la perfecţionarea tehnică actuală.puterea nominală a motorului 65 CP. . . . în interiorul fiecărui cilindru al motorului) se disting : motoare în patru şi în doi timpi. Motoarele sunt sistemele tehnice în care o formă de energie (termică. de gama mare de viteze (2. La tractorul U-650 motorul D110 are următoarele caracteristici : .130 mm. punând în mişcare de rotaţie sau lineară anumite agregate.

riguros determinate în funcţie de sarcină. pompa de injecţie. iar temperatura de cca 500° C). timp în care supapa de admisie este des-chisă.timpul I = admisia: pistonul se deplasează de la p. 1 . regulatorul şi injectoarele.Mecanismul motor Funcţionarea mecanismului motor constă în transformarea mişcării de dute-vino a pistonului generată de lucrul mecanic de destindere a gazelor.e. conductele de înaltă şi joasă presiune precum şi de retur. Sistemul de alimentare ( fig.i. Surplusul de motorină de la injectoare şi pompa de injecţie se întoarce prin conducte-le de retur la rezervor . pompa de alimentare. . În continuare ciclul se repetă . Motoarele Diesel în patru timpi au următoarele momente ale ciclui de funcţionare (Fig. iar cea de evacuare deschisă. ca urmare a depresiunii create prin deplasarea pistonului în cilindru se aspiră aer proaspăt. la un moment bine determinat de avansul de injecţie combustibilul pulverizat este introdus sub presiune în cilindru datorită temperaturii ridicate a aerului din cilindru particulele pulverizate se aprind şi ard iar presiunea şi temperatura cresc brusc (presiunea cca 60-100 bari/cm². 4 ) a motorului Diesel este format din rezervorul de motorină .m. Sistemul de alimentare Îndeplineşte rolul de debitare şi injecţie în fiecare cilindru al motorului şi la momentul potrivit (determinat de avansul şi durata injecţiei ) a unei doze de combustibil. .timpul IV = evacuarea : pistonul se deplasează de la PME la PMI eliminând gazele arse în atmosferă prin galeria de evacuare şi toba de eşapament timp în care supapa de admisie este închisă.timpul III = arderea şi destinderea: la sfârşitul cursei de compresie.m. în mişcare de rotaţie a arborelui motor. . În scopul producerii unei arderi complete (eficiente cu randament maxim ) pulverizarea trebuie să se facă fin iar combustibilul să fie uniform distribuit în camera de ardere . fig. la p.timpul II = compresia: pistonul se deplasează de la PME la PMI ambele supape sunt închise iar aerul este comprimat puternic (presiunea este aproximativ 30-40 N/cm². 1). 15 . bateria filtrelor de motorină. şi temperatura la 2000° C) subacţiunea gazelor arse pistonul se deplasează de la PMI la PME realizându-se cursa utilă a motorului. iar cea de evacuare închisă.

Pompa de injecţie este o pompă în linie. Înlocuirea elementului filtrant se face odată cu schimbarea uleiului .Rezervorul de motorină este executat din tablă de oţel. Prin acţionarea manuală asupra butonului pompei de amorsare. în acest fel asigurându-se reducerea frecării dintre suprafeţele în contact şi a uzurii acestora .27 mm. Pompa de alimentare este prevăzută cu o pompă de amorsare formată dintr-un piston deplasabil în interiorul unui cilindru. de tipul cu acţionare proprie. cu ştifturi de orientare a poziţiei pulverizatorului faţă de injector. înainte de pornirea motorului. cu dispozitiv pentru cuplarea elastică şi decuplarea automată a pinionului demarorului cu coroana dinţată a volantului motorului. Instalaţia de ungere a motorului realizează ungerea atât prin presiune. bateria de acumulatoare. numărul de orificii = 4. cu găuri. compusă din două filtre în serie. Injectoarele cu pulverizatoare lungi. Are 4 elemenţi de pompare. se elimina aerul şi întreg sistemul de alimentare se umple cu combustibil. Factorii care influenţează pornirea motoarelor cu combustie internă sunt: turaţia cuplului şi puterea demarorului . Cartuşele filtrante au elemente de filtrare din hârtie. circulaţia uleiului fiind asigurată cu ajutorul pompei de ulei. Presiunea de deschidere a injectoarelor este de 175 + 8 kgf/cm². de tip închis. în curăţirea şi menţinerea unei temperaturii optime de lucru a uleiului. Instalaţia de pornire Instalaţia electrică de pornire are rolul de a asigura rotirea arborelui cotit al motorului cu ajutorul unui motor electric (demaror) la pornire. cu prindere pe flanşă. cât şi prin stropire. Instalaţia de pornire electrică la tractoare este formată din: motorul electric de curent continuu (demarorul) prevăzut cu un electromagnet sau releu de cuplare. contactul de pornire şi conductoarele de legatură . 16 . Rezer-vorul este amplasat în partea superioară a tractorului. Diametrul orificiilor de pulverizare este de 0. Schimbarea uleiului se face la fiecare 250 ore de funcţionare a motorului M20 super 2 vara şi M20/20 W super 2 iarna . Ungerea corespunzatoare este funcţie directă de condiţiile de funcţionare ale motorului şi de calitatea lubrifiantului . Bateria filtrelor de motorină. Sistemul de ungere Rolul acestuia constă în ungerea sub presiune sau prin stropire a tuturor suprafeţelor în mişcare. Primul este prevăzut cu un pahar decantor iar al doilea are rol de filtru de siguranţă. Gura de umplere a rezervorului este prevazută cu un buşon.

brazdarul durificat.40 m pentru parcele cu lungimea de 300 – 500 m şi 60-80 m pentru parcele cu lungimea de 1. Pot fi utilizate cu două. cormana.200 m.să se respecte reglajele şi regulile de întreţinere tehnică a agregatului. cormana suplimemtara sau aparatoarea. Construcţia plugului Principalele subansamble ale plugului sunt următoarele: 1) Cadrul plugului 2) Trupiţa din faţa 3) Trupiţa din spate 4) Cuţitul disc 5) Roata de sprijin Trupita este organul principal de lucru al plugului. iar maneta distribuitorului de la instalaţia hidraulică în poziţia flotant.B.400 mm c) pentru 2 trupiţe = 1. sol greu.000 .ecartamentul roţilor tractorului trebuie reglat în funcţie de numărul trupiţelor: a) pentru 4 trupiţe = 1.1) lucrează în agregat cu tractorul U 650 la executarea arăturilor cuprinse între 15 . MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE PLUGURI Plugul PP-3-30 si PP-4-30 (Fig. Ultima trupita are plazul mai lung. trei sau patru trupiţe.parcela să se împartă în postaţe cu lăţimea de 30 .terenul să fie bine curăţat de resturi vegetale. plugul să fie echipat cu număr corespunzător de trupiţe (arat 18 .600 mm b b) pentru 3 trupiţe = 1.200 mm La arat tractorul să fie echipat cu greutăţi suplimentare. . Condiţiile de lucru sunt: . 17 . Trupita este un ansamblu format dintr-o barsa pe care se prind prin suruburi cu cap inecat si gat patrat. maruntirea si rasturnarea brazdei. .1. arat 28 . mijlocii si grele. . plazul durificat. .32 cm = 2 trupiţe). Prin organele sale trupita asigura taierea.20 cm prin sol uşor = 4.30 cm în soluri uşoare.în funcţie de adâncimea de lucru şi tipul de sol.

afânarea la suprafatã a solului si distrugerea buruienilor. Gradaţia medianã de pe bârsă reprezintă poziţia normalã.reglarea adâncimii de tăiere care se execută prin ridicarea sau coborârea axului vertical faţă de cadrul plugului. b) Reglarea lăţimii de lucru a primei trupiţe se realizeaza prin deplasarea axului cotit fata de cadrul plugului.Reglaje la plug a) Reglarea orizontalităţii plugului se face cu ajutorul tirantului central şi a tiranţilor laterali de la ridicătorul hidraulic al tractorului. • cilindrul de fortã sã se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei grapei si cu fundul cilindrului la suportul cadrului. iar limitarea adâncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul boltului). Reglarea lăţimii de lucru se face prin înşurubarea sau deşurubarea tijei filetate de la mecanismul de reglare a axului cotit. • pe terenurile compacte se lucreazã cu cilindrul de fortã în pozitia . Condiţii optime de lucru Pentru o funcţionare corectã a maşinii G..reglarea distantei dintre planul vertical de tãiere al trupitei si al discului. Dacă dorim o patrundere mai redusa pentru lucru in soluri usoare trupita se va roti in sensul acelor de ceasornic (cand privim dinspre camp) si invers cand dorim o patrundere mai pronuntata pentru lucru in soluri grele. obtinundu-se astfel o rotire a barsei in jurul surubului. Sunt trei gradaţii imprimate pe bârsă care trebuie să coincidă cu gradaţia de pe barasuport a trupiţei.D. corespunzãtor adâncimii de lucru necesare). .20 mm.neutrã’’ (rotile grapei sunt ridicate permanent. d) Reglarea cuţitului disc constă din: . c) Reglarea adâncimii de lucru se face cu ajutorul rotii de sprijin.flotant” (rotile grapei ruleazã permanent pe sol. prin rotirea axului în suport. 18 . se va actiona asupra piulitelor de pe tija filetata montată între bârsă şi bara-suport a trupiţei. e) Reglarea în plan vertical a trupiţelor se face prin slăbirea piuliţelor de fixare a trupiţei pe barasuport a bârsei. • pe terenurile afânate cilindrul de fortã se lasã pe pozitia .4. spre campul nearat pentru mişcorarea sau spre brazda pentru mărirea lăţimii de lucru.. pentru a nu rãmâne o zonã nelucratã în mijlocul grapei. f) Reglarea cãlcâiului plazului se face prin ridicarea sau coborârea acestuia fatã de plaz. 4 se vor respecta urmãtoarele condiţii: • înãltimea fatã de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleazã grapa sã fie de 500 mm • pentru lucru se va folosi cilindrul de fortã cu diametrul de 100 mm. • distanta între capetele bateriilor din fatã trebuie sã fie de 10 . In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arãturii în vederea mãruntirii bulgãrilor. In functie de tendinta de patrundere a plugului in sol.reglarea distantei dintre axul discului si vârful ultimei trupite pentru a evita înfundãturile. Pentru micşorarea lăţimii de lucru tija filetată se roteşte în sensul acelor de ceasornic. . g) Reglarea pozitiei corecte la plug a grapei stelate se face prin deplasarea bridei de ghidare a lantului si fixarea ei în orificiile GRAPA CU DISCURI GD. care se ridică sau coboară în funcţie de adâncimea de lucru cerută.

d) Reglarea rãzuitoarelor. prevãzutã la axa rotilor în care se introduce boltul cu mâner. al lucernei si al ierburilor. Reglarea pozitiei rotilor se efectueazã folosind bara limitatoare cu orificii de reglaj. • pentru o bunã nivelare a solului. când se lucreazã pe terenuri afânate). când terenul este foarte compact. în momentul când s-a produs blocarea trenului de rulare sã se întrerupã circuitul uleiului în cilindrul de fortã. pentru a se mãri adâncimea de lucru. In cazuri exceptionale. b) Reglarea adâncimii de lucru. Greutãtile puse nu trebuie sã depãseascã 200 kg. Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare. afânãrii superficiale sau mãruntirea solului. al pãioaselor de toamnã. colierul opritor de pe tija cilindrului de fortã se deplaseazã astfel ca. • GRAPA CU COLTI REGLABILI 6 GCR . Constã în slãbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor.1. Unghiul format de discuri cu directia de înaintare (unghiul de atac) la discuirea arãturilor afânate si lipsite de buruieni trebuie sã fie 12° sau 15°. Când terenul trebuie discuit de douã ori. Se mai foloseste pentru grãpatul în primãvarã al semãnãturilor de cereale. • pentru ca tractorul sã lucreze cu o patinare normalã (15 . astfel ca distanta între muchia lor activã si disc sã fie 3-4 mm. etc. • sã se respecte reglajele si regulile de întretinere tehnicã.) pe platforme de tablã ale cadrului.7 Se utilizeazã pentru grãparea arãturilor în vederea mentinerii umezelii si pentru afânarea superficialã. greutãti de beton. mãruntirea si nivelarea solului înainte de semãnat. sã 19 . Reglaje a) Reglarea unghiului de atac.7 se vor respecta urmãtoarele conditii: • la grãparea arãturilor pentru spargerea crustei. Dupã efectuarea reglajului. care se regleazã la înãltimea doritã. dupã care bolţul se introduce în unul din cele trei orificii în dreptul cãruia s-a adus bateria.1. zãbrele. prima discuire se face pe diagonalã sau în lungul brazdelor. c) Reglarea orizontalitãtii grapei. etc) • viteza maximã de deplasare în transport pe drumuri bune sã nu depãseascã 20 km/orã. dupã grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau câmpuri de grapã cu colti. ridicând sau coborând partea din fatã a grapei.• 410 mm. Acest reglaj se executã cu ajutorul rotilor de rulare. iar la discuirea arãturilor tasate si îmburuienate trebuie sã fie 17°. • intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa în pozitie ridicatã. distanta între axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui sã fie de deplasarea grapei pe parcelã se face perpendicular pe directia arãturii.20%) se vor folosi mijloace de mãrire a aderentei (contragreutãţi la roţi. apã în pneuri. se pot pune greutãti aditionale (saci cu nisip. Acest reglaj sã face scotând boltul cu mâner de la partea lateralã a bateriilor si deplasând manual bateria în pozitia necesarã (înainte sau înapoi). Condiţii optime de lucru Pentru o functionare corectã a masinii 6 GCR . • în lucru. grapa sã aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoarã ridicare a pãrtii din fatã dacã grapa are tendinta de a se înfunda la bateriile din fatã.

ierburi sau alte plante bine dezvoltate sau consolidate în sol. coltii se lasã culcati de-a lungul cadrului. Grapa stelatã . • la grãpatul culturilor de lucernã. • transportul grapei la locul de muncã se face numai în remorci. adicã la un unghi de 5 .2 Se utilizeazã în agregat cu tractorul U 650 si plug pentru mãruntirea bulgãrilor imediat în urma arãturii. a 4-a si a 5-a de pe sectorul dintat începând de jos în sus). între parcele. • la lucrãrile de grãpat semãnãturile de pãioase coltii se înclinã înapoi la un unghi de 27°. se potrivesc la lungimea activã a 105 mm coltii curbati.35° sau 45° (diviziunea a 3-a. mãsuratã între ochiurile gãurilor de cuplare. astfel ca cele douã sectiuni de cablu cuprinse între bride sã fie presate cu 1/3 din diametrul cablului.530 mm c) Reglarea unghiului de înclinare a coltilor. • când este cazul.2 este de 4 -7 km/h. grapa se poate transporta montatã cu coltii în pozitie paralelã cu cadrul. • deplasarea agregatului pe parcelã la grãpatul ogoarelor se face pe diagonalã.486 mm • cablu mijlociu = 2. Freza purtatã de tractor 20 . apoi se coboarã fiecare colt pânã atinge suprafata de sprijin. • când se urmãreste în special nivelarea terenului. Se regleazã coltii la 90° fatã de suprafata de sprijin planã. Apoi se strâng bridele si se îndoaie sigurantele de tablã peste piulite. b) Reglarea lungimii cablurilor de tractiune. se desfundã câmpurile grapei de resturi vegetale. Pe câmp. se poate lucra cu o înclinare a coltilor de 60 . • pe parcele cu diamensiuni reduse si pe terenuri accidentate grapa se poate folosi cu patru sau douã câmpuri. iar la grãpatul semãnãturilor de pãioase deplasarea se face perpendicular pe directia de semãnat. Se face prin miscarea manetei cu zãvor în pozitia corespunzãtoare pe sectorul dintat.GS -1. • viteza optimã de lucru a grapei 6 GCR .1. Lungimea exactã a celor trei perechi de cabluri.se lucreze cu coltii dispusi perpendicular pe suprafata terenului sau chiar la un unghi de 110° (a doua diviziune de sus a sectorului dintat). cu vârful spre înapoi. Se slãbesc bridele de la capete. astfel ca fiecare câmp sã se sprijine de cei patru colti patinã de la extremitãti. se regleazã lungimea corespunzãtoare a cablurilor. Reglaje a) Reglarea lungimei active a coltilor. trebuie sã fie: • cablul lung (exterior) = 4.858 mm • cablul scurt (interior) = 1. Se slãbesc bridele de prindere pe cadru a coltilor. • cablurile de tractiune pereche sã fie de lungime egalã si bine întinse.27° fatã de suprafata terenului.90°. dupã care bridele se strâng puternic. • lungimea activã a coltilor sã fie uniformã si de 105 mm.

b) Reglarea adâncimii de lucru. • pentru afânarea solului la adâncimi pânã la 16 cm se folosesc câte patru cuţite daltã la fiecare sectie. CULTIVATOARE Face parte din categoria maşinilor pentru lucrãrile de întreţinere a culturilor şi sunt: • cultivatorul purtat CPS . • pentru prãşit sfeclã semãnatã cu SPC -9 • pentru cultivatie totalã şi afânarea solului. discuit.5 mm).20 mm. Mai sunt: . grãpat. • la prasila I sã se foloseascã cuţit sãgeatã şi unilaterale spre rândurile de plante.5 mm si se cãleşte în apã pe o zonã de 15 . .Freze pentru prãsit legume FPL. • la praşila II-a si a III-a se vor folosi cuţite tip sãgeatã (mare sau micã). se foloseste la pregãtirea patului germinatv.10 ore de lucru. • sã se foloseascã organe active cu o lãţime de lucru normalã: a) pentru cuţite unilaterale = 165 mm 21 .Freza cu rotor vertical lucreazã în agregat cu tractorul U 650. • sã nu se lucreze cu organe active neascuţite (lãţimea maximã admisã a tãişului este 1.Este destinatã pentru afânarea solului si distrugerea buruienilor. • pentru deschiderea de rigole în culturi irigate.6 si CPU .4 cu care se executã lucrãri de întretinere a culturilor legumicole cu o talie de pânã la 40 cm.6 se utilizeazã: • pentru prãşitul în culturi semãnate cu SPC 6 cu distanţa între rânduri 45 .SI CPPT .Freza lateralã cu palpator destinatã pentru distrugerea buruienilor si afânarea solului în livezi pe rândurile de pomi. Lucreazã în agregat cu tractorul de 45 CP Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii frezei dupã directia de mers si perpendicular pe aceasta se obtine cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali. • sã nu se lucreze cu sectiile înfundate cu pãmânt.6 face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii.100 cm. • înãlţimea maximã a plantelor ce se pot prãşi cu CSP-6 nu trebuie sã depãşeascã 90 cm.4. buruieni sau alte corpuri strãine. Organele active se recondiţioneazã prin foraje dupã 8 . • pentru cultivatie totalã se folosesc cuţite tip sãgeatã mare şi sãgeatã micã sau sãgeatã mare şi unilaterale. Condiţii optime de lucru: O funcţionare corectã a cultivatorului CPS . Este o tehnologie modernã care înlãturã operatiunile de arat. .2 • cultivatorul pentru plante tehnice CPPT . Se face cu ajutorul celor douã patine reglabile de la capetele axului frezei. Cultivatorul purtat CPS . • în timpul lucrului cultivatorul trebuie sã urmeze aceleaşi parcursuri pe care le-a fãcut semãnãtoarea. dupã care tãişul acestora se ascute la polizor pânã la grosimea de 0.4. iar pentru adâncimi mai mari de 16 cm se vor monta câte trei cuţite pentru fiecare secţie.

nivelarea si tasarea superficialã a solului.b) c) d) • initiatã. 22 .170 mm) precum si zona de acoperire între cutite (20 .05. • viteza de lucru se stabileste în functie de stadiul de dezvoltare al culturii si de gradul de îmburuienare. Reglarea distantei între cutite pe lãtimea de lucru se face în functie de lucrarea care se executã. Aceste utilaje vor lucra în agregat numai douã câte douã. fiecare din acestea putând lucra în agregat cu tãvãlugul inelar TI .10 cm b) Reglarea adâncimii de lucru.5 cm la prima prasilã. • întoarcerile la capete se vor face numai cu organele active ridicate. • nu se va manevra agregatul înapoi când organele active sunt în sol sau când terenul prezintã denivelãri mari. • grapã cu colti + tãvãlug elicoidal. Reglarea orizontalitãtii sectiilor se face cu cultivatorul lãsat în pozitia de lucru cu rotile sprijinite pe cale. Bara pãtratã transversalã a cultivatorului trebuie sã aibe fata inferioarã paralelã cu solul.3. Reglaje a) Reglarea asezãrii cutitelor pe lãtimea de lucru a cultivatorului asezat pe o platformã planã pe care se traseazã rândurile de plante si zonele de protectie. d) Reglarea ecartamentului rotilor tractorului se face astfel ca rotile sã calce exact pe axa de simetrie a suprafetei dintre rândurile de plante. c) Reglarea orizontalitãtii sectiilor. Se face individual pentru fiecare sectie asezând sub roata sectiei câte o calã de lemn cu înãltime mai micã cu 2 cm decât adâncimea de lucru necesarã si reglând cutitele pe verticalã astfel ca lama fiecãrui cutit sã atingã suprafata platformei pe care se gãseste cultivatorul.3 Combinatorul CPGS . Adâncimea de lucru se regleazã la 4 . Se realizeazã prin lungime sau scurtarea paralelogramului sectiei. Tirantii verticali si tirantul central al ridicãtorului hidraulic se vor regla astfel încât sã se asigure lumina de transport si adâncimea de lucru necesarã. Este un agregat complex format din trei utilaje: vibrocultor.3 este destinat pregãtirii patului germinativ pentru semãnat. cea pentru cuţite sãgeatã micã = 220 mm pentru cuţite sãgeatã mare = 270 mm pentru cuţite dalte = 20 mm nu este admisã folosirea cutitelor la care lãtimea de lucru s-a micsorat cu 50 mm fatã de sã se respecte zona de protectie a plantelor de 80 . mãrindu-se progresiv la prasilele urmãtoare pânã la 8 .40 mm. • COMBINATORUL CPGS . • sã se respecte regulile de întretinere tehnicã si tehnica securitãtii muncii. spargerea crustei. Montarea organelor active se face astfel ca sã se asigure zona de protectie a plantelor ( 80 . mãruntirea. Formarea agregatelor se face tinând seama de ordinea crescândã a gradului de prelucrare a solului realizat de fiecare utilaj: • vibrocultor + grapã cu colti.170 mm si zona de acoperire a cutitelor de 20 . pentru a nu rãmâne buruieni netãiate. Cu combinatorul se realizeazã distrugerea buruienilor.40 mm). grapã cu colti si tãvãlug elicoidal.

c) Reglarea presiunii de lucru pe sol la tãvãlugul elicoidal se face prin tensionarea arcurilor de la paralelogramele de sustinere.vibrocultor + tãvãlug elicoidal In toate variantele combinatorul va lucra în agregat cu tractorul U 650. • reglarea pe aceeasi directie a celei de a doua masinã din agregat. d) Reglarea organelor active ale vibrocultorului pe lãtimea de lucru a acesteia în scopul unei prelucrã mai active a solului. iar la capetele acestora sã se gãseascã îngrãşãmântul în saci. prin intermediul surubului lung cu mâner. se face prin deplasate pe cadru a bridelor de fixare. împreunã cu o parte din cadru la 90° în sus. Condiţii optime de lucru Pentru ca masinile de împrãstiat îngrãsãminte sã funcţioneze în condiţii optime. • MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE CHIMICE SI AMENDAMENTE Fertilizarea solului se face cu îngrãsãminte chimice (solide si lichide) si cu îngrãsãminte naturale (solide si lichide). remorcã sau grãmezi.  începerea lucrului şi punerea în funcţiune a maşinilor sã se facã numai dupã ce motorul tractorului are turaţia normalã. 23 . iar cu tractorul de 45 CP în varianta grapã + tãvãlug elicoidal Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii se face cu ajutorul tirantului central de la ridicãtorul hidraulic al tractorului: • pe directia de înaintare la primul utilaj se face cu ajutorul tirantului central al tractorului. fatã de prima masinã. se face cu ajutorul unui tirant central ce apartine masinii si care are si rolul de a bloca pozitia pe orizontalã. b) Reglarea adâncimii de lucru la cultivator.  sã se pãstreze distanţa între douã treceri succesive egalã cu lãţimea de lucru efectivã. trebuie sã se respecte urmãtoarele.  sã se aleagã lungimi optime de parcele.  umiditatea îngrãşãmintelor sã nu depãşeascã limitele: a) 15 % la superfosfat b) 4 % la azotat de amoniu c) 6 % la sare potasicã  diametrul maxim al granulelor sau particulelor de îngrãşãminte sã nu depãşeascã 7 mm  alimentarea maşinilor sã se facã cu îngrãşãmânt cernut. se face prin rabatarea câmpurilor de grapã lateralã. se face prin ridicarea sau coborârea rotilor trenului de rulare. corespunzãtoare fiecãrui îngrãşãmânt în funcţie de deschirea dozatorului. e) Reglarea lãtimii pentru transport la grapa cu colti.

Jgheabul are douã poziţii caracteristice: • pozitia normalã. înseamnã cã reglajul maşinii este corect.000 Q = cantitatea de material (în kg) ce trebuie debitatã de cãtre maşinã în deplasarea ei în timpul probei. • la capãtul posterior al transportului se pune un sac. organice sub formã de mraniţã. N (kg) 10. a materialelor ce se administreazã pe şoselele acoperite cu polei (nisip.) Reglaje: a) Reglarea debitului. Reglarea poziţiei jgheabului de conducere a materialului pe discul de împrãştiere. iar rezultatul se comparã cu cel din calcul. • se deplaseazã maşina pânã când roata motricã de transport executã 10 rotaţii.n. utilizatã la împrãştierea îngrãşãmintelor chimice sub formã de granule. D = diametrul dinamic al roţii motrice de transport (în m) n = numãr de roţatii fãcute de roata de transport în timpul probei l = lãţimea efectivã de împrãştiere corespunzãtoare materialului cu care s-a fãcut probã. etc.6 m/s. pentru a putea colecta materialul debitat de acesta. cu formula: Q = II D.5 lucreazã în agregat cu tractoarele U 650 (U 651) la: • transportul şi împrãştierea îngrãşãmintelor minerale şi a amendamentelor sub formã de piatrã de var mãcinat. b) Reglarea poziţiei zonei de împrãştiere şi a uniformitãţii de împrãştiere a materialului se realizeazã prin: 1. terenul pe care se împrãştie îngrãşãmintele sã nu prezinte denivelãri. • se cupleazã mecanismul de transmitere a mişcãrii la transportor. • se cântãreşte materialul colectat în sac. se regleazã prin: • reglarea vitezei de deplasare a transportului. sare.1.3. • reglarea secţiunii de iesire a materialului din buncãr: Pentru primul reglaj se efectueazã prin alegerea şi montarea roţilor dinţate corespunzãtoare la transmisia intermediarã şi la transmisia finalã a transportului. se face prin schimbarea locului de cãdere a materialului pe suprafaţa discului de împrãştiere fatã de axa longitudinalã de simetrie a agregatului. N = cantitatea de material ce trebuie datã la hectar (kg/ha) Dacã rezultatul obţinut prin cântãrire este egal cu cel rezultat din calcul. 24 .  maşinile lucreazã în condiţii normale când viteza vântului nu depãşeşte 5 . Se acceptã o diferenţã de maxim 5%. Al doilea reglaj se executã prin fixarea şubãrului în dreptul diviziunii ce corespunde normei cerute la hectar. pentru a se putea lucra cu viteze sporite de deplasare. cristale sau praf. Dupã efectuare se face proba de debit a maşinii astfel: • se introduce în buncãrul maşinii o cantitate oarecare de material ce urmeazã sã fie împrãştiatã. • se face un semn pe roata motricã de transport a maşinii pentru a putea numãra învârtiturile pe care le face. Maşina de mare capacitate MA .

21. d) Reglarea poziţiei maşinii faţã de sol. e) Reglarea poziţiei de lucru a scutului metalic din interiorul buncãrului înainte de alimentarea masinii. SPC . Lãţimile trebuie sã fie egale pentru un rulaj corect. SUP . b) reglarea directiei de împrãştiere. Condiţii optime de lucru O bunã funcţionare a acestor maşini face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii: • terenul pentru semãnat sã fie bine mãrunţit. în funcţie de starea terenului. MIC 1. • asigurarea paralelismului cu solul a discului de împrãştiere. • semãnãtoare SPC . Reglajele se executã cu ajutorul a douã suruburi. fãrã resturi vegetale şi bine nivelat. Orizontalitatea discului şi a transportorului maşinii se asigurã prin ridicarea sau coborârea barei de tracţiune a tractorului.de var mãcinatã. pentru granule + 7°) Reglarea transportului constã din: • reglarea întinderii normale a lanţului. • viteza de lucru sã fie 5 .100 mm • se deschide dozatorul corespunzãtor normei..6.8.este o maşinã purtatã în spatele tractorului u 650 Reglaje: a) Reglarea poziţiei de lucru constã în: • asigurarea înãlţimii de 800 mm faţã de sol a discului de împrãştiere. c) Poziţia paletelor pe suprafaţa discului se poate regla continuu între + 7° (pentru particule mici 7° . 2. cât şi uniformitatea de disţribuire a materialului pe suprafaţa zonei de împrãştiere. Trebuie evitat lucru maşinii cu scutul închis. scutul metalic se aduce în poziţie de lucru prin fixarea manetei de rotire a acesteia în suportul de pe pantele anterioare al buncãrului.5 .31. trebuie sã asigure uniformitatea repartizãrii îngrãşãmintelor faţã de axa longitudinalã a agregatului şi se procedeazã astfel: • se deschide agregatul în poziţie de lucru pe un teren plan pe care se traseazã o linie dreaptã de 75 .30 m se opreşte şi se mãsoarã lãţimea fâşiilor împrãştiate de o parte şi de alta a liniei marcate. • reglarea poziţiei transportului faţã de axa longitudinalã de simetrie a buncãrului masinii.în suveicã’’ cu întoarceri la capete sub formã de buclã. 25 . • o poziţie inversã utilizatã obligatoriu la împrãştierea amendamentelor sub formã de piatrã MAŞINI DE SEMANAT (în rânduri şi în cuiburi) Pentru semãnat şi plantat se folosesc urmãtoarele maşini: • semãnãtoare SUP .12. Reglarea poziţiei paletelor pe suprafaţa discului influenteazã atât poziţia zonei de împrãştiere.este o maşinã de împrãştiat gunoi de grajd care lucreazã în agregat cu tractorul U 650. prevãzute în acest scop la tamburul pe care ruleazã lanţul transportor în partea anterioarã.48. Metoda de deplasare a agregatului este . SUP . • se acţioneazã maşina în timp de tractorul se deplaseazã cu o vitezã de 5 km/h • se parcurge o distanţã de 25 .8 km/h. . SPC . MIG .

Se va cântãri separat pentru fiecare brazdar verificandu-se astfel si uniformitatea. scormonitorii sã coboare cu varful cu 20mm. lungimea marcatorului va fi. a cãror grosime trebuie sã fie cu 2-3 cm. SEMANATOAREA UNIVERSALA SUP-29 Este destinata pentru semanatul cerealelor paioase Reglaje a) Reglarea orizontalitatii masinii se realizeaza prin ridicarea sau coborarea punctului de cuplare a triunghiului de tractiune cu ajutorul barei tractorului.5 cm.B/2 + a Cand urma lãsatã de macator se urmãreste dupã busonul radiatorului. Cantitatea rezultatã dupã cele 14 invartituri se inmulteste cu 100 si se aflã norma pentru un hectar. h) Proba semãnãtorii constã in cantãrirea semintelor cãzute prin cele 15 tuburi din dreapta a semãnãtorii. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 si U-445. 24 randuri –15 cm. c) Reglarea scormonitorilor. b) Asezarea brãzdelor pe bara suport se face prin cuplarea brãzdelor la distanta necesarã (29 randuri – 12. se reglezã distantã intre cele douã perechi de scormonitori. • sã nu se aseze pe semãnãtoare saci cu sãmânţã de rezervã. se utilizeazã greutãti suplimentare pe fiecare brãzdar. mai micã decat adancimea de semãnat. dupã ce s-a invârtit cu mâna de 14 ori roata dreaptã de transport (cele 14 invârtituri reprezintã o suprafatã de 100 m² semãnatã cu cele 15 brãzdare). • sã se respecte regulile de întreţinere tehnicã a maşinilor. Se aseazã sub rotile semanatorii si sub piciorul rabatabil cale de lemn. 26 . Dacã brãzdele nu pãtrund la adancimea reglatã. care nu trebuie sã depãseascã 1600 mm. 6 randuri – 60(70) cm. lungimea marcatorului va fi: L =A/2 . De asemenea. Dacã norma nu corespunde cu cerintele agrotehnice se refac reglajele si se face din nou proba. 8 randuri – 45(50) cm. • sã nu se facã întoarceri la capete sau sã se manevreze înapoi semãnãtoarea cu brăzdele lãsate în sol. e) Reglarea lungimii marcatoarelor. Cand urma lãsatã de marcator se urmãreste cu rotile tractorului. g) Reglarea debitului semãnãtorii constã in fixarea fundurilor mobile. In plan vertical se realizeazã prin rotirea suportului scormonitorului pe bara de fixare astfel ca atunci cand brãzdele sunt lãsate in pozitie de lucru. Dupã ce toate brãzdele au atins suprafata solului si lanturile de ridicare sunt intinse. 15 randuri – 25 cm. d) Reglarea adancimii la semãnat. aceasta putanduse corecta prin scoaterea sau adaugarea de rondele. ale subarelor de la rozetele de distributie si a celor doua manete de la cutia de viteze. ale tractorului.• sacii cu sãmântã pentru alimentare sã fie lãsaţi la capetele parcelei la distanţã bine stabilitã.. in functie de ecartamentul rotilor din spate. f) Reglarea fundurilor mobile. Constã in fixarea acestora la distante de 1 – 1.. Semanatoarea universala purtata SUP-21 Este destinata semanatului de legume si ierburi pe terenuri de ses si pentru paioase pe terenuri in pante.5 mm. pe pintenii distribuitorului. L = A/2 + a in care: A = distanta intre centrele brãzdarelor marginale. a = distanta intre douã randuri. Reglarea asemanatoare cu SUP-29. Reglarea in plan orizontal constã in stabilirea distantei de 160 mm intre cei doi scormonitori ai fiecãrei perechi.. in pozitiile arãtate in indicatorul de pe semãnãtoare pentru fiecare sãmantã in parte. Toti cilindrii canelati trebuie introdusi in casetele lor cu aceiasi lungime.. b = ecartamentul rotilor din fatã ale tractorului. sub nivelul varfului brãzdelor. se scurcircuiteazã uleiul din cilindrul de fortã al semãnãtorii cu ajutorul opritirului de pe tija pistonului.

a semintelor de porumb. .5 30 30 30 30 9 10 9 11 32. se va reface numai reglajul lungimii cablului . Mecanismul de actionare se regleaza astfel : .5 5.semanatul bob cu bob.fixarea barei suport la rama exaustorului.7 28. Sub rotile de sprijin ale semanatorii se aseaza cale de lemn cu o grosime mai mica de 2 cm decat adancimea de semanat necesara .6 27. .concomitent cu semanatul se poate administra ingrasamiminte chimice in benzi sau in toata suprafata. . iar bara patrata in pozitie orizontala. .se ridica manual marcatorul intr-o pozitie putin inclinata fata de planul orizontal si se regleaza lungimea cablului marcatorului . . .Pe axul rotii Nr.SEMANATOAREA DE PRECIZIE SPC-6 Cu semanatoarea SPC-6 se pot executa: .modificarea pozitiei rotilor de sprijin fata de bara suport . castraveti si seminte care au aceiasi forma si dimensiune.prin gaurirea discurilor oarbe cu orificii speciale se poate semana: canepa. . fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali a ridicatorului hidraulic. in pozitie superioara sau inferioara . La coborarea masinii . in pozitia superioara sau inferioara . d) Reglarea marcatoarelor de urma si a mecanismului de actionare a acestora. etc. REGLAJELE SECTIILOR DE SEMSNAT LA PRINCIPALELE CULTURI PRASITOARE SPC – 4 – 6 – 8 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Densitatea semintelor la Distanta Nr. Distanta intre plante pe rand si numarul de boabe in cuib este in functie de numarul de orificii de pe discul distribuitor si de raportul de transmitere a miscarii la disccul distribuitor . pepeni. Modificarea adancimii de lucru se poate face prin: . b) Reglarea adincimii de lucru se face pe o platforma orizontala .5 5. Reglaje a) Reglarea distantei intre randuri se face prin modificarea pozitiei sectiilor de semanat pe bara patrata a masinii .montarea sectiilor de semanat la bara suport a semanatorii. . de Diametrul 70 80 rand (cm) de antrenare orificii orificiilor(mm lui distribuitor ) 14 14 16 14 5.5 43000 48000 50000 52000 37600 42000 43750 45500 27 . soia. floarea soarelui.pentru distanta medie intre Cultura intre randuri. .folosirea brazdelor mici cu talpa limitatoare a adancimii de lucru .semanatul de precizie a cate doua boabe in cuib a semintelor de porumb. floarea soarelui. fasole. Numarul de plante la hectar impus de cerintele agrotehnice depinde de distanta intre randuri. Lungimea marcatoarelor se determina cu aceleasi relatie ca la SU -29 . de dinti al rotilor de lant ha.se fixeaza lanturile parghiilor cu role la punctele de pe bara suport.se coboara masina si se verifica reglajul .5 5.exhaustorul trebuie sa fie in pozitie verticala. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 pe 6 randuri pe terenuri orinzontale si pe 4 randuri pe terenuri cu pante pana la 12°. rocin.In cazul in care marcatorul nu atinge solul suficient. mentionand parghiile in lacasul de ghidare in pozitiea inferioara .6 29.se ridica semanatoarea cu ridicatorul hidraulic in pozitie maxima permisa de acesta . sorg. cm boabe pe Pe axul discu. de distanta intre plante pe rand si de numarul de boabe semanate in cuib. tomate si alte seminte mici cu dimensiuni asemanatoare. c) Reglarea distribuirii semintelor. coriandru.

3 - 54500 58000 59500 65000 66500 72000 75000 77000 82500 43000 48000 50000 52000 54500 58000 595000 65000 66500 72000 77000 82000 47500 50500 52000 56500 58000 63000 65000 67000 72000 37600 42000 43750 45500 47500 50500 52000 56500 58000 63000 67000 72000 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Nr.6 24.7 6.5 17.3 32.1 5.5 2.5 5.5 4.0 5.8 18.0 9.5 4.5 5.7 6.0 5.5 4.0 21.6 5.4 4.2 24.2 24.5 2.0 7.6 7.0 12.5 5.2 9.5 4.0 2.5 4.8 7.5 5.5 2.pe teren plan sau modelat si concomitent cu plantarea se face si udarea fiecarui rasad .5 5.5 2.5 4. vinete. de orificii 34 34 34 34 34 34 34 34 68 68 68 68 68 68 68 40 50 50 40 50 50 34 34 34 34 34 34 34 Diametrul orificiilor(mm ) 2.5 19.0 22.pentru distanta medie intre randuri.5 5.5 5.5 6..6 27. se cer urmatoarele conditii : 28 .7 5.3 10.5 5. de dinti al rotilor de lant Cultura Nr. ardei.6 Densitatea semintelor la ha.Porumb Floarea Soarelui 16 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 5.0 2.0 2.2 9.5 19.0 5.7 6. cm 45 397000 290000 273000 243000 224000 201000 181000 165000 332000 358000 398000 444000 504000 542000 570000 288596 322057 331672 336696 364295 404036 - 50 357000 261000 245700 218700 201600 180900 162900 148500 298000 322000 356000 400000 454000 488000 512000 259736 289851 298505 303264 327865 363632 161000 176400 197400 221000 247800 260000 357000 70 185525 207036 213217 216617 234189 259637 115000 126000 141000 158000 177000 186000 255000 Sfecla de Zahar Monogerma biologic Sfecla zahar slefuita de Soia Fasole MASINI DE PLANTAT Masina de plantat rasaduri MPR -5 In agregat cu tractorul L-400 poate executa plantarea rasadurilor de rosii.0 21.5 17.3 13. Conditii optime de lucru Pentu o buna functionare a masinii MPR -5.6 8.0 2.6 29.0 22.9 6.5 2. etc. varza.0 5.5 5.0 5.6 24.7 28.8 19.0 2.0 2.5 2.0 18.5 12.5 26.0 3.6 6.0 Pe axul discu-lui distribuitor 22 30 22 22 22 30 30 30 30 30 30 22 22 22 30 22 22 30 30 22 22 30 30 22 22 22 30 22 Pe axul rotii de antrenare 16 16 11 10 9 11 10 9 9 10 11 9 10 11 16 10 9 11 16 10 11 10 11 9 10 11 16 16 Distanta intre boabe pe rand (cm) 5.0 2.5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 30 22 30 22 22 22 22 30 22 30 30 30 30 30 22 30 22 22 22 30 22 10 9 11 10 9 11 10 16 11 9 10 9 11 10 9 11 10 9 11 16 11 26.0 2.5 11.9 11.0 4.0 8.2 5.0 5.

c) Reglarea distantei intre randuri se face prin deplasarea pe cadrul masinii a sectiilor de plantare .terenurile pe care se lucreaza sa fie cat mai bine nivelate . .rasadul folosit sa fie uniform.sa nu se produca vatamarea culturilor ce se trateaza . 29 . Reglaje a) Reglarea orizontalitatii se face cu ajutorul tirantilor laterali si central . Cerinte agrotehnice ale lucrarii O lucrare buna de calitate se executa cu respectarea urmatoarelor cerinte agrotehnice : .9 mm. . ce se obtin prin inlocuirea rotilor dintate ale mecanismului de transmitere . iar bulgarii cu diametrul de 5 cm sa fie in procent de maxim 10% . . . b) Reglarea adancimiide plantare se efectueaza prin ridicarea suportilor celor doua roti de sprijin si masurarea distantei dintre suprafata solului si obada rotilor care trebuie sa fie egala cu adancimea de plantare mai putin 3 cm(afanarea solului ).AS -14.muncitorii ce deservesc masina sa fie instruiti. a) Reglarea distantei intre plante pe rand se face prin folosirea rapoartelor de transmisie.aparat de prafuit AP -V . e) Reglarea aparatului de plantare se face pentru a evita strivirea plantelor intre disc si placuta .aparatul pentru tratat seminte POR -55 .masina de stropit si prafuit MSPC -300 . .aparat de stropit carosabil AC-1 . .sa se respecte normele de substanta prescrise pentru diferite tratamente .masina de tratat seminte MTS -1 In afara de aceste masini se utilizeaza si aviatia . Conditii optime de lucru Pentru o buna functionare a acestor masini se cere indeplinirea urmatoarelor conditii : . AS -16 . sa fie fara resturi vegetale. sa nu se schimbe si sa aibe o greutate medie de 60 kg. . . .in cazul in care de pe placutele de prindere se dislipesc stratul de burete .5 APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORI LOR Mecanizarea procesului de combatere a bolilor si daunatorilor la culturile agicole se efectueaza cu o serie de masini si aparate cum sunt : . . . Apa-ratul de plantare se regleaza prin deplasarea camei de ghidare a placutelor Echipamentul de plantarea cartofilor Se monteaza pe cadrul masinii MPR -5 in locul sectiilorde plantat rasaduri . .aparate de stropit AS -1..sa se aseze rasadul pe discul distribuitor in dreptul reperului de pe placuta de prindere cu radacina in sus in afara discului 7 -8 cm . Reglajele sunt identice ca la plantarea rasadurilor Pentru plantarea cartofilor se foloseste si masina 4 –BP – 62.placutele se vor inlocui cu altele noi .sa nu se produca spargerea semintelor in timpul tratarii .tratamentele sa se faca intr-un timp cat mai scurt .uniformitatea la stropire sa fie minim 70% .terenul sa fie afanat pana la adancimea minim 15 cm. cu lungimea 15 -30 cm si grosimea de 4 -7 mm .diametrul picaturilor maxim 0. .uniformitatea la prafuire sa fie minim 80% . .

d) Reglarea debitului de lichid si praf.nu este permis sa se lucreze fara manometre sau cu. in vii si livezi cu distanta intre randuri la care celelalte mijloace nu pot fi folosite .la stropitul de iarna nu este bine sa se lucreze sub temperatura de 5º C. . . cu distanta intre randuri de 1. intrucat pe vant cu intensitate mai mare de 3..cat si in vii si livezi . . de presiunea de lucru. cand masina este echipata atat cu dispozitiv pentru vii (diuze tip ciuperca cu diametrul de 4 mm ).fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantilor . Lantul este corect intins.Se efectueaza prin strangerea piulitei arcului supapei pana cand manometrul indica presiunea de 12 kgf/cm.solutia ce se distribuie sa fie cat mai omogena .la alimentarea cu lichid trebuie sa se asigure filtrarea lichidului inainte de a ajunge in rezervor . e) Reglarea supapei de siguranta . Intinderea curelelor trapezoidale si a lantului se realizeaza cu ajutorul suruburilor intinzatoare . acestea trebuie sa aiba o sageata de 25 mm. Reglaje a) Reglarea pozitiei masinii pe tractor . Masina pentru stropit si prafuit MSPU -960 Este destinata pentru combaterea bolilor si daunatorilor prin stropire si prafuire umeda .5 m/s.In inaltimea de la sol la cadru trebuie sa fie de minim 300 mm. ramura activa care devine libera face o sageata de peste 3-5 mm . Aparatul de prafuit AP-V Se utilizeaza pe parcele mici in culturile de camp . Reglarea debitului de praf se realizeaza prin fixarea manetei de reglare la una din cele noua pozitii pe care le poate ocupa . . manometre defecte . diametrul duzelor de pulverizare si tipul dispozitivului de stropit .6m ( indiferent de sistemul de sustinere a vitei ) si in plantatiile de pomi cu distanta intre randuri de 4 -10 m si inaltimea 30 . Pentru culturile bine dezvoltate capetele de pulverizare se orienteaza catre inapoi .6-3.alimentarea cu substante sub forma de praf sa se faca numai din saci inchisi si pastrati in conditii corespunzatoare .uniformitatea repartitiei prafului este necorespunzatoare .lucrarile de prafuire se vor efectua pe cat posibil dimineata devreme sau seara tarziu cand inceteaza curentii ascendenti. Pozitia dispozitivului de pulverizare se regleaza in plan vertical cu ajutorul cablurilor de suspendare.pentru izolarea focarelor. . b) Reglarea pozitiei dispozitivelor de lucru trebuie orientate astfel ca jetul de picaturi sau praf sa asigure un tratament cat mai uniform. atunci cand prin inversarea sensului de rotatie. Aparatul de stropit carosabil AC-1 Este destinat pentru stropitul pomilor plantati in terenuri accidentate si pe parcele mici .In apasarea cu degetul mare pe fiecare ramura a curelelor trapezoidale. legume si plante tehnice . . . Este purtat de om si actionat manual .sa se respecte regulile de intretinere tehnica a masinilor .in culturile de camp. Normele de lichid sunt in functie de viteza de deplasare a agregatului. Masina de lucru sa fie orizontala . astfel ca extremitatile rampelor sa fie cu 10 -150cm mai sus decat capetele de la imbinarea cu manson de cauciuc . Masina pentru stropit si prafuit MSPC -380 Este destinata pentru executarea tratamentelor la vii.sa se cunoasca si sa se respecte masurile de protectie a muncii. La prafuirea umeda capetele de pulverizare se orienteaza catre inainte daca vantul are viteza sub 2 m/s si catre inapoi daca vantul depaseste aceasta viteza . c) Reglarea intinderii curelelor trapezoidale si a lantului . cu mana.directia de deplasare a masinilor in timpul lucrului trebuie sa fie perpendicular pe directia vantului . Daca se executa stropitul intr-o cultura slab dezvoltata tevile pentru lichid se rotesc astfel incat capetele de pulverizare sa dea jeturi verticale de sus in jos .in gradinile de legume si zarzavat si pentru diferite dezinfectii .

1 . Strangerea furajelor se face cu combina CAF . . Principalele reglaje ale masinii sunt : a) Reglarea inaltimii degetelor fata de sol se efectueaza cu ajutorul mecanismelor cu surub a celor doua roti mici.CP -40. d) Reglarea asezarii degetelor in acelasi plan (se verifica contra placi si la varful degetelor cu sfoara bine intinsa ). e) Reglarea jocului lateral al cutitului ( jocul maxim 1.cositoare CP -40 pentru tractor U 445.se face cu ajutorul mecanismului cu surub . CP -65 ). Principalele reglaje ale combinei de siloz sunt : 31 . iar prin adaptare unei aparatori de vant la capatul de sus al elevatorului se poate lucra pana la viteza vantului de 5 m/s .cositoare CPS .1 si GRA . Ea poate fi echipata cu dispozitiv pentru recoltarea ierboaselor (EI ) si dispozitive de recoltat porumb de pe un rand (EP -1 ) sau pe toate randurile ( EP -2 ). MASINI PENTRU RECOLTAREA FURAJELOR SILOZ Pentru recoltarea furajelor destinate insilozarii .pomilor pana la 20 m.la fanete naturale ) se realizeaza prin ridicarea sau coborarea patinelor sau prin inclinarea barei de taiere .grebla rotativa GR -4.greble GA-2. se face prin reglarea ghidajelor cutitului si indoirea placilor de presiune sau cu ajutorul saibelor de reglaj sub placile de presiune . In afara acestor reglaje ca exploatarea agregatului sa se faca normal .motocositoarea CP -6 .de la suprafata solului.5 mm ).ecartamentul tractorului sa fie minim 1600 mm . la capetele cursei mijlocul lamei cutitului trebuie sa cada pe mijlocul degetului cu o abatere de + 2 mm). . se deplaseaza placile de ghidare in orificiile dreptunghiulare . MASINA DE ADUNAT SI INCARCAT FURAJE MA-1. iar la brazdele de fan tasate si plouate degetele trebuie sa atinga suprafata solului . pentru prafuirea umeda .2. legume si plante tehnice.cositoare purtata CPM -2. c) Reglarea intinderii lantului transportor se face cu ajutorul suruburilor lagarelor de la axul superior al transportorului .trebuie sa se tina seama ca : . Lucreaza in agregat cu tractoarele U 445 si U 650 .asezarea materialului in remorca sa se faca decatre 3 -4 muncitori .1 si CP -2.de actionare a cablului .3 cu tractiune animala .1 . Reglajele cositorilor sunt simple si anume : a) Reglarea inaltimii de taiere ( 6 -8 cm . Masina se poate folosi si la culturilor de camp. . .se foloseste combina de siloz CSU .2 .masina lucreaza normal pana la o viteza a vantului de 3.2 . c) Reglarea jocul vertical intre lamele cutitului si contra placilor degetelor ( jocul sa fie de 0. .masina de adunat si incarcat furaje MA -1. astfel ca la brazdele afanate degetele sa fie la 2 cm . mm ) . b) Reglarea pozitiei cursei cutitului fata de degete ( conditia optima. MASINI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE Mecanizarea recoltarii furajelor pentru fan se face cu ajutorul urmatoarelor masini : .la furaje cultivate si 3 -6 cm .5 m/s . b) Reglarea inaltimii de incarcare . .2 Este destionata sa adune si sa incarce fan in remorci .65 pentru tractorul U 650 . se indoaie degetele cu o parghie sau prin ciocanire . se poate face prin insurubarea suportului mobil in suportul cositorii (la CP -2.

la comanda separata combina se livreaza cu o serie de echipamente specializate care montate la combina asigura adaptarea acesteia pentru executia urmatoarelor lucrari : .recoltarea porumbului sub forma de boabe cu lasarea tulpinelor netaiate .6 m . d) Reglarea presiunii arcului de la tamburele de alimentare se face prin strangerea suruburilor de la arcurile tamburului .Ele se utilizeaza si la recoltatul direct din lan . curatirea boabelor si colectarea lor intr-un buncar . are loc o separare a boabelor de restul impuritatilor .tocarea tulpinilor de plante .acolo unde este plantat elevatorul central ( 4 ) al hede-rului. Inaltimea de taiere trebuie reglata la 3 -7 cm .recoltarea porumbului sub forma de stuleti depanusati fara taierea tulpinelor .4 cm penru ierboase.La ierboase ecartamentul este 1400 mm. a) Echipament pentru recoltat ierboase direct din lan cu o latime de lucru de 3. MASINI PENTRU RECOLTAT CEREALE PAIOASE Pentru recoltarea cerealelor paioase ajunse la maturitate se folosesc combinele tractate C . unde cad in jgheab. Dupa curatirea I. trec prin contrabatator ( 6 ) ( gratar ) pe un transportor oscilant (8 ).8 m .2 -0.a) Reglarea inaltimii de taiere .1 si C-3 si combina autopropulsate C -12 . la decorticator ( grohaitor ) ( 16 ) si apoi la curatirea a II . care preia plantele secerate si le duce la aparatul de trierat ( 5 ). Reglarea se face prin deplasarea rotilor cu suport din bridele de fixare pe cadrul patrat .intre 1si 5 cm .recoltarea fasolei si soia . recoltarea putandu-se efectua in conditii de ses si pe panta la 10 %.la furajele ierboase si 7-10 cm la porumb . de unde boabele sunt preluate de un elevator si transportate in buncar ( 18 ) . . Distanta de aruncare in remorca se realizeaza prin pozitia clapetei. .recoltarea orezului . combinat cu actiunea unui curent de aer ( 11 ) . cel putin 85% din tocatura. Turatia tobei este 1550 rotatii/minut la porumb si 1430 rot/min la ierboase. unde impartit in doua categorii cu circuite diferite si anume : Boabele cu impuritati de dimensiuni mici si chiar paie tocate. unde printr-un sistem de cernere pe site (9). In acest scop combina este prevazuta cu 3 echipamente de lucru si un dispozitiv de ascutire a cutitelor tobei de tocare .recoltarea porumbului sub forma de boabe cu taierea tulpinelor (recoltarea integrala ) . 32 . c) Reglarea conductei mobile a deflectorului se face prin rotirea conductei mobile de la mecanismul cu manivela .recoltarea culturilor de floarea-soarelui . Combina CA . Combina autopropulsata executa concomitent seceratul. Impuritatile si spicele care nu au putut trece prin sita inferioara la melc ( 13 ) ajung la capatul sitei inferioare. . care le dirijeaza la curatirea I. adunatul si incarcatul masei tocate in mijlocul de transport .8 m .SEMA 140 . actionata prin cablu de la tractor .la recoltatul semincerelor de ierburi si a florii soarelui. d) Dispozitiv de ascutire . Lungimea tocaturii sa fie cat mai mica .executa taierea.din brazda sau la stationar . iar rabotorul (2 ) le culca pe melcul de alimentare ( 3 ) care le transporta de la extremitatile platformei aparatului de taiere spre mijlocul ei . prin intermediul a doua plane ( 12 ) inclinate . . . Pentru recoltarea altor culturi . Fluxul tehnologic Combina autopropulsata inaintand in lan ( fig 2 ) taie tulpinele plantelor prin forfecare cu aparatul de taiere (1). Reglarea se face cu ajutorul cilindrului hidraulic prin lungirea sau scurtarea parghiei cu manson de la placa triunghiului de tractiune si prin modificarea suportului rotilor . boabele ajung la un melc transportor (13 ) la curatirea a doua. b) Echipament de adunat din brazda cu latimea de lucru de 1.Utilizarea echipamentelor speciale se face numai dupa ce s-a consultat notita tehnica a acestora . b) Reglarea lungimii tocaturii. treieratul.iar la porumb la dublul distantei dintre doua randuri . Se realizeaza prin reglarea distantei intre cutit si contracutit la 0. . fie prin deschizatura jgheabului melcului .8 cm pentru porumb si 1 -1. c) Echipament de recoltat porumb siloz pe trei randuri de 0. A T E N T I E :. e) Reglarea ecartamentului rotilor masinii . fiind preluate de un melc recuperare ( 19 ) care le readuce la buncar ( 5 ).

b) eliminarea jocului dintre placutele taietoare ale cutitului si placutele contrataietoare ale degetelor se obtine dand usoare lovituri de ciocan pe ghidajul superior al cutitului . c) Reglajul turatiei rabatorului se face cu ajutorul variatorului de turatie comandat de o manivela din cabina ( pentru marirea turatiei se roteste manivela in sensul acelor de ceasornic . a) reglajul distantei dintre melcul transportor si jgheabul platformei de taiere . Hederul se compune dintr-o platforma de taiere care are montat in parte din fata un aparat de taiere format din degete cu placute contrataietoare si un cutit cu miscare alternativa.iar pentru micso-rarea turatiei invers ) . Reglaje 1) Reglajul inaltimii de taiere se face prin ridicarea sau coborarea hederului cu ajutorul a doi cilindrii hidraulici cu simplu efect . un rabotor pe platforma de taiere. astfel ca toate placutele contrataietoare sa fie in acelasi plan . 2) Reglajul aparatul de taiere consta din urmatoarele operatii : a) alinierea placutelor contrataietoare se obtine prin lovituri de ciocan pe degete pentru ridicarea sau coborarea lor. Acest reglaj se face prin doi cilindrii hidraulici cu simplu efect montati de o parte si de alta a cadrului rabotorului si comandat de o maneta ce se afla la axul volanului . 4) Reglajele rabatorului a) Reglajul pozitiei rabatorului in plan orizontal (mai inainte sau mai inapoi fata de aparatul de taiere ) se realizeaza cu ajutorul unui cilindru cu dublu efect comandat de pedala . b) Reglajul pozitiei rabatorului in plan vertical. de tipul cu excentric ajuta la asezarea plantelor taiate pe melcul trasportor . 33 . Reglajul consta in rotirea parghiei de pe partealateral dreapta a platformei de taiere . contrabatatorul (7 ) arunca pe un scuturator cu 4 caisori ( 21 ) care transporta paiele spre spatele combinei depunandu-le in brazda pe sol . b) Reglajul distantei dintre varfurile degetelor escamotabile al melcului transportor si fundul jgheabului . Aceasta distanta trebuie sa aibe valoare de 3 -5 mm . 3) Reglajul melcului transportor . Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare in cazul culturilor dense si cu plante lungi si mai mica pentru culturi rare si cu plante scurte sau in cazul taierii inalte . Reglajul se face actionand asupra intinzatoarelor melcului transportor asezate pe ambele parti laterale ale hederului . Descriere si reglaje A . Reglajul inaltimii de taiere minima se face in functie de tipul culturii si de felul terenului . un melc transportor cu spire dreapta stanga si deget escamatabil.Dupa iesirea paielor din aparatul de treierat.

34 .

Reglajul contrabatatorului Acest reglaj se reduce la variatia distantei dintre el si batator atatlaintrarea materialului cat si la iesirea lui . Procesul de treier ( batere ) al plantelor se face la trecerea acestora prin spatiul dintre batator si contrabatator . O turatie mare duce la spargerea boabelor .Daca se demonteaza o sina . deoarece la valori mari paletele bat spicele si rezulta pierderi de boabe. Batatorul este tipul cu sine montate pe 4 rozete din care extremitatile sunt fixate pe axul batatorului . Reglajele se fac in urmatoarele conditii : .Domeniul de variatie al turatiei este intre 400 si 1250 rot/min . cureaua se poate distruge datorita unei patinari insuficiente pe roata de curea . pentru micsorare invers). transportorul oscilant.este absolut necesar a se insemna pozitia ei. cad pe acest transportor care. . Postbatatorul Este un subansamblu montat in spatele batatorului care are rolul de antrenare si uniformizare a stratului de material ce iese dintre batator si contrabatator. 35 . contrabatatorul. El primeste miscarea de la postbatator printr-un variator de turatie cu doua curele trapezoidale . Transportorul oscilant Este montant sub contrabatator si este format dintr-o tabla cu aceiasi latime ca a contrabatatorului . decorticatorul. Acest reglaj este in functie de felul culturii de recoltat si de stadiul ei de coacere (distanta mica sparge boabele ) . viteza periferica a paletelor si ghearelor (turatia rabatorului ) va fi mai mare decat cea normala pentru a putea ridica plantele inainte de taiere . manivela se roteste in sensul acelor de ceasornic. Atunci cand decuplam batoza iar cureaua lata este prea intinsa. iar la viteza inferioara celei de inaintare paletele permit indoirea spicelor spre inainte si provoaca netaierea lor de cutit si rezulta pierdere : . Contrabatatorul Este o constructie de vergele cu sectiune circulara . Reglaje 1) Reglajul turatiei batatorului se face cu ajutorul unei manivele care comanda variatorul de turatie ( pentru marire. postbatatorul. paletele si ghearelor sa coboare sub nivelul cutitului.si se modifica numai cu rabotorul in miscare .la o recolta culcata si rascolita de vant axul rabatorului va fi comlet in fata. iar una prea mica duce la spice netreierate .la recoltarea normala axul rabatorului trebuie sa fie in fata aparatului de taiere cu câţiva centi-metri. Boabele treierate. pleava si toate paiele scurte trecand prin contrabatator. scuturatorul. Distanta medie pentru recoltarea cerealelor este de 16 mm la intrare si 3 mm la iesire . curatirea I si ventilatorul respectiv. iar viteza periferica a paletelor si ghearelor sa fie superioara vitezei de inaintare a combinei dar nu cu valori mari. Turatia batatorului se poate urmarii pe turamentul de la tabloul de bord al cabinei . diverse transportoare (melci si elevatoare ) . datorita constructiei in trepte si oscilatiilor sale le transporta la curatirea I a combinei. paletele de lemn si ghiarele in pozitie verticala. Batatorul este echilibrat static si dinamic . iar calitatea depinde de turatia si distanta dintre batator si contrabatator . curatirea II cu ventilatorul său. Reglajele consta in reglarea intinderii curelei late (in cazul unei intinderi slabe apar patinari care duc la infundarea aparatului de treier si la distrugerea cerealelor ) .Batoza combinei se compune din : batatorul. d) Reglajul pozitiei paletelor si a dintilor rabatorului se face prin rotirea sistemului excentric de comanda a axului rabatorului .Turatia rabatorului este intre 16 si 52 rot/min . iar dupa montare batatorul se va echilibra din nou static. B. In functie de cultura se va alege turatia optima a batatorului .

) se utilizeaza un sistem de cernere prin site combinat cu actiunea unui curent de aer. Cand materialul netreierat contine multe boabe libere este bine ca descarcarea sa se faca la postbuncar deoarece s-ar ajunge la pierderi de boabe prin spargere.Curatirea I Pentru curatirea boabelor sau semintelor de impuritati (praf. Boabele trec prin sita inferioara la doua planuri inclinate. Circuitul de recuperare Materialul netreierat complet ( spice. Acest reglaj se face cu ajutorul unei manete . Materialul este adus de transportorul oscilant la casa sitelor care se compune dintr-o sita superioara si o sita inferioara cu gauri . Reglaje a) In sita superioara reglajul consta in variatia deschiderii sale in functie de cultura. pana la planurile inclinate. care se roteste intr-o manta cilindrica.pe acoperisul carcasei bato-zei se fixeaza un opritor din panza a carei inaltime se regleaza printr-un lant si care franeaza paiele arun-cate cu viteza mare de postbatator . evitandu-se decorticatorul . se realizeaza decorticarea . acest lucru se datoreste existentei a trei pozitii in partea dinspre ventilator. pleava. Boabele se rostogolesc pe sita ca pe un plan inclinat si printr-o palnie ajung la elevator ( prin sita trec boabele mici. Reglajul se face in functie de cultura respectiva si consta in reglarea distantei dintre rotor si plasa. Sita inferioara face parte dintr-un set de site cu gauri de diametre diferite pentru diverse culturi. iar daca predomina spice netreierate descarcarea sa se faca la batator . Intraga sita superioara poate avea o inclinare mai mare sau mai mica. etc ) care nu trec prin sitele de la curatarea I care pe un plan inclinat la jgheabul unui melc care le duce la un elevator si de aici la postbuncar sau batator . bucati de spice. care converg spre melcul transportor care la capat are un evelator cu racleti . prin marirea razei rotorului . la elevatorul cu racleti si acesta le transporta in partea superioara de unde circuitul de boabe poate continua prin decorticator la curatirea II. impuritati si sparturi ) . executia dintr-o plasa de sarma. este sub actiunea curentului de aer al ventilatorului. paie tocate. Pentru a putea utiliza in bune conditii intreaga lungime a scuturatorului . Scuturatorul Este format din patru caisori cu cate cinci trepte montati fiecare pe doua axe cotite. destinat unei curatiri suplimentare a produsului finit . Intreg drumul parcurs de boabe de la sita superioara. b) Reglajul ventilatorului de aer consta in marirea sau micsorarea turatiei rotorului si a directiei curentului care se modifica cu ajutorul a doua deflectoare comante cu ajutorul unei manete. Ea este formata dintr-un sistem de sita superioara si inferioara cu gauri rotunde de diferite dimensiuni montate intr-o carcasa oscilanta si un ventilator . Boabele care au trecut de curatirea I si au ajuns in melc sunt transportate. Curatirea II -a Este un ansamblu al masinii plasat lateralstanga fata de batoza combinei ( la iesirea din decorticator). 36 .care realizeaza decorticarea boabelor. Reglajul scuturatorului consta din variatia turatiei axului cotit care actioneaza caisorii in functie de felul culturii de recoltat . etc. Decorticatorul este format dintr-un rotor cu bare de forma speciala. Decorticatorul Este un subansamblu montat in spatele buncarului si deasupra scuturatorului . din acest set se monteaza sita cu diametrul gaurilor corespunzator culturii.

se schimba sitele cu cele pentu porumb la curatirea I . Depanusarea stuletilor recoltati cu CT -2 RP se face cu depasunatorul mobil DM -7.I.100 cm.S. detasarea stuletilor si incarcarea in remorca cuplata la combina . Pentru echiparea combinei in vederea recoltarii porumbului. Se face cu jocul normal sa fie de 0.30 mm.impinge cu mana . astfel ca paletele transportorului . trebuie facute urmatoarele operatiuni: . .se demonteaza mecanismul de actionare al cutitului.se demonteaza bara de taiere . Principalele reglaje ale combinei CT-2 RP sunt urmatoarele : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru se stabileste la 70 -80 si 100 cm in functie de distanta la care a fost semanat porumbul b) Reglarea inaltimii de taiere. 37 .. . g) Reglarea intinderii lantului transportorului de stuleti . Se face prin scoaterea sau introducerea de placi de reglaj intre contracutit si suportul sau astfel ca distanta intre cutite sa fie 2 -3 mm .4 mm .Buncarul Este situat deasupra casei batatorului si in spatele platformei de conducere . . .Pre.se monteaza pe primele doua cascade ale scuturatorului table de protectie. e) Reglarea distantei intre valturi trebuie sa fie 0.6 .se monteaza sita superioara Graepel si sita inferioara cu gauri rotunde de 14 mm . c) Reglarea jocului intre cutitul si contracutitul aparatului de taiere. COMBINA TRACTATA PENTRU PORUMB CT-2 RP Lucreaza in agregat cu tractorul U 650 . d) Reglarea intinderi lanturilor transportorului de tulpini. .7 din diametrul mediu al tulpinilor si se realizeaza schimband pozitia valtului exterior fata de cel interior.se monteaza sectiile de lucru pentru porumb si se regleaza la distanta dorita. .se demonteaza despicatorul de lan. . Are capacitatea de 2500 l . La curatirea II -a se monteaza sita superioara cu gauri ovale de 11 .pe doua randuri la 70 . si cu dispozitiv pentru recoltarea si taierea numai a stuletilor. se efecueaza hidraulic de la tractor.se inlocuieste intinzatorul curelei transportului central cu altul special pentru porumb. f) Reglarea tocatoarelor de tulpini . R. El are rolul de a recolta boabele sau semintele culturii recoltate precum si de a le descarca din mers sau stationar. ECHIPAMENTUL COMBINEI AUTOPROPULSATE C -12 PENTRU PORUMB Combina C -12 poate fi echipata cu dispozitiv pentu recoltare integrala a porumbului R. inaltimea optima de taiere fiind 15 -20 cm.Se face cu cele doua suruburi de reglaj din capatul superior al transportorului de stuleti . in care caz tulpinile raman pe camp si apoi sunt tocate cu CSU. cu ajutorul unui melc de descarcare (aflat pe partea stanga a combinei ) intr-un mijloc de transport. . MASINI DE RECOLTAT PORUMB In prezent recoltatul porumbului se face sub forma de stiuleti cu combina CT-2 RT si sub forma de boabe cu combina C-12 prevazuta cu echipanent pentru recoltat porumb.se scurtcicuiteaza dezaristatorul (decorticator).se inlocuieste contrabatatorul de grau cu altul pentru porumb.se monteaza pe platforma bara de taiere cu mecanismul de actionare pentru porumb.0.sa nu faca un unghi mai mare de 30º. .siunea dintre ramurile active ale lanturilor se realizeaza cu ajutorul a doua arcuri de presiune . Se realizeaza cu ajutorul intinzatoarelor.Combina executa taierea tulpinilor.

Au capacitati mari de transport in comparatie cu celelalte mijloace de transport . Ele se deplaseaza la alte mijloace de transport pentru a mari capacitatea de transport .autospeciale si remorci . Cele mai raspandite si cu avantajele cele mai folosite sunt mijloacele de transport rutiere deoarece ofera o mobilitate totala.U.195/2002 cu modificarile ulterioare . – Echipamentul electric al automobilelor Cartea tehnica la tractorul U-650 Cartea tehnica la pompa de injectie Cartea tehnica la combina C-12 Cartea tehnica la plug PP-3-30 38 . Din punct de vedere al deplasarii sunt : aeriene.G. MIJLOACE DE TRANSPORT Clasificare dupa felul transportului : . Bibliografie 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Nitescu Gh. Cele terestre se clasifica : pe cale ferata si terestre.I.Se regleaza la 600 -700 rot / min . Viteza lantului trebuie sa fie mai mare decat viteza de inintare a combinei. Se poate face in intervalul 60 -100 cm prin deplasarea sectiilor de lucru pe bara de sustinere a acestora .Principalele reglaje ale echipamentului pentru recoltare integrala R . Fiecare categorie de mijloc de transport au avantaje si dezavantaje . b) Reglarea inaltimii de taiere . Se stabileste la 30 mm la intrare si 18 -20 mm la iesire .pentru matfuri care pot fi : a) mijloace pentru marfuri generale b) mijloace de transport speciale. fapt ce se realizeaza prin schimbarea rotilor de lant de pe axul de antrenare a lanturilor . Incarcarea si descarcarea se poate face mecanizat sau manual . Mijloacele de transport pe apa nu au nevoie de cai speciale de deplasare ci se deplaseaza pe apa ( din acest punct de vedere este cel mai ieftin transport ). Remorcile sunt mijloace de transport care nu poseda sursa de energie mecanica . Circulatia pe drumurile publice a tuturor vehiculelor este reglementata prin O. c) Reglarea vitezei lanturilor de transportat tulpini. Mijloacele de transport aeriene au avantajul ca au viteza mare de deplasare. iar prin aer se foloseste drumul cel mai scurt dintre doua puncte . Mijloacele de transport pe calea ferata depind de constructia retelei de cale ferata care este foarte costisitoare . – Tractoare – Institutul Politehnic Brasov Ion Motoc si Ion Popescu – Motoare Diesel Tocaiuc Gh.a reduce consumul de carburanti .pentru persoane . sunt : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru . in sensul ca ele circula conditionat doar de prezenta unui drum mai mult sau mai putin amenajat. Mijloacele de transport folosite sunt : autocamioane . Nr. basculante . . e) Reglajul turatiei batatorului . Se face hidraulic de pe platforma de conducere .aeriene si terestre .inaltimea optima fiind 15 20 cm .Pentru decolare si aterizare necesita aeroportul . pe apa si terestre.autobene . d) Reglarea distantei intre batator si contrabatator.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful