P. 1
Curs Mec Agric 2011

Curs Mec Agric 2011

2.0

|Views: 9,328|Likes:
Published by Adela Brebeanu

More info:

Published by: Adela Brebeanu on Apr 26, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2013

pdf

text

original

Oficiul Judeţean Agricolă Ialomiţa

de

Consultanţă

Curs de mecanică
pentru agricultori

Lector – Ing. IORGA TRAIAN

MODULUL :
MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Nr. crt.

CONŢINUTUL TENATIC

Număr de ore Teoretice Instruire Practică

A. I.

P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii APLICAREA
legislatiei si reglementarilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca si PSI (drepturile si responsabilitatile la locul de munca, morme de protectia muncii. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Norme de plicarea Legi nr. 319/2006 ) 6 6

B.
I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII.

MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE
Pluguri Grape: cu discuri, cu colţi, stelate, elicoidale. Freze agricole Cultivatoare Combinatoare Maşini pentru administrat îngrăşăminte şi amendamente Maşini de semanat : în rânduri, în cuiburi. Maşini de plantat Aparate şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Maşini de recoltat plante furajere Maşini de recoltat cereale păioase Maşini pentru recoltat şi treierat porumb Utilaje pentru transport folosite în agricultură 2 2 2 2 1 3 3 3 3 3 3 3 1 7 6 5 5 4 6 6 5 6 6 12 12 -

TOTAL ORE

48

80

Notă: Toate subiectele vor fi tratate şi din punct de vedere al protecţiei muncii şi PSI. Acest modul va fi folosit la alcătuirea planurilor de învăţămant pentru meseriile din domeniul agricol ( ex. meserii: agricultor, lucrător calificat în culturi de câmp şi legumicultură etc. ), exceptând meseria mecanic - agricol pentru care se vor folosi modulele : Maşini şi instalaţii agricole - exploatare şi întreţinere şi Tracoare - exploatare şi reparare.

2

MODULUL P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea impotriva incendiilor EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . CAP. II Obligaţii privind apărarea impotriva incendiilor SECŢIUNEA 1 Obligaţii generale ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate sa respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare impotriva incendiilor şi sa nu primejduiasca, prin deciziile şi faptele lor, viata, bunurile şi mediul. (2) Persoana care observa un incendiu are obligaţia sa anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenta, primarul sau poliţia şi sa ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului. (3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţa, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contraventional sau penal, potrivit legii, şi suporta cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie. ART. 7 (1) În caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, când şi cat este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenta. (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, miristi, păşuni şi fanete, persoanele aflate în apropiere au obligaţia sa intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. ART. 8 În cazurile de forta majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: a) sa permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenta şi al persoanelor care acorda ajutor; b) sa permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane; c) sa accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, taierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitata şi sa acorde sprijin, cu forte şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri. ART. 9 La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinta asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriza, părţile sunt obligate sa prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea impotriva incendiilor. ART. 10 (1) Pentru limitarea propagarii şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al
3

. f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos.. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor.. asigurarea. d) adaptarea muncii la om. organizarea muncii.. consiliile locale. relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca.. pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu... b) prevenirea riscurilor profesionale... 646 din 26 iulie 2006 . 8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr.... ţinând seama de modificarea condiţiilor. 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de munca. d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în munca. (2) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi. III Obligaţiile angajatorilor ART. e) adaptarea la progresul tehnic. au obligaţia sa colaboreze între ele. angajatorul are obligaţia sa ia măsurile necesare pentru: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor. a metodelor de munca şi de producţie..LEGE nr.. în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munca. contribuind cu forte şi mijloace.. 7 (1) În cadrul responsabilităţilor sale. condiţiile de munca. CAP.. ART.. . c) informarea şi instruirea lucrătorilor. echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia sa conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale acestora în organizarea. a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii.. (2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin.. 4 .... alegerea echipamentelor de munca. (2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe. acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu. în vederea reducerii monotoniei muncii.... pe baza de reciprocitate sau pe baza contractuală.. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. c) combaterea riscurilor la sursa. 11 Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii.. şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente. cu modificările şi completările ulterioare. (1).. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. (3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.. persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art.. cu avizul inspectoratelor.. consiliile judeţene. (3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la alin. consiliile locale ale sectoarelor acestuia..Municipiului Bucureşti. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate. ART.

atunci când îi încredinţează sarcini. luând în considerare natura activităţilor. sănătatea şi igiena în munca nu trebuie sa comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. măsurile de prevenire. (4) Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. atunci când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi. c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca. angajatorul trebuie sa recurgă la servicii externe. (4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. de condiţiile şi mediul de munca. denumiţi în continuare lucrători desemnaţi. precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator sa asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice. sănătatea şi igiena în munca. (5) În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe prevăzute la alin. a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de protecţie individuală. (4). ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate. (2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale. ulterior evaluării prevăzute la lit. 6 şi 7. a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca. c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate. în zonele cu risc ridicat şi specific. în mod prioritar.h) adoptarea. 8 (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. SECŢIUNEA a 2-a Servicii de prevenire şi protecţie ART. i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. (3) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa dispună de timpul necesar pentru aşi putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta lege. luând în considerare natura activităţilor. determinate de alegerea echipamentelor. accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şiau insusit instrucţiunile adecvate. a) şi dacă este necesar. e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca. (6) Măsurile privind securitatea. b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale. angajatorul are obligaţia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. (5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. angajatorii acestora au următoarele obligaţii: a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. b) ca. acestea trebuie sa fie informate de către angajator asupra factorilor cunoscuţi ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea 5 .

. . (2) trebuie sa colaboreze între ei ori de câte ori este necesar. . b) serviciile externe sa aibă aptitudinile necesare şi sa dispună de mijloace personale şi profesionale adecvate. . în conformitate cu prevederile legale. angajatorul isi poate asuma atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege. (2) Prevenirea riscurilor. . 14 Alimentaţia de protecţie se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de munca ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. 16 alin. . (2). . SECŢIUNEA a 5-a Informarea lucrătorilor ART. atribuţii complementare. . b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. . precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. . de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. . toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca. în general. precum şi locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. . angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare. . (2) şi (3). . . . . pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi a celor de protecţie. . . . . precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii. (1) şi (4). . (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare. . (6) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă. 10 alin. . 9 (1) În toate cazurile. 15 (1) Materialele igienico-sanitare se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori. Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile şi aptitudinile necesare. . . . . SECŢIUNEA a 7-a Instruirea lucrătorilor 6 . . . (3) Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile prevăzute la alin. . (4) În cazul microintreprinderilor şi al întreprinderilor mici. precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai mulţi lucrători. . ART. . cel mult. . . (5) Ministerul Muncii. . .efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi trebuie sa aibă acces la informaţiile prevăzute la art. ART. . c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe sa fie în număr suficient. . . în principal. . în care se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite. ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt expusi lucrătorii. precum şi numărul considerat suficient. prevăzute la alin. se impune ca: a) lucrătorii desemnaţi sa aibă capacitatea necesară şi sa dispună de mijloacele adecvate. . . atribuţii privind securitatea şi sănătatea în munca şi. dacă are capacitatea necesară în domeniu. . astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească. 16 (1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii. . ART.

20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. specifice locului de munca şi postului sau: a) la angajare. CAP. echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. (3) Instruirea prevăzută la art. ART. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana. c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent. aparaturii. (1) şi (2) trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru. în special ale maşinilor. c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune. ART. e) la executarea unor lucrări speciale. 20 alin. IV Obligaţiile lucrătorilor ART. substantele periculoase. (2) Instruirea prevăzută la alin. uneltele. sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. pe durata desfăşurării activităţilor. 20 alin. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. (4) Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca au dreptul la instruire corespunzătoare. uneltelor. atât timp cat este necesar. fie în afară întreprinderii şi/sau unităţii. (2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora. după utilizare. la modificarea. pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau 7 . 20 alin. d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru. (2) Instruirea prevăzută la art. 23 (1) În mod deosebit. (3) Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. şi sa utilizeze corect aceste dispozitive. 21 (1) Instruirea prevăzută la art. 22. (4) trebuie sa se efectueze în timpul programului de lucru. cat şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie. lucrătorii au următoarele obligaţii: a) sa utilizeze corect maşinile. au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în munca. în special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru. 22 Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea. aparatura. astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana. b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi.ART. instalaţiilor tehnice şi clădirilor. (1) trebuie sa fie: a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri. în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie. d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. (1). f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. b) la schimbarea locului de munca sau la transfer. b) periodică şi ori de câte ori este necesar. fie în interiorul.

. g) sa coopereze... Se internice procurarea acestora dacă nu sunt marcate cu plăcuţă cu datele de recunoaştere ale fabricantului....să asigure securitatea în caz de răsturnare.).... Cabina de protecţie trebuie să fie destul de spaţioasă. ( prevederilor Legii Extras nr.... pentru a nu jena conducătorul în mişcările sale..... pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate...425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a securităţii şi sănătăţii în munca nr. d .. apărători şi carcase de protecţie etc.. h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora..... b . asociaţiile agricole mici şi mijlocii şi. Acestea vor fi înlocuite cu cabine noi. (3) Pentru prevenirea apariţiei factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională este permisă procurarea numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al calităţii de protecţie a muncii de către LABORATORUL DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII al institutului în acest scop de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.. semnalizare şi control..CS'98… (4) Se interzice punerea în funcţiune şi explatarea tractoarelor care nu sunt echipate cu arc de securitate.. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi.1 Prescripţii generale Art. 882 din 30 octombrie 2006 ..... 8 . în caz de răsturnare şi blocare a uşii principale de acces....... utilaje şi instalaţii la care nu sunt realizate de către constructor măsurile tehnice de protecţie a muncii (dispozitive de siguranţa... (6) Cadrele şi cabinele de protecţie nu trebuie să împiedice fixarea sau remorcarea de tractor a maşinilor... Portierele. c .. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.. din construcţie. cu arc de securitate.să ofere posibilitatea unei ieşiri uşoare din cabină.. 319/2006 EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr.. cadrul şi cabina de protecţie trebuie: a ..... în general.să limiteze răsturnarea la 90°. . ca şi celelalte părţi mobile.. supraveghere. atât timp cat este necesar.să evite suprasolicitarea psihofiziologică a conducătorului. utilajelor şi remorcilor.cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari.- HOTĂRÂRE nr. agenţii economici vor cumpăra numai tractoare care corespund cerinţelor de protecţie a muncii. 49 ) REGULI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII LA ACTIVITAŢILE DE EXPLOATARE A TRACTOARELOR.. maşini agricole. (1) Se interzice cumpărarea de tractoare. care vor avea aplicate marcajele CS'97. 17. Un spaţiu suficient trebuie să fie lăsat de fiecare parte a volanului. (5) Este interzis a se lucra cu cadre de rezistenţă sau cabine de protecţie care au suferit avarii în urma răsturnării tractoarelor... parbrizul.. în domeniul sau de activitate. construite de uzinele autorizate. MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR AGRICOLE . lunetele şi geamurile care se deschid.. 3. iar sticla trebuie să fie securizată... (2) Societăţile comerciale agricole. cadru de rezitenţă sau cabină de protecţie.... 1.. trebuie să aibă construcţie solidă.. (8) Arcul de securitate. cadru sau cabină de protecţie. Tractoarele vor fi echipate. (7) Cabina trebuie să fie dotată cu geamuri în aşa fel încât conducatorul să aibă o bună vizibilitate...

trebuie strict respectată. g . . Imediat se va pune la vedere o tabliţă pe care să fie scrisă cu litere negre pe fond galben. (1) Toate defecţiunile maşinii sau ale dispozitivelor de protecţie trebuie să fie semnalate fără întârziere conducătorului locului de muncă. .cursa longitudinală 150 mm. apărătorile de protecţie vor fi depozitate pe stelaje. distanţa de securitate deasupra capului. (2) Imediat după terminarea reglării sau reparaţiei. iar comenzile închise. 20. Art. (10) Pentru diminuarea vibraţiilor transmise conducătorului. La contractarea echipamentelor tehnice (tractoare. echipată cu dispozitive de pornire şi oprire proprii. demontabilă. (13) Pentru prevenirea accidentelor în timpul lucrului pe timp de noapte. 9 . apărătorile şi instrucţiunile în limba română. apărătoarea sau dispozitivul de protecţie a muncii trebuie montate la locul lor. Pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare şi menţinerea în funcţiune. Art. (2) Maşina defectă trebuie oprită şi decuplată. f .să asigure accesul uşor în cabină. .lăţimea şezutului scaunului 450 mm. în cartea tehnică. utilaje. (11) Scaunul conducătorului de tractor trebuie să asigure confort şi să îndeplinescă următoarele cerinte: .să asigure spaţiul optim pentru scaun. faţă şi spate. 19. 120 mm. comenzi. (16) Tractoarele trebuie să fie echipate cu trusă de prim ajutor şi cu un stingător portabil cu pulbere şi bioxid de carbon. (9) Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. se va menţiona nivelul de zgomot. . tractoare vor fi echipate cu câte 2 proiectoare. tractorul trebuie să fie echipat cu un sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă.e . care să cuprindă prevederile de protecţie a muncii şi să fie supuse certificării calităţii de protecţie a muncii de către laboratorul de specialitate al institutului autorizat în acest scop. (1) Demontarea sau montarea apărătorilor şi dispozitivelor de protecţie se poate face după opirea din funcţiune maşinii.cursa suspensiei scaunului max. cabinele de protecţie trebuie fixate de tractor prin intermediul a patru dispozitive amortizoare (silent-blocs). (14) Priza de forţă a tractorului trebuie să fie protejată cu o apărătoare permanentă şi o apărătoare de protecţie tip manşon. clar şi auzibil.cursa verticală 60 mm. (15) Apărătoarea de protecţie a prizei de forţă şi a arborilor de transmisie trebuie să fie o construcţie rezistentă. solid menţinută în loc şi întreţinută în bună stare. (2) Atunci când pornirea unei maşini poate prezenta riscuri. 18. bine fixat şi asezat la îndemâna mâinii. 21. un semnal acustic convenit. nerotitoare.zgomot emis la nivelul urechilor conducătorului (în timpul lucrului =87 dB(A).înăţimea spătarului 260 mm. interdicţia: NU PUNEŢI ÎN FUNCŢIUNE ! MAŞINA ESTE ÎN REPARAŢIE.să fie suficient de etansă pentru a asigura condiţionarea temperaturii cabinei. . (1) Fiecare maşină trebuie. faţa de pereţii laterali şi parbriz.) din import va fi prevăzută în contract obligativitatea furnizorului de a le livra cu toate dispozitivele de protecţie a muncii. maşini. zgomot emis în mediul înconjurător ( în timpul lucrului = 80 dB(A). utilaje. ventilarea şi purificarea aerului în cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar. Regula generală de protecţie a muncii NU INERVENIŢI LA MAŞIMĂ ÎN FUNCŢIUNE. maşini şi instalaţii care nu sunt echipate cu apărători şi dispozitive de siguranţă de către constructor. instalaţi etc. Trebuie să fie imposibil de demontat o apărătoare sau dispozitiv de securitate fără folosirea sculelor. să nu amplifice nivelulu de zgomot. Art. (12) Pentru asigurarea conducătorului care participă la traficul rutier. Art. trebuie dat înainte de punerea sa în funcţiune. atunci când este necesar. (17) Se interzice cumpărarea de tractoare.

Art. scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepartate imediat. cuţitele. Înainte de punerea motorului în funcţiune. (1) Atunci când maşinile şi utilajele agricole sunt transportate de la un loc de muncă la altul sau de la locul de muncă la sediul exploataţiei agricole. Art. 31. 3. Art. (1) Pentru prevenirea accidentelor. 27. salariaţilor purtarea halatului. Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni propri de aplicare a normelor de protecţie a muncii. evită accidentele. (2) Deşeurile. destinate conducătorilor de tractoare şi celor care deservesc maşinile agricole.). exploatate. Tractoarele. dinţii. se asigură ca schimbătorul viteze să fie în punctul mort . 10 . iar această culoare nu trebuie folosită pentru nici un dispozitiv de pornire. (5) Nici o maşină nu trebuie lăsată în funcţiune când conducătorul ei a plecat. se va avea în vedere ca aceştia să execute lucrări mai uşoare.. Art. mai ales cu ajutorul manivelei. acestea trebuie să fie bine ajustate şi să nu aibă nici o parte liberă. deoarece alte persoane şi. (1) Pentru prevenirea accidentelor provocate de haine prea largi. 25. copiii pot intra în contact cu ea. Art. Se interzice conducerea tractoarelor. Exploatarea tractoarelor Art. 24.(3) Butonul de punere în funcţiune trebuie să fie înecat şi suficient protejat. Art. 26. (2) Se va interzice conducătorului tractorului. Aceştia vor purta combinizon sau pantaloni cu pieptar. Semnalizarea cu triunghiuri reflectorizante speciale a maşinilor agabaritice participante la traficul rutier. Butonul de oprire va fi de tip apăsare. numai în timpul zilei şi cu respactarea prevederilor din codul muncii. bine ajustat şi fără poale lungi. 28. trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor. Conducerea şi deservirea tractoarelor şi maşinilor agricole se fac numai de către persoane care posedă calificarea necesară şi care cunosc regulile de tehnică a securităţii muncii. 30. să le prelucreze cu aceştia. 22. (2) Butonul de oprire trebuie să fie de culoare roşie. 29. vor fi conduse. cu scopul de a le învăţa şi respecta. În caz de început de incendiu se va folosi stingătorul portabil din dotare. maşinilor agricole şi a altor utilaje agricole de către persoane aflate în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului. La executarea lucrărilor agricole mecanizate de către conducătorii de tractoare şi maşini agricole cu vechime în munca sub un an. în funcţie de particularităţile proceselor de muncă. în mod deosebit. cu experienţă şi cunoscător al normelor specifice de protecţie a muncii. (4) Pentru a împiedica persoanele necalificate sau copiii să pună maşinile în funcţiune. ferite de pericol. Art. Art. praful. combine autopropulsate etc. Art. 23.2. (1) Maşinile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să permită conducătorului oprirea rapidă de la locul sau de muncă. (2) Aparatele de tăiere. deşirate sau de cravate antrenate de organele în mişcare ale maşinii. utilajele şi instalaţiile agricole vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic. motocultoarele. întreţinute şi reparate numai de personal calificat. bonetă sau şapcă pe cap. pe terenuri plane şi sub supravegherea permanentă a unui salariat cu experienţă în domeniu. maşinile. Art. vârfurile sau lamele vor fi protejate iar ridicătorele hidraulice vor fi asigurate pentru a nu coborâ maşina în mod accidental. 32. Echipamentul individual de protecţie se va purta strâns pe corp. (1) Elevii şi tinerii sub vârsta de 18 ani pot fi încadraţi la executarea lucrarilor agricole mecanizate. tractoarele. acestea trebuie prevăzute cu un dispozitiv de demarare ce poate fi blocat. combinele autopropulsate etc. ori salopetă de protecţie. să le afiseze în locuri bine alese şi să le dea câte un exemplar fiecăruia. (2) Este interzis elevilor şi tinerilor sub 18 ani de a conduce utilaje agricole (tractoare.

40. Este obligatoriu să se folosească calea de rulare cea mai largă cu putinţă. 53. 45. 44. cum ar fi: gropi. pietre ce pot să sară în timpul deplasării. 51. pentru a degaja tractorul împotmolit. 34. ungere şi instalaţia hidraulică . mai ales când condiţiile sunt periculoase. Nu lăsaţi copiii să se apropie de tractor. Utilizarea dispozitivului (omologat) de captare a scânteilor la ţeava de eşapament este obligatorie. conducătorul tractorului se va deplasa cu viteză corespunzătoare stării drumului şi a terenului în care execută lucrarea agricolă. Atunci când tractorul trage o sarcină grea sau se află înaintea urcării unei pante. ambreierea se va face cu precauţie. sub puntea din spate. Art. a aparaturii de bord şi a instalaţiei electrice. Art. slăbiţi busonul lent la prima crestătură pentru a permite evacuarea presiunii şi numai după aceea scoateţi busonul. cum este cazul pantelor accidentate. Art. Se vor verifica funcţionarea normală a motorului. La remorcile pe doua roţi. indiferent de distanţă. aceasta trebuie să fie sigur. Art. 39. margini instabile de drum.Art. Art. 42. 50. 37. întreţinerile tehnice periodice. comenzile şi etanşeitatea sistemelor de alimentare. pentru a evita pericolele ce se pot ivi în drumul de parcurs. 52. Art. 38. Art. 48. Înainte de a vira sau a frâna. ochiul de remorcare va fi plasat pe cât de jos posibil. Înainte de a începe lucru se verifică frânele pentru ca acestea să fie bine reglate. Nu puneţi tractorul în funcţiune şi nu lucraţi dacă priza de putere şi transmisia cardanică nu sunt în întregime protejate cu apărători de protecţie atestate de un institut de specialitate. Art. Art. tractoarele pe roţi vor fi prevăzute cu apărători la roţile din faţă şi apărători suplimentare la roţile din spate. 49. iar starea lui tehnică se va controla la intervale regulate. fără şocuri. răcire. Conducătorul tractorului va conduce cu atenţie. Art. Art. iar dacă aceasta s-a produs totuşi. 41. pante sau rampe. Este interzisă plasarea de scânduri sau materiale similare în faţa roţilor din spate. Aceasta se va permite în situaţiile când tractorul are locuri amenajate special din construcţie. Evitaţi vărsarea carburantului pe tractor. Împotriva perticulelor de praf. ori pe utilajul tractat atunci când tractorul se deplasează. Art. Art. Art. Nu se va îndeparta buşonul radiatorului atunci când motorul termic este fierbinte. Pentru remorcare se vor folosi bare rigide din ţeava. Este obligatorie folosirea vitezei I înainte de a începe coborârea sau urcarea unei pante ori a unui taluz foarte înclinat. Nu intraţi între tractor şi maşina agricolă decât după oprirea motorului şi decuplarea prizei de putere. Art. Art. Art. Nu faceţi plinul langă clădiri sau în timp ce motorul este în funcţiune sau încă este cald. Art. pentru prevenirea cabrării. Nu este permisă urcarea pe bara sau triunghiul de remorcare. În timpul executării lucrărilor agricole. 33. şleauri şi toate obstacolele care pot determina tractorul să se răstoarne. Pentru evitarea accidentelor. noroi. Această regulă se impune în special în cazul terenului accidentat sau în apropierea şanţurilor. 46. Art. pentru evitarea cabrării. Se vor executa. 35. Asteptaţi ca motorul să se răcească. totdeuna se va reduce viteza de înaintare. se vor executa întoarceri suficient de largi şi niciodată mai mici de 8 m pentru agregate purtate şi 10 m pentru cele tarctate. Zilnic se va executa întreţinerea tehnică a tractorului. Se interzice coborârea sau urcarea pe tractorul în mers. 36. Se interzice urcarea pe tractor a persoanelor în vederea transportării lor. de asemenea. 11 . mai ales dacă tractorul trage o sarcină grea . 43. 47. Art. ştergeţi carburantul şi asteptaţi să se evapore inainte de a porni motorul. pereţi de transee. al declivităţilor pronunţate sau atunci când tractorul este mult prea încarcat.

Art. Cuplarea şi introducerea bolţurilor de cuplare şi a bolţurilor autoblocante se vor face numai prin părţile laterale. Art. trebuie verificat ca tirantul central al mecanismului de suspendare să nu fie deteriorat (să nu aibă crăpături. Art. Art. Toate operaţiile legate de întreţinerile tehnice. Art. Art. Înainte de a coborâ de pe tractor. Art. Art. maşina agricolă nu trebuie lasată în poziţie suspendată.Art. La lucrările cu tractorul pe terenurile în pantă nu au voie să lucreze decât conducători cu experienţă şi vechime în muncă. circa 10 tone. Ridicarea şi coborarea maşinii agricole suspendate se face după ce s-a verificat că nu există nici un pericol ca cineva să fie lovit. Dacă tractorul urmează să fie oprit timp mai îndelungat. Art. Înainte de începerea lucrului cu maşini suspendate. c – protecţie împotriva despriderii sau căderii pe sol a maşinilor agricole cuplate la tractor (mecanism de suspendare în trei puncte). Art. se execută numai cu motorul oprit. 12 . încovoieri etc. conducătorul va opri motorul. d – bară de remorcare şi cuplă de remorcare. urcarea lui pe maşină este interzisă. după ridicarea tractorului introduceţi suporţi metalici rezistenţi. Art. 56. se va stabili itinerariul de deplasare pe rute care permit accesul acestui tip de tractor. 66. Art. Nu folosiţi curele uzate. La tractorul articulat este interzis accesul între cele două cadre articulate ale sasiului. Fixaţi bine cricul hidraulic ( se va pune lemn uscat între cric şi tractor ) în punctul de suspendare. 67. decuplaţi priza de putere în mod obligatoriu. 69. indiferent dacă maşina agricolă suspendată are sau nu scaun pentru lucrătorul de deservire. curăţarea de noroi a motorului şi a tractorului.). Pentru a nu distruge apărătorea de protecţie a transmisiei cardanice. 64. ele se pot rupe în timpul lucrului şi pot provoca accidente. trebuie verificat ca nimeni să nu se afle în raza de acţiune a maşinii agricole suspendate. înainte de efectuarea virajelor cu rază mică. pentru a se preveni alunecarea şi provocarea unor accidente grave. de înlăturare a deranjamentelor. 55. 63. La suspendarea maşinii agricole de tractor se interzice intrarea în spaţiul dintre tiranţii laterali ai mecanismului de suspendare. 61. Ruperea tirantului central în timpul lucrului poate provoca aruncarea maşinii agricole peste conducătorul tractorului. 57. 60. Art. f – echiparea tractorului cu priză electrică şi hidraulică pentru posibilitatea frânării remorcilor cuplate la tractor. 54. în timp ce motorul funcţionează. b – rigidizarea sistemului de cuplare în timpul transportului maşinilor agricole (împiedicarea pendulării laterale a maşinilor în timpul transportului). Se interzice intrarea sub tractor pentru examinarea lui înainte de a opri motorul şi de a bloca frânele în poziţia frânat. 68. În scopul evitării accidentelor datorate desprinderii în timpul mersului a maşinilor tractate sau purtate şi a remorcilor. Art. va frâna şi va introduce pârghia schimbatorului de viteze într-o treaptă inferioară de viteză sau de mers înapoi. Înainte de efectuarea manevrei de întoarcere a tractorului. Se inerzice urcarea pe maşina remorcată dacă aceasta nu este prevazută cu un loc special construit pentru lucrătorul de deservire. se vor asigura următoarele măsuri de siguranţă: a – întinzătorii laterali vor fi montaţi pe tiranţii laterali. 65. e – bolţuri autoblocante şi valvă de siguranţă a instalaţiei hidraulice pentru pierderi de presiune hidraulică în instalaţie. 62. 58. Se interzice intrarea sub utilajele agrcole în timpul reglării mecanismului de suspendare şi al curăţirii organelor de lucru. precum şi pregătirea tractorului pentru lucru cu priza de putere. Având în vedere dimensiunile şi greutatea mare. Dacă se fac deplasări la distanţă. Art. 59.

72. pentru a preîntămpina accidentările prin alunecarea piciorului. amestecarea si maruntirea solului. O lucrare agricola cuprinde o succesiune de operatii. este interzis a se sări afară din cabină. 75. Pentru executarea lucrărilor pe tarlalele situate în terenuri cu pantă. 71. la ieşirea din brazdă se manevrează tractorul cu faţa spre vale pe mijlocul zonei de întoarcere. instalatia pentru muls. se lasă între marginea locului care prezintă pericolul de accidentare. 73. 70. 74. .a treia manevră (3): se virează tractorul pentru a intra în brazdă. agregate. În această situaţie. conducătorul tractorului trebuie să se sprijine bine în scaun şi în picioare. intoarcerea. Lăţimea zonei de întoarcere se va alege în funcţie de raza de întoarcere a agregatului. cu spatele. De exemplu lucrarea de arat cuprinde: afanarea. o porţiune denumită zonă de protecţie (I). Art. Art. pe care nu se va lucra. la capetele tarlalei. cadrul de rezistenţă sau arcul rabatabil. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnică a tractorului şi maşinii agricole pentru ca aceasta să fie corespunzătoare. 76. Respectarea cu stricteţe a acestor reguli evită accidentele. Aceasta va fi marcată cu plăci de avertizare (A) vizibile de la distanţă: ATENŢIE ! PERICUL DE RĂSTURNARE. Urcarea şi coborârea se vor face cu atenţie şi numai pe partea laterală. apare pericolul de răsturnare a tractorului. pe terenurile cu pantă mai mare de 10˚. în zona necesară întoarcerii agregatului. La lucrările cu maşini purtate pe tractor se va da o atenţie deosebită tiranţilor laterali.Art. Lucrările agricole mecanizate pe terenurile în pantă se vor efectua numai ziua şi numai după ce s-a făcut identificarea tarlalei şi s-au marcat locurilor periculoase. este interzisă întoarcerea cu buclă a tractorului pe roţi: în aceste situaţii. Urcarea pe tractoarele echipate cu cadre ce rezistenţă şi cabine se va face cu atenţie. Art. în timpul lucrului.). iar însoţitorii se vor ţine de mânere. este interzisă scoaterea tractorului din viteză. manevrând tractorul până când ajunge în poziţia din care poate intra în brazdă. instrumente si organe de legatura in vederea efectuarii unui proces agricol complex. In tara noastra. Instalatia agricola reprezinta un ansamblu de masini agricole. aparate. instalatia este stationara sau semimobila(instalatia pentru conditionare. astfel: . 77.a doua manevră (2): se urcă panta. instalatia mobila pentru irigat ect. Art. Zona de întoarcere (II) este delimitată prin brazda de avertizare (III) şi brazda de control (IV). Aceste operatii au rolul la lucrarea de arat de a crea in sol conditii optine pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. . Se interzice la lucrările pe pantă folosirea separată a pedalelor de frână care trebuie să fie permanent cuplate. care se vor fixa pentru a nu permite deplasările laterale ale acestora. Dacă. tinand seama de procesele din agricultura s-au elaborat sistele care sunt in continua perfectionare in functie de progresul tehnicii mondiale. pe mijlocul zonei de întoarcere. 13 . De regulă. MODULUL Exploatarea agregatelor si instalatiilor folosite in cultura plantelor de camp Sistemul de masini si instalatii agricole Realizarea productiei agricole conform cerintelor moderne intr-un proces tehnologic de lucrari agricole impune stabilirea si utilizarea unor anumite utilaje care constituie sistemul de masini. coborârea pantelor trebuie să se facă cu aceeasi treaptă de viteză cu care se urcă panta. De obicei.întrucât în acest caz tractorul capată o viteză mare şi nu mai poate fi folosită frâna de motor. întoarcerea tractorului se va face în mod obligatoriu din trei manevre. La executarea întoarcerilor. unelte si instalatii agricole. Art. Art. Art.prima (1). La coborârea pe pantă.

fiind rezultatul unui întreg proces de dezvoltare a tehnicii. pe roţi. .puterea nominală a motorului 65 CP. de transport sau construcţii. punând în mişcare de rotaţie sau lineară anumite agregate. format în cilindru se aprinde datorită creşterii presiuni şi temperaturii aerului aflat în cilindru). .. mecanismul de deplasare. prin intermediul utilajului şi maşinilor agricole sau de construcţii (remorcate sau purtate) şi prin tractarea semiremorcilor şi remorcilor. folosind amplificatorul de cuplu. 14 .(47. Cele folosind energia termică. tractorul a parcurs un drum de dezvoltare lung şi complicat.alesajul -108 mm.130 mm.tipul motorului: Diesel în 4 timpi cu injecţie directă . Domeniul larg de utilizare al tractorului este asigurat de priza de putere independentă sau sincronă.32 km/h) cât şi de posibilitatea învingerii efortului în timpul lucrului prin trecerea de la o gamă superioară la alta inferioară. degajată prin arderea unui combustibil. destinat atât pentru lucrări agricole cât şi pentru transport. . de gama mare de viteze (2. Prin tractor deci se înţelege o maşină de tracţiune cu o sferă de utilizare foarte largă. .cursa . .17:1.63 … 27. cu anvelope pneumatice. mecanismul de direcţie.Tractorul" din Braşov. destinat executării diverselor lucrări agricole. se aprinde cu ajutorul unei scântei electrice) şi motoare cu aprindere prin comprimare sau diesel (amastecul carburant. Înainte de a ajunge la perfecţionarea tehnică actuală.8 kw). Părţile componente ale tractorului sunt: motorul. După modul de desfăşurare a ciclului motor (totalitatea proceselor care în timpul funcţionării se repetă periodic într-o anumită ordine. Primele tractoare aveau sistemul de rulare cu roţi metalice şi cu şenile. electrică etc.) se transformă în energie mecanică. transmisia. iar vitezele erau reduse. tractorul este echipat cu o instalaţie hidraulică cu mecanism hidraulic automat şi cu un mecanism de suspendare. Micşorarea efortului depus de tractorist la volan a fost rezolvată prin adaptarea unei comenzi a direcţiei cu servomecanism hidraulic. La tractorul U-650 motorul D110 are următoarele caracteristici : .are 4 cilindri verticali în linie.4760 cm³ . . În vederea acţionării diverselor maşini agricole cât şi pentru executarea diverselor lucrări de prelucrare a solului şi de întreţinere a culturilor.turaţia arborelui cotit la puterea nominală 1800 rot.cilindreea totală . /minut . echipamentul de lucru şi echipamentul electric. Tractorul U-650 M construit la Uzina . În funcţie de modul de aprinderea amestecului carburant.raportul de compresie . echipat cu un motor Diesel de 65 CP la 1800 rot/min. Momentul apariţiei tractorului este strâns legat de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motoarelor cu ardere internă. în interiorul fiecărui cilindru al motorului) se disting : motoare în patru şi în doi timpi. Este un tractor de putere mijlocie. se clasifică în : motoare cu ardere internă (arderea are loc în interiorul motorului) şi motoare cu ardere externă (arderea are loc în afara motorului). fără oprirea tractorului. este un tractor universal.TRACTOARE Tractorul este un autovehicul pe roţi sau pe şenile. cu injecţie directă şi pornire electrică. . macanismul de frânare. Construcţia osiilor din faţă şi spate permite variaţia ecartamentului. Motoarele sunt sistemele tehnice în care o formă de energie (termică. motoarele cu ardere internă se grupează în: motoare cu aprindere prin scânteie (amestecul format în carburator şi aspirat în cilindru.

timpul III = arderea şi destinderea: la sfârşitul cursei de compresie.timpul I = admisia: pistonul se deplasează de la p. . iar cea de evacuare deschisă. bateria filtrelor de motorină. regulatorul şi injectoarele. pompa de alimentare. 1). ca urmare a depresiunii create prin deplasarea pistonului în cilindru se aspiră aer proaspăt. Sistemul de alimentare ( fig. 15 .e.m. fig. riguros determinate în funcţie de sarcină.Mecanismul motor Funcţionarea mecanismului motor constă în transformarea mişcării de dute-vino a pistonului generată de lucrul mecanic de destindere a gazelor. timp în care supapa de admisie este des-chisă. la p. 1 . 4 ) a motorului Diesel este format din rezervorul de motorină . la un moment bine determinat de avansul de injecţie combustibilul pulverizat este introdus sub presiune în cilindru datorită temperaturii ridicate a aerului din cilindru particulele pulverizate se aprind şi ard iar presiunea şi temperatura cresc brusc (presiunea cca 60-100 bari/cm². În continuare ciclul se repetă . Motoarele Diesel în patru timpi au următoarele momente ale ciclui de funcţionare (Fig. Surplusul de motorină de la injectoare şi pompa de injecţie se întoarce prin conducte-le de retur la rezervor . iar cea de evacuare închisă.i. . Sistemul de alimentare Îndeplineşte rolul de debitare şi injecţie în fiecare cilindru al motorului şi la momentul potrivit (determinat de avansul şi durata injecţiei ) a unei doze de combustibil. şi temperatura la 2000° C) subacţiunea gazelor arse pistonul se deplasează de la PMI la PME realizându-se cursa utilă a motorului.timpul IV = evacuarea : pistonul se deplasează de la PME la PMI eliminând gazele arse în atmosferă prin galeria de evacuare şi toba de eşapament timp în care supapa de admisie este închisă. În scopul producerii unei arderi complete (eficiente cu randament maxim ) pulverizarea trebuie să se facă fin iar combustibilul să fie uniform distribuit în camera de ardere .timpul II = compresia: pistonul se deplasează de la PME la PMI ambele supape sunt închise iar aerul este comprimat puternic (presiunea este aproximativ 30-40 N/cm². iar temperatura de cca 500° C). conductele de înaltă şi joasă presiune precum şi de retur. .m. în mişcare de rotaţie a arborelui motor. pompa de injecţie.

bateria de acumulatoare. cu prindere pe flanşă. Instalaţia de pornire electrică la tractoare este formată din: motorul electric de curent continuu (demarorul) prevăzut cu un electromagnet sau releu de cuplare. Ungerea corespunzatoare este funcţie directă de condiţiile de funcţionare ale motorului şi de calitatea lubrifiantului .27 mm. Rezer-vorul este amplasat în partea superioară a tractorului. 16 . se elimina aerul şi întreg sistemul de alimentare se umple cu combustibil. Factorii care influenţează pornirea motoarelor cu combustie internă sunt: turaţia cuplului şi puterea demarorului . Prin acţionarea manuală asupra butonului pompei de amorsare. în acest fel asigurându-se reducerea frecării dintre suprafeţele în contact şi a uzurii acestora . Sistemul de ungere Rolul acestuia constă în ungerea sub presiune sau prin stropire a tuturor suprafeţelor în mişcare. contactul de pornire şi conductoarele de legatură . cu dispozitiv pentru cuplarea elastică şi decuplarea automată a pinionului demarorului cu coroana dinţată a volantului motorului. Presiunea de deschidere a injectoarelor este de 175 + 8 kgf/cm². înainte de pornirea motorului. de tip închis. Schimbarea uleiului se face la fiecare 250 ore de funcţionare a motorului M20 super 2 vara şi M20/20 W super 2 iarna .Rezervorul de motorină este executat din tablă de oţel. cu ştifturi de orientare a poziţiei pulverizatorului faţă de injector. Primul este prevăzut cu un pahar decantor iar al doilea are rol de filtru de siguranţă. Cartuşele filtrante au elemente de filtrare din hârtie. compusă din două filtre în serie. Bateria filtrelor de motorină. Diametrul orificiilor de pulverizare este de 0. numărul de orificii = 4. Are 4 elemenţi de pompare. cât şi prin stropire. cu găuri. Pompa de injecţie este o pompă în linie. în curăţirea şi menţinerea unei temperaturii optime de lucru a uleiului. Gura de umplere a rezervorului este prevazută cu un buşon. Instalaţia de ungere a motorului realizează ungerea atât prin presiune. Pompa de alimentare este prevăzută cu o pompă de amorsare formată dintr-un piston deplasabil în interiorul unui cilindru. Injectoarele cu pulverizatoare lungi. Instalaţia de pornire Instalaţia electrică de pornire are rolul de a asigura rotirea arborelui cotit al motorului cu ajutorul unui motor electric (demaror) la pornire. Înlocuirea elementului filtrant se face odată cu schimbarea uleiului . de tipul cu acţionare proprie. circulaţia uleiului fiind asigurată cu ajutorul pompei de ulei.

cormana suplimemtara sau aparatoarea. Condiţiile de lucru sunt: . 17 .000 .600 mm b b) pentru 3 trupiţe = 1. Ultima trupita are plazul mai lung. . arat 28 .în funcţie de adâncimea de lucru şi tipul de sol.20 cm prin sol uşor = 4. Prin organele sale trupita asigura taierea. Pot fi utilizate cu două.parcela să se împartă în postaţe cu lăţimea de 30 .1) lucrează în agregat cu tractorul U 650 la executarea arăturilor cuprinse între 15 .terenul să fie bine curăţat de resturi vegetale. cormana.40 m pentru parcele cu lungimea de 300 – 500 m şi 60-80 m pentru parcele cu lungimea de 1. iar maneta distribuitorului de la instalaţia hidraulică în poziţia flotant.1. .ecartamentul roţilor tractorului trebuie reglat în funcţie de numărul trupiţelor: a) pentru 4 trupiţe = 1. Trupita este un ansamblu format dintr-o barsa pe care se prind prin suruburi cu cap inecat si gat patrat. . plazul durificat. maruntirea si rasturnarea brazdei.32 cm = 2 trupiţe). mijlocii si grele.30 cm în soluri uşoare. .200 mm La arat tractorul să fie echipat cu greutăţi suplimentare. trei sau patru trupiţe. plugul să fie echipat cu număr corespunzător de trupiţe (arat 18 .să se respecte reglajele şi regulile de întreţinere tehnică a agregatului.B. MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE PLUGURI Plugul PP-3-30 si PP-4-30 (Fig.200 m. sol greu. brazdarul durificat. Construcţia plugului Principalele subansamble ale plugului sunt următoarele: 1) Cadrul plugului 2) Trupiţa din faţa 3) Trupiţa din spate 4) Cuţitul disc 5) Roata de sprijin Trupita este organul principal de lucru al plugului.400 mm c) pentru 2 trupiţe = 1.

spre campul nearat pentru mişcorarea sau spre brazda pentru mărirea lăţimii de lucru. 4 se vor respecta urmãtoarele condiţii: • înãltimea fatã de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleazã grapa sã fie de 500 mm • pentru lucru se va folosi cilindrul de fortã cu diametrul de 100 mm. c) Reglarea adâncimii de lucru se face cu ajutorul rotii de sprijin. prin rotirea axului în suport.reglarea adâncimii de tăiere care se execută prin ridicarea sau coborârea axului vertical faţă de cadrul plugului. corespunzãtor adâncimii de lucru necesare). d) Reglarea cuţitului disc constă din: . In functie de tendinta de patrundere a plugului in sol. e) Reglarea în plan vertical a trupiţelor se face prin slăbirea piuliţelor de fixare a trupiţei pe barasuport a bârsei.4. care se ridică sau coboară în funcţie de adâncimea de lucru cerută. ..flotant” (rotile grapei ruleazã permanent pe sol. afânarea la suprafatã a solului si distrugerea buruienilor. 18 .D. obtinundu-se astfel o rotire a barsei in jurul surubului. iar limitarea adâncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul boltului). In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arãturii în vederea mãruntirii bulgãrilor. Gradaţia medianã de pe bârsă reprezintă poziţia normalã. pentru a nu rãmâne o zonã nelucratã în mijlocul grapei.reglarea distantei dintre planul vertical de tãiere al trupitei si al discului. • cilindrul de fortã sã se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei grapei si cu fundul cilindrului la suportul cadrului.neutrã’’ (rotile grapei sunt ridicate permanent. Dacă dorim o patrundere mai redusa pentru lucru in soluri usoare trupita se va roti in sensul acelor de ceasornic (cand privim dinspre camp) si invers cand dorim o patrundere mai pronuntata pentru lucru in soluri grele. . • distanta între capetele bateriilor din fatã trebuie sã fie de 10 .Reglaje la plug a) Reglarea orizontalităţii plugului se face cu ajutorul tirantului central şi a tiranţilor laterali de la ridicătorul hidraulic al tractorului. • pe terenurile afânate cilindrul de fortã se lasã pe pozitia . se va actiona asupra piulitelor de pe tija filetata montată între bârsă şi bara-suport a trupiţei. Sunt trei gradaţii imprimate pe bârsă care trebuie să coincidă cu gradaţia de pe barasuport a trupiţei.20 mm. Pentru micşorarea lăţimii de lucru tija filetată se roteşte în sensul acelor de ceasornic. Reglarea lăţimii de lucru se face prin înşurubarea sau deşurubarea tijei filetate de la mecanismul de reglare a axului cotit. f) Reglarea cãlcâiului plazului se face prin ridicarea sau coborârea acestuia fatã de plaz. g) Reglarea pozitiei corecte la plug a grapei stelate se face prin deplasarea bridei de ghidare a lantului si fixarea ei în orificiile GRAPA CU DISCURI GD. Condiţii optime de lucru Pentru o funcţionare corectã a maşinii G. b) Reglarea lăţimii de lucru a primei trupiţe se realizeaza prin deplasarea axului cotit fata de cadrul plugului.. • pe terenurile compacte se lucreazã cu cilindrul de fortã în pozitia .reglarea distantei dintre axul discului si vârful ultimei trupite pentru a evita înfundãturile.

afânãrii superficiale sau mãruntirea solului. al pãioaselor de toamnã.1. când se lucreazã pe terenuri afânate). prima discuire se face pe diagonalã sau în lungul brazdelor. c) Reglarea orizontalitãtii grapei. pentru a se mãri adâncimea de lucru. • pentru o bunã nivelare a solului. prevãzutã la axa rotilor în care se introduce boltul cu mâner. In cazuri exceptionale. etc. mãruntirea si nivelarea solului înainte de semãnat. grapa sã aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoarã ridicare a pãrtii din fatã dacã grapa are tendinta de a se înfunda la bateriile din fatã. ridicând sau coborând partea din fatã a grapei. Reglarea pozitiei rotilor se efectueazã folosind bara limitatoare cu orificii de reglaj.7 Se utilizeazã pentru grãparea arãturilor în vederea mentinerii umezelii si pentru afânarea superficialã.) pe platforme de tablã ale cadrului. zãbrele.• 410 mm. în momentul când s-a produs blocarea trenului de rulare sã se întrerupã circuitul uleiului în cilindrul de fortã. apã în pneuri. • pentru ca tractorul sã lucreze cu o patinare normalã (15 . Unghiul format de discuri cu directia de înaintare (unghiul de atac) la discuirea arãturilor afânate si lipsite de buruieni trebuie sã fie 12° sau 15°. • intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa în pozitie ridicatã. când terenul este foarte compact. • în lucru. Se mai foloseste pentru grãpatul în primãvarã al semãnãturilor de cereale.20%) se vor folosi mijloace de mãrire a aderentei (contragreutãţi la roţi.7 se vor respecta urmãtoarele conditii: • la grãparea arãturilor pentru spargerea crustei. Acest reglaj sã face scotând boltul cu mâner de la partea lateralã a bateriilor si deplasând manual bateria în pozitia necesarã (înainte sau înapoi). Acest reglaj se executã cu ajutorul rotilor de rulare.1. astfel ca distanta între muchia lor activã si disc sã fie 3-4 mm. Dupã efectuarea reglajului. d) Reglarea rãzuitoarelor. colierul opritor de pe tija cilindrului de fortã se deplaseazã astfel ca. Condiţii optime de lucru Pentru o functionare corectã a masinii 6 GCR . Greutãtile puse nu trebuie sã depãseascã 200 kg. Reglaje a) Reglarea unghiului de atac. sã 19 . • sã se respecte reglajele si regulile de întretinere tehnicã. care se regleazã la înãltimea doritã. • GRAPA CU COLTI REGLABILI 6 GCR . dupã care bolţul se introduce în unul din cele trei orificii în dreptul cãruia s-a adus bateria. al lucernei si al ierburilor. distanta între axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui sã fie de deplasarea grapei pe parcelã se face perpendicular pe directia arãturii. dupã grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau câmpuri de grapã cu colti. etc) • viteza maximã de deplasare în transport pe drumuri bune sã nu depãseascã 20 km/orã. se pot pune greutãti aditionale (saci cu nisip. b) Reglarea adâncimii de lucru. Când terenul trebuie discuit de douã ori. iar la discuirea arãturilor tasate si îmburuienate trebuie sã fie 17°. Constã în slãbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor. greutãti de beton. Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare.

Se face prin miscarea manetei cu zãvor în pozitia corespunzãtoare pe sectorul dintat. trebuie sã fie: • cablul lung (exterior) = 4. • deplasarea agregatului pe parcelã la grãpatul ogoarelor se face pe diagonalã.486 mm • cablu mijlociu = 2.530 mm c) Reglarea unghiului de înclinare a coltilor.GS -1. se potrivesc la lungimea activã a 105 mm coltii curbati. apoi se coboarã fiecare colt pânã atinge suprafata de sprijin. • viteza optimã de lucru a grapei 6 GCR .2 este de 4 -7 km/h. • la lucrãrile de grãpat semãnãturile de pãioase coltii se înclinã înapoi la un unghi de 27°. b) Reglarea lungimii cablurilor de tractiune. Reglaje a) Reglarea lungimei active a coltilor.858 mm • cablul scurt (interior) = 1. Grapa stelatã . coltii se lasã culcati de-a lungul cadrului. • cablurile de tractiune pereche sã fie de lungime egalã si bine întinse. iar la grãpatul semãnãturilor de pãioase deplasarea se face perpendicular pe directia de semãnat. Pe câmp. se poate lucra cu o înclinare a coltilor de 60 . se regleazã lungimea corespunzãtoare a cablurilor. grapa se poate transporta montatã cu coltii în pozitie paralelã cu cadrul. • transportul grapei la locul de muncã se face numai în remorci. ierburi sau alte plante bine dezvoltate sau consolidate în sol. • lungimea activã a coltilor sã fie uniformã si de 105 mm. mãsuratã între ochiurile gãurilor de cuplare.2 Se utilizeazã în agregat cu tractorul U 650 si plug pentru mãruntirea bulgãrilor imediat în urma arãturii. a 4-a si a 5-a de pe sectorul dintat începând de jos în sus). între parcele. Lungimea exactã a celor trei perechi de cabluri.1. astfel ca cele douã sectiuni de cablu cuprinse între bride sã fie presate cu 1/3 din diametrul cablului. Se slãbesc bridele de prindere pe cadru a coltilor. Freza purtatã de tractor 20 . Apoi se strâng bridele si se îndoaie sigurantele de tablã peste piulite. Se regleazã coltii la 90° fatã de suprafata de sprijin planã. Se slãbesc bridele de la capete. • la grãpatul culturilor de lucernã.35° sau 45° (diviziunea a 3-a.27° fatã de suprafata terenului.90°. • când este cazul. • când se urmãreste în special nivelarea terenului.se lucreze cu coltii dispusi perpendicular pe suprafata terenului sau chiar la un unghi de 110° (a doua diviziune de sus a sectorului dintat). adicã la un unghi de 5 . astfel ca fiecare câmp sã se sprijine de cei patru colti patinã de la extremitãti. dupã care bridele se strâng puternic. • pe parcele cu diamensiuni reduse si pe terenuri accidentate grapa se poate folosi cu patru sau douã câmpuri. se desfundã câmpurile grapei de resturi vegetale. cu vârful spre înapoi.

• în timpul lucrului cultivatorul trebuie sã urmeze aceleaşi parcursuri pe care le-a fãcut semãnãtoarea. discuit. Se face cu ajutorul celor douã patine reglabile de la capetele axului frezei.Freza cu rotor vertical lucreazã în agregat cu tractorul U 650.5 mm). • pentru deschiderea de rigole în culturi irigate. . • la prasila I sã se foloseascã cuţit sãgeatã şi unilaterale spre rândurile de plante.6 face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii. • sã nu se lucreze cu organe active neascuţite (lãţimea maximã admisã a tãişului este 1. CULTIVATOARE Face parte din categoria maşinilor pentru lucrãrile de întreţinere a culturilor şi sunt: • cultivatorul purtat CPS .100 cm. b) Reglarea adâncimii de lucru. Cultivatorul purtat CPS .6 si CPU . grãpat.20 mm.2 • cultivatorul pentru plante tehnice CPPT . se foloseste la pregãtirea patului germinatv. Mai sunt: .Freze pentru prãsit legume FPL. iar pentru adâncimi mai mari de 16 cm se vor monta câte trei cuţite pentru fiecare secţie.6 se utilizeazã: • pentru prãşitul în culturi semãnate cu SPC 6 cu distanţa între rânduri 45 . Este o tehnologie modernã care înlãturã operatiunile de arat. • înãlţimea maximã a plantelor ce se pot prãşi cu CSP-6 nu trebuie sã depãşeascã 90 cm. • la praşila II-a si a III-a se vor folosi cuţite tip sãgeatã (mare sau micã).4. .4.10 ore de lucru. Organele active se recondiţioneazã prin foraje dupã 8 . dupã care tãişul acestora se ascute la polizor pânã la grosimea de 0.Freza lateralã cu palpator destinatã pentru distrugerea buruienilor si afânarea solului în livezi pe rândurile de pomi. buruieni sau alte corpuri strãine. • pentru prãşit sfeclã semãnatã cu SPC -9 • pentru cultivatie totalã şi afânarea solului.5 mm si se cãleşte în apã pe o zonã de 15 . • sã nu se lucreze cu sectiile înfundate cu pãmânt.Este destinatã pentru afânarea solului si distrugerea buruienilor. Condiţii optime de lucru: O funcţionare corectã a cultivatorului CPS .SI CPPT . Lucreazã în agregat cu tractorul de 45 CP Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii frezei dupã directia de mers si perpendicular pe aceasta se obtine cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali. • sã se foloseascã organe active cu o lãţime de lucru normalã: a) pentru cuţite unilaterale = 165 mm 21 .4 cu care se executã lucrãri de întretinere a culturilor legumicole cu o talie de pânã la 40 cm. • pentru afânarea solului la adâncimi pânã la 16 cm se folosesc câte patru cuţite daltã la fiecare sectie. • pentru cultivatie totalã se folosesc cuţite tip sãgeatã mare şi sãgeatã micã sau sãgeatã mare şi unilaterale.

fiecare din acestea putând lucra în agregat cu tãvãlugul inelar TI .b) c) d) • initiatã. • întoarcerile la capete se vor face numai cu organele active ridicate. spargerea crustei. Reglarea distantei între cutite pe lãtimea de lucru se face în functie de lucrarea care se executã.10 cm b) Reglarea adâncimii de lucru. Aceste utilaje vor lucra în agregat numai douã câte douã. • COMBINATORUL CPGS .170 mm si zona de acoperire a cutitelor de 20 . • sã se respecte regulile de întretinere tehnicã si tehnica securitãtii muncii. Reglarea orizontalitãtii sectiilor se face cu cultivatorul lãsat în pozitia de lucru cu rotile sprijinite pe cale. Formarea agregatelor se face tinând seama de ordinea crescândã a gradului de prelucrare a solului realizat de fiecare utilaj: • vibrocultor + grapã cu colti. Cu combinatorul se realizeazã distrugerea buruienilor. Este un agregat complex format din trei utilaje: vibrocultor. mãrindu-se progresiv la prasilele urmãtoare pânã la 8 .05. grapã cu colti si tãvãlug elicoidal. nivelarea si tasarea superficialã a solului. Adâncimea de lucru se regleazã la 4 . • viteza de lucru se stabileste în functie de stadiul de dezvoltare al culturii si de gradul de îmburuienare. cea pentru cuţite sãgeatã micã = 220 mm pentru cuţite sãgeatã mare = 270 mm pentru cuţite dalte = 20 mm nu este admisã folosirea cutitelor la care lãtimea de lucru s-a micsorat cu 50 mm fatã de sã se respecte zona de protectie a plantelor de 80 .3 este destinat pregãtirii patului germinativ pentru semãnat.170 mm) precum si zona de acoperire între cutite (20 . • grapã cu colti + tãvãlug elicoidal. mãruntirea. Reglaje a) Reglarea asezãrii cutitelor pe lãtimea de lucru a cultivatorului asezat pe o platformã planã pe care se traseazã rândurile de plante si zonele de protectie. d) Reglarea ecartamentului rotilor tractorului se face astfel ca rotile sã calce exact pe axa de simetrie a suprafetei dintre rândurile de plante. c) Reglarea orizontalitãtii sectiilor. • nu se va manevra agregatul înapoi când organele active sunt în sol sau când terenul prezintã denivelãri mari. Bara pãtratã transversalã a cultivatorului trebuie sã aibe fata inferioarã paralelã cu solul.3. Tirantii verticali si tirantul central al ridicãtorului hidraulic se vor regla astfel încât sã se asigure lumina de transport si adâncimea de lucru necesarã.3 Combinatorul CPGS . pentru a nu rãmâne buruieni netãiate. Montarea organelor active se face astfel ca sã se asigure zona de protectie a plantelor ( 80 .40 mm).40 mm. 22 . Se face individual pentru fiecare sectie asezând sub roata sectiei câte o calã de lemn cu înãltime mai micã cu 2 cm decât adâncimea de lucru necesarã si reglând cutitele pe verticalã astfel ca lama fiecãrui cutit sã atingã suprafata platformei pe care se gãseste cultivatorul.5 cm la prima prasilã. Se realizeazã prin lungime sau scurtarea paralelogramului sectiei.

se face prin deplasate pe cadru a bridelor de fixare. iar la capetele acestora sã se gãseascã îngrãşãmântul în saci. împreunã cu o parte din cadru la 90° în sus. e) Reglarea lãtimii pentru transport la grapa cu colti. • reglarea pe aceeasi directie a celei de a doua masinã din agregat. c) Reglarea presiunii de lucru pe sol la tãvãlugul elicoidal se face prin tensionarea arcurilor de la paralelogramele de sustinere. corespunzãtoare fiecãrui îngrãşãmânt în funcţie de deschirea dozatorului. • MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE CHIMICE SI AMENDAMENTE Fertilizarea solului se face cu îngrãsãminte chimice (solide si lichide) si cu îngrãsãminte naturale (solide si lichide). trebuie sã se respecte urmãtoarele. se face prin ridicarea sau coborârea rotilor trenului de rulare.  sã se pãstreze distanţa între douã treceri succesive egalã cu lãţimea de lucru efectivã. prin intermediul surubului lung cu mâner.  sã se aleagã lungimi optime de parcele. fatã de prima masinã. d) Reglarea organelor active ale vibrocultorului pe lãtimea de lucru a acesteia în scopul unei prelucrã mai active a solului. remorcã sau grãmezi. b) Reglarea adâncimii de lucru la cultivator. iar cu tractorul de 45 CP în varianta grapã + tãvãlug elicoidal Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii se face cu ajutorul tirantului central de la ridicãtorul hidraulic al tractorului: • pe directia de înaintare la primul utilaj se face cu ajutorul tirantului central al tractorului. se face cu ajutorul unui tirant central ce apartine masinii si care are si rolul de a bloca pozitia pe orizontalã.  începerea lucrului şi punerea în funcţiune a maşinilor sã se facã numai dupã ce motorul tractorului are turaţia normalã. Condiţii optime de lucru Pentru ca masinile de împrãstiat îngrãsãminte sã funcţioneze în condiţii optime. se face prin rabatarea câmpurilor de grapã lateralã.vibrocultor + tãvãlug elicoidal In toate variantele combinatorul va lucra în agregat cu tractorul U 650. 23 .  umiditatea îngrãşãmintelor sã nu depãşeascã limitele: a) 15 % la superfosfat b) 4 % la azotat de amoniu c) 6 % la sare potasicã  diametrul maxim al granulelor sau particulelor de îngrãşãminte sã nu depãşeascã 7 mm  alimentarea maşinilor sã se facã cu îngrãşãmânt cernut.

cristale sau praf. sare.n. • se deplaseazã maşina pânã când roata motricã de transport executã 10 rotaţii. iar rezultatul se comparã cu cel din calcul.6 m/s. Se acceptã o diferenţã de maxim 5%.) Reglaje: a) Reglarea debitului. pentru a putea colecta materialul debitat de acesta. Jgheabul are douã poziţii caracteristice: • pozitia normalã. terenul pe care se împrãştie îngrãşãmintele sã nu prezinte denivelãri. a materialelor ce se administreazã pe şoselele acoperite cu polei (nisip. etc. organice sub formã de mraniţã. N (kg) 10. N = cantitatea de material ce trebuie datã la hectar (kg/ha) Dacã rezultatul obţinut prin cântãrire este egal cu cel rezultat din calcul. b) Reglarea poziţiei zonei de împrãştiere şi a uniformitãţii de împrãştiere a materialului se realizeazã prin: 1. pentru a se putea lucra cu viteze sporite de deplasare.  maşinile lucreazã în condiţii normale când viteza vântului nu depãşeşte 5 . Al doilea reglaj se executã prin fixarea şubãrului în dreptul diviziunii ce corespunde normei cerute la hectar. înseamnã cã reglajul maşinii este corect. • la capãtul posterior al transportului se pune un sac.1. cu formula: Q = II D. 24 . se face prin schimbarea locului de cãdere a materialului pe suprafaţa discului de împrãştiere fatã de axa longitudinalã de simetrie a agregatului. • se cupleazã mecanismul de transmitere a mişcãrii la transportor. Reglarea poziţiei jgheabului de conducere a materialului pe discul de împrãştiere.000 Q = cantitatea de material (în kg) ce trebuie debitatã de cãtre maşinã în deplasarea ei în timpul probei. D = diametrul dinamic al roţii motrice de transport (în m) n = numãr de roţatii fãcute de roata de transport în timpul probei l = lãţimea efectivã de împrãştiere corespunzãtoare materialului cu care s-a fãcut probã.5 lucreazã în agregat cu tractoarele U 650 (U 651) la: • transportul şi împrãştierea îngrãşãmintelor minerale şi a amendamentelor sub formã de piatrã de var mãcinat. Maşina de mare capacitate MA . • se face un semn pe roata motricã de transport a maşinii pentru a putea numãra învârtiturile pe care le face.3. • reglarea secţiunii de iesire a materialului din buncãr: Pentru primul reglaj se efectueazã prin alegerea şi montarea roţilor dinţate corespunzãtoare la transmisia intermediarã şi la transmisia finalã a transportului. utilizatã la împrãştierea îngrãşãmintelor chimice sub formã de granule. se regleazã prin: • reglarea vitezei de deplasare a transportului. Dupã efectuare se face proba de debit a maşinii astfel: • se introduce în buncãrul maşinii o cantitate oarecare de material ce urmeazã sã fie împrãştiatã. • se cântãreşte materialul colectat în sac.

b) reglarea directiei de împrãştiere. SUP .6. • o poziţie inversã utilizatã obligatoriu la împrãştierea amendamentelor sub formã de piatrã MAŞINI DE SEMANAT (în rânduri şi în cuiburi) Pentru semãnat şi plantat se folosesc urmãtoarele maşini: • semãnãtoare SUP . • se acţioneazã maşina în timp de tractorul se deplaseazã cu o vitezã de 5 km/h • se parcurge o distanţã de 25 .de var mãcinatã.12. Lãţimile trebuie sã fie egale pentru un rulaj corect. scutul metalic se aduce în poziţie de lucru prin fixarea manetei de rotire a acesteia în suportul de pe pantele anterioare al buncãrului. trebuie sã asigure uniformitatea repartizãrii îngrãşãmintelor faţã de axa longitudinalã a agregatului şi se procedeazã astfel: • se deschide agregatul în poziţie de lucru pe un teren plan pe care se traseazã o linie dreaptã de 75 . SPC . 2. prevãzute în acest scop la tamburul pe care ruleazã lanţul transportor în partea anterioarã. d) Reglarea poziţiei maşinii faţã de sol. Reglarea poziţiei paletelor pe suprafaţa discului influenteazã atât poziţia zonei de împrãştiere.100 mm • se deschide dozatorul corespunzãtor normei. e) Reglarea poziţiei de lucru a scutului metalic din interiorul buncãrului înainte de alimentarea masinii.48. cât şi uniformitatea de disţribuire a materialului pe suprafaţa zonei de împrãştiere.în suveicã’’ cu întoarceri la capete sub formã de buclã. c) Poziţia paletelor pe suprafaţa discului se poate regla continuu între + 7° (pentru particule mici 7° . • reglarea poziţiei transportului faţã de axa longitudinalã de simetrie a buncãrului masinii. • semãnãtoare SPC .8.. Metoda de deplasare a agregatului este . 25 . Reglajele se executã cu ajutorul a douã suruburi.31. fãrã resturi vegetale şi bine nivelat.5 . • viteza de lucru sã fie 5 . MIG . pentru granule + 7°) Reglarea transportului constã din: • reglarea întinderii normale a lanţului. SPC . Orizontalitatea discului şi a transportorului maşinii se asigurã prin ridicarea sau coborârea barei de tracţiune a tractorului. • asigurarea paralelismului cu solul a discului de împrãştiere.este o maşinã purtatã în spatele tractorului u 650 Reglaje: a) Reglarea poziţiei de lucru constã în: • asigurarea înãlţimii de 800 mm faţã de sol a discului de împrãştiere.8 km/h.este o maşinã de împrãştiat gunoi de grajd care lucreazã în agregat cu tractorul U 650. Condiţii optime de lucru O bunã funcţionare a acestor maşini face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii: • terenul pentru semãnat sã fie bine mãrunţit.30 m se opreşte şi se mãsoarã lãţimea fâşiilor împrãştiate de o parte şi de alta a liniei marcate. în funcţie de starea terenului. MIC 1. . SUP . Trebuie evitat lucru maşinii cu scutul închis.21.

g) Reglarea debitului semãnãtorii constã in fixarea fundurilor mobile.5 cm. ale subarelor de la rozetele de distributie si a celor doua manete de la cutia de viteze. Reglarea asemanatoare cu SUP-29. De asemenea. 24 randuri –15 cm. a = distanta intre douã randuri. • sã nu se facã întoarceri la capete sau sã se manevreze înapoi semãnãtoarea cu brăzdele lãsate în sol. Dacã norma nu corespunde cu cerintele agrotehnice se refac reglajele si se face din nou proba. dupã ce s-a invârtit cu mâna de 14 ori roata dreaptã de transport (cele 14 invârtituri reprezintã o suprafatã de 100 m² semãnatã cu cele 15 brãzdare).B/2 + a Cand urma lãsatã de macator se urmãreste dupã busonul radiatorului. h) Proba semãnãtorii constã in cantãrirea semintelor cãzute prin cele 15 tuburi din dreapta a semãnãtorii. care nu trebuie sã depãseascã 1600 mm. • sã se respecte regulile de întreţinere tehnicã a maşinilor. • sã nu se aseze pe semãnãtoare saci cu sãmânţã de rezervã. Toti cilindrii canelati trebuie introdusi in casetele lor cu aceiasi lungime. f) Reglarea fundurilor mobile. in pozitiile arãtate in indicatorul de pe semãnãtoare pentru fiecare sãmantã in parte. lungimea marcatorului va fi. SEMANATOAREA UNIVERSALA SUP-29 Este destinata pentru semanatul cerealelor paioase Reglaje a) Reglarea orizontalitatii masinii se realizeaza prin ridicarea sau coborarea punctului de cuplare a triunghiului de tractiune cu ajutorul barei tractorului.. c) Reglarea scormonitorilor. 26 . se reglezã distantã intre cele douã perechi de scormonitori. e) Reglarea lungimii marcatoarelor. se scurcircuiteazã uleiul din cilindrul de fortã al semãnãtorii cu ajutorul opritirului de pe tija pistonului. 15 randuri – 25 cm. lungimea marcatorului va fi: L =A/2 . a cãror grosime trebuie sã fie cu 2-3 cm..• sacii cu sãmântã pentru alimentare sã fie lãsaţi la capetele parcelei la distanţã bine stabilitã. 6 randuri – 60(70) cm. se utilizeazã greutãti suplimentare pe fiecare brãzdar.5 mm. pe pintenii distribuitorului. d) Reglarea adancimii la semãnat. in functie de ecartamentul rotilor din spate. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 si U-445.. Cantitatea rezultatã dupã cele 14 invartituri se inmulteste cu 100 si se aflã norma pentru un hectar. Se va cântãri separat pentru fiecare brazdar verificandu-se astfel si uniformitatea. Reglarea in plan orizontal constã in stabilirea distantei de 160 mm intre cei doi scormonitori ai fiecãrei perechi. Semanatoarea universala purtata SUP-21 Este destinata semanatului de legume si ierburi pe terenuri de ses si pentru paioase pe terenuri in pante. aceasta putanduse corecta prin scoaterea sau adaugarea de rondele. Constã in fixarea acestora la distante de 1 – 1. 8 randuri – 45(50) cm. ale tractorului. b) Asezarea brãzdelor pe bara suport se face prin cuplarea brãzdelor la distanta necesarã (29 randuri – 12. In plan vertical se realizeazã prin rotirea suportului scormonitorului pe bara de fixare astfel ca atunci cand brãzdele sunt lãsate in pozitie de lucru. sub nivelul varfului brãzdelor. Dacã brãzdele nu pãtrund la adancimea reglatã. b = ecartamentul rotilor din fatã ale tractorului. mai micã decat adancimea de semãnat.. scormonitorii sã coboare cu varful cu 20mm. Dupã ce toate brãzdele au atins suprafata solului si lanturile de ridicare sunt intinse. Se aseazã sub rotile semanatorii si sub piciorul rabatabil cale de lemn. L = A/2 + a in care: A = distanta intre centrele brãzdarelor marginale. Cand urma lãsatã de marcator se urmãreste cu rotile tractorului.

Lungimea marcatoarelor se determina cu aceleasi relatie ca la SU -29 . coriandru.Pe axul rotii Nr.5 30 30 30 30 9 10 9 11 32.se coboara masina si se verifica reglajul .se fixeaza lanturile parghiilor cu role la punctele de pe bara suport. rocin. cm boabe pe Pe axul discu.In cazul in care marcatorul nu atinge solul suficient. de distanta intre plante pe rand si de numarul de boabe semanate in cuib. sorg. d) Reglarea marcatoarelor de urma si a mecanismului de actionare a acestora. b) Reglarea adincimii de lucru se face pe o platforma orizontala .montarea sectiilor de semanat la bara suport a semanatorii.prin gaurirea discurilor oarbe cu orificii speciale se poate semana: canepa. fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali a ridicatorului hidraulic.se ridica semanatoarea cu ridicatorul hidraulic in pozitie maxima permisa de acesta . soia. tomate si alte seminte mici cu dimensiuni asemanatoare. . . pepeni. .6 29. Modificarea adancimii de lucru se poate face prin: . in pozitie superioara sau inferioara .5 43000 48000 50000 52000 37600 42000 43750 45500 27 .concomitent cu semanatul se poate administra ingrasamiminte chimice in benzi sau in toata suprafata.exhaustorul trebuie sa fie in pozitie verticala. a semintelor de porumb.semanatul bob cu bob. etc. in pozitia superioara sau inferioara . fasole.5 5. . floarea soarelui. Distanta intre plante pe rand si numarul de boabe in cuib este in functie de numarul de orificii de pe discul distribuitor si de raportul de transmitere a miscarii la disccul distribuitor .6 27. mentionand parghiile in lacasul de ghidare in pozitiea inferioara . c) Reglarea distribuirii semintelor. . Sub rotile de sprijin ale semanatorii se aseaza cale de lemn cu o grosime mai mica de 2 cm decat adancimea de semanat necesara . .5 5. iar bara patrata in pozitie orizontala.7 28. La coborarea masinii . .fixarea barei suport la rama exaustorului. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 pe 6 randuri pe terenuri orinzontale si pe 4 randuri pe terenuri cu pante pana la 12°. floarea soarelui. Reglaje a) Reglarea distantei intre randuri se face prin modificarea pozitiei sectiilor de semanat pe bara patrata a masinii . Numarul de plante la hectar impus de cerintele agrotehnice depinde de distanta intre randuri.folosirea brazdelor mici cu talpa limitatoare a adancimii de lucru .se ridica manual marcatorul intr-o pozitie putin inclinata fata de planul orizontal si se regleaza lungimea cablului marcatorului . REGLAJELE SECTIILOR DE SEMSNAT LA PRINCIPALELE CULTURI PRASITOARE SPC – 4 – 6 – 8 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Densitatea semintelor la Distanta Nr. se va reface numai reglajul lungimii cablului . .modificarea pozitiei rotilor de sprijin fata de bara suport . de Diametrul 70 80 rand (cm) de antrenare orificii orificiilor(mm lui distribuitor ) 14 14 16 14 5. castraveti si seminte care au aceiasi forma si dimensiune.pentru distanta medie intre Cultura intre randuri.semanatul de precizie a cate doua boabe in cuib a semintelor de porumb. Mecanismul de actionare se regleaza astfel : . .5 5. de dinti al rotilor de lant ha.SEMANATOAREA DE PRECIZIE SPC-6 Cu semanatoarea SPC-6 se pot executa: .

0 4.5 17.pentru distanta medie intre randuri.7 6.0 21.7 6.6 5.7 5.5 19. Conditii optime de lucru Pentu o buna functionare a masinii MPR -5.0 2.0 5. etc.0 2.0 2.8 7.0 2.5 4.0 2.0 22.2 24.5 4.0 5.7 28.6 27.6 24.5 5.1 5.5 6.0 5.Porumb Floarea Soarelui 16 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 5.5 2.5 5.5 2.0 18.3 32.5 5.5 2.5 5.0 9.9 11.2 9.8 18.0 12.5 19.0 2.5 5.3 13.5 4. ardei.5 11.0 22.0 2.5 5. de dinti al rotilor de lant Cultura Nr.0 Pe axul discu-lui distribuitor 22 30 22 22 22 30 30 30 30 30 30 22 22 22 30 22 22 30 30 22 22 30 30 22 22 22 30 22 Pe axul rotii de antrenare 16 16 11 10 9 11 10 9 9 10 11 9 10 11 16 10 9 11 16 10 11 10 11 9 10 11 16 16 Distanta intre boabe pe rand (cm) 5.3 - 54500 58000 59500 65000 66500 72000 75000 77000 82500 43000 48000 50000 52000 54500 58000 595000 65000 66500 72000 77000 82000 47500 50500 52000 56500 58000 63000 65000 67000 72000 37600 42000 43750 45500 47500 50500 52000 56500 58000 63000 67000 72000 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Nr.5 2.pe teren plan sau modelat si concomitent cu plantarea se face si udarea fiecarui rasad .5 4.5 4.6 Densitatea semintelor la ha. se cer urmatoarele conditii : 28 .2 5.0 5.. de orificii 34 34 34 34 34 34 34 34 68 68 68 68 68 68 68 40 50 50 40 50 50 34 34 34 34 34 34 34 Diametrul orificiilor(mm ) 2.5 26.0 21. cm 45 397000 290000 273000 243000 224000 201000 181000 165000 332000 358000 398000 444000 504000 542000 570000 288596 322057 331672 336696 364295 404036 - 50 357000 261000 245700 218700 201600 180900 162900 148500 298000 322000 356000 400000 454000 488000 512000 259736 289851 298505 303264 327865 363632 161000 176400 197400 221000 247800 260000 357000 70 185525 207036 213217 216617 234189 259637 115000 126000 141000 158000 177000 186000 255000 Sfecla de Zahar Monogerma biologic Sfecla zahar slefuita de Soia Fasole MASINI DE PLANTAT Masina de plantat rasaduri MPR -5 In agregat cu tractorul L-400 poate executa plantarea rasadurilor de rosii.7 6.8 19.5 5.0 3. vinete.0 5.6 7.6 6.5 2.5 17. varza.5 4.6 29.0 5.5 5.9 6.5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 30 22 30 22 22 22 22 30 22 30 30 30 30 30 22 30 22 22 22 30 22 10 9 11 10 9 11 10 16 11 9 10 9 11 10 9 11 10 9 11 16 11 26.5 5.0 7.6 24.2 24.4 4.0 2.0 8.5 2.2 9.3 10.6 8.5 12.

5 APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORI LOR Mecanizarea procesului de combatere a bolilor si daunatorilor la culturile agicole se efectueaza cu o serie de masini si aparate cum sunt : . AS -16 . 29 ..aparate de stropit AS -1. Reglaje a) Reglarea orizontalitatii se face cu ajutorul tirantilor laterali si central .placutele se vor inlocui cu altele noi .masina de stropit si prafuit MSPC -300 . . ce se obtin prin inlocuirea rotilor dintate ale mecanismului de transmitere .tratamentele sa se faca intr-un timp cat mai scurt . . Cerinte agrotehnice ale lucrarii O lucrare buna de calitate se executa cu respectarea urmatoarelor cerinte agrotehnice : .diametrul picaturilor maxim 0.aparat de stropit carosabil AC-1 . Apa-ratul de plantare se regleaza prin deplasarea camei de ghidare a placutelor Echipamentul de plantarea cartofilor Se monteaza pe cadrul masinii MPR -5 in locul sectiilorde plantat rasaduri . .AS -14.masina de tratat seminte MTS -1 In afara de aceste masini se utilizeaza si aviatia . sa nu se schimbe si sa aibe o greutate medie de 60 kg. e) Reglarea aparatului de plantare se face pentru a evita strivirea plantelor intre disc si placuta .in cazul in care de pe placutele de prindere se dislipesc stratul de burete . .sa se aseze rasadul pe discul distribuitor in dreptul reperului de pe placuta de prindere cu radacina in sus in afara discului 7 -8 cm .sa nu se produca spargerea semintelor in timpul tratarii . a) Reglarea distantei intre plante pe rand se face prin folosirea rapoartelor de transmisie. c) Reglarea distantei intre randuri se face prin deplasarea pe cadrul masinii a sectiilor de plantare .uniformitatea la prafuire sa fie minim 80% . . .sa nu se produca vatamarea culturilor ce se trateaza .uniformitatea la stropire sa fie minim 70% .aparat de prafuit AP -V . cu lungimea 15 -30 cm si grosimea de 4 -7 mm . .sa se respecte normele de substanta prescrise pentru diferite tratamente .rasadul folosit sa fie uniform. . sa fie fara resturi vegetale.terenurile pe care se lucreaza sa fie cat mai bine nivelate . . . . iar bulgarii cu diametrul de 5 cm sa fie in procent de maxim 10% . .9 mm.aparatul pentru tratat seminte POR -55 . Reglajele sunt identice ca la plantarea rasadurilor Pentru plantarea cartofilor se foloseste si masina 4 –BP – 62. .muncitorii ce deservesc masina sa fie instruiti.terenul sa fie afanat pana la adancimea minim 15 cm. . Conditii optime de lucru Pentru o buna functionare a acestor masini se cere indeplinirea urmatoarelor conditii : . b) Reglarea adancimiide plantare se efectueaza prin ridicarea suportilor celor doua roti de sprijin si masurarea distantei dintre suprafata solului si obada rotilor care trebuie sa fie egala cu adancimea de plantare mai putin 3 cm(afanarea solului ).

alimentarea cu substante sub forma de praf sa se faca numai din saci inchisi si pastrati in conditii corespunzatoare . intrucat pe vant cu intensitate mai mare de 3. Lantul este corect intins.pentru izolarea focarelor.solutia ce se distribuie sa fie cat mai omogena .. cu distanta intre randuri de 1. Normele de lichid sunt in functie de viteza de deplasare a agregatului. . .la stropitul de iarna nu este bine sa se lucreze sub temperatura de 5º C. Este purtat de om si actionat manual .in culturile de camp.6m ( indiferent de sistemul de sustinere a vitei ) si in plantatiile de pomi cu distanta intre randuri de 4 -10 m si inaltimea 30 .nu este permis sa se lucreze fara manometre sau cu. Reglaje a) Reglarea pozitiei masinii pe tractor .cat si in vii si livezi . d) Reglarea debitului de lichid si praf. diametrul duzelor de pulverizare si tipul dispozitivului de stropit . Daca se executa stropitul intr-o cultura slab dezvoltata tevile pentru lichid se rotesc astfel incat capetele de pulverizare sa dea jeturi verticale de sus in jos . .directia de deplasare a masinilor in timpul lucrului trebuie sa fie perpendicular pe directia vantului . Aparatul de stropit carosabil AC-1 Este destinat pentru stropitul pomilor plantati in terenuri accidentate si pe parcele mici . de presiunea de lucru. astfel ca extremitatile rampelor sa fie cu 10 -150cm mai sus decat capetele de la imbinarea cu manson de cauciuc . Aparatul de prafuit AP-V Se utilizeaza pe parcele mici in culturile de camp . e) Reglarea supapei de siguranta . Intinderea curelelor trapezoidale si a lantului se realizeaza cu ajutorul suruburilor intinzatoare . Pozitia dispozitivului de pulverizare se regleaza in plan vertical cu ajutorul cablurilor de suspendare. .5 m/s.6-3. c) Reglarea intinderii curelelor trapezoidale si a lantului . ramura activa care devine libera face o sageata de peste 3-5 mm . Masina de lucru sa fie orizontala . atunci cand prin inversarea sensului de rotatie.sa se respecte regulile de intretinere tehnica a masinilor . cand masina este echipata atat cu dispozitiv pentru vii (diuze tip ciuperca cu diametrul de 4 mm ).In apasarea cu degetul mare pe fiecare ramura a curelelor trapezoidale. acestea trebuie sa aiba o sageata de 25 mm. cu mana.sa se cunoasca si sa se respecte masurile de protectie a muncii.fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantilor .in gradinile de legume si zarzavat si pentru diferite dezinfectii . manometre defecte . . legume si plante tehnice .la alimentarea cu lichid trebuie sa se asigure filtrarea lichidului inainte de a ajunge in rezervor . Pentru culturile bine dezvoltate capetele de pulverizare se orienteaza catre inapoi . Masina pentru stropit si prafuit MSPU -960 Este destinata pentru combaterea bolilor si daunatorilor prin stropire si prafuire umeda .Se efectueaza prin strangerea piulitei arcului supapei pana cand manometrul indica presiunea de 12 kgf/cm. b) Reglarea pozitiei dispozitivelor de lucru trebuie orientate astfel ca jetul de picaturi sau praf sa asigure un tratament cat mai uniform.uniformitatea repartitiei prafului este necorespunzatoare .In inaltimea de la sol la cadru trebuie sa fie de minim 300 mm. in vii si livezi cu distanta intre randuri la care celelalte mijloace nu pot fi folosite . . La prafuirea umeda capetele de pulverizare se orienteaza catre inainte daca vantul are viteza sub 2 m/s si catre inapoi daca vantul depaseste aceasta viteza . Reglarea debitului de praf se realizeaza prin fixarea manetei de reglare la una din cele noua pozitii pe care le poate ocupa . . Masina pentru stropit si prafuit MSPC -380 Este destinata pentru executarea tratamentelor la vii.lucrarile de prafuire se vor efectua pe cat posibil dimineata devreme sau seara tarziu cand inceteaza curentii ascendenti.

legume si plante tehnice.de la suprafata solului. d) Reglarea asezarii degetelor in acelasi plan (se verifica contra placi si la varful degetelor cu sfoara bine intinsa ). MASINI PENTRU RECOLTAREA FURAJELOR SILOZ Pentru recoltarea furajelor destinate insilozarii . MASINA DE ADUNAT SI INCARCAT FURAJE MA-1. se face prin reglarea ghidajelor cutitului si indoirea placilor de presiune sau cu ajutorul saibelor de reglaj sub placile de presiune . astfel ca la brazdele afanate degetele sa fie la 2 cm .se foloseste combina de siloz CSU .masina de adunat si incarcat furaje MA -1.1 si CP -2.la fanete naturale ) se realizeaza prin ridicarea sau coborarea patinelor sau prin inclinarea barei de taiere .5 m/s .ecartamentul tractorului sa fie minim 1600 mm .3 cu tractiune animala .grebla rotativa GR -4.trebuie sa se tina seama ca : .1 si GRA .cositoare CP -40 pentru tractor U 445. .se face cu ajutorul mecanismului cu surub . Lucreaza in agregat cu tractoarele U 445 si U 650 . Strangerea furajelor se face cu combina CAF .CP -40.asezarea materialului in remorca sa se faca decatre 3 -4 muncitori . e) Reglarea jocului lateral al cutitului ( jocul maxim 1. se poate face prin insurubarea suportului mobil in suportul cositorii (la CP -2.1 .de actionare a cablului . b) Reglarea pozitiei cursei cutitului fata de degete ( conditia optima.2 . c) Reglarea jocul vertical intre lamele cutitului si contra placilor degetelor ( jocul sa fie de 0. Reglajele cositorilor sunt simple si anume : a) Reglarea inaltimii de taiere ( 6 -8 cm . se deplaseaza placile de ghidare in orificiile dreptunghiulare . iar la brazdele de fan tasate si plouate degetele trebuie sa atinga suprafata solului .masina lucreaza normal pana la o viteza a vantului de 3.cositoare CPS .motocositoarea CP -6 . pentru prafuirea umeda . . b) Reglarea inaltimii de incarcare . Principalele reglaje ale combinei de siloz sunt : 31 .greble GA-2.5 mm ).2 Este destionata sa adune si sa incarce fan in remorci . In afara acestor reglaje ca exploatarea agregatului sa se faca normal .cositoare purtata CPM -2. la capetele cursei mijlocul lamei cutitului trebuie sa cada pe mijlocul degetului cu o abatere de + 2 mm). mm ) . MASINI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE Mecanizarea recoltarii furajelor pentru fan se face cu ajutorul urmatoarelor masini : . . .la furaje cultivate si 3 -6 cm .2 . .pomilor pana la 20 m. Principalele reglaje ale masinii sunt : a) Reglarea inaltimii degetelor fata de sol se efectueaza cu ajutorul mecanismelor cu surub a celor doua roti mici.65 pentru tractorul U 650 . c) Reglarea intinderii lantului transportor se face cu ajutorul suruburilor lagarelor de la axul superior al transportorului . Masina se poate folosi si la culturilor de camp. . Ea poate fi echipata cu dispozitiv pentru recoltarea ierboaselor (EI ) si dispozitive de recoltat porumb de pe un rand (EP -1 ) sau pe toate randurile ( EP -2 ).1 . se indoaie degetele cu o parghie sau prin ciocanire . CP -65 ).2. iar prin adaptare unei aparatori de vant la capatul de sus al elevatorului se poate lucra pana la viteza vantului de 5 m/s .

actionata prin cablu de la tractor . 32 .2 -0.recoltarea porumbului sub forma de boabe cu taierea tulpinelor (recoltarea integrala ) . d) Reglarea presiunii arcului de la tamburele de alimentare se face prin strangerea suruburilor de la arcurile tamburului . Dupa curatirea I.la furajele ierboase si 7-10 cm la porumb . c) Echipament de recoltat porumb siloz pe trei randuri de 0. Lungimea tocaturii sa fie cat mai mica .8 cm pentru porumb si 1 -1. unde impartit in doua categorii cu circuite diferite si anume : Boabele cu impuritati de dimensiuni mici si chiar paie tocate.recoltarea orezului . combinat cu actiunea unui curent de aer ( 11 ) . la decorticator ( grohaitor ) ( 16 ) si apoi la curatirea a II .tocarea tulpinilor de plante .8 m . c) Reglarea conductei mobile a deflectorului se face prin rotirea conductei mobile de la mecanismul cu manivela . .recoltarea porumbului sub forma de stuleti depanusati fara taierea tulpinelor .iar la porumb la dublul distantei dintre doua randuri . la comanda separata combina se livreaza cu o serie de echipamente specializate care montate la combina asigura adaptarea acesteia pentru executia urmatoarelor lucrari : . b) Echipament de adunat din brazda cu latimea de lucru de 1. Impuritatile si spicele care nu au putut trece prin sita inferioara la melc ( 13 ) ajung la capatul sitei inferioare. Pentru recoltarea altor culturi . Combina autopropulsata executa concomitent seceratul. care preia plantele secerate si le duce la aparatul de trierat ( 5 ).acolo unde este plantat elevatorul central ( 4 ) al hede-rului. unde printr-un sistem de cernere pe site (9). A T E N T I E :. fiind preluate de un melc recuperare ( 19 ) care le readuce la buncar ( 5 ). . b) Reglarea lungimii tocaturii.la recoltatul semincerelor de ierburi si a florii soarelui. In acest scop combina este prevazuta cu 3 echipamente de lucru si un dispozitiv de ascutire a cutitelor tobei de tocare . are loc o separare a boabelor de restul impuritatilor . prin intermediul a doua plane ( 12 ) inclinate . Reglarea se face cu ajutorul cilindrului hidraulic prin lungirea sau scurtarea parghiei cu manson de la placa triunghiului de tractiune si prin modificarea suportului rotilor . trec prin contrabatator ( 6 ) ( gratar ) pe un transportor oscilant (8 ). Combina CA . unde cad in jgheab. . . Reglarea se face prin deplasarea rotilor cu suport din bridele de fixare pe cadrul patrat .1 si C-3 si combina autopropulsate C -12 . de unde boabele sunt preluate de un elevator si transportate in buncar ( 18 ) .8 m .Utilizarea echipamentelor speciale se face numai dupa ce s-a consultat notita tehnica a acestora . Fluxul tehnologic Combina autopropulsata inaintand in lan ( fig 2 ) taie tulpinele plantelor prin forfecare cu aparatul de taiere (1).recoltarea fasolei si soia .recoltarea porumbului sub forma de boabe cu lasarea tulpinelor netaiate . . MASINI PENTRU RECOLTAT CEREALE PAIOASE Pentru recoltarea cerealelor paioase ajunse la maturitate se folosesc combinele tractate C .a) Reglarea inaltimii de taiere . Inaltimea de taiere trebuie reglata la 3 -7 cm .din brazda sau la stationar .6 m .SEMA 140 .recoltarea culturilor de floarea-soarelui . iar rabotorul (2 ) le culca pe melcul de alimentare ( 3 ) care le transporta de la extremitatile platformei aparatului de taiere spre mijlocul ei . fie prin deschizatura jgheabului melcului .Ele se utilizeaza si la recoltatul direct din lan . Distanta de aruncare in remorca se realizeaza prin pozitia clapetei.4 cm penru ierboase. treieratul. . care le dirijeaza la curatirea I. cel putin 85% din tocatura. curatirea boabelor si colectarea lor intr-un buncar . Turatia tobei este 1550 rotatii/minut la porumb si 1430 rot/min la ierboase. boabele ajung la un melc transportor (13 ) la curatirea a doua. adunatul si incarcatul masei tocate in mijlocul de transport .executa taierea. d) Dispozitiv de ascutire . recoltarea putandu-se efectua in conditii de ses si pe panta la 10 %. e) Reglarea ecartamentului rotilor masinii .La ierboase ecartamentul este 1400 mm.intre 1si 5 cm . a) Echipament pentru recoltat ierboase direct din lan cu o latime de lucru de 3. Se realizeaza prin reglarea distantei intre cutit si contracutit la 0.

contrabatatorul (7 ) arunca pe un scuturator cu 4 caisori ( 21 ) care transporta paiele spre spatele combinei depunandu-le in brazda pe sol . b) eliminarea jocului dintre placutele taietoare ale cutitului si placutele contrataietoare ale degetelor se obtine dand usoare lovituri de ciocan pe ghidajul superior al cutitului . Descriere si reglaje A .iar pentru micso-rarea turatiei invers ) . Aceasta distanta trebuie sa aibe valoare de 3 -5 mm . 33 . Hederul se compune dintr-o platforma de taiere care are montat in parte din fata un aparat de taiere format din degete cu placute contrataietoare si un cutit cu miscare alternativa. b) Reglajul pozitiei rabatorului in plan vertical. Acest reglaj se face prin doi cilindrii hidraulici cu simplu efect montati de o parte si de alta a cadrului rabotorului si comandat de o maneta ce se afla la axul volanului . c) Reglajul turatiei rabatorului se face cu ajutorul variatorului de turatie comandat de o manivela din cabina ( pentru marirea turatiei se roteste manivela in sensul acelor de ceasornic . Reglajul se face actionand asupra intinzatoarelor melcului transportor asezate pe ambele parti laterale ale hederului . Reglajul consta in rotirea parghiei de pe partealateral dreapta a platformei de taiere .Dupa iesirea paielor din aparatul de treierat. Reglaje 1) Reglajul inaltimii de taiere se face prin ridicarea sau coborarea hederului cu ajutorul a doi cilindrii hidraulici cu simplu efect . Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare in cazul culturilor dense si cu plante lungi si mai mica pentru culturi rare si cu plante scurte sau in cazul taierii inalte . un rabotor pe platforma de taiere. 4) Reglajele rabatorului a) Reglajul pozitiei rabatorului in plan orizontal (mai inainte sau mai inapoi fata de aparatul de taiere ) se realizeaza cu ajutorul unui cilindru cu dublu efect comandat de pedala . Reglajul inaltimii de taiere minima se face in functie de tipul culturii si de felul terenului . a) reglajul distantei dintre melcul transportor si jgheabul platformei de taiere . un melc transportor cu spire dreapta stanga si deget escamatabil. de tipul cu excentric ajuta la asezarea plantelor taiate pe melcul trasportor . 3) Reglajul melcului transportor . 2) Reglajul aparatul de taiere consta din urmatoarele operatii : a) alinierea placutelor contrataietoare se obtine prin lovituri de ciocan pe degete pentru ridicarea sau coborarea lor. astfel ca toate placutele contrataietoare sa fie in acelasi plan . b) Reglajul distantei dintre varfurile degetelor escamotabile al melcului transportor si fundul jgheabului .

34 .

iar viteza periferica a paletelor si ghearelor sa fie superioara vitezei de inaintare a combinei dar nu cu valori mari. pentru micsorare invers).Domeniul de variatie al turatiei este intre 400 si 1250 rot/min . Batatorul este echilibrat static si dinamic . El primeste miscarea de la postbatator printr-un variator de turatie cu doua curele trapezoidale . iar la viteza inferioara celei de inaintare paletele permit indoirea spicelor spre inainte si provoaca netaierea lor de cutit si rezulta pierdere : . In functie de cultura se va alege turatia optima a batatorului . Reglajele consta in reglarea intinderii curelei late (in cazul unei intinderi slabe apar patinari care duc la infundarea aparatului de treier si la distrugerea cerealelor ) . Contrabatatorul Este o constructie de vergele cu sectiune circulara . Reglaje 1) Reglajul turatiei batatorului se face cu ajutorul unei manivele care comanda variatorul de turatie ( pentru marire.la recoltarea normala axul rabatorului trebuie sa fie in fata aparatului de taiere cu câţiva centi-metri.Turatia rabatorului este intre 16 si 52 rot/min . deoarece la valori mari paletele bat spicele si rezulta pierderi de boabe. Atunci cand decuplam batoza iar cureaua lata este prea intinsa. Transportorul oscilant Este montant sub contrabatator si este format dintr-o tabla cu aceiasi latime ca a contrabatatorului . Distanta medie pentru recoltarea cerealelor este de 16 mm la intrare si 3 mm la iesire . d) Reglajul pozitiei paletelor si a dintilor rabatorului se face prin rotirea sistemului excentric de comanda a axului rabatorului . iar una prea mica duce la spice netreierate . diverse transportoare (melci si elevatoare ) . Reglajele se fac in urmatoarele conditii : . viteza periferica a paletelor si ghearelor (turatia rabatorului ) va fi mai mare decat cea normala pentru a putea ridica plantele inainte de taiere . 35 .si se modifica numai cu rabotorul in miscare .este absolut necesar a se insemna pozitia ei. Boabele treierate. scuturatorul. iar dupa montare batatorul se va echilibra din nou static. decorticatorul. curatirea II cu ventilatorul său. Acest reglaj este in functie de felul culturii de recoltat si de stadiul ei de coacere (distanta mica sparge boabele ) .Batoza combinei se compune din : batatorul. paletele de lemn si ghiarele in pozitie verticala. cureaua se poate distruge datorita unei patinari insuficiente pe roata de curea . Procesul de treier ( batere ) al plantelor se face la trecerea acestora prin spatiul dintre batator si contrabatator . paletele si ghearelor sa coboare sub nivelul cutitului. Batatorul este tipul cu sine montate pe 4 rozete din care extremitatile sunt fixate pe axul batatorului . iar calitatea depinde de turatia si distanta dintre batator si contrabatator . O turatie mare duce la spargerea boabelor . contrabatatorul. B.la o recolta culcata si rascolita de vant axul rabatorului va fi comlet in fata. pleava si toate paiele scurte trecand prin contrabatator. postbatatorul. curatirea I si ventilatorul respectiv. Reglajul contrabatatorului Acest reglaj se reduce la variatia distantei dintre el si batator atatlaintrarea materialului cat si la iesirea lui . datorita constructiei in trepte si oscilatiilor sale le transporta la curatirea I a combinei. manivela se roteste in sensul acelor de ceasornic. transportorul oscilant. Postbatatorul Este un subansamblu montat in spatele batatorului care are rolul de antrenare si uniformizare a stratului de material ce iese dintre batator si contrabatator. . Turatia batatorului se poate urmarii pe turamentul de la tabloul de bord al cabinei . cad pe acest transportor care.Daca se demonteaza o sina .

paie tocate. b) Reglajul ventilatorului de aer consta in marirea sau micsorarea turatiei rotorului si a directiei curentului care se modifica cu ajutorul a doua deflectoare comante cu ajutorul unei manete. Intreg drumul parcurs de boabe de la sita superioara. evitandu-se decorticatorul . la elevatorul cu racleti si acesta le transporta in partea superioara de unde circuitul de boabe poate continua prin decorticator la curatirea II. Ea este formata dintr-un sistem de sita superioara si inferioara cu gauri rotunde de diferite dimensiuni montate intr-o carcasa oscilanta si un ventilator . Pentru a putea utiliza in bune conditii intreaga lungime a scuturatorului . care converg spre melcul transportor care la capat are un evelator cu racleti . din acest set se monteaza sita cu diametrul gaurilor corespunzator culturii. iar daca predomina spice netreierate descarcarea sa se faca la batator . bucati de spice. Boabele trec prin sita inferioara la doua planuri inclinate. Reglaje a) In sita superioara reglajul consta in variatia deschiderii sale in functie de cultura. pleava. Decorticatorul Este un subansamblu montat in spatele buncarului si deasupra scuturatorului . care se roteste intr-o manta cilindrica. este sub actiunea curentului de aer al ventilatorului. destinat unei curatiri suplimentare a produsului finit . Decorticatorul este format dintr-un rotor cu bare de forma speciala.care realizeaza decorticarea boabelor. Boabele care au trecut de curatirea I si au ajuns in melc sunt transportate. Scuturatorul Este format din patru caisori cu cate cinci trepte montati fiecare pe doua axe cotite. Boabele se rostogolesc pe sita ca pe un plan inclinat si printr-o palnie ajung la elevator ( prin sita trec boabele mici.Curatirea I Pentru curatirea boabelor sau semintelor de impuritati (praf. executia dintr-o plasa de sarma. prin marirea razei rotorului . Intraga sita superioara poate avea o inclinare mai mare sau mai mica. etc ) care nu trec prin sitele de la curatarea I care pe un plan inclinat la jgheabul unui melc care le duce la un elevator si de aici la postbuncar sau batator . Reglajul se face in functie de cultura respectiva si consta in reglarea distantei dintre rotor si plasa. Acest reglaj se face cu ajutorul unei manete . Cand materialul netreierat contine multe boabe libere este bine ca descarcarea sa se faca la postbuncar deoarece s-ar ajunge la pierderi de boabe prin spargere. Circuitul de recuperare Materialul netreierat complet ( spice. Sita inferioara face parte dintr-un set de site cu gauri de diametre diferite pentru diverse culturi. etc. Reglajul scuturatorului consta din variatia turatiei axului cotit care actioneaza caisorii in functie de felul culturii de recoltat . Curatirea II -a Este un ansamblu al masinii plasat lateralstanga fata de batoza combinei ( la iesirea din decorticator). acest lucru se datoreste existentei a trei pozitii in partea dinspre ventilator. impuritati si sparturi ) . Materialul este adus de transportorul oscilant la casa sitelor care se compune dintr-o sita superioara si o sita inferioara cu gauri . se realizeaza decorticarea . 36 .) se utilizeaza un sistem de cernere prin site combinat cu actiunea unui curent de aer. pana la planurile inclinate.pe acoperisul carcasei bato-zei se fixeaza un opritor din panza a carei inaltime se regleaza printr-un lant si care franeaza paiele arun-cate cu viteza mare de postbatator .

6 . La curatirea II -a se monteaza sita superioara cu gauri ovale de 11 .0.se demonteaza despicatorul de lan.I.4 mm . trebuie facute urmatoarele operatiuni: .se scurtcicuiteaza dezaristatorul (decorticator).pe doua randuri la 70 . g) Reglarea intinderii lantului transportorului de stuleti . in care caz tulpinile raman pe camp si apoi sunt tocate cu CSU.S. inaltimea optima de taiere fiind 15 -20 cm.se inlocuieste contrabatatorul de grau cu altul pentru porumb. Se face prin scoaterea sau introducerea de placi de reglaj intre contracutit si suportul sau astfel ca distanta intre cutite sa fie 2 -3 mm . 37 . astfel ca paletele transportorului . e) Reglarea distantei intre valturi trebuie sa fie 0. .se monteaza sita superioara Graepel si sita inferioara cu gauri rotunde de 14 mm . COMBINA TRACTATA PENTRU PORUMB CT-2 RP Lucreaza in agregat cu tractorul U 650 . . . detasarea stuletilor si incarcarea in remorca cuplata la combina .. . R. MASINI DE RECOLTAT PORUMB In prezent recoltatul porumbului se face sub forma de stiuleti cu combina CT-2 RT si sub forma de boabe cu combina C-12 prevazuta cu echipanent pentru recoltat porumb. El are rolul de a recolta boabele sau semintele culturii recoltate precum si de a le descarca din mers sau stationar.30 mm.se schimba sitele cu cele pentu porumb la curatirea I . .Pre.impinge cu mana . Depanusarea stuletilor recoltati cu CT -2 RP se face cu depasunatorul mobil DM -7.se monteaza pe platforma bara de taiere cu mecanismul de actionare pentru porumb.100 cm. Se face cu jocul normal sa fie de 0.siunea dintre ramurile active ale lanturilor se realizeaza cu ajutorul a doua arcuri de presiune . cu ajutorul unui melc de descarcare (aflat pe partea stanga a combinei ) intr-un mijloc de transport. .se demonteaza mecanismul de actionare al cutitului.sa nu faca un unghi mai mare de 30º.se inlocuieste intinzatorul curelei transportului central cu altul special pentru porumb.Se face cu cele doua suruburi de reglaj din capatul superior al transportorului de stuleti . Are capacitatea de 2500 l .7 din diametrul mediu al tulpinilor si se realizeaza schimband pozitia valtului exterior fata de cel interior. d) Reglarea intinderi lanturilor transportorului de tulpini.se monteaza sectiile de lucru pentru porumb si se regleaza la distanta dorita. . Principalele reglaje ale combinei CT-2 RP sunt urmatoarele : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru se stabileste la 70 -80 si 100 cm in functie de distanta la care a fost semanat porumbul b) Reglarea inaltimii de taiere.Buncarul Este situat deasupra casei batatorului si in spatele platformei de conducere . c) Reglarea jocului intre cutitul si contracutitul aparatului de taiere.se monteaza pe primele doua cascade ale scuturatorului table de protectie.se demonteaza bara de taiere . ECHIPAMENTUL COMBINEI AUTOPROPULSATE C -12 PENTRU PORUMB Combina C -12 poate fi echipata cu dispozitiv pentu recoltare integrala a porumbului R. se efecueaza hidraulic de la tractor.Combina executa taierea tulpinilor. f) Reglarea tocatoarelor de tulpini . . . si cu dispozitiv pentru recoltarea si taierea numai a stuletilor. Pentru echiparea combinei in vederea recoltarii porumbului. Se realizeaza cu ajutorul intinzatoarelor.

Se poate face in intervalul 60 -100 cm prin deplasarea sectiilor de lucru pe bara de sustinere a acestora . b) Reglarea inaltimii de taiere .pentru persoane . Ele se deplaseaza la alte mijloace de transport pentru a mari capacitatea de transport . Au capacitati mari de transport in comparatie cu celelalte mijloace de transport . Se face hidraulic de pe platforma de conducere .G. – Tractoare – Institutul Politehnic Brasov Ion Motoc si Ion Popescu – Motoare Diesel Tocaiuc Gh. basculante .autospeciale si remorci . Cele mai raspandite si cu avantajele cele mai folosite sunt mijloacele de transport rutiere deoarece ofera o mobilitate totala. in sensul ca ele circula conditionat doar de prezenta unui drum mai mult sau mai putin amenajat. e) Reglajul turatiei batatorului . Mijloacele de transport aeriene au avantajul ca au viteza mare de deplasare. Incarcarea si descarcarea se poate face mecanizat sau manual .Pentru decolare si aterizare necesita aeroportul . Mijloacele de transport folosite sunt : autocamioane . sunt : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru . d) Reglarea distantei intre batator si contrabatator. Fiecare categorie de mijloc de transport au avantaje si dezavantaje .aeriene si terestre . c) Reglarea vitezei lanturilor de transportat tulpini.a reduce consumul de carburanti .Se regleaza la 600 -700 rot / min . iar prin aer se foloseste drumul cel mai scurt dintre doua puncte . Circulatia pe drumurile publice a tuturor vehiculelor este reglementata prin O. Cele terestre se clasifica : pe cale ferata si terestre. Nr.I.Principalele reglaje ale echipamentului pentru recoltare integrala R . Din punct de vedere al deplasarii sunt : aeriene.pentru matfuri care pot fi : a) mijloace pentru marfuri generale b) mijloace de transport speciale. . MIJLOACE DE TRANSPORT Clasificare dupa felul transportului : . Viteza lantului trebuie sa fie mai mare decat viteza de inintare a combinei.inaltimea optima fiind 15 20 cm . pe apa si terestre. Bibliografie 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Nitescu Gh. fapt ce se realizeaza prin schimbarea rotilor de lant de pe axul de antrenare a lanturilor . Se stabileste la 30 mm la intrare si 18 -20 mm la iesire . – Echipamentul electric al automobilelor Cartea tehnica la tractorul U-650 Cartea tehnica la pompa de injectie Cartea tehnica la combina C-12 Cartea tehnica la plug PP-3-30 38 . Remorcile sunt mijloace de transport care nu poseda sursa de energie mecanica . Mijloacele de transport pe calea ferata depind de constructia retelei de cale ferata care este foarte costisitoare .195/2002 cu modificarile ulterioare .autobene . Mijloacele de transport pe apa nu au nevoie de cai speciale de deplasare ci se deplaseaza pe apa ( din acest punct de vedere este cel mai ieftin transport ).U.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->