Oficiul Judeţean Agricolă Ialomiţa

de

Consultanţă

Curs de mecanică
pentru agricultori

Lector – Ing. IORGA TRAIAN

MODULUL :
MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Nr. crt.

CONŢINUTUL TENATIC

Număr de ore Teoretice Instruire Practică

A. I.

P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii APLICAREA
legislatiei si reglementarilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca si PSI (drepturile si responsabilitatile la locul de munca, morme de protectia muncii. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Norme de plicarea Legi nr. 319/2006 ) 6 6

B.
I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII.

MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE
Pluguri Grape: cu discuri, cu colţi, stelate, elicoidale. Freze agricole Cultivatoare Combinatoare Maşini pentru administrat îngrăşăminte şi amendamente Maşini de semanat : în rânduri, în cuiburi. Maşini de plantat Aparate şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Maşini de recoltat plante furajere Maşini de recoltat cereale păioase Maşini pentru recoltat şi treierat porumb Utilaje pentru transport folosite în agricultură 2 2 2 2 1 3 3 3 3 3 3 3 1 7 6 5 5 4 6 6 5 6 6 12 12 -

TOTAL ORE

48

80

Notă: Toate subiectele vor fi tratate şi din punct de vedere al protecţiei muncii şi PSI. Acest modul va fi folosit la alcătuirea planurilor de învăţămant pentru meseriile din domeniul agricol ( ex. meserii: agricultor, lucrător calificat în culturi de câmp şi legumicultură etc. ), exceptând meseria mecanic - agricol pentru care se vor folosi modulele : Maşini şi instalaţii agricole - exploatare şi întreţinere şi Tracoare - exploatare şi reparare.

2

MODULUL P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea impotriva incendiilor EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . CAP. II Obligaţii privind apărarea impotriva incendiilor SECŢIUNEA 1 Obligaţii generale ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate sa respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare impotriva incendiilor şi sa nu primejduiasca, prin deciziile şi faptele lor, viata, bunurile şi mediul. (2) Persoana care observa un incendiu are obligaţia sa anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenta, primarul sau poliţia şi sa ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului. (3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţa, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contraventional sau penal, potrivit legii, şi suporta cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie. ART. 7 (1) În caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, când şi cat este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenta. (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, miristi, păşuni şi fanete, persoanele aflate în apropiere au obligaţia sa intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. ART. 8 În cazurile de forta majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: a) sa permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenta şi al persoanelor care acorda ajutor; b) sa permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane; c) sa accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, taierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitata şi sa acorde sprijin, cu forte şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri. ART. 9 La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinta asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriza, părţile sunt obligate sa prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea impotriva incendiilor. ART. 10 (1) Pentru limitarea propagarii şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al
3

a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii. ART. în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munca. cu modificările şi completările ulterioare. III Obligaţiile angajatorilor ART.. angajatorul are obligaţia sa ia măsurile necesare pentru: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor. (2) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi. (3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului... pe baza de reciprocitate sau pe baza contractuală. condiţiile de munca.. şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente... cu avizul inspectoratelor. (2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe.. echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia sa conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale acestora în organizarea.... 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de munca.. c) combaterea riscurilor la sursa. (1)..LEGE nr... consiliile locale.. . d) adaptarea muncii la om. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile.... 7 (1) În cadrul responsabilităţilor sale. 646 din 26 iulie 2006 ... au obligaţia sa colaboreze între ele. 11 Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii.. (2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu. CAP. (3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la alin. asigurarea. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. contribuind cu forte şi mijloace.... organizarea muncii.. a metodelor de munca şi de producţie. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. 4 ... f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos. persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art.. c) informarea şi instruirea lucrătorilor.. ţinând seama de modificarea condiţiilor. consiliile locale ale sectoarelor acestuia. d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în munca.. ART. e) adaptarea la progresul tehnic. în vederea reducerii monotoniei muncii. acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu. alegerea echipamentelor de munca.Municipiului Bucureşti. b) prevenirea riscurilor profesionale. 8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr.. consiliile judeţene. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate..

i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. a) şi dacă este necesar. c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. 8 (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. (3) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa dispună de timpul necesar pentru aşi putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta lege. ulterior evaluării prevăzute la lit. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca. b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale. angajatorul trebuie sa recurgă la servicii externe. b) ca. (4) Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent.h) adoptarea. a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de protecţie individuală. (4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. angajatorul are obligaţia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. acestea trebuie sa fie informate de către angajator asupra factorilor cunoscuţi ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea 5 . determinate de alegerea echipamentelor. (2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale. de condiţiile şi mediul de munca. (4). atunci când îi încredinţează sarcini. 6 şi 7. SECŢIUNEA a 2-a Servicii de prevenire şi protecţie ART. în mod prioritar. precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator sa asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice. sănătatea şi igiena în munca nu trebuie sa comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. luând în considerare natura activităţilor. sănătatea şi igiena în munca. d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. măsurile de prevenire. atunci când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi. în zonele cu risc ridicat şi specific. (5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. luând în considerare natura activităţilor. (5) În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe prevăzute la alin. e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca. denumiţi în continuare lucrători desemnaţi. d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. (6) Măsurile privind securitatea. ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate. angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate. accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şiau insusit instrucţiunile adecvate. c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca. angajatorii acestora au următoarele obligaţii: a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea.

ART. . atribuţii complementare. . . (1) şi (4). pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi a celor de protecţie. 15 (1) Materialele igienico-sanitare se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori. precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. . . dacă are capacitatea necesară în domeniu. . cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii. cel mult. . . prevăzute la alin. toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca. . . . . . . . . . . 16 alin. b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art.efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi trebuie sa aibă acces la informaţiile prevăzute la art. ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt expusi lucrătorii. în general. (2) şi (3). 14 Alimentaţia de protecţie se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de munca ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. 9 (1) În toate cazurile. . 16 (1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii. . în care se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite. angajatorul isi poate asuma atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege. Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile şi aptitudinile necesare. . (2) trebuie sa colaboreze între ei ori de câte ori este necesar. . . c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe sa fie în număr suficient. în conformitate cu prevederile legale. (6) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă. . . ART. SECŢIUNEA a 7-a Instruirea lucrătorilor 6 . . . . atribuţii privind securitatea şi sănătatea în munca şi. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. (4) În cazul microintreprinderilor şi al întreprinderilor mici. ART. . . . . . 10 alin. . (3) Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile prevăzute la alin. . precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai mulţi lucrători. . precum şi numărul considerat suficient. în principal. (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare. . . (2). . (5) Ministerul Muncii. . . astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească. . . SECŢIUNEA a 5-a Informarea lucrătorilor ART. . b) serviciile externe sa aibă aptitudinile necesare şi sa dispună de mijloace personale şi profesionale adecvate. se impune ca: a) lucrătorii desemnaţi sa aibă capacitatea necesară şi sa dispună de mijloacele adecvate. angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare. (2) Prevenirea riscurilor. . de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. precum şi locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca.

pe durata desfăşurării activităţilor. b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie. sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. (1). (2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora. (4) Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca au dreptul la instruire corespunzătoare. 22. în special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru. cat şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca. precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie. e) la executarea unor lucrări speciale. (4) trebuie sa se efectueze în timpul programului de lucru. 20 alin. astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana. în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. (2) Instruirea prevăzută la art. uneltele. 23 (1) În mod deosebit. d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru. 20 alin. (1) trebuie sa fie: a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri. instalaţiilor tehnice şi clădirilor. specifice locului de munca şi postului sau: a) la angajare. fie în afară întreprinderii şi/sau unităţii. d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. (3) Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. 20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. şi sa utilizeze corect aceste dispozitive. f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. uneltelor. lucrătorii au următoarele obligaţii: a) sa utilizeze corect maşinile. în special ale maşinilor. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. 22 Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea. substantele periculoase. aparatura. c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune. au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în munca. 21 (1) Instruirea prevăzută la art. e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana. pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau 7 . b) la schimbarea locului de munca sau la transfer. echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. (1) şi (2) trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru. fie în interiorul. IV Obligaţiile lucrătorilor ART. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. 20 alin.ART. aparaturii. (3) Instruirea prevăzută la art. după utilizare. CAP. ART. ART. la modificarea. (2) Instruirea prevăzută la alin. b) periodică şi ori de câte ori este necesar. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. atât timp cat este necesar. c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent.

8 .. atât timp cat este necesar.. construite de uzinele autorizate. (5) Este interzis a se lucra cu cadre de rezistenţă sau cabine de protecţie care au suferit avarii în urma răsturnării tractoarelor. 319/2006 EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. Acestea vor fi înlocuite cu cabine noi.. (3) Pentru prevenirea apariţiei factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională este permisă procurarea numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al calităţii de protecţie a muncii de către LABORATORUL DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII al institutului în acest scop de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. pentru a nu jena conducătorul în mişcările sale.. c . asociaţiile agricole mici şi mijlocii şi. cadrul şi cabina de protecţie trebuie: a . utilaje şi instalaţii la care nu sunt realizate de către constructor măsurile tehnice de protecţie a muncii (dispozitive de siguranţa.. (6) Cadrele şi cabinele de protecţie nu trebuie să împiedice fixarea sau remorcarea de tractor a maşinilor... 3. 882 din 30 octombrie 2006 ... Portierele... Un spaţiu suficient trebuie să fie lăsat de fiecare parte a volanului.. 17.. parbrizul. utilajelor şi remorcilor.. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. d .... Tractoarele vor fi echipate.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a securităţii şi sănătăţii în munca nr.. cadru sau cabină de protecţie... agenţii economici vor cumpăra numai tractoare care corespund cerinţelor de protecţie a muncii. trebuie să aibă construcţie solidă.să evite suprasolicitarea psihofiziologică a conducătorului.. ca şi celelalte părţi mobile. cu arc de securitate.).. b . supraveghere... ( prevederilor Legii Extras nr... cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. maşini agricole.CS'98… (4) Se interzice punerea în funcţiune şi explatarea tractoarelor care nu sunt echipate cu arc de securitate. Cabina de protecţie trebuie să fie destul de spaţioasă. care vor avea aplicate marcajele CS'97.. 1.. .....- HOTĂRÂRE nr.... din construcţie.... (1) Se interzice cumpărarea de tractoare...să asigure securitatea în caz de răsturnare.. în general.. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.să ofere posibilitatea unei ieşiri uşoare din cabină.. în caz de răsturnare şi blocare a uşii principale de acces. în domeniul sau de activitate.. h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora. apărători şi carcase de protecţie etc.. iar sticla trebuie să fie securizată. (7) Cabina trebuie să fie dotată cu geamuri în aşa fel încât conducatorul să aibă o bună vizibilitate. (2) Societăţile comerciale agricole.. (8) Arcul de securitate. cadru de rezitenţă sau cabină de protecţie........ semnalizare şi control.... g) sa coopereze.. Se internice procurarea acestora dacă nu sunt marcate cu plăcuţă cu datele de recunoaştere ale fabricantului.să limiteze răsturnarea la 90°. lunetele şi geamurile care se deschid... MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR AGRICOLE ..1 Prescripţii generale Art... 49 ) REGULI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII LA ACTIVITAŢILE DE EXPLOATARE A TRACTOARELOR.cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari...

(13) Pentru prevenirea accidentelor în timpul lucrului pe timp de noapte. apărătorile de protecţie vor fi depozitate pe stelaje. se va menţiona nivelul de zgomot. apărătoarea sau dispozitivul de protecţie a muncii trebuie montate la locul lor. Art. echipată cu dispozitive de pornire şi oprire proprii. (1) Toate defecţiunile maşinii sau ale dispozitivelor de protecţie trebuie să fie semnalate fără întârziere conducătorului locului de muncă. Regula generală de protecţie a muncii NU INERVENIŢI LA MAŞIMĂ ÎN FUNCŢIUNE. 120 mm. (1) Fiecare maşină trebuie. . (10) Pentru diminuarea vibraţiilor transmise conducătorului. (12) Pentru asigurarea conducătorului care participă la traficul rutier. 19. atunci când este necesar. . clar şi auzibil. trebuie dat înainte de punerea sa în funcţiune.cursa suspensiei scaunului max. demontabilă. care să cuprindă prevederile de protecţie a muncii şi să fie supuse certificării calităţii de protecţie a muncii de către laboratorul de specialitate al institutului autorizat în acest scop. un semnal acustic convenit. solid menţinută în loc şi întreţinută în bună stare. Trebuie să fie imposibil de demontat o apărătoare sau dispozitiv de securitate fără folosirea sculelor. 20. (9) Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. maşini. 18. instalaţi etc. (11) Scaunul conducătorului de tractor trebuie să asigure confort şi să îndeplinescă următoarele cerinte: . La contractarea echipamentelor tehnice (tractoare.zgomot emis la nivelul urechilor conducătorului (în timpul lucrului =87 dB(A). să nu amplifice nivelulu de zgomot. 9 . faţă şi spate. (15) Apărătoarea de protecţie a prizei de forţă şi a arborilor de transmisie trebuie să fie o construcţie rezistentă. iar comenzile închise. tractoare vor fi echipate cu câte 2 proiectoare.înăţimea spătarului 260 mm. g .e . f . în cartea tehnică. . Art.cursa verticală 60 mm. Imediat se va pune la vedere o tabliţă pe care să fie scrisă cu litere negre pe fond galben. (2) Atunci când pornirea unei maşini poate prezenta riscuri. tractorul trebuie să fie echipat cu un sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă.) din import va fi prevăzută în contract obligativitatea furnizorului de a le livra cu toate dispozitivele de protecţie a muncii. zgomot emis în mediul înconjurător ( în timpul lucrului = 80 dB(A). (17) Se interzice cumpărarea de tractoare. . (2) Maşina defectă trebuie oprită şi decuplată. utilaje. bine fixat şi asezat la îndemâna mâinii. faţa de pereţii laterali şi parbriz. (2) Imediat după terminarea reglării sau reparaţiei. (14) Priza de forţă a tractorului trebuie să fie protejată cu o apărătoare permanentă şi o apărătoare de protecţie tip manşon.să fie suficient de etansă pentru a asigura condiţionarea temperaturii cabinei. (1) Demontarea sau montarea apărătorilor şi dispozitivelor de protecţie se poate face după opirea din funcţiune maşinii. nerotitoare. Art. 21. utilaje.lăţimea şezutului scaunului 450 mm.să asigure spaţiul optim pentru scaun. (16) Tractoarele trebuie să fie echipate cu trusă de prim ajutor şi cu un stingător portabil cu pulbere şi bioxid de carbon.cursa longitudinală 150 mm.să asigure accesul uşor în cabină. apărătorile şi instrucţiunile în limba română. cabinele de protecţie trebuie fixate de tractor prin intermediul a patru dispozitive amortizoare (silent-blocs). comenzi. ventilarea şi purificarea aerului în cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar. maşini şi instalaţii care nu sunt echipate cu apărători şi dispozitive de siguranţă de către constructor. trebuie strict respectată. Pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare şi menţinerea în funcţiune. distanţa de securitate deasupra capului. interdicţia: NU PUNEŢI ÎN FUNCŢIUNE ! MAŞINA ESTE ÎN REPARAŢIE. . Art.

(2) Butonul de oprire trebuie să fie de culoare roşie. ori salopetă de protecţie. În caz de început de incendiu se va folosi stingătorul portabil din dotare. cuţitele. trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor. Art. Semnalizarea cu triunghiuri reflectorizante speciale a maşinilor agabaritice participante la traficul rutier. mai ales cu ajutorul manivelei. 25. Echipamentul individual de protecţie se va purta strâns pe corp. (4) Pentru a împiedica persoanele necalificate sau copiii să pună maşinile în funcţiune. (1) Elevii şi tinerii sub vârsta de 18 ani pot fi încadraţi la executarea lucrarilor agricole mecanizate.). 3. Tractoarele. (1) Atunci când maşinile şi utilajele agricole sunt transportate de la un loc de muncă la altul sau de la locul de muncă la sediul exploataţiei agricole. Art. pe terenuri plane şi sub supravegherea permanentă a unui salariat cu experienţă în domeniu. evită accidentele. Înainte de punerea motorului în funcţiune. să le prelucreze cu aceştia. cu scopul de a le învăţa şi respecta. Exploatarea tractoarelor Art. acestea trebuie prevăzute cu un dispozitiv de demarare ce poate fi blocat. 32. acestea trebuie să fie bine ajustate şi să nu aibă nici o parte liberă. Art. praful. maşinilor agricole şi a altor utilaje agricole de către persoane aflate în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului. utilajele şi instalaţiile agricole vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic. bonetă sau şapcă pe cap. Art. (1) Maşinile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să permită conducătorului oprirea rapidă de la locul sau de muncă. maşinile. salariaţilor purtarea halatului. să le afiseze în locuri bine alese şi să le dea câte un exemplar fiecăruia. 26. se va avea în vedere ca aceştia să execute lucrări mai uşoare. 22. (5) Nici o maşină nu trebuie lăsată în funcţiune când conducătorul ei a plecat. se asigură ca schimbătorul viteze să fie în punctul mort . 31. (2) Se va interzice conducătorului tractorului. vârfurile sau lamele vor fi protejate iar ridicătorele hidraulice vor fi asigurate pentru a nu coborâ maşina în mod accidental. (1) Pentru prevenirea accidentelor. Art. Art. 29. în funcţie de particularităţile proceselor de muncă. 30. exploatate. vor fi conduse. Aceştia vor purta combinizon sau pantaloni cu pieptar. Art. (1) Pentru prevenirea accidentelor provocate de haine prea largi.. Art. deoarece alte persoane şi. dinţii. copiii pot intra în contact cu ea. în mod deosebit. combine autopropulsate etc. 24. motocultoarele. combinele autopropulsate etc. Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni propri de aplicare a normelor de protecţie a muncii. 10 . ferite de pericol. Butonul de oprire va fi de tip apăsare. cu experienţă şi cunoscător al normelor specifice de protecţie a muncii. La executarea lucrărilor agricole mecanizate de către conducătorii de tractoare şi maşini agricole cu vechime în munca sub un an. 28. întreţinute şi reparate numai de personal calificat. deşirate sau de cravate antrenate de organele în mişcare ale maşinii. destinate conducătorilor de tractoare şi celor care deservesc maşinile agricole. 23. numai în timpul zilei şi cu respactarea prevederilor din codul muncii. iar această culoare nu trebuie folosită pentru nici un dispozitiv de pornire. Se interzice conducerea tractoarelor. bine ajustat şi fără poale lungi. (2) Deşeurile. 27. (2) Este interzis elevilor şi tinerilor sub 18 ani de a conduce utilaje agricole (tractoare. Art. (2) Aparatele de tăiere. tractoarele. scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepartate imediat.2. Conducerea şi deservirea tractoarelor şi maşinilor agricole se fac numai de către persoane care posedă calificarea necesară şi care cunosc regulile de tehnică a securităţii muncii.(3) Butonul de punere în funcţiune trebuie să fie înecat şi suficient protejat. Art.

Împotriva perticulelor de praf. 43. Utilizarea dispozitivului (omologat) de captare a scânteilor la ţeava de eşapament este obligatorie. ungere şi instalaţia hidraulică . Art. Înainte de a începe lucru se verifică frânele pentru ca acestea să fie bine reglate. iar dacă aceasta s-a produs totuşi. fără şocuri. Art. Pentru evitarea accidentelor. Art. al declivităţilor pronunţate sau atunci când tractorul este mult prea încarcat. indiferent de distanţă. pereţi de transee. Se interzice coborârea sau urcarea pe tractorul în mers. 51. 45. pentru evitarea cabrării. Înainte de a vira sau a frâna. Art. Art. Art. ori pe utilajul tractat atunci când tractorul se deplasează. conducătorul tractorului se va deplasa cu viteză corespunzătoare stării drumului şi a terenului în care execută lucrarea agricolă. Este obligatoriu să se folosească calea de rulare cea mai largă cu putinţă. Aceasta se va permite în situaţiile când tractorul are locuri amenajate special din construcţie. În timpul executării lucrărilor agricole. aceasta trebuie să fie sigur. ochiul de remorcare va fi plasat pe cât de jos posibil. Asteptaţi ca motorul să se răcească. mai ales când condiţiile sunt periculoase. Este obligatorie folosirea vitezei I înainte de a începe coborârea sau urcarea unei pante ori a unui taluz foarte înclinat. Art. Art. mai ales dacă tractorul trage o sarcină grea . La remorcile pe doua roţi. Art. 37. Art. 46. Evitaţi vărsarea carburantului pe tractor. Art. Nu este permisă urcarea pe bara sau triunghiul de remorcare. a aparaturii de bord şi a instalaţiei electrice. 42. sub puntea din spate. se vor executa întoarceri suficient de largi şi niciodată mai mici de 8 m pentru agregate purtate şi 10 m pentru cele tarctate. Nu lăsaţi copiii să se apropie de tractor. Nu intraţi între tractor şi maşina agricolă decât după oprirea motorului şi decuplarea prizei de putere. Atunci când tractorul trage o sarcină grea sau se află înaintea urcării unei pante. pietre ce pot să sară în timpul deplasării. Art. 36. Nu se va îndeparta buşonul radiatorului atunci când motorul termic este fierbinte. Art. 39. 34. tractoarele pe roţi vor fi prevăzute cu apărători la roţile din faţă şi apărători suplimentare la roţile din spate. pentru a degaja tractorul împotmolit. Art. Se vor executa. pentru prevenirea cabrării. 38. Nu faceţi plinul langă clădiri sau în timp ce motorul este în funcţiune sau încă este cald. comenzile şi etanşeitatea sistemelor de alimentare. 44. Zilnic se va executa întreţinerea tehnică a tractorului. Art. pentru a evita pericolele ce se pot ivi în drumul de parcurs. ambreierea se va face cu precauţie. 49. 35. noroi. Se vor verifica funcţionarea normală a motorului. pante sau rampe. Nu puneţi tractorul în funcţiune şi nu lucraţi dacă priza de putere şi transmisia cardanică nu sunt în întregime protejate cu apărători de protecţie atestate de un institut de specialitate. Art. Art. cum este cazul pantelor accidentate. slăbiţi busonul lent la prima crestătură pentru a permite evacuarea presiunii şi numai după aceea scoateţi busonul. 41. 33. Art. 40. Această regulă se impune în special în cazul terenului accidentat sau în apropierea şanţurilor. Conducătorul tractorului va conduce cu atenţie. răcire. Este interzisă plasarea de scânduri sau materiale similare în faţa roţilor din spate. 50. cum ar fi: gropi. totdeuna se va reduce viteza de înaintare. de asemenea. Pentru remorcare se vor folosi bare rigide din ţeava. ştergeţi carburantul şi asteptaţi să se evapore inainte de a porni motorul. iar starea lui tehnică se va controla la intervale regulate. Art. 53. margini instabile de drum.Art. şleauri şi toate obstacolele care pot determina tractorul să se răstoarne. Art. 11 . 48. 47. întreţinerile tehnice periodice. 52. Se interzice urcarea pe tractor a persoanelor în vederea transportării lor.

Se interzice intrarea sub utilajele agrcole în timpul reglării mecanismului de suspendare şi al curăţirii organelor de lucru. 64. Art. Art. Art. 63. va frâna şi va introduce pârghia schimbatorului de viteze într-o treaptă inferioară de viteză sau de mers înapoi. Ridicarea şi coborarea maşinii agricole suspendate se face după ce s-a verificat că nu există nici un pericol ca cineva să fie lovit. Dacă tractorul urmează să fie oprit timp mai îndelungat. încovoieri etc. Pentru a nu distruge apărătorea de protecţie a transmisiei cardanice. Având în vedere dimensiunile şi greutatea mare. Înainte de a coborâ de pe tractor. Art. 56. precum şi pregătirea tractorului pentru lucru cu priza de putere. trebuie verificat ca tirantul central al mecanismului de suspendare să nu fie deteriorat (să nu aibă crăpături. Art. Toate operaţiile legate de întreţinerile tehnice. ele se pot rupe în timpul lucrului şi pot provoca accidente. după ridicarea tractorului introduceţi suporţi metalici rezistenţi. Se inerzice urcarea pe maşina remorcată dacă aceasta nu este prevazută cu un loc special construit pentru lucrătorul de deservire. 68. 12 . decuplaţi priza de putere în mod obligatoriu. Art. Art. înainte de efectuarea virajelor cu rază mică. Ruperea tirantului central în timpul lucrului poate provoca aruncarea maşinii agricole peste conducătorul tractorului. conducătorul va opri motorul. se va stabili itinerariul de deplasare pe rute care permit accesul acestui tip de tractor. circa 10 tone. Fixaţi bine cricul hidraulic ( se va pune lemn uscat între cric şi tractor ) în punctul de suspendare. 55. Art. La suspendarea maşinii agricole de tractor se interzice intrarea în spaţiul dintre tiranţii laterali ai mecanismului de suspendare. în timp ce motorul funcţionează. 65. indiferent dacă maşina agricolă suspendată are sau nu scaun pentru lucrătorul de deservire. maşina agricolă nu trebuie lasată în poziţie suspendată. 58. 57.Art. Art. Art. 69. Art. La lucrările cu tractorul pe terenurile în pantă nu au voie să lucreze decât conducători cu experienţă şi vechime în muncă. 62. Art. d – bară de remorcare şi cuplă de remorcare. de înlăturare a deranjamentelor. Dacă se fac deplasări la distanţă. Înainte de începerea lucrului cu maşini suspendate. urcarea lui pe maşină este interzisă. b – rigidizarea sistemului de cuplare în timpul transportului maşinilor agricole (împiedicarea pendulării laterale a maşinilor în timpul transportului). În scopul evitării accidentelor datorate desprinderii în timpul mersului a maşinilor tractate sau purtate şi a remorcilor. Se interzice intrarea sub tractor pentru examinarea lui înainte de a opri motorul şi de a bloca frânele în poziţia frânat. 59. pentru a se preveni alunecarea şi provocarea unor accidente grave. se execută numai cu motorul oprit. trebuie verificat ca nimeni să nu se afle în raza de acţiune a maşinii agricole suspendate. c – protecţie împotriva despriderii sau căderii pe sol a maşinilor agricole cuplate la tractor (mecanism de suspendare în trei puncte). Cuplarea şi introducerea bolţurilor de cuplare şi a bolţurilor autoblocante se vor face numai prin părţile laterale. 67. e – bolţuri autoblocante şi valvă de siguranţă a instalaţiei hidraulice pentru pierderi de presiune hidraulică în instalaţie.). se vor asigura următoarele măsuri de siguranţă: a – întinzătorii laterali vor fi montaţi pe tiranţii laterali. 54. La tractorul articulat este interzis accesul între cele două cadre articulate ale sasiului. 60. Art. f – echiparea tractorului cu priză electrică şi hidraulică pentru posibilitatea frânării remorcilor cuplate la tractor. Art. curăţarea de noroi a motorului şi a tractorului. Art. Înainte de efectuarea manevrei de întoarcere a tractorului. 61. Nu folosiţi curele uzate. 66.

Art. Lucrările agricole mecanizate pe terenurile în pantă se vor efectua numai ziua şi numai după ce s-a făcut identificarea tarlalei şi s-au marcat locurilor periculoase. 75. Art. Pentru executarea lucrărilor pe tarlalele situate în terenuri cu pantă. Urcarea şi coborârea se vor face cu atenţie şi numai pe partea laterală. La coborârea pe pantă. pe mijlocul zonei de întoarcere. instalatia este stationara sau semimobila(instalatia pentru conditionare. Art. 13 . 73. Art. instalatia pentru muls. unelte si instalatii agricole.). Art. . apare pericolul de răsturnare a tractorului. La executarea întoarcerilor. manevrând tractorul până când ajunge în poziţia din care poate intra în brazdă. 76. este interzisă scoaterea tractorului din viteză. iar însoţitorii se vor ţine de mânere. o porţiune denumită zonă de protecţie (I). este interzisă întoarcerea cu buclă a tractorului pe roţi: în aceste situaţii. cu spatele. agregate. Se interzice la lucrările pe pantă folosirea separată a pedalelor de frână care trebuie să fie permanent cuplate. astfel: . pe terenurile cu pantă mai mare de 10˚. la ieşirea din brazdă se manevrează tractorul cu faţa spre vale pe mijlocul zonei de întoarcere. De regulă. este interzis a se sări afară din cabină. Zona de întoarcere (II) este delimitată prin brazda de avertizare (III) şi brazda de control (IV). tinand seama de procesele din agricultura s-au elaborat sistele care sunt in continua perfectionare in functie de progresul tehnicii mondiale. Dacă. 71. Art. . instalatia mobila pentru irigat ect. amestecarea si maruntirea solului. în timpul lucrului.întrucât în acest caz tractorul capată o viteză mare şi nu mai poate fi folosită frâna de motor. 70. pentru a preîntămpina accidentările prin alunecarea piciorului. Urcarea pe tractoarele echipate cu cadre ce rezistenţă şi cabine se va face cu atenţie. Lăţimea zonei de întoarcere se va alege în funcţie de raza de întoarcere a agregatului. intoarcerea.prima (1). la capetele tarlalei. instrumente si organe de legatura in vederea efectuarii unui proces agricol complex. Art. De exemplu lucrarea de arat cuprinde: afanarea. coborârea pantelor trebuie să se facă cu aceeasi treaptă de viteză cu care se urcă panta. Aceste operatii au rolul la lucrarea de arat de a crea in sol conditii optine pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. conducătorul tractorului trebuie să se sprijine bine în scaun şi în picioare. MODULUL Exploatarea agregatelor si instalatiilor folosite in cultura plantelor de camp Sistemul de masini si instalatii agricole Realizarea productiei agricole conform cerintelor moderne intr-un proces tehnologic de lucrari agricole impune stabilirea si utilizarea unor anumite utilaje care constituie sistemul de masini.a doua manevră (2): se urcă panta. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnică a tractorului şi maşinii agricole pentru ca aceasta să fie corespunzătoare. In tara noastra. O lucrare agricola cuprinde o succesiune de operatii. De obicei. pe care nu se va lucra. 77. Aceasta va fi marcată cu plăci de avertizare (A) vizibile de la distanţă: ATENŢIE ! PERICUL DE RĂSTURNARE. întoarcerea tractorului se va face în mod obligatoriu din trei manevre. Art. aparate. 74.a treia manevră (3): se virează tractorul pentru a intra în brazdă. Respectarea cu stricteţe a acestor reguli evită accidentele. se lasă între marginea locului care prezintă pericolul de accidentare. În această situaţie. în zona necesară întoarcerii agregatului. 72. cadrul de rezistenţă sau arcul rabatabil. La lucrările cu maşini purtate pe tractor se va da o atenţie deosebită tiranţilor laterali. Instalatia agricola reprezinta un ansamblu de masini agricole. care se vor fixa pentru a nu permite deplasările laterale ale acestora.

destinat executării diverselor lucrări agricole. Construcţia osiilor din faţă şi spate permite variaţia ecartamentului.tipul motorului: Diesel în 4 timpi cu injecţie directă . La tractorul U-650 motorul D110 are următoarele caracteristici : . este un tractor universal.Tractorul" din Braşov. Părţile componente ale tractorului sunt: motorul. echipat cu un motor Diesel de 65 CP la 1800 rot/min. electrică etc.4760 cm³ . fără oprirea tractorului. Este un tractor de putere mijlocie. mecanismul de deplasare. . punând în mişcare de rotaţie sau lineară anumite agregate. motoarele cu ardere internă se grupează în: motoare cu aprindere prin scânteie (amestecul format în carburator şi aspirat în cilindru. în interiorul fiecărui cilindru al motorului) se disting : motoare în patru şi în doi timpi. . Micşorarea efortului depus de tractorist la volan a fost rezolvată prin adaptarea unei comenzi a direcţiei cu servomecanism hidraulic. destinat atât pentru lucrări agricole cât şi pentru transport. mecanismul de direcţie.63 … 27. Prin tractor deci se înţelege o maşină de tracţiune cu o sferă de utilizare foarte largă.8 kw). cu anvelope pneumatice. tractorul este echipat cu o instalaţie hidraulică cu mecanism hidraulic automat şi cu un mecanism de suspendare. Cele folosind energia termică. prin intermediul utilajului şi maşinilor agricole sau de construcţii (remorcate sau purtate) şi prin tractarea semiremorcilor şi remorcilor. Domeniul larg de utilizare al tractorului este asigurat de priza de putere independentă sau sincronă. Tractorul U-650 M construit la Uzina .130 mm. tractorul a parcurs un drum de dezvoltare lung şi complicat. transmisia.cursa .TRACTOARE Tractorul este un autovehicul pe roţi sau pe şenile. . . de gama mare de viteze (2. format în cilindru se aprinde datorită creşterii presiuni şi temperaturii aerului aflat în cilindru). . folosind amplificatorul de cuplu.) se transformă în energie mecanică. cu injecţie directă şi pornire electrică.are 4 cilindri verticali în linie. de transport sau construcţii.raportul de compresie .cilindreea totală . se clasifică în : motoare cu ardere internă (arderea are loc în interiorul motorului) şi motoare cu ardere externă (arderea are loc în afara motorului).alesajul -108 mm. pe roţi. degajată prin arderea unui combustibil.. . iar vitezele erau reduse. 14 . Primele tractoare aveau sistemul de rulare cu roţi metalice şi cu şenile. În funcţie de modul de aprinderea amestecului carburant. În vederea acţionării diverselor maşini agricole cât şi pentru executarea diverselor lucrări de prelucrare a solului şi de întreţinere a culturilor. echipamentul de lucru şi echipamentul electric.32 km/h) cât şi de posibilitatea învingerii efortului în timpul lucrului prin trecerea de la o gamă superioară la alta inferioară. Motoarele sunt sistemele tehnice în care o formă de energie (termică. După modul de desfăşurare a ciclului motor (totalitatea proceselor care în timpul funcţionării se repetă periodic într-o anumită ordine.(47. fiind rezultatul unui întreg proces de dezvoltare a tehnicii.puterea nominală a motorului 65 CP.17:1.turaţia arborelui cotit la puterea nominală 1800 rot. Înainte de a ajunge la perfecţionarea tehnică actuală. /minut . macanismul de frânare. Momentul apariţiei tractorului este strâns legat de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motoarelor cu ardere internă. . se aprinde cu ajutorul unei scântei electrice) şi motoare cu aprindere prin comprimare sau diesel (amastecul carburant.

4 ) a motorului Diesel este format din rezervorul de motorină . Surplusul de motorină de la injectoare şi pompa de injecţie se întoarce prin conducte-le de retur la rezervor . la p. iar cea de evacuare deschisă. riguros determinate în funcţie de sarcină.timpul III = arderea şi destinderea: la sfârşitul cursei de compresie. pompa de alimentare.e. .Mecanismul motor Funcţionarea mecanismului motor constă în transformarea mişcării de dute-vino a pistonului generată de lucrul mecanic de destindere a gazelor.timpul I = admisia: pistonul se deplasează de la p. fig. timp în care supapa de admisie este des-chisă.timpul II = compresia: pistonul se deplasează de la PME la PMI ambele supape sunt închise iar aerul este comprimat puternic (presiunea este aproximativ 30-40 N/cm². iar temperatura de cca 500° C). bateria filtrelor de motorină.m.m. iar cea de evacuare închisă. 1). În scopul producerii unei arderi complete (eficiente cu randament maxim ) pulverizarea trebuie să se facă fin iar combustibilul să fie uniform distribuit în camera de ardere . la un moment bine determinat de avansul de injecţie combustibilul pulverizat este introdus sub presiune în cilindru datorită temperaturii ridicate a aerului din cilindru particulele pulverizate se aprind şi ard iar presiunea şi temperatura cresc brusc (presiunea cca 60-100 bari/cm². regulatorul şi injectoarele. În continuare ciclul se repetă .timpul IV = evacuarea : pistonul se deplasează de la PME la PMI eliminând gazele arse în atmosferă prin galeria de evacuare şi toba de eşapament timp în care supapa de admisie este închisă. pompa de injecţie. . Sistemul de alimentare ( fig. 15 . ca urmare a depresiunii create prin deplasarea pistonului în cilindru se aspiră aer proaspăt. Motoarele Diesel în patru timpi au următoarele momente ale ciclui de funcţionare (Fig. în mişcare de rotaţie a arborelui motor. .i. Sistemul de alimentare Îndeplineşte rolul de debitare şi injecţie în fiecare cilindru al motorului şi la momentul potrivit (determinat de avansul şi durata injecţiei ) a unei doze de combustibil. 1 . şi temperatura la 2000° C) subacţiunea gazelor arse pistonul se deplasează de la PMI la PME realizându-se cursa utilă a motorului. conductele de înaltă şi joasă presiune precum şi de retur.

de tip închis. 16 . Factorii care influenţează pornirea motoarelor cu combustie internă sunt: turaţia cuplului şi puterea demarorului . cu prindere pe flanşă. Bateria filtrelor de motorină. Cartuşele filtrante au elemente de filtrare din hârtie. bateria de acumulatoare. Rezer-vorul este amplasat în partea superioară a tractorului. Instalaţia de pornire Instalaţia electrică de pornire are rolul de a asigura rotirea arborelui cotit al motorului cu ajutorul unui motor electric (demaror) la pornire. circulaţia uleiului fiind asigurată cu ajutorul pompei de ulei. cât şi prin stropire.27 mm. Gura de umplere a rezervorului este prevazută cu un buşon. Instalaţia de ungere a motorului realizează ungerea atât prin presiune. în curăţirea şi menţinerea unei temperaturii optime de lucru a uleiului. Are 4 elemenţi de pompare. se elimina aerul şi întreg sistemul de alimentare se umple cu combustibil. înainte de pornirea motorului. Pompa de injecţie este o pompă în linie. numărul de orificii = 4. Instalaţia de pornire electrică la tractoare este formată din: motorul electric de curent continuu (demarorul) prevăzut cu un electromagnet sau releu de cuplare. Schimbarea uleiului se face la fiecare 250 ore de funcţionare a motorului M20 super 2 vara şi M20/20 W super 2 iarna . cu găuri. în acest fel asigurându-se reducerea frecării dintre suprafeţele în contact şi a uzurii acestora . contactul de pornire şi conductoarele de legatură . compusă din două filtre în serie. Diametrul orificiilor de pulverizare este de 0. de tipul cu acţionare proprie. Ungerea corespunzatoare este funcţie directă de condiţiile de funcţionare ale motorului şi de calitatea lubrifiantului . cu dispozitiv pentru cuplarea elastică şi decuplarea automată a pinionului demarorului cu coroana dinţată a volantului motorului. Prin acţionarea manuală asupra butonului pompei de amorsare. Înlocuirea elementului filtrant se face odată cu schimbarea uleiului . Presiunea de deschidere a injectoarelor este de 175 + 8 kgf/cm². Pompa de alimentare este prevăzută cu o pompă de amorsare formată dintr-un piston deplasabil în interiorul unui cilindru. Injectoarele cu pulverizatoare lungi.Rezervorul de motorină este executat din tablă de oţel. cu ştifturi de orientare a poziţiei pulverizatorului faţă de injector. Primul este prevăzut cu un pahar decantor iar al doilea are rol de filtru de siguranţă. Sistemul de ungere Rolul acestuia constă în ungerea sub presiune sau prin stropire a tuturor suprafeţelor în mişcare.

Prin organele sale trupita asigura taierea. cormana.ecartamentul roţilor tractorului trebuie reglat în funcţie de numărul trupiţelor: a) pentru 4 trupiţe = 1. .20 cm prin sol uşor = 4. plugul să fie echipat cu număr corespunzător de trupiţe (arat 18 . maruntirea si rasturnarea brazdei. Trupita este un ansamblu format dintr-o barsa pe care se prind prin suruburi cu cap inecat si gat patrat.30 cm în soluri uşoare. .40 m pentru parcele cu lungimea de 300 – 500 m şi 60-80 m pentru parcele cu lungimea de 1.200 mm La arat tractorul să fie echipat cu greutăţi suplimentare.în funcţie de adâncimea de lucru şi tipul de sol. iar maneta distribuitorului de la instalaţia hidraulică în poziţia flotant. cormana suplimemtara sau aparatoarea. trei sau patru trupiţe. MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE PLUGURI Plugul PP-3-30 si PP-4-30 (Fig.000 .terenul să fie bine curăţat de resturi vegetale. brazdarul durificat. arat 28 . Condiţiile de lucru sunt: .parcela să se împartă în postaţe cu lăţimea de 30 .400 mm c) pentru 2 trupiţe = 1.1.32 cm = 2 trupiţe). . Ultima trupita are plazul mai lung. Pot fi utilizate cu două.1) lucrează în agregat cu tractorul U 650 la executarea arăturilor cuprinse între 15 . .B. mijlocii si grele. Construcţia plugului Principalele subansamble ale plugului sunt următoarele: 1) Cadrul plugului 2) Trupiţa din faţa 3) Trupiţa din spate 4) Cuţitul disc 5) Roata de sprijin Trupita este organul principal de lucru al plugului. sol greu.600 mm b b) pentru 3 trupiţe = 1.să se respecte reglajele şi regulile de întreţinere tehnică a agregatului. 17 . plazul durificat.200 m.

afânarea la suprafatã a solului si distrugerea buruienilor. pentru a nu rãmâne o zonã nelucratã în mijlocul grapei. care se ridică sau coboară în funcţie de adâncimea de lucru cerută.flotant” (rotile grapei ruleazã permanent pe sol.reglarea distantei dintre axul discului si vârful ultimei trupite pentru a evita înfundãturile. • cilindrul de fortã sã se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei grapei si cu fundul cilindrului la suportul cadrului. corespunzãtor adâncimii de lucru necesare).D.reglarea adâncimii de tăiere care se execută prin ridicarea sau coborârea axului vertical faţă de cadrul plugului. iar limitarea adâncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul boltului). In functie de tendinta de patrundere a plugului in sol. f) Reglarea cãlcâiului plazului se face prin ridicarea sau coborârea acestuia fatã de plaz. 4 se vor respecta urmãtoarele condiţii: • înãltimea fatã de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleazã grapa sã fie de 500 mm • pentru lucru se va folosi cilindrul de fortã cu diametrul de 100 mm. e) Reglarea în plan vertical a trupiţelor se face prin slăbirea piuliţelor de fixare a trupiţei pe barasuport a bârsei. c) Reglarea adâncimii de lucru se face cu ajutorul rotii de sprijin. Sunt trei gradaţii imprimate pe bârsă care trebuie să coincidă cu gradaţia de pe barasuport a trupiţei. 18 . d) Reglarea cuţitului disc constă din: .neutrã’’ (rotile grapei sunt ridicate permanent. Gradaţia medianã de pe bârsă reprezintă poziţia normalã. • pe terenurile compacte se lucreazã cu cilindrul de fortã în pozitia . g) Reglarea pozitiei corecte la plug a grapei stelate se face prin deplasarea bridei de ghidare a lantului si fixarea ei în orificiile GRAPA CU DISCURI GD. Condiţii optime de lucru Pentru o funcţionare corectã a maşinii G.. obtinundu-se astfel o rotire a barsei in jurul surubului.reglarea distantei dintre planul vertical de tãiere al trupitei si al discului. prin rotirea axului în suport.20 mm. . Dacă dorim o patrundere mai redusa pentru lucru in soluri usoare trupita se va roti in sensul acelor de ceasornic (cand privim dinspre camp) si invers cand dorim o patrundere mai pronuntata pentru lucru in soluri grele.. • distanta între capetele bateriilor din fatã trebuie sã fie de 10 . Pentru micşorarea lăţimii de lucru tija filetată se roteşte în sensul acelor de ceasornic.4.Reglaje la plug a) Reglarea orizontalităţii plugului se face cu ajutorul tirantului central şi a tiranţilor laterali de la ridicătorul hidraulic al tractorului. se va actiona asupra piulitelor de pe tija filetata montată între bârsă şi bara-suport a trupiţei. spre campul nearat pentru mişcorarea sau spre brazda pentru mărirea lăţimii de lucru. b) Reglarea lăţimii de lucru a primei trupiţe se realizeaza prin deplasarea axului cotit fata de cadrul plugului. • pe terenurile afânate cilindrul de fortã se lasã pe pozitia . Reglarea lăţimii de lucru se face prin înşurubarea sau deşurubarea tijei filetate de la mecanismul de reglare a axului cotit. In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arãturii în vederea mãruntirii bulgãrilor. .

zãbrele. dupã grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau câmpuri de grapã cu colti. apã în pneuri. etc.20%) se vor folosi mijloace de mãrire a aderentei (contragreutãţi la roţi. • GRAPA CU COLTI REGLABILI 6 GCR . pentru a se mãri adâncimea de lucru. când se lucreazã pe terenuri afânate). • sã se respecte reglajele si regulile de întretinere tehnicã. distanta între axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui sã fie de deplasarea grapei pe parcelã se face perpendicular pe directia arãturii. Dupã efectuarea reglajului. Condiţii optime de lucru Pentru o functionare corectã a masinii 6 GCR . Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare. iar la discuirea arãturilor tasate si îmburuienate trebuie sã fie 17°. • pentru ca tractorul sã lucreze cu o patinare normalã (15 . Reglarea pozitiei rotilor se efectueazã folosind bara limitatoare cu orificii de reglaj. Acest reglaj se executã cu ajutorul rotilor de rulare.7 se vor respecta urmãtoarele conditii: • la grãparea arãturilor pentru spargerea crustei. Acest reglaj sã face scotând boltul cu mâner de la partea lateralã a bateriilor si deplasând manual bateria în pozitia necesarã (înainte sau înapoi). • în lucru. sã 19 .1. In cazuri exceptionale. c) Reglarea orizontalitãtii grapei. Când terenul trebuie discuit de douã ori. dupã care bolţul se introduce în unul din cele trei orificii în dreptul cãruia s-a adus bateria. greutãti de beton. • intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa în pozitie ridicatã.) pe platforme de tablã ale cadrului. d) Reglarea rãzuitoarelor. când terenul este foarte compact.1. mãruntirea si nivelarea solului înainte de semãnat. b) Reglarea adâncimii de lucru. etc) • viteza maximã de deplasare în transport pe drumuri bune sã nu depãseascã 20 km/orã. Constã în slãbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor. colierul opritor de pe tija cilindrului de fortã se deplaseazã astfel ca. • pentru o bunã nivelare a solului.• 410 mm. în momentul când s-a produs blocarea trenului de rulare sã se întrerupã circuitul uleiului în cilindrul de fortã. se pot pune greutãti aditionale (saci cu nisip. grapa sã aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoarã ridicare a pãrtii din fatã dacã grapa are tendinta de a se înfunda la bateriile din fatã. astfel ca distanta între muchia lor activã si disc sã fie 3-4 mm. Reglaje a) Reglarea unghiului de atac. Se mai foloseste pentru grãpatul în primãvarã al semãnãturilor de cereale. prima discuire se face pe diagonalã sau în lungul brazdelor. Unghiul format de discuri cu directia de înaintare (unghiul de atac) la discuirea arãturilor afânate si lipsite de buruieni trebuie sã fie 12° sau 15°. al lucernei si al ierburilor. Greutãtile puse nu trebuie sã depãseascã 200 kg. ridicând sau coborând partea din fatã a grapei. al pãioaselor de toamnã. afânãrii superficiale sau mãruntirea solului. care se regleazã la înãltimea doritã. prevãzutã la axa rotilor în care se introduce boltul cu mâner.7 Se utilizeazã pentru grãparea arãturilor în vederea mentinerii umezelii si pentru afânarea superficialã.

GS -1.2 este de 4 -7 km/h. a 4-a si a 5-a de pe sectorul dintat începând de jos în sus). Apoi se strâng bridele si se îndoaie sigurantele de tablã peste piulite. • transportul grapei la locul de muncã se face numai în remorci. • pe parcele cu diamensiuni reduse si pe terenuri accidentate grapa se poate folosi cu patru sau douã câmpuri. • la lucrãrile de grãpat semãnãturile de pãioase coltii se înclinã înapoi la un unghi de 27°. apoi se coboarã fiecare colt pânã atinge suprafata de sprijin. iar la grãpatul semãnãturilor de pãioase deplasarea se face perpendicular pe directia de semãnat. Se slãbesc bridele de la capete. Freza purtatã de tractor 20 . Reglaje a) Reglarea lungimei active a coltilor. adicã la un unghi de 5 . • viteza optimã de lucru a grapei 6 GCR .se lucreze cu coltii dispusi perpendicular pe suprafata terenului sau chiar la un unghi de 110° (a doua diviziune de sus a sectorului dintat). cu vârful spre înapoi. dupã care bridele se strâng puternic. astfel ca fiecare câmp sã se sprijine de cei patru colti patinã de la extremitãti. grapa se poate transporta montatã cu coltii în pozitie paralelã cu cadrul.90°. Se slãbesc bridele de prindere pe cadru a coltilor. • la grãpatul culturilor de lucernã. mãsuratã între ochiurile gãurilor de cuplare.1. Se face prin miscarea manetei cu zãvor în pozitia corespunzãtoare pe sectorul dintat. se desfundã câmpurile grapei de resturi vegetale. Lungimea exactã a celor trei perechi de cabluri. • cablurile de tractiune pereche sã fie de lungime egalã si bine întinse.27° fatã de suprafata terenului. Se regleazã coltii la 90° fatã de suprafata de sprijin planã. • lungimea activã a coltilor sã fie uniformã si de 105 mm. • când se urmãreste în special nivelarea terenului. • când este cazul. se potrivesc la lungimea activã a 105 mm coltii curbati. astfel ca cele douã sectiuni de cablu cuprinse între bride sã fie presate cu 1/3 din diametrul cablului. trebuie sã fie: • cablul lung (exterior) = 4. între parcele.486 mm • cablu mijlociu = 2.530 mm c) Reglarea unghiului de înclinare a coltilor. coltii se lasã culcati de-a lungul cadrului.35° sau 45° (diviziunea a 3-a. • deplasarea agregatului pe parcelã la grãpatul ogoarelor se face pe diagonalã.858 mm • cablul scurt (interior) = 1.2 Se utilizeazã în agregat cu tractorul U 650 si plug pentru mãruntirea bulgãrilor imediat în urma arãturii. b) Reglarea lungimii cablurilor de tractiune. ierburi sau alte plante bine dezvoltate sau consolidate în sol. Grapa stelatã . se poate lucra cu o înclinare a coltilor de 60 . Pe câmp. se regleazã lungimea corespunzãtoare a cablurilor.

• la praşila II-a si a III-a se vor folosi cuţite tip sãgeatã (mare sau micã).6 si CPU . • pentru prãşit sfeclã semãnatã cu SPC -9 • pentru cultivatie totalã şi afânarea solului.20 mm.5 mm si se cãleşte în apã pe o zonã de 15 .2 • cultivatorul pentru plante tehnice CPPT .6 face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii. dupã care tãişul acestora se ascute la polizor pânã la grosimea de 0. b) Reglarea adâncimii de lucru. Condiţii optime de lucru: O funcţionare corectã a cultivatorului CPS . .6 se utilizeazã: • pentru prãşitul în culturi semãnate cu SPC 6 cu distanţa între rânduri 45 .Freza cu rotor vertical lucreazã în agregat cu tractorul U 650.4. grãpat.4.Freze pentru prãsit legume FPL. Cultivatorul purtat CPS . • în timpul lucrului cultivatorul trebuie sã urmeze aceleaşi parcursuri pe care le-a fãcut semãnãtoarea. Lucreazã în agregat cu tractorul de 45 CP Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii frezei dupã directia de mers si perpendicular pe aceasta se obtine cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali. • pentru afânarea solului la adâncimi pânã la 16 cm se folosesc câte patru cuţite daltã la fiecare sectie. buruieni sau alte corpuri strãine.Freza lateralã cu palpator destinatã pentru distrugerea buruienilor si afânarea solului în livezi pe rândurile de pomi.10 ore de lucru. iar pentru adâncimi mai mari de 16 cm se vor monta câte trei cuţite pentru fiecare secţie. • înãlţimea maximã a plantelor ce se pot prãşi cu CSP-6 nu trebuie sã depãşeascã 90 cm. discuit. • pentru deschiderea de rigole în culturi irigate.SI CPPT . CULTIVATOARE Face parte din categoria maşinilor pentru lucrãrile de întreţinere a culturilor şi sunt: • cultivatorul purtat CPS . Organele active se recondiţioneazã prin foraje dupã 8 . . se foloseste la pregãtirea patului germinatv.100 cm. • sã nu se lucreze cu sectiile înfundate cu pãmânt. Este o tehnologie modernã care înlãturã operatiunile de arat. Mai sunt: .Este destinatã pentru afânarea solului si distrugerea buruienilor. Se face cu ajutorul celor douã patine reglabile de la capetele axului frezei. • la prasila I sã se foloseascã cuţit sãgeatã şi unilaterale spre rândurile de plante. • sã nu se lucreze cu organe active neascuţite (lãţimea maximã admisã a tãişului este 1. • sã se foloseascã organe active cu o lãţime de lucru normalã: a) pentru cuţite unilaterale = 165 mm 21 .5 mm). • pentru cultivatie totalã se folosesc cuţite tip sãgeatã mare şi sãgeatã micã sau sãgeatã mare şi unilaterale.4 cu care se executã lucrãri de întretinere a culturilor legumicole cu o talie de pânã la 40 cm.

Reglarea distantei între cutite pe lãtimea de lucru se face în functie de lucrarea care se executã. • nu se va manevra agregatul înapoi când organele active sunt în sol sau când terenul prezintã denivelãri mari.3 Combinatorul CPGS . Formarea agregatelor se face tinând seama de ordinea crescândã a gradului de prelucrare a solului realizat de fiecare utilaj: • vibrocultor + grapã cu colti. • COMBINATORUL CPGS . Cu combinatorul se realizeazã distrugerea buruienilor.170 mm) precum si zona de acoperire între cutite (20 .3 este destinat pregãtirii patului germinativ pentru semãnat. fiecare din acestea putând lucra în agregat cu tãvãlugul inelar TI .05. Reglarea orizontalitãtii sectiilor se face cu cultivatorul lãsat în pozitia de lucru cu rotile sprijinite pe cale. • viteza de lucru se stabileste în functie de stadiul de dezvoltare al culturii si de gradul de îmburuienare. spargerea crustei. Bara pãtratã transversalã a cultivatorului trebuie sã aibe fata inferioarã paralelã cu solul. Tirantii verticali si tirantul central al ridicãtorului hidraulic se vor regla astfel încât sã se asigure lumina de transport si adâncimea de lucru necesarã. Adâncimea de lucru se regleazã la 4 . c) Reglarea orizontalitãtii sectiilor.10 cm b) Reglarea adâncimii de lucru.170 mm si zona de acoperire a cutitelor de 20 . Se realizeazã prin lungime sau scurtarea paralelogramului sectiei. Montarea organelor active se face astfel ca sã se asigure zona de protectie a plantelor ( 80 . pentru a nu rãmâne buruieni netãiate. Reglaje a) Reglarea asezãrii cutitelor pe lãtimea de lucru a cultivatorului asezat pe o platformã planã pe care se traseazã rândurile de plante si zonele de protectie. mãruntirea.3. Aceste utilaje vor lucra în agregat numai douã câte douã. • grapã cu colti + tãvãlug elicoidal. d) Reglarea ecartamentului rotilor tractorului se face astfel ca rotile sã calce exact pe axa de simetrie a suprafetei dintre rândurile de plante. nivelarea si tasarea superficialã a solului. grapã cu colti si tãvãlug elicoidal. 22 . mãrindu-se progresiv la prasilele urmãtoare pânã la 8 .b) c) d) • initiatã.40 mm. cea pentru cuţite sãgeatã micã = 220 mm pentru cuţite sãgeatã mare = 270 mm pentru cuţite dalte = 20 mm nu este admisã folosirea cutitelor la care lãtimea de lucru s-a micsorat cu 50 mm fatã de sã se respecte zona de protectie a plantelor de 80 .5 cm la prima prasilã. Se face individual pentru fiecare sectie asezând sub roata sectiei câte o calã de lemn cu înãltime mai micã cu 2 cm decât adâncimea de lucru necesarã si reglând cutitele pe verticalã astfel ca lama fiecãrui cutit sã atingã suprafata platformei pe care se gãseste cultivatorul. Este un agregat complex format din trei utilaje: vibrocultor.40 mm). • întoarcerile la capete se vor face numai cu organele active ridicate. • sã se respecte regulile de întretinere tehnicã si tehnica securitãtii muncii.

vibrocultor + tãvãlug elicoidal In toate variantele combinatorul va lucra în agregat cu tractorul U 650. iar cu tractorul de 45 CP în varianta grapã + tãvãlug elicoidal Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii se face cu ajutorul tirantului central de la ridicãtorul hidraulic al tractorului: • pe directia de înaintare la primul utilaj se face cu ajutorul tirantului central al tractorului. trebuie sã se respecte urmãtoarele. b) Reglarea adâncimii de lucru la cultivator.  umiditatea îngrãşãmintelor sã nu depãşeascã limitele: a) 15 % la superfosfat b) 4 % la azotat de amoniu c) 6 % la sare potasicã  diametrul maxim al granulelor sau particulelor de îngrãşãminte sã nu depãşeascã 7 mm  alimentarea maşinilor sã se facã cu îngrãşãmânt cernut. se face prin rabatarea câmpurilor de grapã lateralã. • MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE CHIMICE SI AMENDAMENTE Fertilizarea solului se face cu îngrãsãminte chimice (solide si lichide) si cu îngrãsãminte naturale (solide si lichide). se face prin deplasate pe cadru a bridelor de fixare.  începerea lucrului şi punerea în funcţiune a maşinilor sã se facã numai dupã ce motorul tractorului are turaţia normalã. fatã de prima masinã. remorcã sau grãmezi. corespunzãtoare fiecãrui îngrãşãmânt în funcţie de deschirea dozatorului. e) Reglarea lãtimii pentru transport la grapa cu colti. 23 . iar la capetele acestora sã se gãseascã îngrãşãmântul în saci.  sã se aleagã lungimi optime de parcele. prin intermediul surubului lung cu mâner. se face cu ajutorul unui tirant central ce apartine masinii si care are si rolul de a bloca pozitia pe orizontalã. împreunã cu o parte din cadru la 90° în sus. se face prin ridicarea sau coborârea rotilor trenului de rulare. d) Reglarea organelor active ale vibrocultorului pe lãtimea de lucru a acesteia în scopul unei prelucrã mai active a solului. Condiţii optime de lucru Pentru ca masinile de împrãstiat îngrãsãminte sã funcţioneze în condiţii optime. c) Reglarea presiunii de lucru pe sol la tãvãlugul elicoidal se face prin tensionarea arcurilor de la paralelogramele de sustinere. • reglarea pe aceeasi directie a celei de a doua masinã din agregat.  sã se pãstreze distanţa între douã treceri succesive egalã cu lãţimea de lucru efectivã.

Se acceptã o diferenţã de maxim 5%. pentru a putea colecta materialul debitat de acesta. cu formula: Q = II D. sare. Dupã efectuare se face proba de debit a maşinii astfel: • se introduce în buncãrul maşinii o cantitate oarecare de material ce urmeazã sã fie împrãştiatã. cristale sau praf. b) Reglarea poziţiei zonei de împrãştiere şi a uniformitãţii de împrãştiere a materialului se realizeazã prin: 1.1. organice sub formã de mraniţã. Reglarea poziţiei jgheabului de conducere a materialului pe discul de împrãştiere. a materialelor ce se administreazã pe şoselele acoperite cu polei (nisip. • se face un semn pe roata motricã de transport a maşinii pentru a putea numãra învârtiturile pe care le face. Jgheabul are douã poziţii caracteristice: • pozitia normalã.n.000 Q = cantitatea de material (în kg) ce trebuie debitatã de cãtre maşinã în deplasarea ei în timpul probei. • reglarea secţiunii de iesire a materialului din buncãr: Pentru primul reglaj se efectueazã prin alegerea şi montarea roţilor dinţate corespunzãtoare la transmisia intermediarã şi la transmisia finalã a transportului.5 lucreazã în agregat cu tractoarele U 650 (U 651) la: • transportul şi împrãştierea îngrãşãmintelor minerale şi a amendamentelor sub formã de piatrã de var mãcinat. N (kg) 10. D = diametrul dinamic al roţii motrice de transport (în m) n = numãr de roţatii fãcute de roata de transport în timpul probei l = lãţimea efectivã de împrãştiere corespunzãtoare materialului cu care s-a fãcut probã. terenul pe care se împrãştie îngrãşãmintele sã nu prezinte denivelãri. • la capãtul posterior al transportului se pune un sac.3. înseamnã cã reglajul maşinii este corect. iar rezultatul se comparã cu cel din calcul. N = cantitatea de material ce trebuie datã la hectar (kg/ha) Dacã rezultatul obţinut prin cântãrire este egal cu cel rezultat din calcul. 24 . • se cântãreşte materialul colectat în sac. Al doilea reglaj se executã prin fixarea şubãrului în dreptul diviziunii ce corespunde normei cerute la hectar. • se cupleazã mecanismul de transmitere a mişcãrii la transportor. se face prin schimbarea locului de cãdere a materialului pe suprafaţa discului de împrãştiere fatã de axa longitudinalã de simetrie a agregatului.6 m/s. Maşina de mare capacitate MA . pentru a se putea lucra cu viteze sporite de deplasare. etc. utilizatã la împrãştierea îngrãşãmintelor chimice sub formã de granule.) Reglaje: a) Reglarea debitului. • se deplaseazã maşina pânã când roata motricã de transport executã 10 rotaţii.  maşinile lucreazã în condiţii normale când viteza vântului nu depãşeşte 5 . se regleazã prin: • reglarea vitezei de deplasare a transportului.

SPC .este o maşinã de împrãştiat gunoi de grajd care lucreazã în agregat cu tractorul U 650.de var mãcinatã. Orizontalitatea discului şi a transportorului maşinii se asigurã prin ridicarea sau coborârea barei de tracţiune a tractorului. Metoda de deplasare a agregatului este . scutul metalic se aduce în poziţie de lucru prin fixarea manetei de rotire a acesteia în suportul de pe pantele anterioare al buncãrului. trebuie sã asigure uniformitatea repartizãrii îngrãşãmintelor faţã de axa longitudinalã a agregatului şi se procedeazã astfel: • se deschide agregatul în poziţie de lucru pe un teren plan pe care se traseazã o linie dreaptã de 75 . în funcţie de starea terenului. • viteza de lucru sã fie 5 . 25 . MIG . Lãţimile trebuie sã fie egale pentru un rulaj corect. c) Poziţia paletelor pe suprafaţa discului se poate regla continuu între + 7° (pentru particule mici 7° .12. 2. cât şi uniformitatea de disţribuire a materialului pe suprafaţa zonei de împrãştiere.8 km/h.5 .31. • semãnãtoare SPC .48. Trebuie evitat lucru maşinii cu scutul închis.100 mm • se deschide dozatorul corespunzãtor normei. fãrã resturi vegetale şi bine nivelat.este o maşinã purtatã în spatele tractorului u 650 Reglaje: a) Reglarea poziţiei de lucru constã în: • asigurarea înãlţimii de 800 mm faţã de sol a discului de împrãştiere.30 m se opreşte şi se mãsoarã lãţimea fâşiilor împrãştiate de o parte şi de alta a liniei marcate. • asigurarea paralelismului cu solul a discului de împrãştiere. . SUP . Reglarea poziţiei paletelor pe suprafaţa discului influenteazã atât poziţia zonei de împrãştiere.21. prevãzute în acest scop la tamburul pe care ruleazã lanţul transportor în partea anterioarã. b) reglarea directiei de împrãştiere. pentru granule + 7°) Reglarea transportului constã din: • reglarea întinderii normale a lanţului. • se acţioneazã maşina în timp de tractorul se deplaseazã cu o vitezã de 5 km/h • se parcurge o distanţã de 25 . MIC 1. Reglajele se executã cu ajutorul a douã suruburi. e) Reglarea poziţiei de lucru a scutului metalic din interiorul buncãrului înainte de alimentarea masinii.în suveicã’’ cu întoarceri la capete sub formã de buclã. SUP . • o poziţie inversã utilizatã obligatoriu la împrãştierea amendamentelor sub formã de piatrã MAŞINI DE SEMANAT (în rânduri şi în cuiburi) Pentru semãnat şi plantat se folosesc urmãtoarele maşini: • semãnãtoare SUP .8. d) Reglarea poziţiei maşinii faţã de sol. • reglarea poziţiei transportului faţã de axa longitudinalã de simetrie a buncãrului masinii.6. Condiţii optime de lucru O bunã funcţionare a acestor maşini face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii: • terenul pentru semãnat sã fie bine mãrunţit.. SPC .

Dacã norma nu corespunde cu cerintele agrotehnice se refac reglajele si se face din nou proba. se reglezã distantã intre cele douã perechi de scormonitori. Dupã ce toate brãzdele au atins suprafata solului si lanturile de ridicare sunt intinse. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 si U-445. sub nivelul varfului brãzdelor. b = ecartamentul rotilor din fatã ale tractorului. Dacã brãzdele nu pãtrund la adancimea reglatã.. a cãror grosime trebuie sã fie cu 2-3 cm. mai micã decat adancimea de semãnat. Cantitatea rezultatã dupã cele 14 invartituri se inmulteste cu 100 si se aflã norma pentru un hectar.B/2 + a Cand urma lãsatã de macator se urmãreste dupã busonul radiatorului. b) Asezarea brãzdelor pe bara suport se face prin cuplarea brãzdelor la distanta necesarã (29 randuri – 12.. scormonitorii sã coboare cu varful cu 20mm. 15 randuri – 25 cm. • sã nu se aseze pe semãnãtoare saci cu sãmânţã de rezervã. Reglarea in plan orizontal constã in stabilirea distantei de 160 mm intre cei doi scormonitori ai fiecãrei perechi. f) Reglarea fundurilor mobile. 6 randuri – 60(70) cm. 24 randuri –15 cm. 26 . in functie de ecartamentul rotilor din spate. lungimea marcatorului va fi: L =A/2 . Semanatoarea universala purtata SUP-21 Este destinata semanatului de legume si ierburi pe terenuri de ses si pentru paioase pe terenuri in pante. Constã in fixarea acestora la distante de 1 – 1.5 mm. ale tractorului. Se va cântãri separat pentru fiecare brazdar verificandu-se astfel si uniformitatea. h) Proba semãnãtorii constã in cantãrirea semintelor cãzute prin cele 15 tuburi din dreapta a semãnãtorii. In plan vertical se realizeazã prin rotirea suportului scormonitorului pe bara de fixare astfel ca atunci cand brãzdele sunt lãsate in pozitie de lucru. aceasta putanduse corecta prin scoaterea sau adaugarea de rondele. care nu trebuie sã depãseascã 1600 mm. g) Reglarea debitului semãnãtorii constã in fixarea fundurilor mobile. • sã nu se facã întoarceri la capete sau sã se manevreze înapoi semãnãtoarea cu brăzdele lãsate în sol. 8 randuri – 45(50) cm. e) Reglarea lungimii marcatoarelor. pe pintenii distribuitorului. a = distanta intre douã randuri. Cand urma lãsatã de marcator se urmãreste cu rotile tractorului. d) Reglarea adancimii la semãnat. in pozitiile arãtate in indicatorul de pe semãnãtoare pentru fiecare sãmantã in parte. Toti cilindrii canelati trebuie introdusi in casetele lor cu aceiasi lungime. L = A/2 + a in care: A = distanta intre centrele brãzdarelor marginale. lungimea marcatorului va fi. se utilizeazã greutãti suplimentare pe fiecare brãzdar. dupã ce s-a invârtit cu mâna de 14 ori roata dreaptã de transport (cele 14 invârtituri reprezintã o suprafatã de 100 m² semãnatã cu cele 15 brãzdare). De asemenea. SEMANATOAREA UNIVERSALA SUP-29 Este destinata pentru semanatul cerealelor paioase Reglaje a) Reglarea orizontalitatii masinii se realizeaza prin ridicarea sau coborarea punctului de cuplare a triunghiului de tractiune cu ajutorul barei tractorului.. c) Reglarea scormonitorilor.. Se aseazã sub rotile semanatorii si sub piciorul rabatabil cale de lemn. Reglarea asemanatoare cu SUP-29. • sã se respecte regulile de întreţinere tehnicã a maşinilor. se scurcircuiteazã uleiul din cilindrul de fortã al semãnãtorii cu ajutorul opritirului de pe tija pistonului.5 cm.• sacii cu sãmântã pentru alimentare sã fie lãsaţi la capetele parcelei la distanţã bine stabilitã. ale subarelor de la rozetele de distributie si a celor doua manete de la cutia de viteze.

de distanta intre plante pe rand si de numarul de boabe semanate in cuib. .5 30 30 30 30 9 10 9 11 32.5 43000 48000 50000 52000 37600 42000 43750 45500 27 .6 27. . La coborarea masinii . floarea soarelui.se fixeaza lanturile parghiilor cu role la punctele de pe bara suport. castraveti si seminte care au aceiasi forma si dimensiune. de Diametrul 70 80 rand (cm) de antrenare orificii orificiilor(mm lui distribuitor ) 14 14 16 14 5. a semintelor de porumb. .se ridica manual marcatorul intr-o pozitie putin inclinata fata de planul orizontal si se regleaza lungimea cablului marcatorului . Distanta intre plante pe rand si numarul de boabe in cuib este in functie de numarul de orificii de pe discul distribuitor si de raportul de transmitere a miscarii la disccul distribuitor . in pozitia superioara sau inferioara .prin gaurirea discurilor oarbe cu orificii speciale se poate semana: canepa. coriandru. d) Reglarea marcatoarelor de urma si a mecanismului de actionare a acestora. Modificarea adancimii de lucru se poate face prin: . iar bara patrata in pozitie orizontala. Mecanismul de actionare se regleaza astfel : . . se va reface numai reglajul lungimii cablului .se ridica semanatoarea cu ridicatorul hidraulic in pozitie maxima permisa de acesta .pentru distanta medie intre Cultura intre randuri. fasole.5 5. Reglaje a) Reglarea distantei intre randuri se face prin modificarea pozitiei sectiilor de semanat pe bara patrata a masinii .7 28. floarea soarelui. b) Reglarea adincimii de lucru se face pe o platforma orizontala . .5 5.5 5.semanatul de precizie a cate doua boabe in cuib a semintelor de porumb. de dinti al rotilor de lant ha. rocin. in pozitie superioara sau inferioara . pepeni. etc. REGLAJELE SECTIILOR DE SEMSNAT LA PRINCIPALELE CULTURI PRASITOARE SPC – 4 – 6 – 8 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Densitatea semintelor la Distanta Nr. Sub rotile de sprijin ale semanatorii se aseaza cale de lemn cu o grosime mai mica de 2 cm decat adancimea de semanat necesara . c) Reglarea distribuirii semintelor. sorg. Numarul de plante la hectar impus de cerintele agrotehnice depinde de distanta intre randuri.fixarea barei suport la rama exaustorului.Pe axul rotii Nr.concomitent cu semanatul se poate administra ingrasamiminte chimice in benzi sau in toata suprafata. .6 29. fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali a ridicatorului hidraulic. soia.se coboara masina si se verifica reglajul . .semanatul bob cu bob. mentionand parghiile in lacasul de ghidare in pozitiea inferioara . .modificarea pozitiei rotilor de sprijin fata de bara suport . Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 pe 6 randuri pe terenuri orinzontale si pe 4 randuri pe terenuri cu pante pana la 12°. tomate si alte seminte mici cu dimensiuni asemanatoare.folosirea brazdelor mici cu talpa limitatoare a adancimii de lucru .SEMANATOAREA DE PRECIZIE SPC-6 Cu semanatoarea SPC-6 se pot executa: .montarea sectiilor de semanat la bara suport a semanatorii.exhaustorul trebuie sa fie in pozitie verticala. cm boabe pe Pe axul discu.In cazul in care marcatorul nu atinge solul suficient. Lungimea marcatoarelor se determina cu aceleasi relatie ca la SU -29 . .

0 9.0 8. de dinti al rotilor de lant Cultura Nr.1 5.6 29.5 2. varza. etc.0 Pe axul discu-lui distribuitor 22 30 22 22 22 30 30 30 30 30 30 22 22 22 30 22 22 30 30 22 22 30 30 22 22 22 30 22 Pe axul rotii de antrenare 16 16 11 10 9 11 10 9 9 10 11 9 10 11 16 10 9 11 16 10 11 10 11 9 10 11 16 16 Distanta intre boabe pe rand (cm) 5.2 5. Conditii optime de lucru Pentu o buna functionare a masinii MPR -5.Porumb Floarea Soarelui 16 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 5.0 2.3 10.6 24.3 13.5 4.6 7. se cer urmatoarele conditii : 28 .pe teren plan sau modelat si concomitent cu plantarea se face si udarea fiecarui rasad .8 18.5 26.0 22.5 5.5 4.2 24.5 4.2 9.0 5.0 18.5 2..7 28.0 2. ardei. vinete.6 24.0 5.9 11.5 5.0 7.5 5.0 5.5 11.0 21.7 5.0 2.4 4.5 5.6 27.6 6.5 19.0 2.0 3.9 6.0 5.2 9.5 5.5 2.0 2.7 6.6 5.0 4. cm 45 397000 290000 273000 243000 224000 201000 181000 165000 332000 358000 398000 444000 504000 542000 570000 288596 322057 331672 336696 364295 404036 - 50 357000 261000 245700 218700 201600 180900 162900 148500 298000 322000 356000 400000 454000 488000 512000 259736 289851 298505 303264 327865 363632 161000 176400 197400 221000 247800 260000 357000 70 185525 207036 213217 216617 234189 259637 115000 126000 141000 158000 177000 186000 255000 Sfecla de Zahar Monogerma biologic Sfecla zahar slefuita de Soia Fasole MASINI DE PLANTAT Masina de plantat rasaduri MPR -5 In agregat cu tractorul L-400 poate executa plantarea rasadurilor de rosii.3 32.5 5.5 4.0 5.0 5.6 8.0 2.8 19.5 6.0 2.2 24.0 21.8 7.6 Densitatea semintelor la ha.pentru distanta medie intre randuri.5 5.3 - 54500 58000 59500 65000 66500 72000 75000 77000 82500 43000 48000 50000 52000 54500 58000 595000 65000 66500 72000 77000 82000 47500 50500 52000 56500 58000 63000 65000 67000 72000 37600 42000 43750 45500 47500 50500 52000 56500 58000 63000 67000 72000 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Nr.5 17.5 4.5 2.0 22.5 12.5 4.0 2.5 2.5 19. de orificii 34 34 34 34 34 34 34 34 68 68 68 68 68 68 68 40 50 50 40 50 50 34 34 34 34 34 34 34 Diametrul orificiilor(mm ) 2.5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 30 22 30 22 22 22 22 30 22 30 30 30 30 30 22 30 22 22 22 30 22 10 9 11 10 9 11 10 16 11 9 10 9 11 10 9 11 10 9 11 16 11 26.7 6.5 2.7 6.0 12.5 5.5 5.5 17.

sa nu se produca vatamarea culturilor ce se trateaza . b) Reglarea adancimiide plantare se efectueaza prin ridicarea suportilor celor doua roti de sprijin si masurarea distantei dintre suprafata solului si obada rotilor care trebuie sa fie egala cu adancimea de plantare mai putin 3 cm(afanarea solului ). Conditii optime de lucru Pentru o buna functionare a acestor masini se cere indeplinirea urmatoarelor conditii : . . Cerinte agrotehnice ale lucrarii O lucrare buna de calitate se executa cu respectarea urmatoarelor cerinte agrotehnice : . .sa nu se produca spargerea semintelor in timpul tratarii .5 APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORI LOR Mecanizarea procesului de combatere a bolilor si daunatorilor la culturile agicole se efectueaza cu o serie de masini si aparate cum sunt : .in cazul in care de pe placutele de prindere se dislipesc stratul de burete .aparate de stropit AS -1. .aparatul pentru tratat seminte POR -55 .uniformitatea la stropire sa fie minim 70% . ..uniformitatea la prafuire sa fie minim 80% . . Reglajele sunt identice ca la plantarea rasadurilor Pentru plantarea cartofilor se foloseste si masina 4 –BP – 62. .masina de stropit si prafuit MSPC -300 .rasadul folosit sa fie uniform.diametrul picaturilor maxim 0.tratamentele sa se faca intr-un timp cat mai scurt .AS -14.aparat de prafuit AP -V . Reglaje a) Reglarea orizontalitatii se face cu ajutorul tirantilor laterali si central .terenul sa fie afanat pana la adancimea minim 15 cm. e) Reglarea aparatului de plantare se face pentru a evita strivirea plantelor intre disc si placuta . 29 . sa fie fara resturi vegetale.sa se aseze rasadul pe discul distribuitor in dreptul reperului de pe placuta de prindere cu radacina in sus in afara discului 7 -8 cm . . .sa se respecte normele de substanta prescrise pentru diferite tratamente . . cu lungimea 15 -30 cm si grosimea de 4 -7 mm .9 mm. AS -16 . a) Reglarea distantei intre plante pe rand se face prin folosirea rapoartelor de transmisie. sa nu se schimbe si sa aibe o greutate medie de 60 kg. c) Reglarea distantei intre randuri se face prin deplasarea pe cadrul masinii a sectiilor de plantare . iar bulgarii cu diametrul de 5 cm sa fie in procent de maxim 10% . . . . Apa-ratul de plantare se regleaza prin deplasarea camei de ghidare a placutelor Echipamentul de plantarea cartofilor Se monteaza pe cadrul masinii MPR -5 in locul sectiilorde plantat rasaduri .placutele se vor inlocui cu altele noi .aparat de stropit carosabil AC-1 .masina de tratat seminte MTS -1 In afara de aceste masini se utilizeaza si aviatia .muncitorii ce deservesc masina sa fie instruiti. .terenurile pe care se lucreaza sa fie cat mai bine nivelate . . ce se obtin prin inlocuirea rotilor dintate ale mecanismului de transmitere .

cand masina este echipata atat cu dispozitiv pentru vii (diuze tip ciuperca cu diametrul de 4 mm ). Daca se executa stropitul intr-o cultura slab dezvoltata tevile pentru lichid se rotesc astfel incat capetele de pulverizare sa dea jeturi verticale de sus in jos . . Lantul este corect intins. manometre defecte .In apasarea cu degetul mare pe fiecare ramura a curelelor trapezoidale. cu mana. .5 m/s. Masina pentru stropit si prafuit MSPC -380 Este destinata pentru executarea tratamentelor la vii. Este purtat de om si actionat manual . de presiunea de lucru..in gradinile de legume si zarzavat si pentru diferite dezinfectii . in vii si livezi cu distanta intre randuri la care celelalte mijloace nu pot fi folosite . Reglaje a) Reglarea pozitiei masinii pe tractor . ramura activa care devine libera face o sageata de peste 3-5 mm .nu este permis sa se lucreze fara manometre sau cu. c) Reglarea intinderii curelelor trapezoidale si a lantului . .sa se cunoasca si sa se respecte masurile de protectie a muncii. legume si plante tehnice .6-3. d) Reglarea debitului de lichid si praf. atunci cand prin inversarea sensului de rotatie.la stropitul de iarna nu este bine sa se lucreze sub temperatura de 5º C.directia de deplasare a masinilor in timpul lucrului trebuie sa fie perpendicular pe directia vantului . . diametrul duzelor de pulverizare si tipul dispozitivului de stropit .In inaltimea de la sol la cadru trebuie sa fie de minim 300 mm. Reglarea debitului de praf se realizeaza prin fixarea manetei de reglare la una din cele noua pozitii pe care le poate ocupa . .solutia ce se distribuie sa fie cat mai omogena . intrucat pe vant cu intensitate mai mare de 3.uniformitatea repartitiei prafului este necorespunzatoare . . Intinderea curelelor trapezoidale si a lantului se realizeaza cu ajutorul suruburilor intinzatoare .6m ( indiferent de sistemul de sustinere a vitei ) si in plantatiile de pomi cu distanta intre randuri de 4 -10 m si inaltimea 30 . Aparatul de stropit carosabil AC-1 Este destinat pentru stropitul pomilor plantati in terenuri accidentate si pe parcele mici .sa se respecte regulile de intretinere tehnica a masinilor . Normele de lichid sunt in functie de viteza de deplasare a agregatului.la alimentarea cu lichid trebuie sa se asigure filtrarea lichidului inainte de a ajunge in rezervor .Se efectueaza prin strangerea piulitei arcului supapei pana cand manometrul indica presiunea de 12 kgf/cm.alimentarea cu substante sub forma de praf sa se faca numai din saci inchisi si pastrati in conditii corespunzatoare . astfel ca extremitatile rampelor sa fie cu 10 -150cm mai sus decat capetele de la imbinarea cu manson de cauciuc .in culturile de camp. La prafuirea umeda capetele de pulverizare se orienteaza catre inainte daca vantul are viteza sub 2 m/s si catre inapoi daca vantul depaseste aceasta viteza . b) Reglarea pozitiei dispozitivelor de lucru trebuie orientate astfel ca jetul de picaturi sau praf sa asigure un tratament cat mai uniform. . Pentru culturile bine dezvoltate capetele de pulverizare se orienteaza catre inapoi . Masina pentru stropit si prafuit MSPU -960 Este destinata pentru combaterea bolilor si daunatorilor prin stropire si prafuire umeda .fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantilor . Pozitia dispozitivului de pulverizare se regleaza in plan vertical cu ajutorul cablurilor de suspendare.cat si in vii si livezi .pentru izolarea focarelor. Masina de lucru sa fie orizontala . acestea trebuie sa aiba o sageata de 25 mm. Aparatul de prafuit AP-V Se utilizeaza pe parcele mici in culturile de camp . cu distanta intre randuri de 1. e) Reglarea supapei de siguranta .lucrarile de prafuire se vor efectua pe cat posibil dimineata devreme sau seara tarziu cand inceteaza curentii ascendenti.

se poate face prin insurubarea suportului mobil in suportul cositorii (la CP -2. MASINA DE ADUNAT SI INCARCAT FURAJE MA-1. . . legume si plante tehnice. mm ) .de actionare a cablului . b) Reglarea inaltimii de incarcare .cositoare CPS .masina de adunat si incarcat furaje MA -1. MASINI PENTRU RECOLTAREA FURAJELOR SILOZ Pentru recoltarea furajelor destinate insilozarii .cositoare purtata CPM -2. astfel ca la brazdele afanate degetele sa fie la 2 cm . Masina se poate folosi si la culturilor de camp.2 Este destionata sa adune si sa incarce fan in remorci .cositoare CP -40 pentru tractor U 445.motocositoarea CP -6 .5 m/s .se foloseste combina de siloz CSU .1 . c) Reglarea jocul vertical intre lamele cutitului si contra placilor degetelor ( jocul sa fie de 0.65 pentru tractorul U 650 .greble GA-2. iar la brazdele de fan tasate si plouate degetele trebuie sa atinga suprafata solului . .se face cu ajutorul mecanismului cu surub . se indoaie degetele cu o parghie sau prin ciocanire . .asezarea materialului in remorca sa se faca decatre 3 -4 muncitori . MASINI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE Mecanizarea recoltarii furajelor pentru fan se face cu ajutorul urmatoarelor masini : . se deplaseaza placile de ghidare in orificiile dreptunghiulare . .3 cu tractiune animala . In afara acestor reglaje ca exploatarea agregatului sa se faca normal .masina lucreaza normal pana la o viteza a vantului de 3.CP -40.la furaje cultivate si 3 -6 cm . Strangerea furajelor se face cu combina CAF . Reglajele cositorilor sunt simple si anume : a) Reglarea inaltimii de taiere ( 6 -8 cm . Ea poate fi echipata cu dispozitiv pentru recoltarea ierboaselor (EI ) si dispozitive de recoltat porumb de pe un rand (EP -1 ) sau pe toate randurile ( EP -2 ).1 .ecartamentul tractorului sa fie minim 1600 mm . c) Reglarea intinderii lantului transportor se face cu ajutorul suruburilor lagarelor de la axul superior al transportorului . CP -65 ). se face prin reglarea ghidajelor cutitului si indoirea placilor de presiune sau cu ajutorul saibelor de reglaj sub placile de presiune . Principalele reglaje ale masinii sunt : a) Reglarea inaltimii degetelor fata de sol se efectueaza cu ajutorul mecanismelor cu surub a celor doua roti mici. iar prin adaptare unei aparatori de vant la capatul de sus al elevatorului se poate lucra pana la viteza vantului de 5 m/s . pentru prafuirea umeda .pomilor pana la 20 m. la capetele cursei mijlocul lamei cutitului trebuie sa cada pe mijlocul degetului cu o abatere de + 2 mm).2 .1 si CP -2. Lucreaza in agregat cu tractoarele U 445 si U 650 . e) Reglarea jocului lateral al cutitului ( jocul maxim 1.5 mm ).de la suprafata solului.grebla rotativa GR -4. .trebuie sa se tina seama ca : . b) Reglarea pozitiei cursei cutitului fata de degete ( conditia optima.2 . Principalele reglaje ale combinei de siloz sunt : 31 . d) Reglarea asezarii degetelor in acelasi plan (se verifica contra placi si la varful degetelor cu sfoara bine intinsa ).2.la fanete naturale ) se realizeaza prin ridicarea sau coborarea patinelor sau prin inclinarea barei de taiere .1 si GRA .

A T E N T I E :. actionata prin cablu de la tractor . d) Dispozitiv de ascutire .Utilizarea echipamentelor speciale se face numai dupa ce s-a consultat notita tehnica a acestora .4 cm penru ierboase. cel putin 85% din tocatura. curatirea boabelor si colectarea lor intr-un buncar . are loc o separare a boabelor de restul impuritatilor . iar rabotorul (2 ) le culca pe melcul de alimentare ( 3 ) care le transporta de la extremitatile platformei aparatului de taiere spre mijlocul ei .la recoltatul semincerelor de ierburi si a florii soarelui. Se realizeaza prin reglarea distantei intre cutit si contracutit la 0. Combina CA .acolo unde este plantat elevatorul central ( 4 ) al hede-rului. Pentru recoltarea altor culturi .1 si C-3 si combina autopropulsate C -12 .la furajele ierboase si 7-10 cm la porumb . 32 .8 m .din brazda sau la stationar . recoltarea putandu-se efectua in conditii de ses si pe panta la 10 %.Ele se utilizeaza si la recoltatul direct din lan . Fluxul tehnologic Combina autopropulsata inaintand in lan ( fig 2 ) taie tulpinele plantelor prin forfecare cu aparatul de taiere (1). . fie prin deschizatura jgheabului melcului . Impuritatile si spicele care nu au putut trece prin sita inferioara la melc ( 13 ) ajung la capatul sitei inferioare. Combina autopropulsata executa concomitent seceratul. prin intermediul a doua plane ( 12 ) inclinate .2 -0. Distanta de aruncare in remorca se realizeaza prin pozitia clapetei. c) Reglarea conductei mobile a deflectorului se face prin rotirea conductei mobile de la mecanismul cu manivela . b) Echipament de adunat din brazda cu latimea de lucru de 1. b) Reglarea lungimii tocaturii.SEMA 140 .8 m .recoltarea porumbului sub forma de boabe cu taierea tulpinelor (recoltarea integrala ) . Turatia tobei este 1550 rotatii/minut la porumb si 1430 rot/min la ierboase. . a) Echipament pentru recoltat ierboase direct din lan cu o latime de lucru de 3.recoltarea culturilor de floarea-soarelui . unde impartit in doua categorii cu circuite diferite si anume : Boabele cu impuritati de dimensiuni mici si chiar paie tocate. MASINI PENTRU RECOLTAT CEREALE PAIOASE Pentru recoltarea cerealelor paioase ajunse la maturitate se folosesc combinele tractate C .6 m . Reglarea se face prin deplasarea rotilor cu suport din bridele de fixare pe cadrul patrat . care le dirijeaza la curatirea I. de unde boabele sunt preluate de un elevator si transportate in buncar ( 18 ) . unde printr-un sistem de cernere pe site (9).8 cm pentru porumb si 1 -1. . care preia plantele secerate si le duce la aparatul de trierat ( 5 ). .recoltarea orezului . treieratul. la comanda separata combina se livreaza cu o serie de echipamente specializate care montate la combina asigura adaptarea acesteia pentru executia urmatoarelor lucrari : . trec prin contrabatator ( 6 ) ( gratar ) pe un transportor oscilant (8 ). unde cad in jgheab. Reglarea se face cu ajutorul cilindrului hidraulic prin lungirea sau scurtarea parghiei cu manson de la placa triunghiului de tractiune si prin modificarea suportului rotilor . Dupa curatirea I. d) Reglarea presiunii arcului de la tamburele de alimentare se face prin strangerea suruburilor de la arcurile tamburului .recoltarea porumbului sub forma de boabe cu lasarea tulpinelor netaiate . Inaltimea de taiere trebuie reglata la 3 -7 cm . . adunatul si incarcatul masei tocate in mijlocul de transport . c) Echipament de recoltat porumb siloz pe trei randuri de 0.recoltarea porumbului sub forma de stuleti depanusati fara taierea tulpinelor . fiind preluate de un melc recuperare ( 19 ) care le readuce la buncar ( 5 ).tocarea tulpinilor de plante .La ierboase ecartamentul este 1400 mm. .executa taierea.recoltarea fasolei si soia . e) Reglarea ecartamentului rotilor masinii . la decorticator ( grohaitor ) ( 16 ) si apoi la curatirea a II .intre 1si 5 cm . Lungimea tocaturii sa fie cat mai mica . boabele ajung la un melc transportor (13 ) la curatirea a doua.a) Reglarea inaltimii de taiere .iar la porumb la dublul distantei dintre doua randuri . combinat cu actiunea unui curent de aer ( 11 ) . In acest scop combina este prevazuta cu 3 echipamente de lucru si un dispozitiv de ascutire a cutitelor tobei de tocare .

astfel ca toate placutele contrataietoare sa fie in acelasi plan . Aceasta distanta trebuie sa aibe valoare de 3 -5 mm . Reglajul inaltimii de taiere minima se face in functie de tipul culturii si de felul terenului . Descriere si reglaje A . contrabatatorul (7 ) arunca pe un scuturator cu 4 caisori ( 21 ) care transporta paiele spre spatele combinei depunandu-le in brazda pe sol .iar pentru micso-rarea turatiei invers ) . Reglajul se face actionand asupra intinzatoarelor melcului transportor asezate pe ambele parti laterale ale hederului . b) Reglajul pozitiei rabatorului in plan vertical. Reglajul consta in rotirea parghiei de pe partealateral dreapta a platformei de taiere . un melc transportor cu spire dreapta stanga si deget escamatabil. un rabotor pe platforma de taiere. Reglaje 1) Reglajul inaltimii de taiere se face prin ridicarea sau coborarea hederului cu ajutorul a doi cilindrii hidraulici cu simplu efect .Dupa iesirea paielor din aparatul de treierat. 3) Reglajul melcului transportor . c) Reglajul turatiei rabatorului se face cu ajutorul variatorului de turatie comandat de o manivela din cabina ( pentru marirea turatiei se roteste manivela in sensul acelor de ceasornic . 4) Reglajele rabatorului a) Reglajul pozitiei rabatorului in plan orizontal (mai inainte sau mai inapoi fata de aparatul de taiere ) se realizeaza cu ajutorul unui cilindru cu dublu efect comandat de pedala . Hederul se compune dintr-o platforma de taiere care are montat in parte din fata un aparat de taiere format din degete cu placute contrataietoare si un cutit cu miscare alternativa. b) eliminarea jocului dintre placutele taietoare ale cutitului si placutele contrataietoare ale degetelor se obtine dand usoare lovituri de ciocan pe ghidajul superior al cutitului . 2) Reglajul aparatul de taiere consta din urmatoarele operatii : a) alinierea placutelor contrataietoare se obtine prin lovituri de ciocan pe degete pentru ridicarea sau coborarea lor. de tipul cu excentric ajuta la asezarea plantelor taiate pe melcul trasportor . a) reglajul distantei dintre melcul transportor si jgheabul platformei de taiere . Acest reglaj se face prin doi cilindrii hidraulici cu simplu efect montati de o parte si de alta a cadrului rabotorului si comandat de o maneta ce se afla la axul volanului . 33 . b) Reglajul distantei dintre varfurile degetelor escamotabile al melcului transportor si fundul jgheabului . Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare in cazul culturilor dense si cu plante lungi si mai mica pentru culturi rare si cu plante scurte sau in cazul taierii inalte .

34 .

scuturatorul. cureaua se poate distruge datorita unei patinari insuficiente pe roata de curea . Reglajele se fac in urmatoarele conditii : . datorita constructiei in trepte si oscilatiilor sale le transporta la curatirea I a combinei. iar la viteza inferioara celei de inaintare paletele permit indoirea spicelor spre inainte si provoaca netaierea lor de cutit si rezulta pierdere : . iar calitatea depinde de turatia si distanta dintre batator si contrabatator . manivela se roteste in sensul acelor de ceasornic. B. transportorul oscilant. pleava si toate paiele scurte trecand prin contrabatator. paletele de lemn si ghiarele in pozitie verticala.Domeniul de variatie al turatiei este intre 400 si 1250 rot/min . Atunci cand decuplam batoza iar cureaua lata este prea intinsa. iar dupa montare batatorul se va echilibra din nou static. Reglaje 1) Reglajul turatiei batatorului se face cu ajutorul unei manivele care comanda variatorul de turatie ( pentru marire.Batoza combinei se compune din : batatorul. curatirea I si ventilatorul respectiv.la recoltarea normala axul rabatorului trebuie sa fie in fata aparatului de taiere cu câţiva centi-metri. Turatia batatorului se poate urmarii pe turamentul de la tabloul de bord al cabinei . Acest reglaj este in functie de felul culturii de recoltat si de stadiul ei de coacere (distanta mica sparge boabele ) . postbatatorul. contrabatatorul. O turatie mare duce la spargerea boabelor . Batatorul este echilibrat static si dinamic .si se modifica numai cu rabotorul in miscare . iar una prea mica duce la spice netreierate . . Boabele treierate. cad pe acest transportor care. In functie de cultura se va alege turatia optima a batatorului . Reglajul contrabatatorului Acest reglaj se reduce la variatia distantei dintre el si batator atatlaintrarea materialului cat si la iesirea lui . Distanta medie pentru recoltarea cerealelor este de 16 mm la intrare si 3 mm la iesire .Daca se demonteaza o sina . d) Reglajul pozitiei paletelor si a dintilor rabatorului se face prin rotirea sistemului excentric de comanda a axului rabatorului . Contrabatatorul Este o constructie de vergele cu sectiune circulara . diverse transportoare (melci si elevatoare ) . Transportorul oscilant Este montant sub contrabatator si este format dintr-o tabla cu aceiasi latime ca a contrabatatorului . iar viteza periferica a paletelor si ghearelor sa fie superioara vitezei de inaintare a combinei dar nu cu valori mari. Batatorul este tipul cu sine montate pe 4 rozete din care extremitatile sunt fixate pe axul batatorului . El primeste miscarea de la postbatator printr-un variator de turatie cu doua curele trapezoidale .este absolut necesar a se insemna pozitia ei. decorticatorul. deoarece la valori mari paletele bat spicele si rezulta pierderi de boabe. Postbatatorul Este un subansamblu montat in spatele batatorului care are rolul de antrenare si uniformizare a stratului de material ce iese dintre batator si contrabatator. Reglajele consta in reglarea intinderii curelei late (in cazul unei intinderi slabe apar patinari care duc la infundarea aparatului de treier si la distrugerea cerealelor ) . curatirea II cu ventilatorul său.Turatia rabatorului este intre 16 si 52 rot/min . pentru micsorare invers). paletele si ghearelor sa coboare sub nivelul cutitului.la o recolta culcata si rascolita de vant axul rabatorului va fi comlet in fata. Procesul de treier ( batere ) al plantelor se face la trecerea acestora prin spatiul dintre batator si contrabatator . 35 . viteza periferica a paletelor si ghearelor (turatia rabatorului ) va fi mai mare decat cea normala pentru a putea ridica plantele inainte de taiere .

iar daca predomina spice netreierate descarcarea sa se faca la batator . etc. Acest reglaj se face cu ajutorul unei manete . Cand materialul netreierat contine multe boabe libere este bine ca descarcarea sa se faca la postbuncar deoarece s-ar ajunge la pierderi de boabe prin spargere. se realizeaza decorticarea . destinat unei curatiri suplimentare a produsului finit .Curatirea I Pentru curatirea boabelor sau semintelor de impuritati (praf.care realizeaza decorticarea boabelor. Intreg drumul parcurs de boabe de la sita superioara. evitandu-se decorticatorul . Reglajul se face in functie de cultura respectiva si consta in reglarea distantei dintre rotor si plasa. executia dintr-o plasa de sarma. Circuitul de recuperare Materialul netreierat complet ( spice. pana la planurile inclinate. bucati de spice. b) Reglajul ventilatorului de aer consta in marirea sau micsorarea turatiei rotorului si a directiei curentului care se modifica cu ajutorul a doua deflectoare comante cu ajutorul unei manete. pleava. Boabele trec prin sita inferioara la doua planuri inclinate. Boabele care au trecut de curatirea I si au ajuns in melc sunt transportate. Curatirea II -a Este un ansamblu al masinii plasat lateralstanga fata de batoza combinei ( la iesirea din decorticator). Reglaje a) In sita superioara reglajul consta in variatia deschiderii sale in functie de cultura. Materialul este adus de transportorul oscilant la casa sitelor care se compune dintr-o sita superioara si o sita inferioara cu gauri .) se utilizeaza un sistem de cernere prin site combinat cu actiunea unui curent de aer. 36 . Scuturatorul Este format din patru caisori cu cate cinci trepte montati fiecare pe doua axe cotite. Boabele se rostogolesc pe sita ca pe un plan inclinat si printr-o palnie ajung la elevator ( prin sita trec boabele mici. este sub actiunea curentului de aer al ventilatorului. la elevatorul cu racleti si acesta le transporta in partea superioara de unde circuitul de boabe poate continua prin decorticator la curatirea II. Decorticatorul Este un subansamblu montat in spatele buncarului si deasupra scuturatorului . paie tocate. Pentru a putea utiliza in bune conditii intreaga lungime a scuturatorului . etc ) care nu trec prin sitele de la curatarea I care pe un plan inclinat la jgheabul unui melc care le duce la un elevator si de aici la postbuncar sau batator . care se roteste intr-o manta cilindrica. Reglajul scuturatorului consta din variatia turatiei axului cotit care actioneaza caisorii in functie de felul culturii de recoltat . Decorticatorul este format dintr-un rotor cu bare de forma speciala. care converg spre melcul transportor care la capat are un evelator cu racleti . Intraga sita superioara poate avea o inclinare mai mare sau mai mica. Ea este formata dintr-un sistem de sita superioara si inferioara cu gauri rotunde de diferite dimensiuni montate intr-o carcasa oscilanta si un ventilator . acest lucru se datoreste existentei a trei pozitii in partea dinspre ventilator. din acest set se monteaza sita cu diametrul gaurilor corespunzator culturii. impuritati si sparturi ) .pe acoperisul carcasei bato-zei se fixeaza un opritor din panza a carei inaltime se regleaza printr-un lant si care franeaza paiele arun-cate cu viteza mare de postbatator . prin marirea razei rotorului . Sita inferioara face parte dintr-un set de site cu gauri de diametre diferite pentru diverse culturi.

. inaltimea optima de taiere fiind 15 -20 cm.sa nu faca un unghi mai mare de 30º.se demonteaza despicatorul de lan. Se face cu jocul normal sa fie de 0.se schimba sitele cu cele pentu porumb la curatirea I . Principalele reglaje ale combinei CT-2 RP sunt urmatoarele : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru se stabileste la 70 -80 si 100 cm in functie de distanta la care a fost semanat porumbul b) Reglarea inaltimii de taiere.se demonteaza mecanismul de actionare al cutitului.0.se demonteaza bara de taiere .pe doua randuri la 70 . c) Reglarea jocului intre cutitul si contracutitul aparatului de taiere. Are capacitatea de 2500 l . . astfel ca paletele transportorului .se monteaza pe platforma bara de taiere cu mecanismul de actionare pentru porumb. d) Reglarea intinderi lanturilor transportorului de tulpini.I. Se face prin scoaterea sau introducerea de placi de reglaj intre contracutit si suportul sau astfel ca distanta intre cutite sa fie 2 -3 mm . ECHIPAMENTUL COMBINEI AUTOPROPULSATE C -12 PENTRU PORUMB Combina C -12 poate fi echipata cu dispozitiv pentu recoltare integrala a porumbului R. . R. 37 .6 . .se inlocuieste contrabatatorul de grau cu altul pentru porumb. El are rolul de a recolta boabele sau semintele culturii recoltate precum si de a le descarca din mers sau stationar. Se realizeaza cu ajutorul intinzatoarelor.se inlocuieste intinzatorul curelei transportului central cu altul special pentru porumb. cu ajutorul unui melc de descarcare (aflat pe partea stanga a combinei ) intr-un mijloc de transport.S. . si cu dispozitiv pentru recoltarea si taierea numai a stuletilor. La curatirea II -a se monteaza sita superioara cu gauri ovale de 11 .se scurtcicuiteaza dezaristatorul (decorticator).se monteaza sita superioara Graepel si sita inferioara cu gauri rotunde de 14 mm .. in care caz tulpinile raman pe camp si apoi sunt tocate cu CSU. detasarea stuletilor si incarcarea in remorca cuplata la combina .Pre. .impinge cu mana . . . se efecueaza hidraulic de la tractor.Buncarul Este situat deasupra casei batatorului si in spatele platformei de conducere . g) Reglarea intinderii lantului transportorului de stuleti . e) Reglarea distantei intre valturi trebuie sa fie 0. COMBINA TRACTATA PENTRU PORUMB CT-2 RP Lucreaza in agregat cu tractorul U 650 . f) Reglarea tocatoarelor de tulpini .30 mm. Depanusarea stuletilor recoltati cu CT -2 RP se face cu depasunatorul mobil DM -7. .Se face cu cele doua suruburi de reglaj din capatul superior al transportorului de stuleti . Pentru echiparea combinei in vederea recoltarii porumbului.se monteaza sectiile de lucru pentru porumb si se regleaza la distanta dorita.Combina executa taierea tulpinilor. MASINI DE RECOLTAT PORUMB In prezent recoltatul porumbului se face sub forma de stiuleti cu combina CT-2 RT si sub forma de boabe cu combina C-12 prevazuta cu echipanent pentru recoltat porumb.100 cm. trebuie facute urmatoarele operatiuni: .7 din diametrul mediu al tulpinilor si se realizeaza schimband pozitia valtului exterior fata de cel interior.siunea dintre ramurile active ale lanturilor se realizeaza cu ajutorul a doua arcuri de presiune .4 mm .se monteaza pe primele doua cascade ale scuturatorului table de protectie.

Se poate face in intervalul 60 -100 cm prin deplasarea sectiilor de lucru pe bara de sustinere a acestora . Mijloacele de transport pe apa nu au nevoie de cai speciale de deplasare ci se deplaseaza pe apa ( din acest punct de vedere este cel mai ieftin transport ). d) Reglarea distantei intre batator si contrabatator. – Echipamentul electric al automobilelor Cartea tehnica la tractorul U-650 Cartea tehnica la pompa de injectie Cartea tehnica la combina C-12 Cartea tehnica la plug PP-3-30 38 .U.Se regleaza la 600 -700 rot / min . Au capacitati mari de transport in comparatie cu celelalte mijloace de transport .I. e) Reglajul turatiei batatorului . Remorcile sunt mijloace de transport care nu poseda sursa de energie mecanica . sunt : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru . Fiecare categorie de mijloc de transport au avantaje si dezavantaje . pe apa si terestre.a reduce consumul de carburanti .Principalele reglaje ale echipamentului pentru recoltare integrala R . Cele terestre se clasifica : pe cale ferata si terestre.inaltimea optima fiind 15 20 cm .aeriene si terestre . Nr. Mijloacele de transport aeriene au avantajul ca au viteza mare de deplasare. in sensul ca ele circula conditionat doar de prezenta unui drum mai mult sau mai putin amenajat. .autospeciale si remorci . b) Reglarea inaltimii de taiere . Bibliografie 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Nitescu Gh. Se stabileste la 30 mm la intrare si 18 -20 mm la iesire .pentru matfuri care pot fi : a) mijloace pentru marfuri generale b) mijloace de transport speciale.G. Incarcarea si descarcarea se poate face mecanizat sau manual .Pentru decolare si aterizare necesita aeroportul .195/2002 cu modificarile ulterioare . basculante . MIJLOACE DE TRANSPORT Clasificare dupa felul transportului : .pentru persoane .autobene . Se face hidraulic de pe platforma de conducere . Viteza lantului trebuie sa fie mai mare decat viteza de inintare a combinei. Mijloacele de transport pe calea ferata depind de constructia retelei de cale ferata care este foarte costisitoare . iar prin aer se foloseste drumul cel mai scurt dintre doua puncte . Din punct de vedere al deplasarii sunt : aeriene. c) Reglarea vitezei lanturilor de transportat tulpini. Ele se deplaseaza la alte mijloace de transport pentru a mari capacitatea de transport . Mijloacele de transport folosite sunt : autocamioane . Circulatia pe drumurile publice a tuturor vehiculelor este reglementata prin O. fapt ce se realizeaza prin schimbarea rotilor de lant de pe axul de antrenare a lanturilor . Cele mai raspandite si cu avantajele cele mai folosite sunt mijloacele de transport rutiere deoarece ofera o mobilitate totala. – Tractoare – Institutul Politehnic Brasov Ion Motoc si Ion Popescu – Motoare Diesel Tocaiuc Gh.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful