Oficiul Judeţean Agricolă Ialomiţa

de

Consultanţă

Curs de mecanică
pentru agricultori

Lector – Ing. IORGA TRAIAN

MODULUL :
MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Nr. crt.

CONŢINUTUL TENATIC

Număr de ore Teoretice Instruire Practică

A. I.

P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii APLICAREA
legislatiei si reglementarilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca si PSI (drepturile si responsabilitatile la locul de munca, morme de protectia muncii. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Norme de plicarea Legi nr. 319/2006 ) 6 6

B.
I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII.

MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE
Pluguri Grape: cu discuri, cu colţi, stelate, elicoidale. Freze agricole Cultivatoare Combinatoare Maşini pentru administrat îngrăşăminte şi amendamente Maşini de semanat : în rânduri, în cuiburi. Maşini de plantat Aparate şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Maşini de recoltat plante furajere Maşini de recoltat cereale păioase Maşini pentru recoltat şi treierat porumb Utilaje pentru transport folosite în agricultură 2 2 2 2 1 3 3 3 3 3 3 3 1 7 6 5 5 4 6 6 5 6 6 12 12 -

TOTAL ORE

48

80

Notă: Toate subiectele vor fi tratate şi din punct de vedere al protecţiei muncii şi PSI. Acest modul va fi folosit la alcătuirea planurilor de învăţămant pentru meseriile din domeniul agricol ( ex. meserii: agricultor, lucrător calificat în culturi de câmp şi legumicultură etc. ), exceptând meseria mecanic - agricol pentru care se vor folosi modulele : Maşini şi instalaţii agricole - exploatare şi întreţinere şi Tracoare - exploatare şi reparare.

2

MODULUL P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea impotriva incendiilor EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . CAP. II Obligaţii privind apărarea impotriva incendiilor SECŢIUNEA 1 Obligaţii generale ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate sa respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare impotriva incendiilor şi sa nu primejduiasca, prin deciziile şi faptele lor, viata, bunurile şi mediul. (2) Persoana care observa un incendiu are obligaţia sa anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenta, primarul sau poliţia şi sa ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului. (3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţa, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contraventional sau penal, potrivit legii, şi suporta cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie. ART. 7 (1) În caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, când şi cat este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenta. (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, miristi, păşuni şi fanete, persoanele aflate în apropiere au obligaţia sa intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. ART. 8 În cazurile de forta majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: a) sa permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenta şi al persoanelor care acorda ajutor; b) sa permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane; c) sa accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, taierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitata şi sa acorde sprijin, cu forte şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri. ART. 9 La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinta asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriza, părţile sunt obligate sa prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea impotriva incendiilor. ART. 10 (1) Pentru limitarea propagarii şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al
3

(2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin... g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile. ART.. . organizarea muncii. III Obligaţiile angajatorilor ART.... (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor.. au obligaţia sa colaboreze între ele. ART. în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munca. b) prevenirea riscurilor profesionale.. pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu..... f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos.. (1)... d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în munca.. (3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la alin. 7 (1) În cadrul responsabilităţilor sale. şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente. consiliile locale ale sectoarelor acestuia. asigurarea. 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de munca. pe baza de reciprocitate sau pe baza contractuală. consiliile locale. 646 din 26 iulie 2006 . a metodelor de munca şi de producţie. 11 Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii. (2) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi. (3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului... consiliile judeţene.. alegerea echipamentelor de munca. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate.. ţinând seama de modificarea condiţiilor. contribuind cu forte şi mijloace. d) adaptarea muncii la om. 8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr. relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca. în vederea reducerii monotoniei muncii.. (2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe.. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent.. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr... angajatorul are obligaţia sa ia măsurile necesare pentru: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor. acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu.. e) adaptarea la progresul tehnic.Municipiului Bucureşti. persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art... condiţiile de munca. cu modificările şi completările ulterioare.LEGE nr. cu avizul inspectoratelor.. 4 .... c) informarea şi instruirea lucrătorilor. echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia sa conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale acestora în organizarea. c) combaterea riscurilor la sursa. CAP. a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii.

d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. SECŢIUNEA a 2-a Servicii de prevenire şi protecţie ART. (4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. 6 şi 7. ulterior evaluării prevăzute la lit. c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca. determinate de alegerea echipamentelor. precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator sa asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice. (5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. angajatorii acestora au următoarele obligaţii: a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. (2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale. (4). (4) Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent. d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. atunci când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi. luând în considerare natura activităţilor. b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. sănătatea şi igiena în munca. angajatorul are obligaţia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. (3) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa dispună de timpul necesar pentru aşi putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta lege.h) adoptarea. i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. 8 (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. b) ca. sănătatea şi igiena în munca nu trebuie sa comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. în zonele cu risc ridicat şi specific. c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. de condiţiile şi mediul de munca. acestea trebuie sa fie informate de către angajator asupra factorilor cunoscuţi ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea 5 . atunci când îi încredinţează sarcini. (6) Măsurile privind securitatea. denumiţi în continuare lucrători desemnaţi. a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca. accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şiau insusit instrucţiunile adecvate. în mod prioritar. a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de protecţie individuală. a) şi dacă este necesar. angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate. angajatorul trebuie sa recurgă la servicii externe. ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate. luând în considerare natura activităţilor. (5) În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe prevăzute la alin. măsurile de prevenire. e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca.

. . Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile şi aptitudinile necesare. . atribuţii privind securitatea şi sănătatea în munca şi. . . în principal. . angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare. . în conformitate cu prevederile legale. . . atribuţii complementare. 14 Alimentaţia de protecţie se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de munca ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. . . (2) trebuie sa colaboreze între ei ori de câte ori este necesar. . precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai mulţi lucrători. ART. . . . astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească. angajatorul isi poate asuma atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege. (6) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă. . 16 (1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii. 9 (1) În toate cazurile. pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi a celor de protecţie. . . SECŢIUNEA a 7-a Instruirea lucrătorilor 6 . precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. în general. precum şi numărul considerat suficient. . cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii. 10 alin. . se impune ca: a) lucrătorii desemnaţi sa aibă capacitatea necesară şi sa dispună de mijloacele adecvate. prevăzute la alin. (2). . . . 15 (1) Materialele igienico-sanitare se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori. ART. . (4) În cazul microintreprinderilor şi al întreprinderilor mici. (3) Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile prevăzute la alin. . toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca. SECŢIUNEA a 5-a Informarea lucrătorilor ART. . . (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare. ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt expusi lucrătorii. . dacă are capacitatea necesară în domeniu. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. . . (1) şi (4). . . ART. . . (5) Ministerul Muncii. . b) serviciile externe sa aibă aptitudinile necesare şi sa dispună de mijloace personale şi profesionale adecvate. . . c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe sa fie în număr suficient. (2) Prevenirea riscurilor. . 16 alin. . . . (2) şi (3). .efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi trebuie sa aibă acces la informaţiile prevăzute la art. . . . de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. în care se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite. precum şi locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. cel mult.

(4) trebuie sa se efectueze în timpul programului de lucru. (1) şi (2) trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru. aparaturii. b) periodică şi ori de câte ori este necesar. în special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru. d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru. 20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. 23 (1) În mod deosebit. 22. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie. (4) Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca au dreptul la instruire corespunzătoare. lucrătorii au următoarele obligaţii: a) sa utilizeze corect maşinile. uneltele. f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau 7 . au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în munca. IV Obligaţiile lucrătorilor ART. fie în interiorul. astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana. 20 alin.ART. specifice locului de munca şi postului sau: a) la angajare. (1). uneltelor. 20 alin. 21 (1) Instruirea prevăzută la art. (3) Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. aparatura. instalaţiilor tehnice şi clădirilor. e) la executarea unor lucrări speciale. după utilizare. b) la schimbarea locului de munca sau la transfer. în special ale maşinilor. 20 alin. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. cat şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. (1) trebuie sa fie: a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri. e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana. în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie. ART. (2) Instruirea prevăzută la art. echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. 22 Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea. substantele periculoase. şi sa utilizeze corect aceste dispozitive. c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune. atât timp cat este necesar. pe durata desfăşurării activităţilor. d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. ART. (2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora. CAP. la modificarea. (2) Instruirea prevăzută la alin. fie în afară întreprinderii şi/sau unităţii. (3) Instruirea prevăzută la art. sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare.

. d .. asociaţiile agricole mici şi mijlocii şi. cadru de rezitenţă sau cabină de protecţie.. Portierele. ca şi celelalte părţi mobile. (1) Se interzice cumpărarea de tractoare. construite de uzinele autorizate... c .. cu arc de securitate.1 Prescripţii generale Art... pentru a nu jena conducătorul în mişcările sale.. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate.. (6) Cadrele şi cabinele de protecţie nu trebuie să împiedice fixarea sau remorcarea de tractor a maşinilor.... care vor avea aplicate marcajele CS'97. 882 din 30 octombrie 2006 .... ( prevederilor Legii Extras nr... parbrizul.....CS'98… (4) Se interzice punerea în funcţiune şi explatarea tractoarelor care nu sunt echipate cu arc de securitate... (2) Societăţile comerciale agricole... Acestea vor fi înlocuite cu cabine noi. 319/2006 EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr.... utilaje şi instalaţii la care nu sunt realizate de către constructor măsurile tehnice de protecţie a muncii (dispozitive de siguranţa...... semnalizare şi control. în caz de răsturnare şi blocare a uşii principale de acces.... în domeniul sau de activitate. în general... (3) Pentru prevenirea apariţiei factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională este permisă procurarea numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al calităţii de protecţie a muncii de către LABORATORUL DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII al institutului în acest scop de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. lunetele şi geamurile care se deschid.să limiteze răsturnarea la 90°.. Se internice procurarea acestora dacă nu sunt marcate cu plăcuţă cu datele de recunoaştere ale fabricantului. iar sticla trebuie să fie securizată. din construcţie.. 8 .. atât timp cat este necesar.... Tractoarele vor fi echipate... agenţii economici vor cumpăra numai tractoare care corespund cerinţelor de protecţie a muncii. cadrul şi cabina de protecţie trebuie: a . (5) Este interzis a se lucra cu cadre de rezistenţă sau cabine de protecţie care au suferit avarii în urma răsturnării tractoarelor.... supraveghere.să evite suprasolicitarea psihofiziologică a conducătorului.- HOTĂRÂRE nr..cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari. utilajelor şi remorcilor..să asigure securitatea în caz de răsturnare. h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora. (8) Arcul de securitate. maşini agricole. 17. cadru sau cabină de protecţie. g) sa coopereze. Cabina de protecţie trebuie să fie destul de spaţioasă. MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR AGRICOLE ..... pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.).. (7) Cabina trebuie să fie dotată cu geamuri în aşa fel încât conducatorul să aibă o bună vizibilitate... 3. trebuie să aibă construcţie solidă. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a securităţii şi sănătăţii în munca nr. Un spaţiu suficient trebuie să fie lăsat de fiecare parte a volanului.. .. 49 ) REGULI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII LA ACTIVITAŢILE DE EXPLOATARE A TRACTOARELOR.... 1.să ofere posibilitatea unei ieşiri uşoare din cabină. b . apărători şi carcase de protecţie etc.

Regula generală de protecţie a muncii NU INERVENIŢI LA MAŞIMĂ ÎN FUNCŢIUNE. f . (13) Pentru prevenirea accidentelor în timpul lucrului pe timp de noapte. se va menţiona nivelul de zgomot. 21. cabinele de protecţie trebuie fixate de tractor prin intermediul a patru dispozitive amortizoare (silent-blocs). zgomot emis în mediul înconjurător ( în timpul lucrului = 80 dB(A). bine fixat şi asezat la îndemâna mâinii. (1) Fiecare maşină trebuie.cursa suspensiei scaunului max. demontabilă. clar şi auzibil. 9 . (10) Pentru diminuarea vibraţiilor transmise conducătorului. un semnal acustic convenit. comenzi.e . Imediat se va pune la vedere o tabliţă pe care să fie scrisă cu litere negre pe fond galben. 20. solid menţinută în loc şi întreţinută în bună stare. trebuie strict respectată. Art.înăţimea spătarului 260 mm. utilaje. apărătorile de protecţie vor fi depozitate pe stelaje. (9) Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. Art. maşini şi instalaţii care nu sunt echipate cu apărători şi dispozitive de siguranţă de către constructor. maşini. nerotitoare. apărătorile şi instrucţiunile în limba română. (17) Se interzice cumpărarea de tractoare. instalaţi etc. 19. (2) Imediat după terminarea reglării sau reparaţiei. (12) Pentru asigurarea conducătorului care participă la traficul rutier.să asigure accesul uşor în cabină.) din import va fi prevăzută în contract obligativitatea furnizorului de a le livra cu toate dispozitivele de protecţie a muncii.cursa verticală 60 mm. (1) Demontarea sau montarea apărătorilor şi dispozitivelor de protecţie se poate face după opirea din funcţiune maşinii. (2) Maşina defectă trebuie oprită şi decuplată. faţă şi spate. Art.să asigure spaţiul optim pentru scaun. (16) Tractoarele trebuie să fie echipate cu trusă de prim ajutor şi cu un stingător portabil cu pulbere şi bioxid de carbon. (1) Toate defecţiunile maşinii sau ale dispozitivelor de protecţie trebuie să fie semnalate fără întârziere conducătorului locului de muncă. (11) Scaunul conducătorului de tractor trebuie să asigure confort şi să îndeplinescă următoarele cerinte: . faţa de pereţii laterali şi parbriz. tractorul trebuie să fie echipat cu un sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă.lăţimea şezutului scaunului 450 mm.să fie suficient de etansă pentru a asigura condiţionarea temperaturii cabinei. . iar comenzile închise. (14) Priza de forţă a tractorului trebuie să fie protejată cu o apărătoare permanentă şi o apărătoare de protecţie tip manşon. trebuie dat înainte de punerea sa în funcţiune.zgomot emis la nivelul urechilor conducătorului (în timpul lucrului =87 dB(A). Art. ventilarea şi purificarea aerului în cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar. 18.cursa longitudinală 150 mm. . g . echipată cu dispozitive de pornire şi oprire proprii. utilaje. apărătoarea sau dispozitivul de protecţie a muncii trebuie montate la locul lor. atunci când este necesar. să nu amplifice nivelulu de zgomot. . 120 mm. . . interdicţia: NU PUNEŢI ÎN FUNCŢIUNE ! MAŞINA ESTE ÎN REPARAŢIE. distanţa de securitate deasupra capului. care să cuprindă prevederile de protecţie a muncii şi să fie supuse certificării calităţii de protecţie a muncii de către laboratorul de specialitate al institutului autorizat în acest scop. tractoare vor fi echipate cu câte 2 proiectoare. (15) Apărătoarea de protecţie a prizei de forţă şi a arborilor de transmisie trebuie să fie o construcţie rezistentă. La contractarea echipamentelor tehnice (tractoare. Trebuie să fie imposibil de demontat o apărătoare sau dispozitiv de securitate fără folosirea sculelor. în cartea tehnică. (2) Atunci când pornirea unei maşini poate prezenta riscuri. Pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare şi menţinerea în funcţiune.

(2) Este interzis elevilor şi tinerilor sub 18 ani de a conduce utilaje agricole (tractoare. (1) Atunci când maşinile şi utilajele agricole sunt transportate de la un loc de muncă la altul sau de la locul de muncă la sediul exploataţiei agricole. Art. 27. bine ajustat şi fără poale lungi. (2) Se va interzice conducătorului tractorului. dinţii. Tractoarele. exploatate. evită accidentele. ori salopetă de protecţie. Art. Semnalizarea cu triunghiuri reflectorizante speciale a maşinilor agabaritice participante la traficul rutier. trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor. Art. (1) Pentru prevenirea accidentelor provocate de haine prea largi. combine autopropulsate etc. 3. cu experienţă şi cunoscător al normelor specifice de protecţie a muncii. (1) Maşinile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să permită conducătorului oprirea rapidă de la locul sau de muncă. copiii pot intra în contact cu ea. 28. ferite de pericol. Art. (4) Pentru a împiedica persoanele necalificate sau copiii să pună maşinile în funcţiune. Se interzice conducerea tractoarelor. 22. bonetă sau şapcă pe cap.. Art. pe terenuri plane şi sub supravegherea permanentă a unui salariat cu experienţă în domeniu. cuţitele. Înainte de punerea motorului în funcţiune. deşirate sau de cravate antrenate de organele în mişcare ale maşinii. Art. în mod deosebit. 30. acestea trebuie prevăzute cu un dispozitiv de demarare ce poate fi blocat. combinele autopropulsate etc. utilajele şi instalaţiile agricole vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic. 10 . vor fi conduse. numai în timpul zilei şi cu respactarea prevederilor din codul muncii. Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni propri de aplicare a normelor de protecţie a muncii. maşinile. 29. motocultoarele. se va avea în vedere ca aceştia să execute lucrări mai uşoare. În caz de început de incendiu se va folosi stingătorul portabil din dotare. maşinilor agricole şi a altor utilaje agricole de către persoane aflate în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului. (5) Nici o maşină nu trebuie lăsată în funcţiune când conducătorul ei a plecat. acestea trebuie să fie bine ajustate şi să nu aibă nici o parte liberă. (2) Butonul de oprire trebuie să fie de culoare roşie. cu scopul de a le învăţa şi respecta. Echipamentul individual de protecţie se va purta strâns pe corp. 25. în funcţie de particularităţile proceselor de muncă. întreţinute şi reparate numai de personal calificat. deoarece alte persoane şi. praful. să le prelucreze cu aceştia. Art. vârfurile sau lamele vor fi protejate iar ridicătorele hidraulice vor fi asigurate pentru a nu coborâ maşina în mod accidental. se asigură ca schimbătorul viteze să fie în punctul mort . (1) Pentru prevenirea accidentelor.). 31. Art. 24.(3) Butonul de punere în funcţiune trebuie să fie înecat şi suficient protejat. (1) Elevii şi tinerii sub vârsta de 18 ani pot fi încadraţi la executarea lucrarilor agricole mecanizate. Butonul de oprire va fi de tip apăsare. iar această culoare nu trebuie folosită pentru nici un dispozitiv de pornire. Aceştia vor purta combinizon sau pantaloni cu pieptar. La executarea lucrărilor agricole mecanizate de către conducătorii de tractoare şi maşini agricole cu vechime în munca sub un an. să le afiseze în locuri bine alese şi să le dea câte un exemplar fiecăruia. Art. destinate conducătorilor de tractoare şi celor care deservesc maşinile agricole.2. 23. Exploatarea tractoarelor Art. Conducerea şi deservirea tractoarelor şi maşinilor agricole se fac numai de către persoane care posedă calificarea necesară şi care cunosc regulile de tehnică a securităţii muncii. (2) Aparatele de tăiere. tractoarele. Art. salariaţilor purtarea halatului. 32. (2) Deşeurile. 26. mai ales cu ajutorul manivelei. scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepartate imediat.

Art. Art. 36. ochiul de remorcare va fi plasat pe cât de jos posibil. Art. Art. 34. ori pe utilajul tractat atunci când tractorul se deplasează. Nu puneţi tractorul în funcţiune şi nu lucraţi dacă priza de putere şi transmisia cardanică nu sunt în întregime protejate cu apărători de protecţie atestate de un institut de specialitate. 49. pentru a degaja tractorul împotmolit. a aparaturii de bord şi a instalaţiei electrice. 47.Art. Art. Înainte de a începe lucru se verifică frânele pentru ca acestea să fie bine reglate. Această regulă se impune în special în cazul terenului accidentat sau în apropierea şanţurilor. 50. 44. totdeuna se va reduce viteza de înaintare. aceasta trebuie să fie sigur. Utilizarea dispozitivului (omologat) de captare a scânteilor la ţeava de eşapament este obligatorie. Art. ştergeţi carburantul şi asteptaţi să se evapore inainte de a porni motorul. de asemenea. 11 . Conducătorul tractorului va conduce cu atenţie. 51. slăbiţi busonul lent la prima crestătură pentru a permite evacuarea presiunii şi numai după aceea scoateţi busonul. Este interzisă plasarea de scânduri sau materiale similare în faţa roţilor din spate. 43. margini instabile de drum. Atunci când tractorul trage o sarcină grea sau se află înaintea urcării unei pante. 35. Art. Pentru remorcare se vor folosi bare rigide din ţeava. şleauri şi toate obstacolele care pot determina tractorul să se răstoarne. răcire. fără şocuri. tractoarele pe roţi vor fi prevăzute cu apărători la roţile din faţă şi apărători suplimentare la roţile din spate. 33. Art. pentru a evita pericolele ce se pot ivi în drumul de parcurs. sub puntea din spate. mai ales când condiţiile sunt periculoase. 52. Nu este permisă urcarea pe bara sau triunghiul de remorcare. pentru prevenirea cabrării. 42. 46. Art. Art. Asteptaţi ca motorul să se răcească. ambreierea se va face cu precauţie. Nu faceţi plinul langă clădiri sau în timp ce motorul este în funcţiune sau încă este cald. Art. pereţi de transee. Împotriva perticulelor de praf. Se vor executa. Art. Art. La remorcile pe doua roţi. Pentru evitarea accidentelor. mai ales dacă tractorul trage o sarcină grea . 45. Art. Art. se vor executa întoarceri suficient de largi şi niciodată mai mici de 8 m pentru agregate purtate şi 10 m pentru cele tarctate. Este obligatoriu să se folosească calea de rulare cea mai largă cu putinţă. pentru evitarea cabrării. al declivităţilor pronunţate sau atunci când tractorul este mult prea încarcat. 48. Aceasta se va permite în situaţiile când tractorul are locuri amenajate special din construcţie. 40. Evitaţi vărsarea carburantului pe tractor. Nu lăsaţi copiii să se apropie de tractor. Art. indiferent de distanţă. Înainte de a vira sau a frâna. Zilnic se va executa întreţinerea tehnică a tractorului. 38. Se interzice coborârea sau urcarea pe tractorul în mers. 41. Art. Art. iar dacă aceasta s-a produs totuşi. Art. pante sau rampe. Se vor verifica funcţionarea normală a motorului. întreţinerile tehnice periodice. Art. Nu intraţi între tractor şi maşina agricolă decât după oprirea motorului şi decuplarea prizei de putere. 37. cum ar fi: gropi. Nu se va îndeparta buşonul radiatorului atunci când motorul termic este fierbinte. În timpul executării lucrărilor agricole. comenzile şi etanşeitatea sistemelor de alimentare. pietre ce pot să sară în timpul deplasării. cum este cazul pantelor accidentate. Este obligatorie folosirea vitezei I înainte de a începe coborârea sau urcarea unei pante ori a unui taluz foarte înclinat. noroi. Se interzice urcarea pe tractor a persoanelor în vederea transportării lor. 39. 53. iar starea lui tehnică se va controla la intervale regulate. ungere şi instalaţia hidraulică . conducătorul tractorului se va deplasa cu viteză corespunzătoare stării drumului şi a terenului în care execută lucrarea agricolă.

Înainte de începerea lucrului cu maşini suspendate. 69. va frâna şi va introduce pârghia schimbatorului de viteze într-o treaptă inferioară de viteză sau de mers înapoi. Art. după ridicarea tractorului introduceţi suporţi metalici rezistenţi. Se interzice intrarea sub tractor pentru examinarea lui înainte de a opri motorul şi de a bloca frânele în poziţia frânat. 57. de înlăturare a deranjamentelor. 68. trebuie verificat ca nimeni să nu se afle în raza de acţiune a maşinii agricole suspendate. Art. conducătorul va opri motorul. 65. 56. urcarea lui pe maşină este interzisă. Art. Dacă tractorul urmează să fie oprit timp mai îndelungat. indiferent dacă maşina agricolă suspendată are sau nu scaun pentru lucrătorul de deservire. c – protecţie împotriva despriderii sau căderii pe sol a maşinilor agricole cuplate la tractor (mecanism de suspendare în trei puncte). ele se pot rupe în timpul lucrului şi pot provoca accidente. 59. în timp ce motorul funcţionează. Art. încovoieri etc. f – echiparea tractorului cu priză electrică şi hidraulică pentru posibilitatea frânării remorcilor cuplate la tractor. Art. Art. 58. La suspendarea maşinii agricole de tractor se interzice intrarea în spaţiul dintre tiranţii laterali ai mecanismului de suspendare. Art. Art. Nu folosiţi curele uzate. se execută numai cu motorul oprit. 64. e – bolţuri autoblocante şi valvă de siguranţă a instalaţiei hidraulice pentru pierderi de presiune hidraulică în instalaţie. 63.). trebuie verificat ca tirantul central al mecanismului de suspendare să nu fie deteriorat (să nu aibă crăpături. Fixaţi bine cricul hidraulic ( se va pune lemn uscat între cric şi tractor ) în punctul de suspendare. maşina agricolă nu trebuie lasată în poziţie suspendată. Art. Având în vedere dimensiunile şi greutatea mare. Art. La lucrările cu tractorul pe terenurile în pantă nu au voie să lucreze decât conducători cu experienţă şi vechime în muncă. Art. se va stabili itinerariul de deplasare pe rute care permit accesul acestui tip de tractor. 55. 12 . Toate operaţiile legate de întreţinerile tehnice. Cuplarea şi introducerea bolţurilor de cuplare şi a bolţurilor autoblocante se vor face numai prin părţile laterale. circa 10 tone. Se inerzice urcarea pe maşina remorcată dacă aceasta nu este prevazută cu un loc special construit pentru lucrătorul de deservire. înainte de efectuarea virajelor cu rază mică.Art. precum şi pregătirea tractorului pentru lucru cu priza de putere. 54. La tractorul articulat este interzis accesul între cele două cadre articulate ale sasiului. 61. 60. 67. se vor asigura următoarele măsuri de siguranţă: a – întinzătorii laterali vor fi montaţi pe tiranţii laterali. Art. curăţarea de noroi a motorului şi a tractorului. Dacă se fac deplasări la distanţă. Art. Ruperea tirantului central în timpul lucrului poate provoca aruncarea maşinii agricole peste conducătorul tractorului. decuplaţi priza de putere în mod obligatoriu. Înainte de a coborâ de pe tractor. Ridicarea şi coborarea maşinii agricole suspendate se face după ce s-a verificat că nu există nici un pericol ca cineva să fie lovit. Art. 66. În scopul evitării accidentelor datorate desprinderii în timpul mersului a maşinilor tractate sau purtate şi a remorcilor. Art. Înainte de efectuarea manevrei de întoarcere a tractorului. Pentru a nu distruge apărătorea de protecţie a transmisiei cardanice. d – bară de remorcare şi cuplă de remorcare. pentru a se preveni alunecarea şi provocarea unor accidente grave. 62. Se interzice intrarea sub utilajele agrcole în timpul reglării mecanismului de suspendare şi al curăţirii organelor de lucru. b – rigidizarea sistemului de cuplare în timpul transportului maşinilor agricole (împiedicarea pendulării laterale a maşinilor în timpul transportului).

Respectarea cu stricteţe a acestor reguli evită accidentele. Dacă. conducătorul tractorului trebuie să se sprijine bine în scaun şi în picioare. De regulă. 77. este interzisă întoarcerea cu buclă a tractorului pe roţi: în aceste situaţii. Art. Lăţimea zonei de întoarcere se va alege în funcţie de raza de întoarcere a agregatului. pe terenurile cu pantă mai mare de 10˚. instalatia pentru muls. Zona de întoarcere (II) este delimitată prin brazda de avertizare (III) şi brazda de control (IV). Art. instalatia mobila pentru irigat ect. 70. cadrul de rezistenţă sau arcul rabatabil. apare pericolul de răsturnare a tractorului. coborârea pantelor trebuie să se facă cu aceeasi treaptă de viteză cu care se urcă panta. pentru a preîntămpina accidentările prin alunecarea piciorului. La executarea întoarcerilor. 73. . 13 . Aceste operatii au rolul la lucrarea de arat de a crea in sol conditii optine pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. De obicei. MODULUL Exploatarea agregatelor si instalatiilor folosite in cultura plantelor de camp Sistemul de masini si instalatii agricole Realizarea productiei agricole conform cerintelor moderne intr-un proces tehnologic de lucrari agricole impune stabilirea si utilizarea unor anumite utilaje care constituie sistemul de masini.). instalatia este stationara sau semimobila(instalatia pentru conditionare. Art. tinand seama de procesele din agricultura s-au elaborat sistele care sunt in continua perfectionare in functie de progresul tehnicii mondiale. In tara noastra. Art. Lucrările agricole mecanizate pe terenurile în pantă se vor efectua numai ziua şi numai după ce s-a făcut identificarea tarlalei şi s-au marcat locurilor periculoase. la capetele tarlalei. În această situaţie. Se interzice la lucrările pe pantă folosirea separată a pedalelor de frână care trebuie să fie permanent cuplate.a doua manevră (2): se urcă panta. amestecarea si maruntirea solului. De exemplu lucrarea de arat cuprinde: afanarea. este interzisă scoaterea tractorului din viteză. 71. . Art. se lasă între marginea locului care prezintă pericolul de accidentare. cu spatele.prima (1). la ieşirea din brazdă se manevrează tractorul cu faţa spre vale pe mijlocul zonei de întoarcere. Art. 72. Instalatia agricola reprezinta un ansamblu de masini agricole. agregate. manevrând tractorul până când ajunge în poziţia din care poate intra în brazdă. intoarcerea. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnică a tractorului şi maşinii agricole pentru ca aceasta să fie corespunzătoare. Urcarea şi coborârea se vor face cu atenţie şi numai pe partea laterală. La coborârea pe pantă. aparate. Aceasta va fi marcată cu plăci de avertizare (A) vizibile de la distanţă: ATENŢIE ! PERICUL DE RĂSTURNARE. pe mijlocul zonei de întoarcere. care se vor fixa pentru a nu permite deplasările laterale ale acestora. 76.a treia manevră (3): se virează tractorul pentru a intra în brazdă. O lucrare agricola cuprinde o succesiune de operatii. 75. instrumente si organe de legatura in vederea efectuarii unui proces agricol complex. unelte si instalatii agricole. o porţiune denumită zonă de protecţie (I). în zona necesară întoarcerii agregatului. întoarcerea tractorului se va face în mod obligatoriu din trei manevre.întrucât în acest caz tractorul capată o viteză mare şi nu mai poate fi folosită frâna de motor.Art. 74. este interzis a se sări afară din cabină. iar însoţitorii se vor ţine de mânere. pe care nu se va lucra. Urcarea pe tractoarele echipate cu cadre ce rezistenţă şi cabine se va face cu atenţie. Art. astfel: . La lucrările cu maşini purtate pe tractor se va da o atenţie deosebită tiranţilor laterali. în timpul lucrului. Pentru executarea lucrărilor pe tarlalele situate în terenuri cu pantă.

. Înainte de a ajunge la perfecţionarea tehnică actuală. fiind rezultatul unui întreg proces de dezvoltare a tehnicii. echipat cu un motor Diesel de 65 CP la 1800 rot/min. La tractorul U-650 motorul D110 are următoarele caracteristici : . Cele folosind energia termică.(47.63 … 27. se clasifică în : motoare cu ardere internă (arderea are loc în interiorul motorului) şi motoare cu ardere externă (arderea are loc în afara motorului). /minut . fără oprirea tractorului. este un tractor universal. Este un tractor de putere mijlocie. mecanismul de deplasare. folosind amplificatorul de cuplu. cu injecţie directă şi pornire electrică.32 km/h) cât şi de posibilitatea învingerii efortului în timpul lucrului prin trecerea de la o gamă superioară la alta inferioară. . Motoarele sunt sistemele tehnice în care o formă de energie (termică. transmisia. prin intermediul utilajului şi maşinilor agricole sau de construcţii (remorcate sau purtate) şi prin tractarea semiremorcilor şi remorcilor. Prin tractor deci se înţelege o maşină de tracţiune cu o sferă de utilizare foarte largă. ..cursa .raportul de compresie . După modul de desfăşurare a ciclului motor (totalitatea proceselor care în timpul funcţionării se repetă periodic într-o anumită ordine. pe roţi. electrică etc. punând în mişcare de rotaţie sau lineară anumite agregate. echipamentul de lucru şi echipamentul electric. . de transport sau construcţii.4760 cm³ . iar vitezele erau reduse. destinat executării diverselor lucrări agricole. motoarele cu ardere internă se grupează în: motoare cu aprindere prin scânteie (amestecul format în carburator şi aspirat în cilindru.Tractorul" din Braşov. Primele tractoare aveau sistemul de rulare cu roţi metalice şi cu şenile. tractorul este echipat cu o instalaţie hidraulică cu mecanism hidraulic automat şi cu un mecanism de suspendare. format în cilindru se aprinde datorită creşterii presiuni şi temperaturii aerului aflat în cilindru). macanismul de frânare.) se transformă în energie mecanică.are 4 cilindri verticali în linie. . Tractorul U-650 M construit la Uzina . degajată prin arderea unui combustibil.TRACTOARE Tractorul este un autovehicul pe roţi sau pe şenile.17:1. cu anvelope pneumatice.alesajul -108 mm. . Momentul apariţiei tractorului este strâns legat de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motoarelor cu ardere internă. de gama mare de viteze (2. În vederea acţionării diverselor maşini agricole cât şi pentru executarea diverselor lucrări de prelucrare a solului şi de întreţinere a culturilor.tipul motorului: Diesel în 4 timpi cu injecţie directă . în interiorul fiecărui cilindru al motorului) se disting : motoare în patru şi în doi timpi. destinat atât pentru lucrări agricole cât şi pentru transport.turaţia arborelui cotit la puterea nominală 1800 rot.puterea nominală a motorului 65 CP. Construcţia osiilor din faţă şi spate permite variaţia ecartamentului. Domeniul larg de utilizare al tractorului este asigurat de priza de putere independentă sau sincronă.8 kw).cilindreea totală . Părţile componente ale tractorului sunt: motorul. 14 .130 mm. În funcţie de modul de aprinderea amestecului carburant. tractorul a parcurs un drum de dezvoltare lung şi complicat. mecanismul de direcţie. Micşorarea efortului depus de tractorist la volan a fost rezolvată prin adaptarea unei comenzi a direcţiei cu servomecanism hidraulic. se aprinde cu ajutorul unei scântei electrice) şi motoare cu aprindere prin comprimare sau diesel (amastecul carburant. .

În continuare ciclul se repetă .Mecanismul motor Funcţionarea mecanismului motor constă în transformarea mişcării de dute-vino a pistonului generată de lucrul mecanic de destindere a gazelor. .e. ca urmare a depresiunii create prin deplasarea pistonului în cilindru se aspiră aer proaspăt. bateria filtrelor de motorină.timpul IV = evacuarea : pistonul se deplasează de la PME la PMI eliminând gazele arse în atmosferă prin galeria de evacuare şi toba de eşapament timp în care supapa de admisie este închisă. la p. şi temperatura la 2000° C) subacţiunea gazelor arse pistonul se deplasează de la PMI la PME realizându-se cursa utilă a motorului.m. timp în care supapa de admisie este des-chisă. . în mişcare de rotaţie a arborelui motor. Motoarele Diesel în patru timpi au următoarele momente ale ciclui de funcţionare (Fig. . Sistemul de alimentare Îndeplineşte rolul de debitare şi injecţie în fiecare cilindru al motorului şi la momentul potrivit (determinat de avansul şi durata injecţiei ) a unei doze de combustibil. 15 . iar temperatura de cca 500° C). pompa de alimentare. regulatorul şi injectoarele. riguros determinate în funcţie de sarcină. pompa de injecţie.timpul I = admisia: pistonul se deplasează de la p. 1). iar cea de evacuare deschisă. 1 . Surplusul de motorină de la injectoare şi pompa de injecţie se întoarce prin conducte-le de retur la rezervor . fig. 4 ) a motorului Diesel este format din rezervorul de motorină . la un moment bine determinat de avansul de injecţie combustibilul pulverizat este introdus sub presiune în cilindru datorită temperaturii ridicate a aerului din cilindru particulele pulverizate se aprind şi ard iar presiunea şi temperatura cresc brusc (presiunea cca 60-100 bari/cm². conductele de înaltă şi joasă presiune precum şi de retur. În scopul producerii unei arderi complete (eficiente cu randament maxim ) pulverizarea trebuie să se facă fin iar combustibilul să fie uniform distribuit în camera de ardere .timpul III = arderea şi destinderea: la sfârşitul cursei de compresie.m. iar cea de evacuare închisă.timpul II = compresia: pistonul se deplasează de la PME la PMI ambele supape sunt închise iar aerul este comprimat puternic (presiunea este aproximativ 30-40 N/cm².i. Sistemul de alimentare ( fig.

de tip închis. înainte de pornirea motorului. cât şi prin stropire. Diametrul orificiilor de pulverizare este de 0. Injectoarele cu pulverizatoare lungi. cu ştifturi de orientare a poziţiei pulverizatorului faţă de injector. numărul de orificii = 4. se elimina aerul şi întreg sistemul de alimentare se umple cu combustibil. Are 4 elemenţi de pompare. Instalaţia de pornire electrică la tractoare este formată din: motorul electric de curent continuu (demarorul) prevăzut cu un electromagnet sau releu de cuplare. Pompa de injecţie este o pompă în linie. contactul de pornire şi conductoarele de legatură . Instalaţia de ungere a motorului realizează ungerea atât prin presiune. bateria de acumulatoare. Înlocuirea elementului filtrant se face odată cu schimbarea uleiului . cu găuri. Sistemul de ungere Rolul acestuia constă în ungerea sub presiune sau prin stropire a tuturor suprafeţelor în mişcare. Ungerea corespunzatoare este funcţie directă de condiţiile de funcţionare ale motorului şi de calitatea lubrifiantului . Factorii care influenţează pornirea motoarelor cu combustie internă sunt: turaţia cuplului şi puterea demarorului . în curăţirea şi menţinerea unei temperaturii optime de lucru a uleiului.27 mm. circulaţia uleiului fiind asigurată cu ajutorul pompei de ulei. Gura de umplere a rezervorului este prevazută cu un buşon. Prin acţionarea manuală asupra butonului pompei de amorsare. Pompa de alimentare este prevăzută cu o pompă de amorsare formată dintr-un piston deplasabil în interiorul unui cilindru. cu dispozitiv pentru cuplarea elastică şi decuplarea automată a pinionului demarorului cu coroana dinţată a volantului motorului. Primul este prevăzut cu un pahar decantor iar al doilea are rol de filtru de siguranţă. compusă din două filtre în serie. Instalaţia de pornire Instalaţia electrică de pornire are rolul de a asigura rotirea arborelui cotit al motorului cu ajutorul unui motor electric (demaror) la pornire. Rezer-vorul este amplasat în partea superioară a tractorului. Schimbarea uleiului se face la fiecare 250 ore de funcţionare a motorului M20 super 2 vara şi M20/20 W super 2 iarna . Presiunea de deschidere a injectoarelor este de 175 + 8 kgf/cm². Cartuşele filtrante au elemente de filtrare din hârtie. cu prindere pe flanşă. de tipul cu acţionare proprie.Rezervorul de motorină este executat din tablă de oţel. în acest fel asigurându-se reducerea frecării dintre suprafeţele în contact şi a uzurii acestora . 16 . Bateria filtrelor de motorină.

plazul durificat. 17 . arat 28 . Trupita este un ansamblu format dintr-o barsa pe care se prind prin suruburi cu cap inecat si gat patrat. Prin organele sale trupita asigura taierea. .B. MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE PLUGURI Plugul PP-3-30 si PP-4-30 (Fig.1) lucrează în agregat cu tractorul U 650 la executarea arăturilor cuprinse între 15 . iar maneta distribuitorului de la instalaţia hidraulică în poziţia flotant. Construcţia plugului Principalele subansamble ale plugului sunt următoarele: 1) Cadrul plugului 2) Trupiţa din faţa 3) Trupiţa din spate 4) Cuţitul disc 5) Roata de sprijin Trupita este organul principal de lucru al plugului.parcela să se împartă în postaţe cu lăţimea de 30 .în funcţie de adâncimea de lucru şi tipul de sol. Pot fi utilizate cu două.000 .200 m. sol greu. plugul să fie echipat cu număr corespunzător de trupiţe (arat 18 . mijlocii si grele. Condiţiile de lucru sunt: . brazdarul durificat. .să se respecte reglajele şi regulile de întreţinere tehnică a agregatului.30 cm în soluri uşoare.1.terenul să fie bine curăţat de resturi vegetale.400 mm c) pentru 2 trupiţe = 1. . maruntirea si rasturnarea brazdei. .ecartamentul roţilor tractorului trebuie reglat în funcţie de numărul trupiţelor: a) pentru 4 trupiţe = 1.200 mm La arat tractorul să fie echipat cu greutăţi suplimentare. trei sau patru trupiţe.20 cm prin sol uşor = 4.32 cm = 2 trupiţe).40 m pentru parcele cu lungimea de 300 – 500 m şi 60-80 m pentru parcele cu lungimea de 1. cormana suplimemtara sau aparatoarea.600 mm b b) pentru 3 trupiţe = 1. cormana. Ultima trupita are plazul mai lung.

Gradaţia medianã de pe bârsă reprezintă poziţia normalã. 18 . spre campul nearat pentru mişcorarea sau spre brazda pentru mărirea lăţimii de lucru. e) Reglarea în plan vertical a trupiţelor se face prin slăbirea piuliţelor de fixare a trupiţei pe barasuport a bârsei. Condiţii optime de lucru Pentru o funcţionare corectã a maşinii G. 4 se vor respecta urmãtoarele condiţii: • înãltimea fatã de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleazã grapa sã fie de 500 mm • pentru lucru se va folosi cilindrul de fortã cu diametrul de 100 mm. • distanta între capetele bateriilor din fatã trebuie sã fie de 10 . se va actiona asupra piulitelor de pe tija filetata montată între bârsă şi bara-suport a trupiţei.reglarea adâncimii de tăiere care se execută prin ridicarea sau coborârea axului vertical faţă de cadrul plugului. . In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arãturii în vederea mãruntirii bulgãrilor. obtinundu-se astfel o rotire a barsei in jurul surubului.reglarea distantei dintre axul discului si vârful ultimei trupite pentru a evita înfundãturile. care se ridică sau coboară în funcţie de adâncimea de lucru cerută. prin rotirea axului în suport. • pe terenurile afânate cilindrul de fortã se lasã pe pozitia .D. • pe terenurile compacte se lucreazã cu cilindrul de fortã în pozitia .20 mm. f) Reglarea cãlcâiului plazului se face prin ridicarea sau coborârea acestuia fatã de plaz.. Dacă dorim o patrundere mai redusa pentru lucru in soluri usoare trupita se va roti in sensul acelor de ceasornic (cand privim dinspre camp) si invers cand dorim o patrundere mai pronuntata pentru lucru in soluri grele. g) Reglarea pozitiei corecte la plug a grapei stelate se face prin deplasarea bridei de ghidare a lantului si fixarea ei în orificiile GRAPA CU DISCURI GD. . b) Reglarea lăţimii de lucru a primei trupiţe se realizeaza prin deplasarea axului cotit fata de cadrul plugului.4. afânarea la suprafatã a solului si distrugerea buruienilor. • cilindrul de fortã sã se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei grapei si cu fundul cilindrului la suportul cadrului. c) Reglarea adâncimii de lucru se face cu ajutorul rotii de sprijin. pentru a nu rãmâne o zonã nelucratã în mijlocul grapei. In functie de tendinta de patrundere a plugului in sol.reglarea distantei dintre planul vertical de tãiere al trupitei si al discului.. corespunzãtor adâncimii de lucru necesare). Pentru micşorarea lăţimii de lucru tija filetată se roteşte în sensul acelor de ceasornic. Reglarea lăţimii de lucru se face prin înşurubarea sau deşurubarea tijei filetate de la mecanismul de reglare a axului cotit. Sunt trei gradaţii imprimate pe bârsă care trebuie să coincidă cu gradaţia de pe barasuport a trupiţei.Reglaje la plug a) Reglarea orizontalităţii plugului se face cu ajutorul tirantului central şi a tiranţilor laterali de la ridicătorul hidraulic al tractorului.neutrã’’ (rotile grapei sunt ridicate permanent.flotant” (rotile grapei ruleazã permanent pe sol. d) Reglarea cuţitului disc constă din: . iar limitarea adâncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul boltului).

Reglaje a) Reglarea unghiului de atac. • sã se respecte reglajele si regulile de întretinere tehnicã. Reglarea pozitiei rotilor se efectueazã folosind bara limitatoare cu orificii de reglaj. apã în pneuri. Constã în slãbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor. d) Reglarea rãzuitoarelor. dupã care bolţul se introduce în unul din cele trei orificii în dreptul cãruia s-a adus bateria.• 410 mm. distanta între axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui sã fie de deplasarea grapei pe parcelã se face perpendicular pe directia arãturii. etc) • viteza maximã de deplasare în transport pe drumuri bune sã nu depãseascã 20 km/orã. • GRAPA CU COLTI REGLABILI 6 GCR . în momentul când s-a produs blocarea trenului de rulare sã se întrerupã circuitul uleiului în cilindrul de fortã. Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare. grapa sã aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoarã ridicare a pãrtii din fatã dacã grapa are tendinta de a se înfunda la bateriile din fatã. Se mai foloseste pentru grãpatul în primãvarã al semãnãturilor de cereale. care se regleazã la înãltimea doritã. Unghiul format de discuri cu directia de înaintare (unghiul de atac) la discuirea arãturilor afânate si lipsite de buruieni trebuie sã fie 12° sau 15°. prevãzutã la axa rotilor în care se introduce boltul cu mâner. mãruntirea si nivelarea solului înainte de semãnat. când terenul este foarte compact.7 Se utilizeazã pentru grãparea arãturilor în vederea mentinerii umezelii si pentru afânarea superficialã. Dupã efectuarea reglajului. Acest reglaj sã face scotând boltul cu mâner de la partea lateralã a bateriilor si deplasând manual bateria în pozitia necesarã (înainte sau înapoi). • pentru ca tractorul sã lucreze cu o patinare normalã (15 . • intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa în pozitie ridicatã.7 se vor respecta urmãtoarele conditii: • la grãparea arãturilor pentru spargerea crustei. ridicând sau coborând partea din fatã a grapei. Acest reglaj se executã cu ajutorul rotilor de rulare. astfel ca distanta între muchia lor activã si disc sã fie 3-4 mm. Condiţii optime de lucru Pentru o functionare corectã a masinii 6 GCR . c) Reglarea orizontalitãtii grapei.1. pentru a se mãri adâncimea de lucru. etc. Când terenul trebuie discuit de douã ori. prima discuire se face pe diagonalã sau în lungul brazdelor. • pentru o bunã nivelare a solului. sã 19 . când se lucreazã pe terenuri afânate). dupã grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau câmpuri de grapã cu colti.) pe platforme de tablã ale cadrului. se pot pune greutãti aditionale (saci cu nisip. In cazuri exceptionale. b) Reglarea adâncimii de lucru. afânãrii superficiale sau mãruntirea solului. iar la discuirea arãturilor tasate si îmburuienate trebuie sã fie 17°. al lucernei si al ierburilor.20%) se vor folosi mijloace de mãrire a aderentei (contragreutãţi la roţi. colierul opritor de pe tija cilindrului de fortã se deplaseazã astfel ca. al pãioaselor de toamnã. greutãti de beton. • în lucru. zãbrele.1. Greutãtile puse nu trebuie sã depãseascã 200 kg.

Apoi se strâng bridele si se îndoaie sigurantele de tablã peste piulite.se lucreze cu coltii dispusi perpendicular pe suprafata terenului sau chiar la un unghi de 110° (a doua diviziune de sus a sectorului dintat). adicã la un unghi de 5 . cu vârful spre înapoi.GS -1. • la lucrãrile de grãpat semãnãturile de pãioase coltii se înclinã înapoi la un unghi de 27°. se regleazã lungimea corespunzãtoare a cablurilor.2 este de 4 -7 km/h. Se regleazã coltii la 90° fatã de suprafata de sprijin planã. • deplasarea agregatului pe parcelã la grãpatul ogoarelor se face pe diagonalã. coltii se lasã culcati de-a lungul cadrului. Se face prin miscarea manetei cu zãvor în pozitia corespunzãtoare pe sectorul dintat. se potrivesc la lungimea activã a 105 mm coltii curbati. se poate lucra cu o înclinare a coltilor de 60 . apoi se coboarã fiecare colt pânã atinge suprafata de sprijin. • transportul grapei la locul de muncã se face numai în remorci. astfel ca fiecare câmp sã se sprijine de cei patru colti patinã de la extremitãti. grapa se poate transporta montatã cu coltii în pozitie paralelã cu cadrul. • când este cazul. se desfundã câmpurile grapei de resturi vegetale. • pe parcele cu diamensiuni reduse si pe terenuri accidentate grapa se poate folosi cu patru sau douã câmpuri. Lungimea exactã a celor trei perechi de cabluri. iar la grãpatul semãnãturilor de pãioase deplasarea se face perpendicular pe directia de semãnat. • viteza optimã de lucru a grapei 6 GCR .530 mm c) Reglarea unghiului de înclinare a coltilor. Se slãbesc bridele de prindere pe cadru a coltilor. Se slãbesc bridele de la capete.35° sau 45° (diviziunea a 3-a. ierburi sau alte plante bine dezvoltate sau consolidate în sol. • cablurile de tractiune pereche sã fie de lungime egalã si bine întinse.486 mm • cablu mijlociu = 2. • la grãpatul culturilor de lucernã. dupã care bridele se strâng puternic.90°. între parcele. a 4-a si a 5-a de pe sectorul dintat începând de jos în sus). Pe câmp. • lungimea activã a coltilor sã fie uniformã si de 105 mm.858 mm • cablul scurt (interior) = 1. Reglaje a) Reglarea lungimei active a coltilor. b) Reglarea lungimii cablurilor de tractiune. mãsuratã între ochiurile gãurilor de cuplare.1.2 Se utilizeazã în agregat cu tractorul U 650 si plug pentru mãruntirea bulgãrilor imediat în urma arãturii. Freza purtatã de tractor 20 . • când se urmãreste în special nivelarea terenului. Grapa stelatã . trebuie sã fie: • cablul lung (exterior) = 4. astfel ca cele douã sectiuni de cablu cuprinse între bride sã fie presate cu 1/3 din diametrul cablului.27° fatã de suprafata terenului.

• în timpul lucrului cultivatorul trebuie sã urmeze aceleaşi parcursuri pe care le-a fãcut semãnãtoarea.6 si CPU .5 mm). Condiţii optime de lucru: O funcţionare corectã a cultivatorului CPS .20 mm. Este o tehnologie modernã care înlãturã operatiunile de arat.SI CPPT . . dupã care tãişul acestora se ascute la polizor pânã la grosimea de 0. Cultivatorul purtat CPS .2 • cultivatorul pentru plante tehnice CPPT . • pentru prãşit sfeclã semãnatã cu SPC -9 • pentru cultivatie totalã şi afânarea solului. discuit.Freza cu rotor vertical lucreazã în agregat cu tractorul U 650. Lucreazã în agregat cu tractorul de 45 CP Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii frezei dupã directia de mers si perpendicular pe aceasta se obtine cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali. • pentru deschiderea de rigole în culturi irigate.6 face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii.5 mm si se cãleşte în apã pe o zonã de 15 . • sã se foloseascã organe active cu o lãţime de lucru normalã: a) pentru cuţite unilaterale = 165 mm 21 .Freze pentru prãsit legume FPL.100 cm. b) Reglarea adâncimii de lucru. iar pentru adâncimi mai mari de 16 cm se vor monta câte trei cuţite pentru fiecare secţie. • înãlţimea maximã a plantelor ce se pot prãşi cu CSP-6 nu trebuie sã depãşeascã 90 cm. se foloseste la pregãtirea patului germinatv. Se face cu ajutorul celor douã patine reglabile de la capetele axului frezei.6 se utilizeazã: • pentru prãşitul în culturi semãnate cu SPC 6 cu distanţa între rânduri 45 . Mai sunt: . . grãpat. buruieni sau alte corpuri strãine. • sã nu se lucreze cu sectiile înfundate cu pãmânt. • la praşila II-a si a III-a se vor folosi cuţite tip sãgeatã (mare sau micã).4. • la prasila I sã se foloseascã cuţit sãgeatã şi unilaterale spre rândurile de plante. • pentru afânarea solului la adâncimi pânã la 16 cm se folosesc câte patru cuţite daltã la fiecare sectie. CULTIVATOARE Face parte din categoria maşinilor pentru lucrãrile de întreţinere a culturilor şi sunt: • cultivatorul purtat CPS . Organele active se recondiţioneazã prin foraje dupã 8 . • pentru cultivatie totalã se folosesc cuţite tip sãgeatã mare şi sãgeatã micã sau sãgeatã mare şi unilaterale.Freza lateralã cu palpator destinatã pentru distrugerea buruienilor si afânarea solului în livezi pe rândurile de pomi.10 ore de lucru.4 cu care se executã lucrãri de întretinere a culturilor legumicole cu o talie de pânã la 40 cm. • sã nu se lucreze cu organe active neascuţite (lãţimea maximã admisã a tãişului este 1.4.Este destinatã pentru afânarea solului si distrugerea buruienilor.

Se realizeazã prin lungime sau scurtarea paralelogramului sectiei. Aceste utilaje vor lucra în agregat numai douã câte douã.40 mm).3 este destinat pregãtirii patului germinativ pentru semãnat. Montarea organelor active se face astfel ca sã se asigure zona de protectie a plantelor ( 80 .5 cm la prima prasilã. d) Reglarea ecartamentului rotilor tractorului se face astfel ca rotile sã calce exact pe axa de simetrie a suprafetei dintre rândurile de plante. fiecare din acestea putând lucra în agregat cu tãvãlugul inelar TI . Formarea agregatelor se face tinând seama de ordinea crescândã a gradului de prelucrare a solului realizat de fiecare utilaj: • vibrocultor + grapã cu colti. • nu se va manevra agregatul înapoi când organele active sunt în sol sau când terenul prezintã denivelãri mari.40 mm.b) c) d) • initiatã. Este un agregat complex format din trei utilaje: vibrocultor. • grapã cu colti + tãvãlug elicoidal. cea pentru cuţite sãgeatã micã = 220 mm pentru cuţite sãgeatã mare = 270 mm pentru cuţite dalte = 20 mm nu este admisã folosirea cutitelor la care lãtimea de lucru s-a micsorat cu 50 mm fatã de sã se respecte zona de protectie a plantelor de 80 . grapã cu colti si tãvãlug elicoidal. • COMBINATORUL CPGS .3. • sã se respecte regulile de întretinere tehnicã si tehnica securitãtii muncii. spargerea crustei. • viteza de lucru se stabileste în functie de stadiul de dezvoltare al culturii si de gradul de îmburuienare.170 mm si zona de acoperire a cutitelor de 20 . mãrindu-se progresiv la prasilele urmãtoare pânã la 8 . pentru a nu rãmâne buruieni netãiate. • întoarcerile la capete se vor face numai cu organele active ridicate. Tirantii verticali si tirantul central al ridicãtorului hidraulic se vor regla astfel încât sã se asigure lumina de transport si adâncimea de lucru necesarã. Se face individual pentru fiecare sectie asezând sub roata sectiei câte o calã de lemn cu înãltime mai micã cu 2 cm decât adâncimea de lucru necesarã si reglând cutitele pe verticalã astfel ca lama fiecãrui cutit sã atingã suprafata platformei pe care se gãseste cultivatorul. Adâncimea de lucru se regleazã la 4 . Bara pãtratã transversalã a cultivatorului trebuie sã aibe fata inferioarã paralelã cu solul. nivelarea si tasarea superficialã a solului. c) Reglarea orizontalitãtii sectiilor.10 cm b) Reglarea adâncimii de lucru. Cu combinatorul se realizeazã distrugerea buruienilor. Reglaje a) Reglarea asezãrii cutitelor pe lãtimea de lucru a cultivatorului asezat pe o platformã planã pe care se traseazã rândurile de plante si zonele de protectie.3 Combinatorul CPGS .05. Reglarea orizontalitãtii sectiilor se face cu cultivatorul lãsat în pozitia de lucru cu rotile sprijinite pe cale.170 mm) precum si zona de acoperire între cutite (20 . 22 . Reglarea distantei între cutite pe lãtimea de lucru se face în functie de lucrarea care se executã. mãruntirea.

corespunzãtoare fiecãrui îngrãşãmânt în funcţie de deschirea dozatorului. 23 . d) Reglarea organelor active ale vibrocultorului pe lãtimea de lucru a acesteia în scopul unei prelucrã mai active a solului. se face cu ajutorul unui tirant central ce apartine masinii si care are si rolul de a bloca pozitia pe orizontalã. se face prin rabatarea câmpurilor de grapã lateralã. prin intermediul surubului lung cu mâner.  sã se aleagã lungimi optime de parcele. trebuie sã se respecte urmãtoarele.  începerea lucrului şi punerea în funcţiune a maşinilor sã se facã numai dupã ce motorul tractorului are turaţia normalã.  umiditatea îngrãşãmintelor sã nu depãşeascã limitele: a) 15 % la superfosfat b) 4 % la azotat de amoniu c) 6 % la sare potasicã  diametrul maxim al granulelor sau particulelor de îngrãşãminte sã nu depãşeascã 7 mm  alimentarea maşinilor sã se facã cu îngrãşãmânt cernut. se face prin ridicarea sau coborârea rotilor trenului de rulare. se face prin deplasate pe cadru a bridelor de fixare. iar cu tractorul de 45 CP în varianta grapã + tãvãlug elicoidal Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii se face cu ajutorul tirantului central de la ridicãtorul hidraulic al tractorului: • pe directia de înaintare la primul utilaj se face cu ajutorul tirantului central al tractorului. • reglarea pe aceeasi directie a celei de a doua masinã din agregat. iar la capetele acestora sã se gãseascã îngrãşãmântul în saci. fatã de prima masinã. Condiţii optime de lucru Pentru ca masinile de împrãstiat îngrãsãminte sã funcţioneze în condiţii optime. e) Reglarea lãtimii pentru transport la grapa cu colti.vibrocultor + tãvãlug elicoidal In toate variantele combinatorul va lucra în agregat cu tractorul U 650. b) Reglarea adâncimii de lucru la cultivator. • MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE CHIMICE SI AMENDAMENTE Fertilizarea solului se face cu îngrãsãminte chimice (solide si lichide) si cu îngrãsãminte naturale (solide si lichide).  sã se pãstreze distanţa între douã treceri succesive egalã cu lãţimea de lucru efectivã. c) Reglarea presiunii de lucru pe sol la tãvãlugul elicoidal se face prin tensionarea arcurilor de la paralelogramele de sustinere. remorcã sau grãmezi. împreunã cu o parte din cadru la 90° în sus.

• se deplaseazã maşina pânã când roata motricã de transport executã 10 rotaţii. Se acceptã o diferenţã de maxim 5%. terenul pe care se împrãştie îngrãşãmintele sã nu prezinte denivelãri. se face prin schimbarea locului de cãdere a materialului pe suprafaţa discului de împrãştiere fatã de axa longitudinalã de simetrie a agregatului.6 m/s. • la capãtul posterior al transportului se pune un sac.000 Q = cantitatea de material (în kg) ce trebuie debitatã de cãtre maşinã în deplasarea ei în timpul probei.  maşinile lucreazã în condiţii normale când viteza vântului nu depãşeşte 5 . 24 . b) Reglarea poziţiei zonei de împrãştiere şi a uniformitãţii de împrãştiere a materialului se realizeazã prin: 1. • reglarea secţiunii de iesire a materialului din buncãr: Pentru primul reglaj se efectueazã prin alegerea şi montarea roţilor dinţate corespunzãtoare la transmisia intermediarã şi la transmisia finalã a transportului. se regleazã prin: • reglarea vitezei de deplasare a transportului. cristale sau praf. etc. Al doilea reglaj se executã prin fixarea şubãrului în dreptul diviziunii ce corespunde normei cerute la hectar. • se cupleazã mecanismul de transmitere a mişcãrii la transportor.n.3. înseamnã cã reglajul maşinii este corect. cu formula: Q = II D. pentru a se putea lucra cu viteze sporite de deplasare. sare. Dupã efectuare se face proba de debit a maşinii astfel: • se introduce în buncãrul maşinii o cantitate oarecare de material ce urmeazã sã fie împrãştiatã.) Reglaje: a) Reglarea debitului. a materialelor ce se administreazã pe şoselele acoperite cu polei (nisip. D = diametrul dinamic al roţii motrice de transport (în m) n = numãr de roţatii fãcute de roata de transport în timpul probei l = lãţimea efectivã de împrãştiere corespunzãtoare materialului cu care s-a fãcut probã.1. organice sub formã de mraniţã. Maşina de mare capacitate MA . • se face un semn pe roata motricã de transport a maşinii pentru a putea numãra învârtiturile pe care le face. N = cantitatea de material ce trebuie datã la hectar (kg/ha) Dacã rezultatul obţinut prin cântãrire este egal cu cel rezultat din calcul. utilizatã la împrãştierea îngrãşãmintelor chimice sub formã de granule. N (kg) 10. pentru a putea colecta materialul debitat de acesta. iar rezultatul se comparã cu cel din calcul. Reglarea poziţiei jgheabului de conducere a materialului pe discul de împrãştiere. Jgheabul are douã poziţii caracteristice: • pozitia normalã.5 lucreazã în agregat cu tractoarele U 650 (U 651) la: • transportul şi împrãştierea îngrãşãmintelor minerale şi a amendamentelor sub formã de piatrã de var mãcinat. • se cântãreşte materialul colectat în sac.

Orizontalitatea discului şi a transportorului maşinii se asigurã prin ridicarea sau coborârea barei de tracţiune a tractorului. • viteza de lucru sã fie 5 .21. • semãnãtoare SPC .8 km/h. 2. pentru granule + 7°) Reglarea transportului constã din: • reglarea întinderii normale a lanţului. Metoda de deplasare a agregatului este . • reglarea poziţiei transportului faţã de axa longitudinalã de simetrie a buncãrului masinii. fãrã resturi vegetale şi bine nivelat.30 m se opreşte şi se mãsoarã lãţimea fâşiilor împrãştiate de o parte şi de alta a liniei marcate. cât şi uniformitatea de disţribuire a materialului pe suprafaţa zonei de împrãştiere. Lãţimile trebuie sã fie egale pentru un rulaj corect. • asigurarea paralelismului cu solul a discului de împrãştiere. în funcţie de starea terenului. prevãzute în acest scop la tamburul pe care ruleazã lanţul transportor în partea anterioarã. SPC . MIG . SPC . SUP .este o maşinã de împrãştiat gunoi de grajd care lucreazã în agregat cu tractorul U 650. d) Reglarea poziţiei maşinii faţã de sol. SUP . c) Poziţia paletelor pe suprafaţa discului se poate regla continuu între + 7° (pentru particule mici 7° . Reglarea poziţiei paletelor pe suprafaţa discului influenteazã atât poziţia zonei de împrãştiere.31. Trebuie evitat lucru maşinii cu scutul închis.12. scutul metalic se aduce în poziţie de lucru prin fixarea manetei de rotire a acesteia în suportul de pe pantele anterioare al buncãrului. b) reglarea directiei de împrãştiere. MIC 1.de var mãcinatã. • o poziţie inversã utilizatã obligatoriu la împrãştierea amendamentelor sub formã de piatrã MAŞINI DE SEMANAT (în rânduri şi în cuiburi) Pentru semãnat şi plantat se folosesc urmãtoarele maşini: • semãnãtoare SUP . e) Reglarea poziţiei de lucru a scutului metalic din interiorul buncãrului înainte de alimentarea masinii. . trebuie sã asigure uniformitatea repartizãrii îngrãşãmintelor faţã de axa longitudinalã a agregatului şi se procedeazã astfel: • se deschide agregatul în poziţie de lucru pe un teren plan pe care se traseazã o linie dreaptã de 75 .5 .6.48.în suveicã’’ cu întoarceri la capete sub formã de buclã. • se acţioneazã maşina în timp de tractorul se deplaseazã cu o vitezã de 5 km/h • se parcurge o distanţã de 25 .100 mm • se deschide dozatorul corespunzãtor normei. Condiţii optime de lucru O bunã funcţionare a acestor maşini face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii: • terenul pentru semãnat sã fie bine mãrunţit.este o maşinã purtatã în spatele tractorului u 650 Reglaje: a) Reglarea poziţiei de lucru constã în: • asigurarea înãlţimii de 800 mm faţã de sol a discului de împrãştiere. Reglajele se executã cu ajutorul a douã suruburi.. 25 .8.

d) Reglarea adancimii la semãnat.. 15 randuri – 25 cm. Semanatoarea universala purtata SUP-21 Este destinata semanatului de legume si ierburi pe terenuri de ses si pentru paioase pe terenuri in pante. a cãror grosime trebuie sã fie cu 2-3 cm. h) Proba semãnãtorii constã in cantãrirea semintelor cãzute prin cele 15 tuburi din dreapta a semãnãtorii. Dupã ce toate brãzdele au atins suprafata solului si lanturile de ridicare sunt intinse.. De asemenea. L = A/2 + a in care: A = distanta intre centrele brãzdarelor marginale. Se aseazã sub rotile semanatorii si sub piciorul rabatabil cale de lemn. care nu trebuie sã depãseascã 1600 mm. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 si U-445.• sacii cu sãmântã pentru alimentare sã fie lãsaţi la capetele parcelei la distanţã bine stabilitã. dupã ce s-a invârtit cu mâna de 14 ori roata dreaptã de transport (cele 14 invârtituri reprezintã o suprafatã de 100 m² semãnatã cu cele 15 brãzdare). ale subarelor de la rozetele de distributie si a celor doua manete de la cutia de viteze. • sã nu se facã întoarceri la capete sau sã se manevreze înapoi semãnãtoarea cu brăzdele lãsate în sol. Se va cântãri separat pentru fiecare brazdar verificandu-se astfel si uniformitatea. scormonitorii sã coboare cu varful cu 20mm. lungimea marcatorului va fi. Reglarea asemanatoare cu SUP-29. SEMANATOAREA UNIVERSALA SUP-29 Este destinata pentru semanatul cerealelor paioase Reglaje a) Reglarea orizontalitatii masinii se realizeaza prin ridicarea sau coborarea punctului de cuplare a triunghiului de tractiune cu ajutorul barei tractorului. in functie de ecartamentul rotilor din spate. ale tractorului. in pozitiile arãtate in indicatorul de pe semãnãtoare pentru fiecare sãmantã in parte. b) Asezarea brãzdelor pe bara suport se face prin cuplarea brãzdelor la distanta necesarã (29 randuri – 12. Dacã brãzdele nu pãtrund la adancimea reglatã.. Dacã norma nu corespunde cu cerintele agrotehnice se refac reglajele si se face din nou proba. In plan vertical se realizeazã prin rotirea suportului scormonitorului pe bara de fixare astfel ca atunci cand brãzdele sunt lãsate in pozitie de lucru. g) Reglarea debitului semãnãtorii constã in fixarea fundurilor mobile.. sub nivelul varfului brãzdelor.B/2 + a Cand urma lãsatã de macator se urmãreste dupã busonul radiatorului. 24 randuri –15 cm.5 cm. c) Reglarea scormonitorilor. Reglarea in plan orizontal constã in stabilirea distantei de 160 mm intre cei doi scormonitori ai fiecãrei perechi. a = distanta intre douã randuri. Constã in fixarea acestora la distante de 1 – 1. mai micã decat adancimea de semãnat. Toti cilindrii canelati trebuie introdusi in casetele lor cu aceiasi lungime. se utilizeazã greutãti suplimentare pe fiecare brãzdar. b = ecartamentul rotilor din fatã ale tractorului. 6 randuri – 60(70) cm.5 mm. Cand urma lãsatã de marcator se urmãreste cu rotile tractorului. se reglezã distantã intre cele douã perechi de scormonitori. e) Reglarea lungimii marcatoarelor. lungimea marcatorului va fi: L =A/2 . • sã nu se aseze pe semãnãtoare saci cu sãmânţã de rezervã. 8 randuri – 45(50) cm. pe pintenii distribuitorului. • sã se respecte regulile de întreţinere tehnicã a maşinilor. f) Reglarea fundurilor mobile. Cantitatea rezultatã dupã cele 14 invartituri se inmulteste cu 100 si se aflã norma pentru un hectar. aceasta putanduse corecta prin scoaterea sau adaugarea de rondele. se scurcircuiteazã uleiul din cilindrul de fortã al semãnãtorii cu ajutorul opritirului de pe tija pistonului. 26 .

Mecanismul de actionare se regleaza astfel : .exhaustorul trebuie sa fie in pozitie verticala. de Diametrul 70 80 rand (cm) de antrenare orificii orificiilor(mm lui distribuitor ) 14 14 16 14 5. .6 27. . cm boabe pe Pe axul discu.montarea sectiilor de semanat la bara suport a semanatorii. de dinti al rotilor de lant ha. soia. Sub rotile de sprijin ale semanatorii se aseaza cale de lemn cu o grosime mai mica de 2 cm decat adancimea de semanat necesara . pepeni. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 pe 6 randuri pe terenuri orinzontale si pe 4 randuri pe terenuri cu pante pana la 12°. a semintelor de porumb.Pe axul rotii Nr. . Numarul de plante la hectar impus de cerintele agrotehnice depinde de distanta intre randuri. b) Reglarea adincimii de lucru se face pe o platforma orizontala .semanatul bob cu bob. de distanta intre plante pe rand si de numarul de boabe semanate in cuib. Modificarea adancimii de lucru se poate face prin: . mentionand parghiile in lacasul de ghidare in pozitiea inferioara . castraveti si seminte care au aceiasi forma si dimensiune. fasole.prin gaurirea discurilor oarbe cu orificii speciale se poate semana: canepa. .semanatul de precizie a cate doua boabe in cuib a semintelor de porumb. . coriandru. d) Reglarea marcatoarelor de urma si a mecanismului de actionare a acestora. .5 5. Reglaje a) Reglarea distantei intre randuri se face prin modificarea pozitiei sectiilor de semanat pe bara patrata a masinii . .fixarea barei suport la rama exaustorului. se va reface numai reglajul lungimii cablului .5 5.5 5.7 28. REGLAJELE SECTIILOR DE SEMSNAT LA PRINCIPALELE CULTURI PRASITOARE SPC – 4 – 6 – 8 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Densitatea semintelor la Distanta Nr.5 43000 48000 50000 52000 37600 42000 43750 45500 27 . sorg. fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali a ridicatorului hidraulic.SEMANATOAREA DE PRECIZIE SPC-6 Cu semanatoarea SPC-6 se pot executa: . .In cazul in care marcatorul nu atinge solul suficient.5 30 30 30 30 9 10 9 11 32. in pozitie superioara sau inferioara . c) Reglarea distribuirii semintelor. in pozitia superioara sau inferioara .se coboara masina si se verifica reglajul .se ridica semanatoarea cu ridicatorul hidraulic in pozitie maxima permisa de acesta . rocin.6 29.folosirea brazdelor mici cu talpa limitatoare a adancimii de lucru .concomitent cu semanatul se poate administra ingrasamiminte chimice in benzi sau in toata suprafata.pentru distanta medie intre Cultura intre randuri.modificarea pozitiei rotilor de sprijin fata de bara suport .se ridica manual marcatorul intr-o pozitie putin inclinata fata de planul orizontal si se regleaza lungimea cablului marcatorului . floarea soarelui. iar bara patrata in pozitie orizontala. floarea soarelui. La coborarea masinii . tomate si alte seminte mici cu dimensiuni asemanatoare.se fixeaza lanturile parghiilor cu role la punctele de pe bara suport. . etc. Lungimea marcatoarelor se determina cu aceleasi relatie ca la SU -29 . Distanta intre plante pe rand si numarul de boabe in cuib este in functie de numarul de orificii de pe discul distribuitor si de raportul de transmitere a miscarii la disccul distribuitor .

7 6.9 6.5 2.3 - 54500 58000 59500 65000 66500 72000 75000 77000 82500 43000 48000 50000 52000 54500 58000 595000 65000 66500 72000 77000 82000 47500 50500 52000 56500 58000 63000 65000 67000 72000 37600 42000 43750 45500 47500 50500 52000 56500 58000 63000 67000 72000 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Nr.5 12.5 4.2 24.2 9.8 7.6 27.0 2.5 5.Porumb Floarea Soarelui 16 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 5.2 5.5 2.0 5.8 18.0 2.0 9.1 5.5 4.6 7.5 5.5 5.0 2.5 5.5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 30 22 30 22 22 22 22 30 22 30 30 30 30 30 22 30 22 22 22 30 22 10 9 11 10 9 11 10 16 11 9 10 9 11 10 9 11 10 9 11 16 11 26.6 Densitatea semintelor la ha.7 28.5 5.0 18.5 26.6 29. cm 45 397000 290000 273000 243000 224000 201000 181000 165000 332000 358000 398000 444000 504000 542000 570000 288596 322057 331672 336696 364295 404036 - 50 357000 261000 245700 218700 201600 180900 162900 148500 298000 322000 356000 400000 454000 488000 512000 259736 289851 298505 303264 327865 363632 161000 176400 197400 221000 247800 260000 357000 70 185525 207036 213217 216617 234189 259637 115000 126000 141000 158000 177000 186000 255000 Sfecla de Zahar Monogerma biologic Sfecla zahar slefuita de Soia Fasole MASINI DE PLANTAT Masina de plantat rasaduri MPR -5 In agregat cu tractorul L-400 poate executa plantarea rasadurilor de rosii.0 21.6 24.pe teren plan sau modelat si concomitent cu plantarea se face si udarea fiecarui rasad .6 5.3 13.5 5.0 7.9 11.2 24.5 2.pentru distanta medie intre randuri.0 22.5 2.7 5.5 4.0 5. de dinti al rotilor de lant Cultura Nr.0 21.5 11.2 9. Conditii optime de lucru Pentu o buna functionare a masinii MPR -5.8 19. ardei.0 4.5 6.0 5.5 4.5 19.5 17.5 4.5 2.5 5. etc.5 19. de orificii 34 34 34 34 34 34 34 34 68 68 68 68 68 68 68 40 50 50 40 50 50 34 34 34 34 34 34 34 Diametrul orificiilor(mm ) 2.7 6.0 5.5 5.4 4.0 3.3 32.0 2.0 5..5 2.0 2.0 Pe axul discu-lui distribuitor 22 30 22 22 22 30 30 30 30 30 30 22 22 22 30 22 22 30 30 22 22 30 30 22 22 22 30 22 Pe axul rotii de antrenare 16 16 11 10 9 11 10 9 9 10 11 9 10 11 16 10 9 11 16 10 11 10 11 9 10 11 16 16 Distanta intre boabe pe rand (cm) 5.6 8.5 17.0 2. varza. vinete.6 6.0 5.0 8.0 22.3 10.0 2. se cer urmatoarele conditii : 28 .0 12.6 24.0 2.5 4.5 5.7 6.

. a) Reglarea distantei intre plante pe rand se face prin folosirea rapoartelor de transmisie.aparatul pentru tratat seminte POR -55 . cu lungimea 15 -30 cm si grosimea de 4 -7 mm . Cerinte agrotehnice ale lucrarii O lucrare buna de calitate se executa cu respectarea urmatoarelor cerinte agrotehnice : . .5 APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORI LOR Mecanizarea procesului de combatere a bolilor si daunatorilor la culturile agicole se efectueaza cu o serie de masini si aparate cum sunt : . .terenul sa fie afanat pana la adancimea minim 15 cm. . Apa-ratul de plantare se regleaza prin deplasarea camei de ghidare a placutelor Echipamentul de plantarea cartofilor Se monteaza pe cadrul masinii MPR -5 in locul sectiilorde plantat rasaduri . sa fie fara resturi vegetale.placutele se vor inlocui cu altele noi .uniformitatea la prafuire sa fie minim 80% .muncitorii ce deservesc masina sa fie instruiti.tratamentele sa se faca intr-un timp cat mai scurt .uniformitatea la stropire sa fie minim 70% . iar bulgarii cu diametrul de 5 cm sa fie in procent de maxim 10% .9 mm.aparat de stropit carosabil AC-1 .sa se respecte normele de substanta prescrise pentru diferite tratamente . c) Reglarea distantei intre randuri se face prin deplasarea pe cadrul masinii a sectiilor de plantare . Reglajele sunt identice ca la plantarea rasadurilor Pentru plantarea cartofilor se foloseste si masina 4 –BP – 62. .aparate de stropit AS -1.sa nu se produca spargerea semintelor in timpul tratarii .aparat de prafuit AP -V .sa nu se produca vatamarea culturilor ce se trateaza . . b) Reglarea adancimiide plantare se efectueaza prin ridicarea suportilor celor doua roti de sprijin si masurarea distantei dintre suprafata solului si obada rotilor care trebuie sa fie egala cu adancimea de plantare mai putin 3 cm(afanarea solului ). . . Reglaje a) Reglarea orizontalitatii se face cu ajutorul tirantilor laterali si central . ce se obtin prin inlocuirea rotilor dintate ale mecanismului de transmitere . ..masina de tratat seminte MTS -1 In afara de aceste masini se utilizeaza si aviatia .terenurile pe care se lucreaza sa fie cat mai bine nivelate . .rasadul folosit sa fie uniform.sa se aseze rasadul pe discul distribuitor in dreptul reperului de pe placuta de prindere cu radacina in sus in afara discului 7 -8 cm .diametrul picaturilor maxim 0. AS -16 .masina de stropit si prafuit MSPC -300 .AS -14. . sa nu se schimbe si sa aibe o greutate medie de 60 kg. . e) Reglarea aparatului de plantare se face pentru a evita strivirea plantelor intre disc si placuta . Conditii optime de lucru Pentru o buna functionare a acestor masini se cere indeplinirea urmatoarelor conditii : . . . 29 .in cazul in care de pe placutele de prindere se dislipesc stratul de burete .

Masina pentru stropit si prafuit MSPC -380 Este destinata pentru executarea tratamentelor la vii. Daca se executa stropitul intr-o cultura slab dezvoltata tevile pentru lichid se rotesc astfel incat capetele de pulverizare sa dea jeturi verticale de sus in jos . de presiunea de lucru. . . e) Reglarea supapei de siguranta . ramura activa care devine libera face o sageata de peste 3-5 mm . Masina pentru stropit si prafuit MSPU -960 Este destinata pentru combaterea bolilor si daunatorilor prin stropire si prafuire umeda .. d) Reglarea debitului de lichid si praf.5 m/s.in culturile de camp. Normele de lichid sunt in functie de viteza de deplasare a agregatului.6m ( indiferent de sistemul de sustinere a vitei ) si in plantatiile de pomi cu distanta intre randuri de 4 -10 m si inaltimea 30 . diametrul duzelor de pulverizare si tipul dispozitivului de stropit .la alimentarea cu lichid trebuie sa se asigure filtrarea lichidului inainte de a ajunge in rezervor . b) Reglarea pozitiei dispozitivelor de lucru trebuie orientate astfel ca jetul de picaturi sau praf sa asigure un tratament cat mai uniform. cu mana.sa se cunoasca si sa se respecte masurile de protectie a muncii.in gradinile de legume si zarzavat si pentru diferite dezinfectii . . . cu distanta intre randuri de 1. Masina de lucru sa fie orizontala . Reglaje a) Reglarea pozitiei masinii pe tractor .lucrarile de prafuire se vor efectua pe cat posibil dimineata devreme sau seara tarziu cand inceteaza curentii ascendenti. c) Reglarea intinderii curelelor trapezoidale si a lantului .la stropitul de iarna nu este bine sa se lucreze sub temperatura de 5º C. Pozitia dispozitivului de pulverizare se regleaza in plan vertical cu ajutorul cablurilor de suspendare. Pentru culturile bine dezvoltate capetele de pulverizare se orienteaza catre inapoi . legume si plante tehnice .nu este permis sa se lucreze fara manometre sau cu. .In apasarea cu degetul mare pe fiecare ramura a curelelor trapezoidale. La prafuirea umeda capetele de pulverizare se orienteaza catre inainte daca vantul are viteza sub 2 m/s si catre inapoi daca vantul depaseste aceasta viteza . Lantul este corect intins. Reglarea debitului de praf se realizeaza prin fixarea manetei de reglare la una din cele noua pozitii pe care le poate ocupa . cand masina este echipata atat cu dispozitiv pentru vii (diuze tip ciuperca cu diametrul de 4 mm ).6-3. Aparatul de stropit carosabil AC-1 Este destinat pentru stropitul pomilor plantati in terenuri accidentate si pe parcele mici .In inaltimea de la sol la cadru trebuie sa fie de minim 300 mm. .sa se respecte regulile de intretinere tehnica a masinilor . intrucat pe vant cu intensitate mai mare de 3.cat si in vii si livezi . Intinderea curelelor trapezoidale si a lantului se realizeaza cu ajutorul suruburilor intinzatoare . in vii si livezi cu distanta intre randuri la care celelalte mijloace nu pot fi folosite .directia de deplasare a masinilor in timpul lucrului trebuie sa fie perpendicular pe directia vantului .Se efectueaza prin strangerea piulitei arcului supapei pana cand manometrul indica presiunea de 12 kgf/cm. astfel ca extremitatile rampelor sa fie cu 10 -150cm mai sus decat capetele de la imbinarea cu manson de cauciuc . atunci cand prin inversarea sensului de rotatie. manometre defecte . Aparatul de prafuit AP-V Se utilizeaza pe parcele mici in culturile de camp . acestea trebuie sa aiba o sageata de 25 mm.alimentarea cu substante sub forma de praf sa se faca numai din saci inchisi si pastrati in conditii corespunzatoare . .fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantilor . Este purtat de om si actionat manual .pentru izolarea focarelor.uniformitatea repartitiei prafului este necorespunzatoare .solutia ce se distribuie sa fie cat mai omogena .

Principalele reglaje ale combinei de siloz sunt : 31 . la capetele cursei mijlocul lamei cutitului trebuie sa cada pe mijlocul degetului cu o abatere de + 2 mm). b) Reglarea pozitiei cursei cutitului fata de degete ( conditia optima. . . d) Reglarea asezarii degetelor in acelasi plan (se verifica contra placi si la varful degetelor cu sfoara bine intinsa ).la furaje cultivate si 3 -6 cm .se foloseste combina de siloz CSU . iar la brazdele de fan tasate si plouate degetele trebuie sa atinga suprafata solului .masina lucreaza normal pana la o viteza a vantului de 3.se face cu ajutorul mecanismului cu surub .65 pentru tractorul U 650 . Masina se poate folosi si la culturilor de camp.cositoare purtata CPM -2.1 . b) Reglarea inaltimii de incarcare .grebla rotativa GR -4. iar prin adaptare unei aparatori de vant la capatul de sus al elevatorului se poate lucra pana la viteza vantului de 5 m/s . Principalele reglaje ale masinii sunt : a) Reglarea inaltimii degetelor fata de sol se efectueaza cu ajutorul mecanismelor cu surub a celor doua roti mici. .cositoare CP -40 pentru tractor U 445. se poate face prin insurubarea suportului mobil in suportul cositorii (la CP -2. astfel ca la brazdele afanate degetele sa fie la 2 cm . se indoaie degetele cu o parghie sau prin ciocanire . Strangerea furajelor se face cu combina CAF .2 Este destionata sa adune si sa incarce fan in remorci .greble GA-2.2.ecartamentul tractorului sa fie minim 1600 mm . e) Reglarea jocului lateral al cutitului ( jocul maxim 1. Lucreaza in agregat cu tractoarele U 445 si U 650 .la fanete naturale ) se realizeaza prin ridicarea sau coborarea patinelor sau prin inclinarea barei de taiere . legume si plante tehnice.trebuie sa se tina seama ca : . In afara acestor reglaje ca exploatarea agregatului sa se faca normal .2 .de actionare a cablului . MASINA DE ADUNAT SI INCARCAT FURAJE MA-1. pentru prafuirea umeda . MASINI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE Mecanizarea recoltarii furajelor pentru fan se face cu ajutorul urmatoarelor masini : .5 m/s . c) Reglarea intinderii lantului transportor se face cu ajutorul suruburilor lagarelor de la axul superior al transportorului . CP -65 ).1 si GRA .masina de adunat si incarcat furaje MA -1. c) Reglarea jocul vertical intre lamele cutitului si contra placilor degetelor ( jocul sa fie de 0. .motocositoarea CP -6 .de la suprafata solului.1 . se deplaseaza placile de ghidare in orificiile dreptunghiulare .asezarea materialului in remorca sa se faca decatre 3 -4 muncitori . Ea poate fi echipata cu dispozitiv pentru recoltarea ierboaselor (EI ) si dispozitive de recoltat porumb de pe un rand (EP -1 ) sau pe toate randurile ( EP -2 ).pomilor pana la 20 m.2 . se face prin reglarea ghidajelor cutitului si indoirea placilor de presiune sau cu ajutorul saibelor de reglaj sub placile de presiune . .5 mm ).3 cu tractiune animala . MASINI PENTRU RECOLTAREA FURAJELOR SILOZ Pentru recoltarea furajelor destinate insilozarii . . mm ) . Reglajele cositorilor sunt simple si anume : a) Reglarea inaltimii de taiere ( 6 -8 cm .1 si CP -2.CP -40.cositoare CPS .

b) Reglarea lungimii tocaturii. actionata prin cablu de la tractor .recoltarea culturilor de floarea-soarelui .8 m .executa taierea. d) Dispozitiv de ascutire . c) Reglarea conductei mobile a deflectorului se face prin rotirea conductei mobile de la mecanismul cu manivela .acolo unde este plantat elevatorul central ( 4 ) al hede-rului. Reglarea se face prin deplasarea rotilor cu suport din bridele de fixare pe cadrul patrat .recoltarea orezului . Impuritatile si spicele care nu au putut trece prin sita inferioara la melc ( 13 ) ajung la capatul sitei inferioare. trec prin contrabatator ( 6 ) ( gratar ) pe un transportor oscilant (8 ). . fiind preluate de un melc recuperare ( 19 ) care le readuce la buncar ( 5 ).recoltarea porumbului sub forma de boabe cu taierea tulpinelor (recoltarea integrala ) . care preia plantele secerate si le duce la aparatul de trierat ( 5 ). 32 . are loc o separare a boabelor de restul impuritatilor . cel putin 85% din tocatura. . . MASINI PENTRU RECOLTAT CEREALE PAIOASE Pentru recoltarea cerealelor paioase ajunse la maturitate se folosesc combinele tractate C . A T E N T I E :. Pentru recoltarea altor culturi . Reglarea se face cu ajutorul cilindrului hidraulic prin lungirea sau scurtarea parghiei cu manson de la placa triunghiului de tractiune si prin modificarea suportului rotilor .tocarea tulpinilor de plante . Dupa curatirea I. Combina CA . fie prin deschizatura jgheabului melcului . treieratul.intre 1si 5 cm .6 m .Ele se utilizeaza si la recoltatul direct din lan .2 -0. unde cad in jgheab. d) Reglarea presiunii arcului de la tamburele de alimentare se face prin strangerea suruburilor de la arcurile tamburului . Fluxul tehnologic Combina autopropulsata inaintand in lan ( fig 2 ) taie tulpinele plantelor prin forfecare cu aparatul de taiere (1). In acest scop combina este prevazuta cu 3 echipamente de lucru si un dispozitiv de ascutire a cutitelor tobei de tocare .a) Reglarea inaltimii de taiere . c) Echipament de recoltat porumb siloz pe trei randuri de 0.recoltarea fasolei si soia . care le dirijeaza la curatirea I. b) Echipament de adunat din brazda cu latimea de lucru de 1. . .la furajele ierboase si 7-10 cm la porumb . a) Echipament pentru recoltat ierboase direct din lan cu o latime de lucru de 3. la decorticator ( grohaitor ) ( 16 ) si apoi la curatirea a II . boabele ajung la un melc transportor (13 ) la curatirea a doua. Turatia tobei este 1550 rotatii/minut la porumb si 1430 rot/min la ierboase. recoltarea putandu-se efectua in conditii de ses si pe panta la 10 %. Combina autopropulsata executa concomitent seceratul.SEMA 140 . la comanda separata combina se livreaza cu o serie de echipamente specializate care montate la combina asigura adaptarea acesteia pentru executia urmatoarelor lucrari : . Se realizeaza prin reglarea distantei intre cutit si contracutit la 0. e) Reglarea ecartamentului rotilor masinii . iar rabotorul (2 ) le culca pe melcul de alimentare ( 3 ) care le transporta de la extremitatile platformei aparatului de taiere spre mijlocul ei .iar la porumb la dublul distantei dintre doua randuri .Utilizarea echipamentelor speciale se face numai dupa ce s-a consultat notita tehnica a acestora . .la recoltatul semincerelor de ierburi si a florii soarelui. unde impartit in doua categorii cu circuite diferite si anume : Boabele cu impuritati de dimensiuni mici si chiar paie tocate.1 si C-3 si combina autopropulsate C -12 . Lungimea tocaturii sa fie cat mai mica . unde printr-un sistem de cernere pe site (9). prin intermediul a doua plane ( 12 ) inclinate . de unde boabele sunt preluate de un elevator si transportate in buncar ( 18 ) . curatirea boabelor si colectarea lor intr-un buncar .recoltarea porumbului sub forma de stuleti depanusati fara taierea tulpinelor .La ierboase ecartamentul este 1400 mm. combinat cu actiunea unui curent de aer ( 11 ) . Inaltimea de taiere trebuie reglata la 3 -7 cm .4 cm penru ierboase.8 m .recoltarea porumbului sub forma de boabe cu lasarea tulpinelor netaiate .8 cm pentru porumb si 1 -1. adunatul si incarcatul masei tocate in mijlocul de transport . Distanta de aruncare in remorca se realizeaza prin pozitia clapetei.din brazda sau la stationar .

un rabotor pe platforma de taiere. 2) Reglajul aparatul de taiere consta din urmatoarele operatii : a) alinierea placutelor contrataietoare se obtine prin lovituri de ciocan pe degete pentru ridicarea sau coborarea lor.Dupa iesirea paielor din aparatul de treierat. Reglajul inaltimii de taiere minima se face in functie de tipul culturii si de felul terenului . Acest reglaj se face prin doi cilindrii hidraulici cu simplu efect montati de o parte si de alta a cadrului rabotorului si comandat de o maneta ce se afla la axul volanului . b) Reglajul pozitiei rabatorului in plan vertical. un melc transportor cu spire dreapta stanga si deget escamatabil. a) reglajul distantei dintre melcul transportor si jgheabul platformei de taiere . Descriere si reglaje A . Aceasta distanta trebuie sa aibe valoare de 3 -5 mm . Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare in cazul culturilor dense si cu plante lungi si mai mica pentru culturi rare si cu plante scurte sau in cazul taierii inalte . 3) Reglajul melcului transportor . c) Reglajul turatiei rabatorului se face cu ajutorul variatorului de turatie comandat de o manivela din cabina ( pentru marirea turatiei se roteste manivela in sensul acelor de ceasornic . de tipul cu excentric ajuta la asezarea plantelor taiate pe melcul trasportor . 33 . Hederul se compune dintr-o platforma de taiere care are montat in parte din fata un aparat de taiere format din degete cu placute contrataietoare si un cutit cu miscare alternativa. b) Reglajul distantei dintre varfurile degetelor escamotabile al melcului transportor si fundul jgheabului . 4) Reglajele rabatorului a) Reglajul pozitiei rabatorului in plan orizontal (mai inainte sau mai inapoi fata de aparatul de taiere ) se realizeaza cu ajutorul unui cilindru cu dublu efect comandat de pedala . contrabatatorul (7 ) arunca pe un scuturator cu 4 caisori ( 21 ) care transporta paiele spre spatele combinei depunandu-le in brazda pe sol . Reglajul consta in rotirea parghiei de pe partealateral dreapta a platformei de taiere . b) eliminarea jocului dintre placutele taietoare ale cutitului si placutele contrataietoare ale degetelor se obtine dand usoare lovituri de ciocan pe ghidajul superior al cutitului . Reglaje 1) Reglajul inaltimii de taiere se face prin ridicarea sau coborarea hederului cu ajutorul a doi cilindrii hidraulici cu simplu efect .iar pentru micso-rarea turatiei invers ) . Reglajul se face actionand asupra intinzatoarelor melcului transportor asezate pe ambele parti laterale ale hederului . astfel ca toate placutele contrataietoare sa fie in acelasi plan .

34 .

Transportorul oscilant Este montant sub contrabatator si este format dintr-o tabla cu aceiasi latime ca a contrabatatorului . Contrabatatorul Este o constructie de vergele cu sectiune circulara . Distanta medie pentru recoltarea cerealelor este de 16 mm la intrare si 3 mm la iesire . pentru micsorare invers). B. In functie de cultura se va alege turatia optima a batatorului . Procesul de treier ( batere ) al plantelor se face la trecerea acestora prin spatiul dintre batator si contrabatator . El primeste miscarea de la postbatator printr-un variator de turatie cu doua curele trapezoidale .Batoza combinei se compune din : batatorul. manivela se roteste in sensul acelor de ceasornic. paletele si ghearelor sa coboare sub nivelul cutitului.la recoltarea normala axul rabatorului trebuie sa fie in fata aparatului de taiere cu câţiva centi-metri. iar una prea mica duce la spice netreierate .este absolut necesar a se insemna pozitia ei. scuturatorul. d) Reglajul pozitiei paletelor si a dintilor rabatorului se face prin rotirea sistemului excentric de comanda a axului rabatorului .Domeniul de variatie al turatiei este intre 400 si 1250 rot/min . curatirea I si ventilatorul respectiv.la o recolta culcata si rascolita de vant axul rabatorului va fi comlet in fata. transportorul oscilant. Reglaje 1) Reglajul turatiei batatorului se face cu ajutorul unei manivele care comanda variatorul de turatie ( pentru marire. iar dupa montare batatorul se va echilibra din nou static. postbatatorul. Boabele treierate. Reglajele consta in reglarea intinderii curelei late (in cazul unei intinderi slabe apar patinari care duc la infundarea aparatului de treier si la distrugerea cerealelor ) . cureaua se poate distruge datorita unei patinari insuficiente pe roata de curea .Turatia rabatorului este intre 16 si 52 rot/min . Reglajele se fac in urmatoarele conditii : . . iar viteza periferica a paletelor si ghearelor sa fie superioara vitezei de inaintare a combinei dar nu cu valori mari. diverse transportoare (melci si elevatoare ) . Atunci cand decuplam batoza iar cureaua lata este prea intinsa. pleava si toate paiele scurte trecand prin contrabatator. iar la viteza inferioara celei de inaintare paletele permit indoirea spicelor spre inainte si provoaca netaierea lor de cutit si rezulta pierdere : .Daca se demonteaza o sina . Reglajul contrabatatorului Acest reglaj se reduce la variatia distantei dintre el si batator atatlaintrarea materialului cat si la iesirea lui . Batatorul este tipul cu sine montate pe 4 rozete din care extremitatile sunt fixate pe axul batatorului . Turatia batatorului se poate urmarii pe turamentul de la tabloul de bord al cabinei . Postbatatorul Este un subansamblu montat in spatele batatorului care are rolul de antrenare si uniformizare a stratului de material ce iese dintre batator si contrabatator. Batatorul este echilibrat static si dinamic . O turatie mare duce la spargerea boabelor . 35 . curatirea II cu ventilatorul său. paletele de lemn si ghiarele in pozitie verticala. cad pe acest transportor care. datorita constructiei in trepte si oscilatiilor sale le transporta la curatirea I a combinei. iar calitatea depinde de turatia si distanta dintre batator si contrabatator . deoarece la valori mari paletele bat spicele si rezulta pierderi de boabe. contrabatatorul. decorticatorul. Acest reglaj este in functie de felul culturii de recoltat si de stadiul ei de coacere (distanta mica sparge boabele ) .si se modifica numai cu rabotorul in miscare . viteza periferica a paletelor si ghearelor (turatia rabatorului ) va fi mai mare decat cea normala pentru a putea ridica plantele inainte de taiere .

Intreg drumul parcurs de boabe de la sita superioara. Decorticatorul este format dintr-un rotor cu bare de forma speciala. etc ) care nu trec prin sitele de la curatarea I care pe un plan inclinat la jgheabul unui melc care le duce la un elevator si de aici la postbuncar sau batator . Cand materialul netreierat contine multe boabe libere este bine ca descarcarea sa se faca la postbuncar deoarece s-ar ajunge la pierderi de boabe prin spargere. evitandu-se decorticatorul . Scuturatorul Este format din patru caisori cu cate cinci trepte montati fiecare pe doua axe cotite. acest lucru se datoreste existentei a trei pozitii in partea dinspre ventilator. Intraga sita superioara poate avea o inclinare mai mare sau mai mica. b) Reglajul ventilatorului de aer consta in marirea sau micsorarea turatiei rotorului si a directiei curentului care se modifica cu ajutorul a doua deflectoare comante cu ajutorul unei manete. etc. Materialul este adus de transportorul oscilant la casa sitelor care se compune dintr-o sita superioara si o sita inferioara cu gauri . este sub actiunea curentului de aer al ventilatorului. Ea este formata dintr-un sistem de sita superioara si inferioara cu gauri rotunde de diferite dimensiuni montate intr-o carcasa oscilanta si un ventilator . Decorticatorul Este un subansamblu montat in spatele buncarului si deasupra scuturatorului . 36 . se realizeaza decorticarea . Curatirea II -a Este un ansamblu al masinii plasat lateralstanga fata de batoza combinei ( la iesirea din decorticator). Boabele se rostogolesc pe sita ca pe un plan inclinat si printr-o palnie ajung la elevator ( prin sita trec boabele mici. pleava. pana la planurile inclinate.pe acoperisul carcasei bato-zei se fixeaza un opritor din panza a carei inaltime se regleaza printr-un lant si care franeaza paiele arun-cate cu viteza mare de postbatator . Reglajul scuturatorului consta din variatia turatiei axului cotit care actioneaza caisorii in functie de felul culturii de recoltat . Boabele care au trecut de curatirea I si au ajuns in melc sunt transportate. Reglaje a) In sita superioara reglajul consta in variatia deschiderii sale in functie de cultura. prin marirea razei rotorului . iar daca predomina spice netreierate descarcarea sa se faca la batator . la elevatorul cu racleti si acesta le transporta in partea superioara de unde circuitul de boabe poate continua prin decorticator la curatirea II. bucati de spice. Reglajul se face in functie de cultura respectiva si consta in reglarea distantei dintre rotor si plasa. care converg spre melcul transportor care la capat are un evelator cu racleti . Circuitul de recuperare Materialul netreierat complet ( spice. executia dintr-o plasa de sarma. Acest reglaj se face cu ajutorul unei manete . din acest set se monteaza sita cu diametrul gaurilor corespunzator culturii. care se roteste intr-o manta cilindrica. impuritati si sparturi ) .Curatirea I Pentru curatirea boabelor sau semintelor de impuritati (praf.care realizeaza decorticarea boabelor. destinat unei curatiri suplimentare a produsului finit . Pentru a putea utiliza in bune conditii intreaga lungime a scuturatorului . Boabele trec prin sita inferioara la doua planuri inclinate. paie tocate. Sita inferioara face parte dintr-un set de site cu gauri de diametre diferite pentru diverse culturi.) se utilizeaza un sistem de cernere prin site combinat cu actiunea unui curent de aer.

si cu dispozitiv pentru recoltarea si taierea numai a stuletilor.6 . . Principalele reglaje ale combinei CT-2 RP sunt urmatoarele : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru se stabileste la 70 -80 si 100 cm in functie de distanta la care a fost semanat porumbul b) Reglarea inaltimii de taiere.0.se monteaza sectiile de lucru pentru porumb si se regleaza la distanta dorita. g) Reglarea intinderii lantului transportorului de stuleti .siunea dintre ramurile active ale lanturilor se realizeaza cu ajutorul a doua arcuri de presiune . trebuie facute urmatoarele operatiuni: .30 mm.Buncarul Este situat deasupra casei batatorului si in spatele platformei de conducere . Depanusarea stuletilor recoltati cu CT -2 RP se face cu depasunatorul mobil DM -7.S. . ECHIPAMENTUL COMBINEI AUTOPROPULSATE C -12 PENTRU PORUMB Combina C -12 poate fi echipata cu dispozitiv pentu recoltare integrala a porumbului R.se demonteaza despicatorul de lan. COMBINA TRACTATA PENTRU PORUMB CT-2 RP Lucreaza in agregat cu tractorul U 650 . 37 . Se face prin scoaterea sau introducerea de placi de reglaj intre contracutit si suportul sau astfel ca distanta intre cutite sa fie 2 -3 mm . inaltimea optima de taiere fiind 15 -20 cm.se inlocuieste contrabatatorul de grau cu altul pentru porumb.sa nu faca un unghi mai mare de 30º.I. cu ajutorul unui melc de descarcare (aflat pe partea stanga a combinei ) intr-un mijloc de transport. La curatirea II -a se monteaza sita superioara cu gauri ovale de 11 . El are rolul de a recolta boabele sau semintele culturii recoltate precum si de a le descarca din mers sau stationar. .impinge cu mana . . Se face cu jocul normal sa fie de 0. astfel ca paletele transportorului .se inlocuieste intinzatorul curelei transportului central cu altul special pentru porumb.Pre.se scurtcicuiteaza dezaristatorul (decorticator). MASINI DE RECOLTAT PORUMB In prezent recoltatul porumbului se face sub forma de stiuleti cu combina CT-2 RT si sub forma de boabe cu combina C-12 prevazuta cu echipanent pentru recoltat porumb. f) Reglarea tocatoarelor de tulpini . Are capacitatea de 2500 l .Combina executa taierea tulpinilor. detasarea stuletilor si incarcarea in remorca cuplata la combina . d) Reglarea intinderi lanturilor transportorului de tulpini.se demonteaza mecanismul de actionare al cutitului.. se efecueaza hidraulic de la tractor.se monteaza pe platforma bara de taiere cu mecanismul de actionare pentru porumb. c) Reglarea jocului intre cutitul si contracutitul aparatului de taiere. . e) Reglarea distantei intre valturi trebuie sa fie 0. Se realizeaza cu ajutorul intinzatoarelor.se schimba sitele cu cele pentu porumb la curatirea I .pe doua randuri la 70 . Pentru echiparea combinei in vederea recoltarii porumbului. . .se monteaza pe primele doua cascade ale scuturatorului table de protectie. .4 mm . R.Se face cu cele doua suruburi de reglaj din capatul superior al transportorului de stuleti .se monteaza sita superioara Graepel si sita inferioara cu gauri rotunde de 14 mm .100 cm.se demonteaza bara de taiere . in care caz tulpinile raman pe camp si apoi sunt tocate cu CSU.7 din diametrul mediu al tulpinilor si se realizeaza schimband pozitia valtului exterior fata de cel interior. .

Cele terestre se clasifica : pe cale ferata si terestre. – Echipamentul electric al automobilelor Cartea tehnica la tractorul U-650 Cartea tehnica la pompa de injectie Cartea tehnica la combina C-12 Cartea tehnica la plug PP-3-30 38 .autobene . Bibliografie 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Nitescu Gh. Circulatia pe drumurile publice a tuturor vehiculelor este reglementata prin O.I. in sensul ca ele circula conditionat doar de prezenta unui drum mai mult sau mai putin amenajat.pentru persoane .aeriene si terestre . b) Reglarea inaltimii de taiere . Nr.U. Din punct de vedere al deplasarii sunt : aeriene. .G. Se stabileste la 30 mm la intrare si 18 -20 mm la iesire . pe apa si terestre.Principalele reglaje ale echipamentului pentru recoltare integrala R .Se regleaza la 600 -700 rot / min . Viteza lantului trebuie sa fie mai mare decat viteza de inintare a combinei. Se poate face in intervalul 60 -100 cm prin deplasarea sectiilor de lucru pe bara de sustinere a acestora .195/2002 cu modificarile ulterioare . Remorcile sunt mijloace de transport care nu poseda sursa de energie mecanica .a reduce consumul de carburanti . e) Reglajul turatiei batatorului . basculante . MIJLOACE DE TRANSPORT Clasificare dupa felul transportului : .autospeciale si remorci . Mijloacele de transport pe apa nu au nevoie de cai speciale de deplasare ci se deplaseaza pe apa ( din acest punct de vedere este cel mai ieftin transport ).Pentru decolare si aterizare necesita aeroportul . Fiecare categorie de mijloc de transport au avantaje si dezavantaje . Au capacitati mari de transport in comparatie cu celelalte mijloace de transport . Incarcarea si descarcarea se poate face mecanizat sau manual . Mijloacele de transport pe calea ferata depind de constructia retelei de cale ferata care este foarte costisitoare . Mijloacele de transport folosite sunt : autocamioane .pentru matfuri care pot fi : a) mijloace pentru marfuri generale b) mijloace de transport speciale. – Tractoare – Institutul Politehnic Brasov Ion Motoc si Ion Popescu – Motoare Diesel Tocaiuc Gh. d) Reglarea distantei intre batator si contrabatator. Se face hidraulic de pe platforma de conducere . Ele se deplaseaza la alte mijloace de transport pentru a mari capacitatea de transport . fapt ce se realizeaza prin schimbarea rotilor de lant de pe axul de antrenare a lanturilor . Cele mai raspandite si cu avantajele cele mai folosite sunt mijloacele de transport rutiere deoarece ofera o mobilitate totala. sunt : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru . Mijloacele de transport aeriene au avantajul ca au viteza mare de deplasare.inaltimea optima fiind 15 20 cm . iar prin aer se foloseste drumul cel mai scurt dintre doua puncte . c) Reglarea vitezei lanturilor de transportat tulpini.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful