Oficiul Judeţean Agricolă Ialomiţa

de

Consultanţă

Curs de mecanică
pentru agricultori

Lector – Ing. IORGA TRAIAN

MODULUL :
MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Nr. crt.

CONŢINUTUL TENATIC

Număr de ore Teoretice Instruire Practică

A. I.

P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii APLICAREA
legislatiei si reglementarilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca si PSI (drepturile si responsabilitatile la locul de munca, morme de protectia muncii. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Norme de plicarea Legi nr. 319/2006 ) 6 6

B.
I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII.

MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE
Pluguri Grape: cu discuri, cu colţi, stelate, elicoidale. Freze agricole Cultivatoare Combinatoare Maşini pentru administrat îngrăşăminte şi amendamente Maşini de semanat : în rânduri, în cuiburi. Maşini de plantat Aparate şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Maşini de recoltat plante furajere Maşini de recoltat cereale păioase Maşini pentru recoltat şi treierat porumb Utilaje pentru transport folosite în agricultură 2 2 2 2 1 3 3 3 3 3 3 3 1 7 6 5 5 4 6 6 5 6 6 12 12 -

TOTAL ORE

48

80

Notă: Toate subiectele vor fi tratate şi din punct de vedere al protecţiei muncii şi PSI. Acest modul va fi folosit la alcătuirea planurilor de învăţămant pentru meseriile din domeniul agricol ( ex. meserii: agricultor, lucrător calificat în culturi de câmp şi legumicultură etc. ), exceptând meseria mecanic - agricol pentru care se vor folosi modulele : Maşini şi instalaţii agricole - exploatare şi întreţinere şi Tracoare - exploatare şi reparare.

2

MODULUL P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea impotriva incendiilor EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . CAP. II Obligaţii privind apărarea impotriva incendiilor SECŢIUNEA 1 Obligaţii generale ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate sa respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare impotriva incendiilor şi sa nu primejduiasca, prin deciziile şi faptele lor, viata, bunurile şi mediul. (2) Persoana care observa un incendiu are obligaţia sa anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenta, primarul sau poliţia şi sa ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului. (3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţa, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contraventional sau penal, potrivit legii, şi suporta cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie. ART. 7 (1) În caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, când şi cat este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenta. (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, miristi, păşuni şi fanete, persoanele aflate în apropiere au obligaţia sa intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. ART. 8 În cazurile de forta majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: a) sa permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenta şi al persoanelor care acorda ajutor; b) sa permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane; c) sa accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, taierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitata şi sa acorde sprijin, cu forte şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri. ART. 9 La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinta asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriza, părţile sunt obligate sa prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea impotriva incendiilor. ART. 10 (1) Pentru limitarea propagarii şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al
3

consiliile locale.. cu modificările şi completările ulterioare... au obligaţia sa colaboreze între ele. (2) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi. consiliile locale ale sectoarelor acestuia.. condiţiile de munca. alegerea echipamentelor de munca.. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile. (3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la alin... d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în munca. pe baza de reciprocitate sau pe baza contractuală. III Obligaţiile angajatorilor ART. b) prevenirea riscurilor profesionale. pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu. organizarea muncii. a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii... 8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr. consiliile judeţene... d) adaptarea muncii la om.. ART.. c) combaterea riscurilor la sursa.. (3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului. .. (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. c) informarea şi instruirea lucrătorilor.. echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia sa conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale acestora în organizarea. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent.. persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art. în vederea reducerii monotoniei muncii. 7 (1) În cadrul responsabilităţilor sale.. 4 . 11 Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii. şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente. CAP. f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos. cu avizul inspectoratelor.. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate.. a metodelor de munca şi de producţie. e) adaptarea la progresul tehnic... acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu. (1). în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munca. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr.. ART... ţinând seama de modificarea condiţiilor. relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca.. 646 din 26 iulie 2006 ...Municipiului Bucureşti. asigurarea. 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de munca. (2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe...LEGE nr.. angajatorul are obligaţia sa ia măsurile necesare pentru: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor. contribuind cu forte şi mijloace.. (2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin.

luând în considerare natura activităţilor. e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca. de condiţiile şi mediul de munca. (6) Măsurile privind securitatea. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. 8 (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. (4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca. în mod prioritar. d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. b) ca. atunci când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi. b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale. atunci când îi încredinţează sarcini. a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca. a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de protecţie individuală. angajatorii acestora au următoarele obligaţii: a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. denumiţi în continuare lucrători desemnaţi. acestea trebuie sa fie informate de către angajator asupra factorilor cunoscuţi ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea 5 . angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate. accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şiau insusit instrucţiunile adecvate. ulterior evaluării prevăzute la lit. luând în considerare natura activităţilor. 6 şi 7. măsurile de prevenire. (4) Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent. ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate. (3) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa dispună de timpul necesar pentru aşi putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta lege.h) adoptarea. angajatorul are obligaţia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. determinate de alegerea echipamentelor. c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. sănătatea şi igiena în munca nu trebuie sa comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. a) şi dacă este necesar. (4). SECŢIUNEA a 2-a Servicii de prevenire şi protecţie ART. în zonele cu risc ridicat şi specific. (2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale. precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator sa asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice. (5) În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe prevăzute la alin. (5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. sănătatea şi igiena în munca. angajatorul trebuie sa recurgă la servicii externe. d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

cel mult. . 16 alin. . în conformitate cu prevederile legale. precum şi numărul considerat suficient. . ART. . ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt expusi lucrătorii. angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare. atribuţii complementare. 14 Alimentaţia de protecţie se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de munca ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. . toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca. b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. . . în general. precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai mulţi lucrători. SECŢIUNEA a 5-a Informarea lucrătorilor ART. (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare. . (1) şi (4). pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi a celor de protecţie. 10 alin. . . . . . 9 (1) În toate cazurile. 15 (1) Materialele igienico-sanitare se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori. . . . . (6) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă. se impune ca: a) lucrătorii desemnaţi sa aibă capacitatea necesară şi sa dispună de mijloacele adecvate. . Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile şi aptitudinile necesare. . (2) trebuie sa colaboreze între ei ori de câte ori este necesar. . . . . dacă are capacitatea necesară în domeniu. . . (5) Ministerul Muncii. SECŢIUNEA a 7-a Instruirea lucrătorilor 6 . 16 (1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii. . . . . . de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. atribuţii privind securitatea şi sănătatea în munca şi. . ART. . . în principal. . . ART. (2) Prevenirea riscurilor. c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe sa fie în număr suficient. . . . .efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi trebuie sa aibă acces la informaţiile prevăzute la art. cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii. prevăzute la alin. astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească. . angajatorul isi poate asuma atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege. . . precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. (3) Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile prevăzute la alin. . b) serviciile externe sa aibă aptitudinile necesare şi sa dispună de mijloace personale şi profesionale adecvate. (2) şi (3). în care se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite. precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. . precum şi locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. . (2). (4) În cazul microintreprinderilor şi al întreprinderilor mici.

ART.ART. fie în interiorul. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. în special ale maşinilor. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent. CAP. şi sa utilizeze corect aceste dispozitive. ART. c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune. 21 (1) Instruirea prevăzută la art. echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. atât timp cat este necesar. uneltelor. (2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora. f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. e) la executarea unor lucrări speciale. 20 alin. IV Obligaţiile lucrătorilor ART. (4) trebuie sa se efectueze în timpul programului de lucru. după utilizare. d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru. specifice locului de munca şi postului sau: a) la angajare. 22. (1) şi (2) trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru. au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în munca. 23 (1) În mod deosebit. la modificarea. cat şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca. e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana. 20 alin. (2) Instruirea prevăzută la alin. pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau 7 . (3) Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior. lucrătorii au următoarele obligaţii: a) sa utilizeze corect maşinile. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. (3) Instruirea prevăzută la art. (1) trebuie sa fie: a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri. (2) Instruirea prevăzută la art. astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana. b) la schimbarea locului de munca sau la transfer. substantele periculoase. uneltele. 20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. 22 Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea. (1). b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. b) periodică şi ori de câte ori este necesar. (4) Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca au dreptul la instruire corespunzătoare. fie în afară întreprinderii şi/sau unităţii. precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie. în special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie. instalaţiilor tehnice şi clădirilor. d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. 20 alin. pe durata desfăşurării activităţilor. aparatura. aparaturii.

. Un spaţiu suficient trebuie să fie lăsat de fiecare parte a volanului. pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. 319/2006 EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr...să evite suprasolicitarea psihofiziologică a conducătorului.. utilaje şi instalaţii la care nu sunt realizate de către constructor măsurile tehnice de protecţie a muncii (dispozitive de siguranţa. agenţii economici vor cumpăra numai tractoare care corespund cerinţelor de protecţie a muncii. g) sa coopereze.. (2) Societăţile comerciale agricole. atât timp cat este necesar.. construite de uzinele autorizate.. pentru a nu jena conducătorul în mişcările sale. parbrizul. Tractoarele vor fi echipate.. cadru de rezitenţă sau cabină de protecţie... (6) Cadrele şi cabinele de protecţie nu trebuie să împiedice fixarea sau remorcarea de tractor a maşinilor.. Portierele.. 17..... h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora. în caz de răsturnare şi blocare a uşii principale de acces.. cadru sau cabină de protecţie.. în domeniul sau de activitate... 3.. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi.... (8) Arcul de securitate. ( prevederilor Legii Extras nr.. care vor avea aplicate marcajele CS'97.... (1) Se interzice cumpărarea de tractoare. 882 din 30 octombrie 2006 .... c . apărători şi carcase de protecţie etc. ca şi celelalte părţi mobile. 1.să asigure securitatea în caz de răsturnare. b .. Acestea vor fi înlocuite cu cabine noi. MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR AGRICOLE . (5) Este interzis a se lucra cu cadre de rezistenţă sau cabine de protecţie care au suferit avarii în urma răsturnării tractoarelor.. cu arc de securitate...- HOTĂRÂRE nr. maşini agricole. Se internice procurarea acestora dacă nu sunt marcate cu plăcuţă cu datele de recunoaştere ale fabricantului. lunetele şi geamurile care se deschid. cadrul şi cabina de protecţie trebuie: a .. 8 ......).. asociaţiile agricole mici şi mijlocii şi... utilajelor şi remorcilor. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate.să ofere posibilitatea unei ieşiri uşoare din cabină..să limiteze răsturnarea la 90°..1 Prescripţii generale Art.. iar sticla trebuie să fie securizată... din construcţie.. supraveghere..... Cabina de protecţie trebuie să fie destul de spaţioasă.CS'98… (4) Se interzice punerea în funcţiune şi explatarea tractoarelor care nu sunt echipate cu arc de securitate... trebuie să aibă construcţie solidă. .. (7) Cabina trebuie să fie dotată cu geamuri în aşa fel încât conducatorul să aibă o bună vizibilitate. în general. d .. 49 ) REGULI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII LA ACTIVITAŢILE DE EXPLOATARE A TRACTOARELOR.cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari. semnalizare şi control.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a securităţii şi sănătăţii în munca nr..... (3) Pentru prevenirea apariţiei factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională este permisă procurarea numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al calităţii de protecţie a muncii de către LABORATORUL DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII al institutului în acest scop de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale...

(9) Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. nerotitoare. (2) Imediat după terminarea reglării sau reparaţiei. (17) Se interzice cumpărarea de tractoare. faţă şi spate. g . apărătorile de protecţie vor fi depozitate pe stelaje. tractorul trebuie să fie echipat cu un sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă. . (12) Pentru asigurarea conducătorului care participă la traficul rutier. demontabilă. clar şi auzibil. (1) Fiecare maşină trebuie. Pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare şi menţinerea în funcţiune. apărătoarea sau dispozitivul de protecţie a muncii trebuie montate la locul lor. (1) Demontarea sau montarea apărătorilor şi dispozitivelor de protecţie se poate face după opirea din funcţiune maşinii. 9 . instalaţi etc. 18. 20. Art. 120 mm. un semnal acustic convenit. (1) Toate defecţiunile maşinii sau ale dispozitivelor de protecţie trebuie să fie semnalate fără întârziere conducătorului locului de muncă. să nu amplifice nivelulu de zgomot.cursa suspensiei scaunului max. (14) Priza de forţă a tractorului trebuie să fie protejată cu o apărătoare permanentă şi o apărătoare de protecţie tip manşon. Art. interdicţia: NU PUNEŢI ÎN FUNCŢIUNE ! MAŞINA ESTE ÎN REPARAŢIE. cabinele de protecţie trebuie fixate de tractor prin intermediul a patru dispozitive amortizoare (silent-blocs). iar comenzile închise. tractoare vor fi echipate cu câte 2 proiectoare. (16) Tractoarele trebuie să fie echipate cu trusă de prim ajutor şi cu un stingător portabil cu pulbere şi bioxid de carbon. echipată cu dispozitive de pornire şi oprire proprii. (15) Apărătoarea de protecţie a prizei de forţă şi a arborilor de transmisie trebuie să fie o construcţie rezistentă. . (2) Maşina defectă trebuie oprită şi decuplată. faţa de pereţii laterali şi parbriz.e . distanţa de securitate deasupra capului. Art. . f .să asigure spaţiul optim pentru scaun.lăţimea şezutului scaunului 450 mm. comenzi.) din import va fi prevăzută în contract obligativitatea furnizorului de a le livra cu toate dispozitivele de protecţie a muncii.să asigure accesul uşor în cabină. apărătorile şi instrucţiunile în limba română. atunci când este necesar.să fie suficient de etansă pentru a asigura condiţionarea temperaturii cabinei. se va menţiona nivelul de zgomot. La contractarea echipamentelor tehnice (tractoare. (11) Scaunul conducătorului de tractor trebuie să asigure confort şi să îndeplinescă următoarele cerinte: . care să cuprindă prevederile de protecţie a muncii şi să fie supuse certificării calităţii de protecţie a muncii de către laboratorul de specialitate al institutului autorizat în acest scop. ventilarea şi purificarea aerului în cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar. Imediat se va pune la vedere o tabliţă pe care să fie scrisă cu litere negre pe fond galben.cursa verticală 60 mm. maşini şi instalaţii care nu sunt echipate cu apărători şi dispozitive de siguranţă de către constructor.înăţimea spătarului 260 mm. . maşini. 21. zgomot emis în mediul înconjurător ( în timpul lucrului = 80 dB(A). 19.zgomot emis la nivelul urechilor conducătorului (în timpul lucrului =87 dB(A). (13) Pentru prevenirea accidentelor în timpul lucrului pe timp de noapte. (10) Pentru diminuarea vibraţiilor transmise conducătorului. Art. .cursa longitudinală 150 mm. (2) Atunci când pornirea unei maşini poate prezenta riscuri. Trebuie să fie imposibil de demontat o apărătoare sau dispozitiv de securitate fără folosirea sculelor. utilaje. bine fixat şi asezat la îndemâna mâinii. trebuie dat înainte de punerea sa în funcţiune. trebuie strict respectată. utilaje. în cartea tehnică. solid menţinută în loc şi întreţinută în bună stare. Regula generală de protecţie a muncii NU INERVENIŢI LA MAŞIMĂ ÎN FUNCŢIUNE.

Semnalizarea cu triunghiuri reflectorizante speciale a maşinilor agabaritice participante la traficul rutier. ferite de pericol. Art. deşirate sau de cravate antrenate de organele în mişcare ale maşinii. Butonul de oprire va fi de tip apăsare. Exploatarea tractoarelor Art. (5) Nici o maşină nu trebuie lăsată în funcţiune când conducătorul ei a plecat. 10 . cu scopul de a le învăţa şi respecta. (2) Este interzis elevilor şi tinerilor sub 18 ani de a conduce utilaje agricole (tractoare. să le afiseze în locuri bine alese şi să le dea câte un exemplar fiecăruia. Echipamentul individual de protecţie se va purta strâns pe corp. La executarea lucrărilor agricole mecanizate de către conducătorii de tractoare şi maşini agricole cu vechime în munca sub un an. 3. bine ajustat şi fără poale lungi. cu experienţă şi cunoscător al normelor specifice de protecţie a muncii. 29. Art. (2) Se va interzice conducătorului tractorului. salariaţilor purtarea halatului. Conducerea şi deservirea tractoarelor şi maşinilor agricole se fac numai de către persoane care posedă calificarea necesară şi care cunosc regulile de tehnică a securităţii muncii. 31. 22. 32. bonetă sau şapcă pe cap. (4) Pentru a împiedica persoanele necalificate sau copiii să pună maşinile în funcţiune. întreţinute şi reparate numai de personal calificat. acestea trebuie prevăzute cu un dispozitiv de demarare ce poate fi blocat. Înainte de punerea motorului în funcţiune. scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepartate imediat. (1) Maşinile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să permită conducătorului oprirea rapidă de la locul sau de muncă. Art. Art. acestea trebuie să fie bine ajustate şi să nu aibă nici o parte liberă. vârfurile sau lamele vor fi protejate iar ridicătorele hidraulice vor fi asigurate pentru a nu coborâ maşina în mod accidental. copiii pot intra în contact cu ea. 25. exploatate.2. utilajele şi instalaţiile agricole vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic. dinţii. maşinile. 26. combinele autopropulsate etc. evită accidentele. (1) Pentru prevenirea accidentelor provocate de haine prea largi.(3) Butonul de punere în funcţiune trebuie să fie înecat şi suficient protejat. maşinilor agricole şi a altor utilaje agricole de către persoane aflate în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului. În caz de început de incendiu se va folosi stingătorul portabil din dotare. Tractoarele. tractoarele. Aceştia vor purta combinizon sau pantaloni cu pieptar.). 28. pe terenuri plane şi sub supravegherea permanentă a unui salariat cu experienţă în domeniu. destinate conducătorilor de tractoare şi celor care deservesc maşinile agricole. 27. iar această culoare nu trebuie folosită pentru nici un dispozitiv de pornire. Art. numai în timpul zilei şi cu respactarea prevederilor din codul muncii. în mod deosebit. (2) Butonul de oprire trebuie să fie de culoare roşie. Art. (1) Elevii şi tinerii sub vârsta de 18 ani pot fi încadraţi la executarea lucrarilor agricole mecanizate.. Se interzice conducerea tractoarelor. să le prelucreze cu aceştia. (1) Atunci când maşinile şi utilajele agricole sunt transportate de la un loc de muncă la altul sau de la locul de muncă la sediul exploataţiei agricole. (1) Pentru prevenirea accidentelor. se va avea în vedere ca aceştia să execute lucrări mai uşoare. Art. Art. în funcţie de particularităţile proceselor de muncă. mai ales cu ajutorul manivelei. Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni propri de aplicare a normelor de protecţie a muncii. trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor. motocultoarele. se asigură ca schimbătorul viteze să fie în punctul mort . combine autopropulsate etc. Art. ori salopetă de protecţie. Art. vor fi conduse. 24. praful. deoarece alte persoane şi. (2) Deşeurile. 23. (2) Aparatele de tăiere. 30. cuţitele.

Nu intraţi între tractor şi maşina agricolă decât după oprirea motorului şi decuplarea prizei de putere. Art. Art. Art. Înainte de a vira sau a frâna. 35. Atunci când tractorul trage o sarcină grea sau se află înaintea urcării unei pante. mai ales când condiţiile sunt periculoase. ori pe utilajul tractat atunci când tractorul se deplasează. întreţinerile tehnice periodice. ungere şi instalaţia hidraulică . Pentru remorcare se vor folosi bare rigide din ţeava. al declivităţilor pronunţate sau atunci când tractorul este mult prea încarcat. Pentru evitarea accidentelor. În timpul executării lucrărilor agricole. tractoarele pe roţi vor fi prevăzute cu apărători la roţile din faţă şi apărători suplimentare la roţile din spate. Art. Art. 50. Art. Nu este permisă urcarea pe bara sau triunghiul de remorcare. fără şocuri. Nu lăsaţi copiii să se apropie de tractor. 36. Este obligatorie folosirea vitezei I înainte de a începe coborârea sau urcarea unei pante ori a unui taluz foarte înclinat. 38. 51. 46. Este interzisă plasarea de scânduri sau materiale similare în faţa roţilor din spate. 49. pentru a evita pericolele ce se pot ivi în drumul de parcurs. pentru prevenirea cabrării. de asemenea. margini instabile de drum. Art. Împotriva perticulelor de praf. se vor executa întoarceri suficient de largi şi niciodată mai mici de 8 m pentru agregate purtate şi 10 m pentru cele tarctate. totdeuna se va reduce viteza de înaintare. Nu se va îndeparta buşonul radiatorului atunci când motorul termic este fierbinte. slăbiţi busonul lent la prima crestătură pentru a permite evacuarea presiunii şi numai după aceea scoateţi busonul. 44. a aparaturii de bord şi a instalaţiei electrice. 33. pentru a degaja tractorul împotmolit. ochiul de remorcare va fi plasat pe cât de jos posibil. aceasta trebuie să fie sigur. 34. Art. ştergeţi carburantul şi asteptaţi să se evapore inainte de a porni motorul. Se vor verifica funcţionarea normală a motorului. 52. pentru evitarea cabrării. Art. mai ales dacă tractorul trage o sarcină grea . 48. Aceasta se va permite în situaţiile când tractorul are locuri amenajate special din construcţie. Zilnic se va executa întreţinerea tehnică a tractorului. cum este cazul pantelor accidentate. Conducătorul tractorului va conduce cu atenţie. indiferent de distanţă. Se interzice urcarea pe tractor a persoanelor în vederea transportării lor. răcire. 42. Art. ambreierea se va face cu precauţie. 37. iar starea lui tehnică se va controla la intervale regulate. Art. 11 . Se interzice coborârea sau urcarea pe tractorul în mers. şleauri şi toate obstacolele care pot determina tractorul să se răstoarne. 45. Această regulă se impune în special în cazul terenului accidentat sau în apropierea şanţurilor. Nu puneţi tractorul în funcţiune şi nu lucraţi dacă priza de putere şi transmisia cardanică nu sunt în întregime protejate cu apărători de protecţie atestate de un institut de specialitate. Art. Art. Art.Art. Art. Art. 40. 43. iar dacă aceasta s-a produs totuşi. 39. La remorcile pe doua roţi. 41. Nu faceţi plinul langă clădiri sau în timp ce motorul este în funcţiune sau încă este cald. conducătorul tractorului se va deplasa cu viteză corespunzătoare stării drumului şi a terenului în care execută lucrarea agricolă. Art. comenzile şi etanşeitatea sistemelor de alimentare. sub puntea din spate. Art. Evitaţi vărsarea carburantului pe tractor. Înainte de a începe lucru se verifică frânele pentru ca acestea să fie bine reglate. pereţi de transee. Este obligatoriu să se folosească calea de rulare cea mai largă cu putinţă. noroi. Utilizarea dispozitivului (omologat) de captare a scânteilor la ţeava de eşapament este obligatorie. 53. Art. Art. Asteptaţi ca motorul să se răcească. pietre ce pot să sară în timpul deplasării. cum ar fi: gropi. 47. pante sau rampe. Se vor executa.

66. 55. 58. 69. La lucrările cu tractorul pe terenurile în pantă nu au voie să lucreze decât conducători cu experienţă şi vechime în muncă. În scopul evitării accidentelor datorate desprinderii în timpul mersului a maşinilor tractate sau purtate şi a remorcilor. va frâna şi va introduce pârghia schimbatorului de viteze într-o treaptă inferioară de viteză sau de mers înapoi. ele se pot rupe în timpul lucrului şi pot provoca accidente. Art. Art. Art. Art. curăţarea de noroi a motorului şi a tractorului. b – rigidizarea sistemului de cuplare în timpul transportului maşinilor agricole (împiedicarea pendulării laterale a maşinilor în timpul transportului). pentru a se preveni alunecarea şi provocarea unor accidente grave. 12 . 57. Art. urcarea lui pe maşină este interzisă. 64. 54. 63. Se inerzice urcarea pe maşina remorcată dacă aceasta nu este prevazută cu un loc special construit pentru lucrătorul de deservire. circa 10 tone. înainte de efectuarea virajelor cu rază mică. trebuie verificat ca tirantul central al mecanismului de suspendare să nu fie deteriorat (să nu aibă crăpături. Dacă tractorul urmează să fie oprit timp mai îndelungat. Fixaţi bine cricul hidraulic ( se va pune lemn uscat între cric şi tractor ) în punctul de suspendare. La tractorul articulat este interzis accesul între cele două cadre articulate ale sasiului. Art. încovoieri etc. Ruperea tirantului central în timpul lucrului poate provoca aruncarea maşinii agricole peste conducătorul tractorului. maşina agricolă nu trebuie lasată în poziţie suspendată. Art. Art. Nu folosiţi curele uzate. Art.Art. precum şi pregătirea tractorului pentru lucru cu priza de putere. c – protecţie împotriva despriderii sau căderii pe sol a maşinilor agricole cuplate la tractor (mecanism de suspendare în trei puncte). Dacă se fac deplasări la distanţă. e – bolţuri autoblocante şi valvă de siguranţă a instalaţiei hidraulice pentru pierderi de presiune hidraulică în instalaţie. Art. după ridicarea tractorului introduceţi suporţi metalici rezistenţi. 62. Se interzice intrarea sub utilajele agrcole în timpul reglării mecanismului de suspendare şi al curăţirii organelor de lucru. Art. Cuplarea şi introducerea bolţurilor de cuplare şi a bolţurilor autoblocante se vor face numai prin părţile laterale. 68. f – echiparea tractorului cu priză electrică şi hidraulică pentru posibilitatea frânării remorcilor cuplate la tractor. indiferent dacă maşina agricolă suspendată are sau nu scaun pentru lucrătorul de deservire. 60. Art. se execută numai cu motorul oprit. Art. se vor asigura următoarele măsuri de siguranţă: a – întinzătorii laterali vor fi montaţi pe tiranţii laterali. în timp ce motorul funcţionează. Se interzice intrarea sub tractor pentru examinarea lui înainte de a opri motorul şi de a bloca frânele în poziţia frânat.). Înainte de începerea lucrului cu maşini suspendate. Ridicarea şi coborarea maşinii agricole suspendate se face după ce s-a verificat că nu există nici un pericol ca cineva să fie lovit. Art. decuplaţi priza de putere în mod obligatoriu. d – bară de remorcare şi cuplă de remorcare. 67. de înlăturare a deranjamentelor. La suspendarea maşinii agricole de tractor se interzice intrarea în spaţiul dintre tiranţii laterali ai mecanismului de suspendare. conducătorul va opri motorul. Art. 56. Înainte de efectuarea manevrei de întoarcere a tractorului. Având în vedere dimensiunile şi greutatea mare. Pentru a nu distruge apărătorea de protecţie a transmisiei cardanice. 61. 59. Înainte de a coborâ de pe tractor. trebuie verificat ca nimeni să nu se afle în raza de acţiune a maşinii agricole suspendate. se va stabili itinerariul de deplasare pe rute care permit accesul acestui tip de tractor. Toate operaţiile legate de întreţinerile tehnice. 65.

76. 70. la ieşirea din brazdă se manevrează tractorul cu faţa spre vale pe mijlocul zonei de întoarcere. care se vor fixa pentru a nu permite deplasările laterale ale acestora. instalatia pentru muls. Aceasta va fi marcată cu plăci de avertizare (A) vizibile de la distanţă: ATENŢIE ! PERICUL DE RĂSTURNARE. 77. este interzisă întoarcerea cu buclă a tractorului pe roţi: în aceste situaţii. pe terenurile cu pantă mai mare de 10˚. O lucrare agricola cuprinde o succesiune de operatii. este interzis a se sări afară din cabină. La lucrările cu maşini purtate pe tractor se va da o atenţie deosebită tiranţilor laterali. 71.).întrucât în acest caz tractorul capată o viteză mare şi nu mai poate fi folosită frâna de motor. . unelte si instalatii agricole.prima (1). Urcarea pe tractoarele echipate cu cadre ce rezistenţă şi cabine se va face cu atenţie. în timpul lucrului. iar însoţitorii se vor ţine de mânere. În această situaţie. instalatia este stationara sau semimobila(instalatia pentru conditionare. Pentru executarea lucrărilor pe tarlalele situate în terenuri cu pantă. Art. 13 . Aceste operatii au rolul la lucrarea de arat de a crea in sol conditii optine pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. De regulă. pentru a preîntămpina accidentările prin alunecarea piciorului. Art. Art. Art. Art. manevrând tractorul până când ajunge în poziţia din care poate intra în brazdă. cu spatele. .a treia manevră (3): se virează tractorul pentru a intra în brazdă.Art. Se interzice la lucrările pe pantă folosirea separată a pedalelor de frână care trebuie să fie permanent cuplate. apare pericolul de răsturnare a tractorului. aparate. pe care nu se va lucra. Lucrările agricole mecanizate pe terenurile în pantă se vor efectua numai ziua şi numai după ce s-a făcut identificarea tarlalei şi s-au marcat locurilor periculoase. instalatia mobila pentru irigat ect. La coborârea pe pantă. De obicei. o porţiune denumită zonă de protecţie (I). agregate. Respectarea cu stricteţe a acestor reguli evită accidentele. De exemplu lucrarea de arat cuprinde: afanarea. 73. astfel: . Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnică a tractorului şi maşinii agricole pentru ca aceasta să fie corespunzătoare. amestecarea si maruntirea solului. instrumente si organe de legatura in vederea efectuarii unui proces agricol complex. coborârea pantelor trebuie să se facă cu aceeasi treaptă de viteză cu care se urcă panta. este interzisă scoaterea tractorului din viteză. Art. intoarcerea. 74. Dacă. La executarea întoarcerilor. conducătorul tractorului trebuie să se sprijine bine în scaun şi în picioare. 75.a doua manevră (2): se urcă panta. Lăţimea zonei de întoarcere se va alege în funcţie de raza de întoarcere a agregatului. se lasă între marginea locului care prezintă pericolul de accidentare. In tara noastra. MODULUL Exploatarea agregatelor si instalatiilor folosite in cultura plantelor de camp Sistemul de masini si instalatii agricole Realizarea productiei agricole conform cerintelor moderne intr-un proces tehnologic de lucrari agricole impune stabilirea si utilizarea unor anumite utilaje care constituie sistemul de masini. Urcarea şi coborârea se vor face cu atenţie şi numai pe partea laterală. Instalatia agricola reprezinta un ansamblu de masini agricole. întoarcerea tractorului se va face în mod obligatoriu din trei manevre. cadrul de rezistenţă sau arcul rabatabil. la capetele tarlalei. Art. tinand seama de procesele din agricultura s-au elaborat sistele care sunt in continua perfectionare in functie de progresul tehnicii mondiale. în zona necesară întoarcerii agregatului. pe mijlocul zonei de întoarcere. Zona de întoarcere (II) este delimitată prin brazda de avertizare (III) şi brazda de control (IV). 72.

. destinat executării diverselor lucrări agricole.8 kw). cu anvelope pneumatice.130 mm.turaţia arborelui cotit la puterea nominală 1800 rot. După modul de desfăşurare a ciclului motor (totalitatea proceselor care în timpul funcţionării se repetă periodic într-o anumită ordine.) se transformă în energie mecanică. Este un tractor de putere mijlocie. pe roţi. . echipamentul de lucru şi echipamentul electric.are 4 cilindri verticali în linie. folosind amplificatorul de cuplu. /minut .alesajul -108 mm. tractorul a parcurs un drum de dezvoltare lung şi complicat.. Înainte de a ajunge la perfecţionarea tehnică actuală. Motoarele sunt sistemele tehnice în care o formă de energie (termică. . mecanismul de deplasare. 14 . tractorul este echipat cu o instalaţie hidraulică cu mecanism hidraulic automat şi cu un mecanism de suspendare.TRACTOARE Tractorul este un autovehicul pe roţi sau pe şenile. transmisia. fără oprirea tractorului. de transport sau construcţii.32 km/h) cât şi de posibilitatea învingerii efortului în timpul lucrului prin trecerea de la o gamă superioară la alta inferioară. se clasifică în : motoare cu ardere internă (arderea are loc în interiorul motorului) şi motoare cu ardere externă (arderea are loc în afara motorului). Primele tractoare aveau sistemul de rulare cu roţi metalice şi cu şenile. Părţile componente ale tractorului sunt: motorul. . se aprinde cu ajutorul unei scântei electrice) şi motoare cu aprindere prin comprimare sau diesel (amastecul carburant. fiind rezultatul unui întreg proces de dezvoltare a tehnicii. este un tractor universal.puterea nominală a motorului 65 CP.tipul motorului: Diesel în 4 timpi cu injecţie directă . echipat cu un motor Diesel de 65 CP la 1800 rot/min. prin intermediul utilajului şi maşinilor agricole sau de construcţii (remorcate sau purtate) şi prin tractarea semiremorcilor şi remorcilor. iar vitezele erau reduse. în interiorul fiecărui cilindru al motorului) se disting : motoare în patru şi în doi timpi. În vederea acţionării diverselor maşini agricole cât şi pentru executarea diverselor lucrări de prelucrare a solului şi de întreţinere a culturilor. cu injecţie directă şi pornire electrică.4760 cm³ .cursa .Tractorul" din Braşov. Cele folosind energia termică. macanismul de frânare. Micşorarea efortului depus de tractorist la volan a fost rezolvată prin adaptarea unei comenzi a direcţiei cu servomecanism hidraulic.63 … 27. Prin tractor deci se înţelege o maşină de tracţiune cu o sferă de utilizare foarte largă.(47. motoarele cu ardere internă se grupează în: motoare cu aprindere prin scânteie (amestecul format în carburator şi aspirat în cilindru. Domeniul larg de utilizare al tractorului este asigurat de priza de putere independentă sau sincronă. de gama mare de viteze (2. electrică etc. Construcţia osiilor din faţă şi spate permite variaţia ecartamentului. . La tractorul U-650 motorul D110 are următoarele caracteristici : . Tractorul U-650 M construit la Uzina .17:1. Momentul apariţiei tractorului este strâns legat de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motoarelor cu ardere internă. . mecanismul de direcţie. destinat atât pentru lucrări agricole cât şi pentru transport. degajată prin arderea unui combustibil. . În funcţie de modul de aprinderea amestecului carburant.raportul de compresie . punând în mişcare de rotaţie sau lineară anumite agregate.cilindreea totală . format în cilindru se aprinde datorită creşterii presiuni şi temperaturii aerului aflat în cilindru).

iar cea de evacuare închisă. pompa de injecţie. Motoarele Diesel în patru timpi au următoarele momente ale ciclui de funcţionare (Fig.timpul I = admisia: pistonul se deplasează de la p. . regulatorul şi injectoarele.m. În scopul producerii unei arderi complete (eficiente cu randament maxim ) pulverizarea trebuie să se facă fin iar combustibilul să fie uniform distribuit în camera de ardere . 4 ) a motorului Diesel este format din rezervorul de motorină . Sistemul de alimentare ( fig. 1 .e. iar cea de evacuare deschisă.timpul IV = evacuarea : pistonul se deplasează de la PME la PMI eliminând gazele arse în atmosferă prin galeria de evacuare şi toba de eşapament timp în care supapa de admisie este închisă. la un moment bine determinat de avansul de injecţie combustibilul pulverizat este introdus sub presiune în cilindru datorită temperaturii ridicate a aerului din cilindru particulele pulverizate se aprind şi ard iar presiunea şi temperatura cresc brusc (presiunea cca 60-100 bari/cm². şi temperatura la 2000° C) subacţiunea gazelor arse pistonul se deplasează de la PMI la PME realizându-se cursa utilă a motorului.m. ca urmare a depresiunii create prin deplasarea pistonului în cilindru se aspiră aer proaspăt.timpul III = arderea şi destinderea: la sfârşitul cursei de compresie. . fig. 1). Surplusul de motorină de la injectoare şi pompa de injecţie se întoarce prin conducte-le de retur la rezervor . În continuare ciclul se repetă . timp în care supapa de admisie este des-chisă.i.Mecanismul motor Funcţionarea mecanismului motor constă în transformarea mişcării de dute-vino a pistonului generată de lucrul mecanic de destindere a gazelor. la p. conductele de înaltă şi joasă presiune precum şi de retur.timpul II = compresia: pistonul se deplasează de la PME la PMI ambele supape sunt închise iar aerul este comprimat puternic (presiunea este aproximativ 30-40 N/cm². Sistemul de alimentare Îndeplineşte rolul de debitare şi injecţie în fiecare cilindru al motorului şi la momentul potrivit (determinat de avansul şi durata injecţiei ) a unei doze de combustibil. . iar temperatura de cca 500° C). 15 . în mişcare de rotaţie a arborelui motor. riguros determinate în funcţie de sarcină. bateria filtrelor de motorină. pompa de alimentare.

cu ştifturi de orientare a poziţiei pulverizatorului faţă de injector. Ungerea corespunzatoare este funcţie directă de condiţiile de funcţionare ale motorului şi de calitatea lubrifiantului . numărul de orificii = 4. compusă din două filtre în serie. de tip închis. Rezer-vorul este amplasat în partea superioară a tractorului. 16 . cu găuri. cu prindere pe flanşă. înainte de pornirea motorului. Gura de umplere a rezervorului este prevazută cu un buşon.Rezervorul de motorină este executat din tablă de oţel. în curăţirea şi menţinerea unei temperaturii optime de lucru a uleiului. Sistemul de ungere Rolul acestuia constă în ungerea sub presiune sau prin stropire a tuturor suprafeţelor în mişcare. Schimbarea uleiului se face la fiecare 250 ore de funcţionare a motorului M20 super 2 vara şi M20/20 W super 2 iarna . în acest fel asigurându-se reducerea frecării dintre suprafeţele în contact şi a uzurii acestora . Factorii care influenţează pornirea motoarelor cu combustie internă sunt: turaţia cuplului şi puterea demarorului . Bateria filtrelor de motorină. Cartuşele filtrante au elemente de filtrare din hârtie. Injectoarele cu pulverizatoare lungi. bateria de acumulatoare. cât şi prin stropire. de tipul cu acţionare proprie. Înlocuirea elementului filtrant se face odată cu schimbarea uleiului . Pompa de injecţie este o pompă în linie. contactul de pornire şi conductoarele de legatură . Diametrul orificiilor de pulverizare este de 0.27 mm. circulaţia uleiului fiind asigurată cu ajutorul pompei de ulei. Presiunea de deschidere a injectoarelor este de 175 + 8 kgf/cm². Instalaţia de pornire Instalaţia electrică de pornire are rolul de a asigura rotirea arborelui cotit al motorului cu ajutorul unui motor electric (demaror) la pornire. Instalaţia de ungere a motorului realizează ungerea atât prin presiune. cu dispozitiv pentru cuplarea elastică şi decuplarea automată a pinionului demarorului cu coroana dinţată a volantului motorului. se elimina aerul şi întreg sistemul de alimentare se umple cu combustibil. Instalaţia de pornire electrică la tractoare este formată din: motorul electric de curent continuu (demarorul) prevăzut cu un electromagnet sau releu de cuplare. Prin acţionarea manuală asupra butonului pompei de amorsare. Are 4 elemenţi de pompare. Pompa de alimentare este prevăzută cu o pompă de amorsare formată dintr-un piston deplasabil în interiorul unui cilindru. Primul este prevăzut cu un pahar decantor iar al doilea are rol de filtru de siguranţă.

.400 mm c) pentru 2 trupiţe = 1.40 m pentru parcele cu lungimea de 300 – 500 m şi 60-80 m pentru parcele cu lungimea de 1. .30 cm în soluri uşoare. 17 . iar maneta distribuitorului de la instalaţia hidraulică în poziţia flotant.20 cm prin sol uşor = 4. . mijlocii si grele. brazdarul durificat.200 mm La arat tractorul să fie echipat cu greutăţi suplimentare. .600 mm b b) pentru 3 trupiţe = 1. Condiţiile de lucru sunt: .ecartamentul roţilor tractorului trebuie reglat în funcţie de numărul trupiţelor: a) pentru 4 trupiţe = 1. Construcţia plugului Principalele subansamble ale plugului sunt următoarele: 1) Cadrul plugului 2) Trupiţa din faţa 3) Trupiţa din spate 4) Cuţitul disc 5) Roata de sprijin Trupita este organul principal de lucru al plugului. Pot fi utilizate cu două. plazul durificat.parcela să se împartă în postaţe cu lăţimea de 30 .1. Trupita este un ansamblu format dintr-o barsa pe care se prind prin suruburi cu cap inecat si gat patrat. Ultima trupita are plazul mai lung.000 . sol greu. plugul să fie echipat cu număr corespunzător de trupiţe (arat 18 .32 cm = 2 trupiţe).200 m. trei sau patru trupiţe. MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE PLUGURI Plugul PP-3-30 si PP-4-30 (Fig. Prin organele sale trupita asigura taierea. maruntirea si rasturnarea brazdei.B.în funcţie de adâncimea de lucru şi tipul de sol. cormana suplimemtara sau aparatoarea. arat 28 .1) lucrează în agregat cu tractorul U 650 la executarea arăturilor cuprinse între 15 . cormana.să se respecte reglajele şi regulile de întreţinere tehnică a agregatului.terenul să fie bine curăţat de resturi vegetale.

afânarea la suprafatã a solului si distrugerea buruienilor. Pentru micşorarea lăţimii de lucru tija filetată se roteşte în sensul acelor de ceasornic. • pe terenurile compacte se lucreazã cu cilindrul de fortã în pozitia . spre campul nearat pentru mişcorarea sau spre brazda pentru mărirea lăţimii de lucru. b) Reglarea lăţimii de lucru a primei trupiţe se realizeaza prin deplasarea axului cotit fata de cadrul plugului. • pe terenurile afânate cilindrul de fortã se lasã pe pozitia . • cilindrul de fortã sã se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei grapei si cu fundul cilindrului la suportul cadrului. 4 se vor respecta urmãtoarele condiţii: • înãltimea fatã de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleazã grapa sã fie de 500 mm • pentru lucru se va folosi cilindrul de fortã cu diametrul de 100 mm. corespunzãtor adâncimii de lucru necesare). c) Reglarea adâncimii de lucru se face cu ajutorul rotii de sprijin. In functie de tendinta de patrundere a plugului in sol. obtinundu-se astfel o rotire a barsei in jurul surubului. d) Reglarea cuţitului disc constă din: . prin rotirea axului în suport.neutrã’’ (rotile grapei sunt ridicate permanent. . • distanta între capetele bateriilor din fatã trebuie sã fie de 10 .reglarea distantei dintre axul discului si vârful ultimei trupite pentru a evita înfundãturile.4. iar limitarea adâncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul boltului).reglarea distantei dintre planul vertical de tãiere al trupitei si al discului. care se ridică sau coboară în funcţie de adâncimea de lucru cerută.Reglaje la plug a) Reglarea orizontalităţii plugului se face cu ajutorul tirantului central şi a tiranţilor laterali de la ridicătorul hidraulic al tractorului. se va actiona asupra piulitelor de pe tija filetata montată între bârsă şi bara-suport a trupiţei. 18 .20 mm.D. . Dacă dorim o patrundere mai redusa pentru lucru in soluri usoare trupita se va roti in sensul acelor de ceasornic (cand privim dinspre camp) si invers cand dorim o patrundere mai pronuntata pentru lucru in soluri grele. Reglarea lăţimii de lucru se face prin înşurubarea sau deşurubarea tijei filetate de la mecanismul de reglare a axului cotit.reglarea adâncimii de tăiere care se execută prin ridicarea sau coborârea axului vertical faţă de cadrul plugului.flotant” (rotile grapei ruleazã permanent pe sol. In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arãturii în vederea mãruntirii bulgãrilor.. Gradaţia medianã de pe bârsă reprezintă poziţia normalã. g) Reglarea pozitiei corecte la plug a grapei stelate se face prin deplasarea bridei de ghidare a lantului si fixarea ei în orificiile GRAPA CU DISCURI GD. Sunt trei gradaţii imprimate pe bârsă care trebuie să coincidă cu gradaţia de pe barasuport a trupiţei. Condiţii optime de lucru Pentru o funcţionare corectã a maşinii G.. pentru a nu rãmâne o zonã nelucratã în mijlocul grapei. f) Reglarea cãlcâiului plazului se face prin ridicarea sau coborârea acestuia fatã de plaz. e) Reglarea în plan vertical a trupiţelor se face prin slăbirea piuliţelor de fixare a trupiţei pe barasuport a bârsei.

7 se vor respecta urmãtoarele conditii: • la grãparea arãturilor pentru spargerea crustei. iar la discuirea arãturilor tasate si îmburuienate trebuie sã fie 17°. prevãzutã la axa rotilor în care se introduce boltul cu mâner. Dupã efectuarea reglajului. etc. • intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa în pozitie ridicatã. se pot pune greutãti aditionale (saci cu nisip. d) Reglarea rãzuitoarelor. c) Reglarea orizontalitãtii grapei. pentru a se mãri adâncimea de lucru. al lucernei si al ierburilor.7 Se utilizeazã pentru grãparea arãturilor în vederea mentinerii umezelii si pentru afânarea superficialã. • pentru o bunã nivelare a solului. Se mai foloseste pentru grãpatul în primãvarã al semãnãturilor de cereale. grapa sã aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoarã ridicare a pãrtii din fatã dacã grapa are tendinta de a se înfunda la bateriile din fatã. • pentru ca tractorul sã lucreze cu o patinare normalã (15 . astfel ca distanta între muchia lor activã si disc sã fie 3-4 mm. Când terenul trebuie discuit de douã ori. In cazuri exceptionale. apã în pneuri.) pe platforme de tablã ale cadrului. Condiţii optime de lucru Pentru o functionare corectã a masinii 6 GCR . Constã în slãbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor. mãruntirea si nivelarea solului înainte de semãnat. prima discuire se face pe diagonalã sau în lungul brazdelor.1. etc) • viteza maximã de deplasare în transport pe drumuri bune sã nu depãseascã 20 km/orã. distanta între axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui sã fie de deplasarea grapei pe parcelã se face perpendicular pe directia arãturii. Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare. zãbrele. dupã care bolţul se introduce în unul din cele trei orificii în dreptul cãruia s-a adus bateria. dupã grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau câmpuri de grapã cu colti. Unghiul format de discuri cu directia de înaintare (unghiul de atac) la discuirea arãturilor afânate si lipsite de buruieni trebuie sã fie 12° sau 15°. Reglaje a) Reglarea unghiului de atac. sã 19 . b) Reglarea adâncimii de lucru. ridicând sau coborând partea din fatã a grapei. • în lucru. afânãrii superficiale sau mãruntirea solului. Acest reglaj se executã cu ajutorul rotilor de rulare. care se regleazã la înãltimea doritã.• 410 mm. Greutãtile puse nu trebuie sã depãseascã 200 kg.20%) se vor folosi mijloace de mãrire a aderentei (contragreutãţi la roţi. al pãioaselor de toamnã. în momentul când s-a produs blocarea trenului de rulare sã se întrerupã circuitul uleiului în cilindrul de fortã. Reglarea pozitiei rotilor se efectueazã folosind bara limitatoare cu orificii de reglaj. când se lucreazã pe terenuri afânate). • GRAPA CU COLTI REGLABILI 6 GCR . colierul opritor de pe tija cilindrului de fortã se deplaseazã astfel ca. • sã se respecte reglajele si regulile de întretinere tehnicã. când terenul este foarte compact. greutãti de beton.1. Acest reglaj sã face scotând boltul cu mâner de la partea lateralã a bateriilor si deplasând manual bateria în pozitia necesarã (înainte sau înapoi).

35° sau 45° (diviziunea a 3-a.486 mm • cablu mijlociu = 2. se potrivesc la lungimea activã a 105 mm coltii curbati. Se slãbesc bridele de la capete. se regleazã lungimea corespunzãtoare a cablurilor.530 mm c) Reglarea unghiului de înclinare a coltilor. Freza purtatã de tractor 20 . Lungimea exactã a celor trei perechi de cabluri. Pe câmp. • transportul grapei la locul de muncã se face numai în remorci. • când se urmãreste în special nivelarea terenului. • viteza optimã de lucru a grapei 6 GCR . mãsuratã între ochiurile gãurilor de cuplare.GS -1. iar la grãpatul semãnãturilor de pãioase deplasarea se face perpendicular pe directia de semãnat.858 mm • cablul scurt (interior) = 1. se poate lucra cu o înclinare a coltilor de 60 .1. astfel ca fiecare câmp sã se sprijine de cei patru colti patinã de la extremitãti. b) Reglarea lungimii cablurilor de tractiune. cu vârful spre înapoi. Se slãbesc bridele de prindere pe cadru a coltilor. Se face prin miscarea manetei cu zãvor în pozitia corespunzãtoare pe sectorul dintat. coltii se lasã culcati de-a lungul cadrului. • lungimea activã a coltilor sã fie uniformã si de 105 mm. apoi se coboarã fiecare colt pânã atinge suprafata de sprijin.27° fatã de suprafata terenului. a 4-a si a 5-a de pe sectorul dintat începând de jos în sus). • când este cazul. Se regleazã coltii la 90° fatã de suprafata de sprijin planã. • la grãpatul culturilor de lucernã. • deplasarea agregatului pe parcelã la grãpatul ogoarelor se face pe diagonalã. dupã care bridele se strâng puternic. trebuie sã fie: • cablul lung (exterior) = 4. grapa se poate transporta montatã cu coltii în pozitie paralelã cu cadrul.2 este de 4 -7 km/h. ierburi sau alte plante bine dezvoltate sau consolidate în sol.2 Se utilizeazã în agregat cu tractorul U 650 si plug pentru mãruntirea bulgãrilor imediat în urma arãturii. • pe parcele cu diamensiuni reduse si pe terenuri accidentate grapa se poate folosi cu patru sau douã câmpuri. • cablurile de tractiune pereche sã fie de lungime egalã si bine întinse. adicã la un unghi de 5 . Apoi se strâng bridele si se îndoaie sigurantele de tablã peste piulite. se desfundã câmpurile grapei de resturi vegetale. astfel ca cele douã sectiuni de cablu cuprinse între bride sã fie presate cu 1/3 din diametrul cablului. • la lucrãrile de grãpat semãnãturile de pãioase coltii se înclinã înapoi la un unghi de 27°. între parcele. Grapa stelatã .90°.se lucreze cu coltii dispusi perpendicular pe suprafata terenului sau chiar la un unghi de 110° (a doua diviziune de sus a sectorului dintat). Reglaje a) Reglarea lungimei active a coltilor.

Freze pentru prãsit legume FPL. Se face cu ajutorul celor douã patine reglabile de la capetele axului frezei.Freza lateralã cu palpator destinatã pentru distrugerea buruienilor si afânarea solului în livezi pe rândurile de pomi.5 mm). dupã care tãişul acestora se ascute la polizor pânã la grosimea de 0. b) Reglarea adâncimii de lucru. • la praşila II-a si a III-a se vor folosi cuţite tip sãgeatã (mare sau micã). • pentru deschiderea de rigole în culturi irigate. Cultivatorul purtat CPS .SI CPPT . .4.4 cu care se executã lucrãri de întretinere a culturilor legumicole cu o talie de pânã la 40 cm.6 face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii. • pentru afânarea solului la adâncimi pânã la 16 cm se folosesc câte patru cuţite daltã la fiecare sectie.20 mm.5 mm si se cãleşte în apã pe o zonã de 15 .4. Condiţii optime de lucru: O funcţionare corectã a cultivatorului CPS .2 • cultivatorul pentru plante tehnice CPPT .6 si CPU . grãpat.6 se utilizeazã: • pentru prãşitul în culturi semãnate cu SPC 6 cu distanţa între rânduri 45 . • înãlţimea maximã a plantelor ce se pot prãşi cu CSP-6 nu trebuie sã depãşeascã 90 cm. se foloseste la pregãtirea patului germinatv.10 ore de lucru. . • sã nu se lucreze cu organe active neascuţite (lãţimea maximã admisã a tãişului este 1. • sã nu se lucreze cu sectiile înfundate cu pãmânt. • pentru prãşit sfeclã semãnatã cu SPC -9 • pentru cultivatie totalã şi afânarea solului. Organele active se recondiţioneazã prin foraje dupã 8 .Este destinatã pentru afânarea solului si distrugerea buruienilor. Este o tehnologie modernã care înlãturã operatiunile de arat. iar pentru adâncimi mai mari de 16 cm se vor monta câte trei cuţite pentru fiecare secţie. • sã se foloseascã organe active cu o lãţime de lucru normalã: a) pentru cuţite unilaterale = 165 mm 21 . CULTIVATOARE Face parte din categoria maşinilor pentru lucrãrile de întreţinere a culturilor şi sunt: • cultivatorul purtat CPS .100 cm. discuit. Mai sunt: . Lucreazã în agregat cu tractorul de 45 CP Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii frezei dupã directia de mers si perpendicular pe aceasta se obtine cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali. buruieni sau alte corpuri strãine. • pentru cultivatie totalã se folosesc cuţite tip sãgeatã mare şi sãgeatã micã sau sãgeatã mare şi unilaterale.Freza cu rotor vertical lucreazã în agregat cu tractorul U 650. • în timpul lucrului cultivatorul trebuie sã urmeze aceleaşi parcursuri pe care le-a fãcut semãnãtoarea. • la prasila I sã se foloseascã cuţit sãgeatã şi unilaterale spre rândurile de plante.

Reglarea orizontalitãtii sectiilor se face cu cultivatorul lãsat în pozitia de lucru cu rotile sprijinite pe cale. nivelarea si tasarea superficialã a solului. • sã se respecte regulile de întretinere tehnicã si tehnica securitãtii muncii. Cu combinatorul se realizeazã distrugerea buruienilor. Formarea agregatelor se face tinând seama de ordinea crescândã a gradului de prelucrare a solului realizat de fiecare utilaj: • vibrocultor + grapã cu colti. Este un agregat complex format din trei utilaje: vibrocultor. • nu se va manevra agregatul înapoi când organele active sunt în sol sau când terenul prezintã denivelãri mari. mãruntirea.3 este destinat pregãtirii patului germinativ pentru semãnat. cea pentru cuţite sãgeatã micã = 220 mm pentru cuţite sãgeatã mare = 270 mm pentru cuţite dalte = 20 mm nu este admisã folosirea cutitelor la care lãtimea de lucru s-a micsorat cu 50 mm fatã de sã se respecte zona de protectie a plantelor de 80 .40 mm).5 cm la prima prasilã. fiecare din acestea putând lucra în agregat cu tãvãlugul inelar TI . Reglarea distantei între cutite pe lãtimea de lucru se face în functie de lucrarea care se executã. d) Reglarea ecartamentului rotilor tractorului se face astfel ca rotile sã calce exact pe axa de simetrie a suprafetei dintre rândurile de plante.170 mm si zona de acoperire a cutitelor de 20 .3 Combinatorul CPGS .3. Tirantii verticali si tirantul central al ridicãtorului hidraulic se vor regla astfel încât sã se asigure lumina de transport si adâncimea de lucru necesarã. Aceste utilaje vor lucra în agregat numai douã câte douã. Bara pãtratã transversalã a cultivatorului trebuie sã aibe fata inferioarã paralelã cu solul. • COMBINATORUL CPGS .b) c) d) • initiatã. Adâncimea de lucru se regleazã la 4 . mãrindu-se progresiv la prasilele urmãtoare pânã la 8 . pentru a nu rãmâne buruieni netãiate. spargerea crustei.05. • grapã cu colti + tãvãlug elicoidal. 22 .170 mm) precum si zona de acoperire între cutite (20 . Reglaje a) Reglarea asezãrii cutitelor pe lãtimea de lucru a cultivatorului asezat pe o platformã planã pe care se traseazã rândurile de plante si zonele de protectie. • viteza de lucru se stabileste în functie de stadiul de dezvoltare al culturii si de gradul de îmburuienare. Se face individual pentru fiecare sectie asezând sub roata sectiei câte o calã de lemn cu înãltime mai micã cu 2 cm decât adâncimea de lucru necesarã si reglând cutitele pe verticalã astfel ca lama fiecãrui cutit sã atingã suprafata platformei pe care se gãseste cultivatorul.10 cm b) Reglarea adâncimii de lucru. c) Reglarea orizontalitãtii sectiilor. • întoarcerile la capete se vor face numai cu organele active ridicate. Montarea organelor active se face astfel ca sã se asigure zona de protectie a plantelor ( 80 . grapã cu colti si tãvãlug elicoidal.40 mm. Se realizeazã prin lungime sau scurtarea paralelogramului sectiei.

fatã de prima masinã. prin intermediul surubului lung cu mâner. iar cu tractorul de 45 CP în varianta grapã + tãvãlug elicoidal Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii se face cu ajutorul tirantului central de la ridicãtorul hidraulic al tractorului: • pe directia de înaintare la primul utilaj se face cu ajutorul tirantului central al tractorului. • reglarea pe aceeasi directie a celei de a doua masinã din agregat. Condiţii optime de lucru Pentru ca masinile de împrãstiat îngrãsãminte sã funcţioneze în condiţii optime. remorcã sau grãmezi. c) Reglarea presiunii de lucru pe sol la tãvãlugul elicoidal se face prin tensionarea arcurilor de la paralelogramele de sustinere. b) Reglarea adâncimii de lucru la cultivator. iar la capetele acestora sã se gãseascã îngrãşãmântul în saci. se face prin rabatarea câmpurilor de grapã lateralã. d) Reglarea organelor active ale vibrocultorului pe lãtimea de lucru a acesteia în scopul unei prelucrã mai active a solului. e) Reglarea lãtimii pentru transport la grapa cu colti.vibrocultor + tãvãlug elicoidal In toate variantele combinatorul va lucra în agregat cu tractorul U 650.  sã se aleagã lungimi optime de parcele. corespunzãtoare fiecãrui îngrãşãmânt în funcţie de deschirea dozatorului. 23 . se face cu ajutorul unui tirant central ce apartine masinii si care are si rolul de a bloca pozitia pe orizontalã.  începerea lucrului şi punerea în funcţiune a maşinilor sã se facã numai dupã ce motorul tractorului are turaţia normalã. • MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE CHIMICE SI AMENDAMENTE Fertilizarea solului se face cu îngrãsãminte chimice (solide si lichide) si cu îngrãsãminte naturale (solide si lichide).  umiditatea îngrãşãmintelor sã nu depãşeascã limitele: a) 15 % la superfosfat b) 4 % la azotat de amoniu c) 6 % la sare potasicã  diametrul maxim al granulelor sau particulelor de îngrãşãminte sã nu depãşeascã 7 mm  alimentarea maşinilor sã se facã cu îngrãşãmânt cernut. se face prin ridicarea sau coborârea rotilor trenului de rulare. se face prin deplasate pe cadru a bridelor de fixare. împreunã cu o parte din cadru la 90° în sus.  sã se pãstreze distanţa între douã treceri succesive egalã cu lãţimea de lucru efectivã. trebuie sã se respecte urmãtoarele.

înseamnã cã reglajul maşinii este corect. • reglarea secţiunii de iesire a materialului din buncãr: Pentru primul reglaj se efectueazã prin alegerea şi montarea roţilor dinţate corespunzãtoare la transmisia intermediarã şi la transmisia finalã a transportului. N (kg) 10. Dupã efectuare se face proba de debit a maşinii astfel: • se introduce în buncãrul maşinii o cantitate oarecare de material ce urmeazã sã fie împrãştiatã. cristale sau praf.  maşinile lucreazã în condiţii normale când viteza vântului nu depãşeşte 5 . N = cantitatea de material ce trebuie datã la hectar (kg/ha) Dacã rezultatul obţinut prin cântãrire este egal cu cel rezultat din calcul. terenul pe care se împrãştie îngrãşãmintele sã nu prezinte denivelãri. • la capãtul posterior al transportului se pune un sac. Maşina de mare capacitate MA .6 m/s.n. Reglarea poziţiei jgheabului de conducere a materialului pe discul de împrãştiere. pentru a putea colecta materialul debitat de acesta. • se cântãreşte materialul colectat în sac.3. b) Reglarea poziţiei zonei de împrãştiere şi a uniformitãţii de împrãştiere a materialului se realizeazã prin: 1.) Reglaje: a) Reglarea debitului. cu formula: Q = II D. D = diametrul dinamic al roţii motrice de transport (în m) n = numãr de roţatii fãcute de roata de transport în timpul probei l = lãţimea efectivã de împrãştiere corespunzãtoare materialului cu care s-a fãcut probã. • se cupleazã mecanismul de transmitere a mişcãrii la transportor.000 Q = cantitatea de material (în kg) ce trebuie debitatã de cãtre maşinã în deplasarea ei în timpul probei.5 lucreazã în agregat cu tractoarele U 650 (U 651) la: • transportul şi împrãştierea îngrãşãmintelor minerale şi a amendamentelor sub formã de piatrã de var mãcinat. a materialelor ce se administreazã pe şoselele acoperite cu polei (nisip. utilizatã la împrãştierea îngrãşãmintelor chimice sub formã de granule. • se face un semn pe roata motricã de transport a maşinii pentru a putea numãra învârtiturile pe care le face. etc. se face prin schimbarea locului de cãdere a materialului pe suprafaţa discului de împrãştiere fatã de axa longitudinalã de simetrie a agregatului.1. Se acceptã o diferenţã de maxim 5%. sare. 24 . Al doilea reglaj se executã prin fixarea şubãrului în dreptul diviziunii ce corespunde normei cerute la hectar. se regleazã prin: • reglarea vitezei de deplasare a transportului. • se deplaseazã maşina pânã când roata motricã de transport executã 10 rotaţii. pentru a se putea lucra cu viteze sporite de deplasare. Jgheabul are douã poziţii caracteristice: • pozitia normalã. organice sub formã de mraniţã. iar rezultatul se comparã cu cel din calcul.

8.12.este o maşinã de împrãştiat gunoi de grajd care lucreazã în agregat cu tractorul U 650. fãrã resturi vegetale şi bine nivelat. 2.100 mm • se deschide dozatorul corespunzãtor normei. Reglarea poziţiei paletelor pe suprafaţa discului influenteazã atât poziţia zonei de împrãştiere. • viteza de lucru sã fie 5 . • o poziţie inversã utilizatã obligatoriu la împrãştierea amendamentelor sub formã de piatrã MAŞINI DE SEMANAT (în rânduri şi în cuiburi) Pentru semãnat şi plantat se folosesc urmãtoarele maşini: • semãnãtoare SUP . SUP . • se acţioneazã maşina în timp de tractorul se deplaseazã cu o vitezã de 5 km/h • se parcurge o distanţã de 25 . în funcţie de starea terenului.21. SPC . prevãzute în acest scop la tamburul pe care ruleazã lanţul transportor în partea anterioarã.de var mãcinatã.6. 25 . MIG . pentru granule + 7°) Reglarea transportului constã din: • reglarea întinderii normale a lanţului.30 m se opreşte şi se mãsoarã lãţimea fâşiilor împrãştiate de o parte şi de alta a liniei marcate. . MIC 1. trebuie sã asigure uniformitatea repartizãrii îngrãşãmintelor faţã de axa longitudinalã a agregatului şi se procedeazã astfel: • se deschide agregatul în poziţie de lucru pe un teren plan pe care se traseazã o linie dreaptã de 75 . SPC . Lãţimile trebuie sã fie egale pentru un rulaj corect. Orizontalitatea discului şi a transportorului maşinii se asigurã prin ridicarea sau coborârea barei de tracţiune a tractorului.8 km/h.48. • asigurarea paralelismului cu solul a discului de împrãştiere. b) reglarea directiei de împrãştiere. scutul metalic se aduce în poziţie de lucru prin fixarea manetei de rotire a acesteia în suportul de pe pantele anterioare al buncãrului.este o maşinã purtatã în spatele tractorului u 650 Reglaje: a) Reglarea poziţiei de lucru constã în: • asigurarea înãlţimii de 800 mm faţã de sol a discului de împrãştiere. e) Reglarea poziţiei de lucru a scutului metalic din interiorul buncãrului înainte de alimentarea masinii. c) Poziţia paletelor pe suprafaţa discului se poate regla continuu între + 7° (pentru particule mici 7° . • semãnãtoare SPC . SUP .. d) Reglarea poziţiei maşinii faţã de sol. Trebuie evitat lucru maşinii cu scutul închis. • reglarea poziţiei transportului faţã de axa longitudinalã de simetrie a buncãrului masinii. Reglajele se executã cu ajutorul a douã suruburi.în suveicã’’ cu întoarceri la capete sub formã de buclã.31.5 . Condiţii optime de lucru O bunã funcţionare a acestor maşini face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii: • terenul pentru semãnat sã fie bine mãrunţit. Metoda de deplasare a agregatului este . cât şi uniformitatea de disţribuire a materialului pe suprafaţa zonei de împrãştiere.

Toti cilindrii canelati trebuie introdusi in casetele lor cu aceiasi lungime. lungimea marcatorului va fi: L =A/2 . • sã nu se facã întoarceri la capete sau sã se manevreze înapoi semãnãtoarea cu brăzdele lãsate în sol. 24 randuri –15 cm. f) Reglarea fundurilor mobile.. • sã se respecte regulile de întreţinere tehnicã a maşinilor. sub nivelul varfului brãzdelor. De asemenea. se utilizeazã greutãti suplimentare pe fiecare brãzdar. b) Asezarea brãzdelor pe bara suport se face prin cuplarea brãzdelor la distanta necesarã (29 randuri – 12. 26 . Cantitatea rezultatã dupã cele 14 invartituri se inmulteste cu 100 si se aflã norma pentru un hectar. Cand urma lãsatã de marcator se urmãreste cu rotile tractorului. a = distanta intre douã randuri. care nu trebuie sã depãseascã 1600 mm. 6 randuri – 60(70) cm. L = A/2 + a in care: A = distanta intre centrele brãzdarelor marginale. in pozitiile arãtate in indicatorul de pe semãnãtoare pentru fiecare sãmantã in parte.5 cm. c) Reglarea scormonitorilor. g) Reglarea debitului semãnãtorii constã in fixarea fundurilor mobile. ale tractorului. lungimea marcatorului va fi. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 si U-445. Se va cântãri separat pentru fiecare brazdar verificandu-se astfel si uniformitatea. • sã nu se aseze pe semãnãtoare saci cu sãmânţã de rezervã. aceasta putanduse corecta prin scoaterea sau adaugarea de rondele. in functie de ecartamentul rotilor din spate. 15 randuri – 25 cm.5 mm. scormonitorii sã coboare cu varful cu 20mm. h) Proba semãnãtorii constã in cantãrirea semintelor cãzute prin cele 15 tuburi din dreapta a semãnãtorii.. se reglezã distantã intre cele douã perechi de scormonitori. Reglarea in plan orizontal constã in stabilirea distantei de 160 mm intre cei doi scormonitori ai fiecãrei perechi. Semanatoarea universala purtata SUP-21 Este destinata semanatului de legume si ierburi pe terenuri de ses si pentru paioase pe terenuri in pante. Dacã brãzdele nu pãtrund la adancimea reglatã. Se aseazã sub rotile semanatorii si sub piciorul rabatabil cale de lemn.. d) Reglarea adancimii la semãnat. dupã ce s-a invârtit cu mâna de 14 ori roata dreaptã de transport (cele 14 invârtituri reprezintã o suprafatã de 100 m² semãnatã cu cele 15 brãzdare). pe pintenii distribuitorului. In plan vertical se realizeazã prin rotirea suportului scormonitorului pe bara de fixare astfel ca atunci cand brãzdele sunt lãsate in pozitie de lucru. Reglarea asemanatoare cu SUP-29. mai micã decat adancimea de semãnat. b = ecartamentul rotilor din fatã ale tractorului. Dupã ce toate brãzdele au atins suprafata solului si lanturile de ridicare sunt intinse.• sacii cu sãmântã pentru alimentare sã fie lãsaţi la capetele parcelei la distanţã bine stabilitã.. Dacã norma nu corespunde cu cerintele agrotehnice se refac reglajele si se face din nou proba. 8 randuri – 45(50) cm.B/2 + a Cand urma lãsatã de macator se urmãreste dupã busonul radiatorului. Constã in fixarea acestora la distante de 1 – 1. se scurcircuiteazã uleiul din cilindrul de fortã al semãnãtorii cu ajutorul opritirului de pe tija pistonului. SEMANATOAREA UNIVERSALA SUP-29 Este destinata pentru semanatul cerealelor paioase Reglaje a) Reglarea orizontalitatii masinii se realizeaza prin ridicarea sau coborarea punctului de cuplare a triunghiului de tractiune cu ajutorul barei tractorului. ale subarelor de la rozetele de distributie si a celor doua manete de la cutia de viteze. a cãror grosime trebuie sã fie cu 2-3 cm. e) Reglarea lungimii marcatoarelor.

. in pozitie superioara sau inferioara .5 5.Pe axul rotii Nr. . . Reglaje a) Reglarea distantei intre randuri se face prin modificarea pozitiei sectiilor de semanat pe bara patrata a masinii . c) Reglarea distribuirii semintelor. pepeni. in pozitia superioara sau inferioara . rocin. de distanta intre plante pe rand si de numarul de boabe semanate in cuib.5 30 30 30 30 9 10 9 11 32. etc.se ridica manual marcatorul intr-o pozitie putin inclinata fata de planul orizontal si se regleaza lungimea cablului marcatorului . La coborarea masinii . a semintelor de porumb. REGLAJELE SECTIILOR DE SEMSNAT LA PRINCIPALELE CULTURI PRASITOARE SPC – 4 – 6 – 8 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Densitatea semintelor la Distanta Nr. mentionand parghiile in lacasul de ghidare in pozitiea inferioara .exhaustorul trebuie sa fie in pozitie verticala. floarea soarelui. .prin gaurirea discurilor oarbe cu orificii speciale se poate semana: canepa. cm boabe pe Pe axul discu.montarea sectiilor de semanat la bara suport a semanatorii. fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali a ridicatorului hidraulic.7 28.se coboara masina si se verifica reglajul .5 5. de Diametrul 70 80 rand (cm) de antrenare orificii orificiilor(mm lui distribuitor ) 14 14 16 14 5.6 27. Modificarea adancimii de lucru se poate face prin: . Mecanismul de actionare se regleaza astfel : . tomate si alte seminte mici cu dimensiuni asemanatoare. .fixarea barei suport la rama exaustorului. castraveti si seminte care au aceiasi forma si dimensiune. . floarea soarelui.semanatul de precizie a cate doua boabe in cuib a semintelor de porumb. .In cazul in care marcatorul nu atinge solul suficient. coriandru.se fixeaza lanturile parghiilor cu role la punctele de pe bara suport.modificarea pozitiei rotilor de sprijin fata de bara suport . . Lungimea marcatoarelor se determina cu aceleasi relatie ca la SU -29 . Numarul de plante la hectar impus de cerintele agrotehnice depinde de distanta intre randuri. se va reface numai reglajul lungimii cablului . sorg. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 pe 6 randuri pe terenuri orinzontale si pe 4 randuri pe terenuri cu pante pana la 12°.SEMANATOAREA DE PRECIZIE SPC-6 Cu semanatoarea SPC-6 se pot executa: . fasole.6 29. d) Reglarea marcatoarelor de urma si a mecanismului de actionare a acestora.5 43000 48000 50000 52000 37600 42000 43750 45500 27 .folosirea brazdelor mici cu talpa limitatoare a adancimii de lucru . iar bara patrata in pozitie orizontala. soia.5 5. b) Reglarea adincimii de lucru se face pe o platforma orizontala .pentru distanta medie intre Cultura intre randuri. . de dinti al rotilor de lant ha.concomitent cu semanatul se poate administra ingrasamiminte chimice in benzi sau in toata suprafata.se ridica semanatoarea cu ridicatorul hidraulic in pozitie maxima permisa de acesta . Distanta intre plante pe rand si numarul de boabe in cuib este in functie de numarul de orificii de pe discul distribuitor si de raportul de transmitere a miscarii la disccul distribuitor . Sub rotile de sprijin ale semanatorii se aseaza cale de lemn cu o grosime mai mica de 2 cm decat adancimea de semanat necesara .semanatul bob cu bob.

5 19.7 6.6 5.0 22.0 21.. ardei.5 4.0 12.7 28.0 3.0 2.2 9.5 2.0 5.5 5.6 24.2 9.6 29.0 Pe axul discu-lui distribuitor 22 30 22 22 22 30 30 30 30 30 30 22 22 22 30 22 22 30 30 22 22 30 30 22 22 22 30 22 Pe axul rotii de antrenare 16 16 11 10 9 11 10 9 9 10 11 9 10 11 16 10 9 11 16 10 11 10 11 9 10 11 16 16 Distanta intre boabe pe rand (cm) 5.5 5.0 5.5 11.0 4.8 7.4 4.0 5.5 2.5 5. de orificii 34 34 34 34 34 34 34 34 68 68 68 68 68 68 68 40 50 50 40 50 50 34 34 34 34 34 34 34 Diametrul orificiilor(mm ) 2. vinete.5 5.0 5.0 9.6 27.0 7.5 4.5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 30 22 30 22 22 22 22 30 22 30 30 30 30 30 22 30 22 22 22 30 22 10 9 11 10 9 11 10 16 11 9 10 9 11 10 9 11 10 9 11 16 11 26.0 21.6 Densitatea semintelor la ha.0 2.0 2.0 5.5 5.5 2.5 6.3 - 54500 58000 59500 65000 66500 72000 75000 77000 82500 43000 48000 50000 52000 54500 58000 595000 65000 66500 72000 77000 82000 47500 50500 52000 56500 58000 63000 65000 67000 72000 37600 42000 43750 45500 47500 50500 52000 56500 58000 63000 67000 72000 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Nr. Conditii optime de lucru Pentu o buna functionare a masinii MPR -5.5 2. se cer urmatoarele conditii : 28 .2 24.7 5.5 4.5 2.0 2.9 11.3 13.0 18.0 2.3 10.6 8.6 7.pentru distanta medie intre randuri.5 5. de dinti al rotilor de lant Cultura Nr.5 26.6 24. cm 45 397000 290000 273000 243000 224000 201000 181000 165000 332000 358000 398000 444000 504000 542000 570000 288596 322057 331672 336696 364295 404036 - 50 357000 261000 245700 218700 201600 180900 162900 148500 298000 322000 356000 400000 454000 488000 512000 259736 289851 298505 303264 327865 363632 161000 176400 197400 221000 247800 260000 357000 70 185525 207036 213217 216617 234189 259637 115000 126000 141000 158000 177000 186000 255000 Sfecla de Zahar Monogerma biologic Sfecla zahar slefuita de Soia Fasole MASINI DE PLANTAT Masina de plantat rasaduri MPR -5 In agregat cu tractorul L-400 poate executa plantarea rasadurilor de rosii.5 4.5 17.1 5.0 2.8 18.3 32.5 19.5 5. etc.5 4.5 17.5 12.6 6.9 6.7 6.0 8.0 22. varza.7 6.2 5.8 19.2 24.5 4.5 5.0 5.5 5.Porumb Floarea Soarelui 16 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 5.0 2.pe teren plan sau modelat si concomitent cu plantarea se face si udarea fiecarui rasad .0 2.5 2.

AS -14.sa se aseze rasadul pe discul distribuitor in dreptul reperului de pe placuta de prindere cu radacina in sus in afara discului 7 -8 cm .sa nu se produca spargerea semintelor in timpul tratarii . Reglajele sunt identice ca la plantarea rasadurilor Pentru plantarea cartofilor se foloseste si masina 4 –BP – 62.aparatul pentru tratat seminte POR -55 . .uniformitatea la prafuire sa fie minim 80% .sa nu se produca vatamarea culturilor ce se trateaza . . c) Reglarea distantei intre randuri se face prin deplasarea pe cadrul masinii a sectiilor de plantare . . . .aparat de prafuit AP -V . e) Reglarea aparatului de plantare se face pentru a evita strivirea plantelor intre disc si placuta . .9 mm. 29 . Reglaje a) Reglarea orizontalitatii se face cu ajutorul tirantilor laterali si central .tratamentele sa se faca intr-un timp cat mai scurt .terenul sa fie afanat pana la adancimea minim 15 cm.5 APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORI LOR Mecanizarea procesului de combatere a bolilor si daunatorilor la culturile agicole se efectueaza cu o serie de masini si aparate cum sunt : . . a) Reglarea distantei intre plante pe rand se face prin folosirea rapoartelor de transmisie. ce se obtin prin inlocuirea rotilor dintate ale mecanismului de transmitere .masina de stropit si prafuit MSPC -300 .terenurile pe care se lucreaza sa fie cat mai bine nivelate . . sa nu se schimbe si sa aibe o greutate medie de 60 kg.aparat de stropit carosabil AC-1 . . b) Reglarea adancimiide plantare se efectueaza prin ridicarea suportilor celor doua roti de sprijin si masurarea distantei dintre suprafata solului si obada rotilor care trebuie sa fie egala cu adancimea de plantare mai putin 3 cm(afanarea solului ). AS -16 . iar bulgarii cu diametrul de 5 cm sa fie in procent de maxim 10% . Conditii optime de lucru Pentru o buna functionare a acestor masini se cere indeplinirea urmatoarelor conditii : .masina de tratat seminte MTS -1 In afara de aceste masini se utilizeaza si aviatia .placutele se vor inlocui cu altele noi .uniformitatea la stropire sa fie minim 70% .sa se respecte normele de substanta prescrise pentru diferite tratamente .aparate de stropit AS -1. cu lungimea 15 -30 cm si grosimea de 4 -7 mm . . sa fie fara resturi vegetale.diametrul picaturilor maxim 0. . Apa-ratul de plantare se regleaza prin deplasarea camei de ghidare a placutelor Echipamentul de plantarea cartofilor Se monteaza pe cadrul masinii MPR -5 in locul sectiilorde plantat rasaduri . .rasadul folosit sa fie uniform.in cazul in care de pe placutele de prindere se dislipesc stratul de burete .. Cerinte agrotehnice ale lucrarii O lucrare buna de calitate se executa cu respectarea urmatoarelor cerinte agrotehnice : .muncitorii ce deservesc masina sa fie instruiti. . .

d) Reglarea debitului de lichid si praf. de presiunea de lucru.in gradinile de legume si zarzavat si pentru diferite dezinfectii .uniformitatea repartitiei prafului este necorespunzatoare . legume si plante tehnice . e) Reglarea supapei de siguranta .la stropitul de iarna nu este bine sa se lucreze sub temperatura de 5º C. Normele de lichid sunt in functie de viteza de deplasare a agregatului.sa se respecte regulile de intretinere tehnica a masinilor .5 m/s. Daca se executa stropitul intr-o cultura slab dezvoltata tevile pentru lichid se rotesc astfel incat capetele de pulverizare sa dea jeturi verticale de sus in jos .Se efectueaza prin strangerea piulitei arcului supapei pana cand manometrul indica presiunea de 12 kgf/cm.directia de deplasare a masinilor in timpul lucrului trebuie sa fie perpendicular pe directia vantului . Masina pentru stropit si prafuit MSPC -380 Este destinata pentru executarea tratamentelor la vii.lucrarile de prafuire se vor efectua pe cat posibil dimineata devreme sau seara tarziu cand inceteaza curentii ascendenti. . . Pozitia dispozitivului de pulverizare se regleaza in plan vertical cu ajutorul cablurilor de suspendare. ramura activa care devine libera face o sageata de peste 3-5 mm . cu distanta intre randuri de 1. Reglarea debitului de praf se realizeaza prin fixarea manetei de reglare la una din cele noua pozitii pe care le poate ocupa . Aparatul de stropit carosabil AC-1 Este destinat pentru stropitul pomilor plantati in terenuri accidentate si pe parcele mici . .pentru izolarea focarelor.fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantilor . . acestea trebuie sa aiba o sageata de 25 mm.cat si in vii si livezi . astfel ca extremitatile rampelor sa fie cu 10 -150cm mai sus decat capetele de la imbinarea cu manson de cauciuc .sa se cunoasca si sa se respecte masurile de protectie a muncii. Masina de lucru sa fie orizontala .6m ( indiferent de sistemul de sustinere a vitei ) si in plantatiile de pomi cu distanta intre randuri de 4 -10 m si inaltimea 30 . Intinderea curelelor trapezoidale si a lantului se realizeaza cu ajutorul suruburilor intinzatoare . cand masina este echipata atat cu dispozitiv pentru vii (diuze tip ciuperca cu diametrul de 4 mm ).solutia ce se distribuie sa fie cat mai omogena .6-3.in culturile de camp. La prafuirea umeda capetele de pulverizare se orienteaza catre inainte daca vantul are viteza sub 2 m/s si catre inapoi daca vantul depaseste aceasta viteza . diametrul duzelor de pulverizare si tipul dispozitivului de stropit .nu este permis sa se lucreze fara manometre sau cu. manometre defecte .. c) Reglarea intinderii curelelor trapezoidale si a lantului . Masina pentru stropit si prafuit MSPU -960 Este destinata pentru combaterea bolilor si daunatorilor prin stropire si prafuire umeda . cu mana. Aparatul de prafuit AP-V Se utilizeaza pe parcele mici in culturile de camp . Lantul este corect intins. . b) Reglarea pozitiei dispozitivelor de lucru trebuie orientate astfel ca jetul de picaturi sau praf sa asigure un tratament cat mai uniform. . . in vii si livezi cu distanta intre randuri la care celelalte mijloace nu pot fi folosite . Este purtat de om si actionat manual .In inaltimea de la sol la cadru trebuie sa fie de minim 300 mm.alimentarea cu substante sub forma de praf sa se faca numai din saci inchisi si pastrati in conditii corespunzatoare . Reglaje a) Reglarea pozitiei masinii pe tractor . Pentru culturile bine dezvoltate capetele de pulverizare se orienteaza catre inapoi . intrucat pe vant cu intensitate mai mare de 3. atunci cand prin inversarea sensului de rotatie.In apasarea cu degetul mare pe fiecare ramura a curelelor trapezoidale.la alimentarea cu lichid trebuie sa se asigure filtrarea lichidului inainte de a ajunge in rezervor .

astfel ca la brazdele afanate degetele sa fie la 2 cm . se poate face prin insurubarea suportului mobil in suportul cositorii (la CP -2. . d) Reglarea asezarii degetelor in acelasi plan (se verifica contra placi si la varful degetelor cu sfoara bine intinsa ). se deplaseaza placile de ghidare in orificiile dreptunghiulare .trebuie sa se tina seama ca : .de actionare a cablului . legume si plante tehnice.motocositoarea CP -6 . iar prin adaptare unei aparatori de vant la capatul de sus al elevatorului se poate lucra pana la viteza vantului de 5 m/s . . Masina se poate folosi si la culturilor de camp.ecartamentul tractorului sa fie minim 1600 mm .5 m/s . . Ea poate fi echipata cu dispozitiv pentru recoltarea ierboaselor (EI ) si dispozitive de recoltat porumb de pe un rand (EP -1 ) sau pe toate randurile ( EP -2 ).1 si CP -2. Strangerea furajelor se face cu combina CAF . b) Reglarea pozitiei cursei cutitului fata de degete ( conditia optima.grebla rotativa GR -4. se indoaie degetele cu o parghie sau prin ciocanire .1 .CP -40. Principalele reglaje ale combinei de siloz sunt : 31 . c) Reglarea jocul vertical intre lamele cutitului si contra placilor degetelor ( jocul sa fie de 0. Lucreaza in agregat cu tractoarele U 445 si U 650 .la fanete naturale ) se realizeaza prin ridicarea sau coborarea patinelor sau prin inclinarea barei de taiere . Reglajele cositorilor sunt simple si anume : a) Reglarea inaltimii de taiere ( 6 -8 cm .la furaje cultivate si 3 -6 cm .5 mm ).2. In afara acestor reglaje ca exploatarea agregatului sa se faca normal .asezarea materialului in remorca sa se faca decatre 3 -4 muncitori . MASINI PENTRU RECOLTAREA FURAJELOR SILOZ Pentru recoltarea furajelor destinate insilozarii . b) Reglarea inaltimii de incarcare .de la suprafata solului.2 . pentru prafuirea umeda .2 .1 si GRA .cositoare purtata CPM -2.3 cu tractiune animala .pomilor pana la 20 m. la capetele cursei mijlocul lamei cutitului trebuie sa cada pe mijlocul degetului cu o abatere de + 2 mm). iar la brazdele de fan tasate si plouate degetele trebuie sa atinga suprafata solului . .masina de adunat si incarcat furaje MA -1.se face cu ajutorul mecanismului cu surub . .2 Este destionata sa adune si sa incarce fan in remorci . MASINI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE Mecanizarea recoltarii furajelor pentru fan se face cu ajutorul urmatoarelor masini : . Principalele reglaje ale masinii sunt : a) Reglarea inaltimii degetelor fata de sol se efectueaza cu ajutorul mecanismelor cu surub a celor doua roti mici. c) Reglarea intinderii lantului transportor se face cu ajutorul suruburilor lagarelor de la axul superior al transportorului . mm ) . CP -65 ).masina lucreaza normal pana la o viteza a vantului de 3.cositoare CP -40 pentru tractor U 445. e) Reglarea jocului lateral al cutitului ( jocul maxim 1.cositoare CPS . .1 .greble GA-2. MASINA DE ADUNAT SI INCARCAT FURAJE MA-1. se face prin reglarea ghidajelor cutitului si indoirea placilor de presiune sau cu ajutorul saibelor de reglaj sub placile de presiune .65 pentru tractorul U 650 .se foloseste combina de siloz CSU .

Pentru recoltarea altor culturi . d) Reglarea presiunii arcului de la tamburele de alimentare se face prin strangerea suruburilor de la arcurile tamburului .executa taierea. actionata prin cablu de la tractor .Utilizarea echipamentelor speciale se face numai dupa ce s-a consultat notita tehnica a acestora . fiind preluate de un melc recuperare ( 19 ) care le readuce la buncar ( 5 ). Dupa curatirea I. Fluxul tehnologic Combina autopropulsata inaintand in lan ( fig 2 ) taie tulpinele plantelor prin forfecare cu aparatul de taiere (1). Reglarea se face prin deplasarea rotilor cu suport din bridele de fixare pe cadrul patrat .6 m . de unde boabele sunt preluate de un elevator si transportate in buncar ( 18 ) . Inaltimea de taiere trebuie reglata la 3 -7 cm . are loc o separare a boabelor de restul impuritatilor . Combina autopropulsata executa concomitent seceratul. unde cad in jgheab. cel putin 85% din tocatura. . Distanta de aruncare in remorca se realizeaza prin pozitia clapetei. combinat cu actiunea unui curent de aer ( 11 ) . recoltarea putandu-se efectua in conditii de ses si pe panta la 10 %.8 m .La ierboase ecartamentul este 1400 mm. Se realizeaza prin reglarea distantei intre cutit si contracutit la 0. Combina CA . prin intermediul a doua plane ( 12 ) inclinate . care preia plantele secerate si le duce la aparatul de trierat ( 5 ). Reglarea se face cu ajutorul cilindrului hidraulic prin lungirea sau scurtarea parghiei cu manson de la placa triunghiului de tractiune si prin modificarea suportului rotilor .la recoltatul semincerelor de ierburi si a florii soarelui. a) Echipament pentru recoltat ierboase direct din lan cu o latime de lucru de 3.din brazda sau la stationar . la decorticator ( grohaitor ) ( 16 ) si apoi la curatirea a II .intre 1si 5 cm . treieratul. la comanda separata combina se livreaza cu o serie de echipamente specializate care montate la combina asigura adaptarea acesteia pentru executia urmatoarelor lucrari : . .8 cm pentru porumb si 1 -1.la furajele ierboase si 7-10 cm la porumb . . In acest scop combina este prevazuta cu 3 echipamente de lucru si un dispozitiv de ascutire a cutitelor tobei de tocare . . unde printr-un sistem de cernere pe site (9).recoltarea culturilor de floarea-soarelui . unde impartit in doua categorii cu circuite diferite si anume : Boabele cu impuritati de dimensiuni mici si chiar paie tocate. adunatul si incarcatul masei tocate in mijlocul de transport . . care le dirijeaza la curatirea I.acolo unde este plantat elevatorul central ( 4 ) al hede-rului. Impuritatile si spicele care nu au putut trece prin sita inferioara la melc ( 13 ) ajung la capatul sitei inferioare.SEMA 140 .4 cm penru ierboase. Turatia tobei este 1550 rotatii/minut la porumb si 1430 rot/min la ierboase.iar la porumb la dublul distantei dintre doua randuri . 32 .Ele se utilizeaza si la recoltatul direct din lan . Lungimea tocaturii sa fie cat mai mica .8 m . MASINI PENTRU RECOLTAT CEREALE PAIOASE Pentru recoltarea cerealelor paioase ajunse la maturitate se folosesc combinele tractate C . e) Reglarea ecartamentului rotilor masinii . b) Echipament de adunat din brazda cu latimea de lucru de 1.a) Reglarea inaltimii de taiere .recoltarea orezului . curatirea boabelor si colectarea lor intr-un buncar . c) Reglarea conductei mobile a deflectorului se face prin rotirea conductei mobile de la mecanismul cu manivela .1 si C-3 si combina autopropulsate C -12 . trec prin contrabatator ( 6 ) ( gratar ) pe un transportor oscilant (8 ).recoltarea porumbului sub forma de boabe cu taierea tulpinelor (recoltarea integrala ) . b) Reglarea lungimii tocaturii. fie prin deschizatura jgheabului melcului . . c) Echipament de recoltat porumb siloz pe trei randuri de 0.recoltarea porumbului sub forma de boabe cu lasarea tulpinelor netaiate . d) Dispozitiv de ascutire . boabele ajung la un melc transportor (13 ) la curatirea a doua.recoltarea porumbului sub forma de stuleti depanusati fara taierea tulpinelor . A T E N T I E :. iar rabotorul (2 ) le culca pe melcul de alimentare ( 3 ) care le transporta de la extremitatile platformei aparatului de taiere spre mijlocul ei .recoltarea fasolei si soia .tocarea tulpinilor de plante .2 -0.

b) Reglajul distantei dintre varfurile degetelor escamotabile al melcului transportor si fundul jgheabului . contrabatatorul (7 ) arunca pe un scuturator cu 4 caisori ( 21 ) care transporta paiele spre spatele combinei depunandu-le in brazda pe sol .iar pentru micso-rarea turatiei invers ) . a) reglajul distantei dintre melcul transportor si jgheabul platformei de taiere . 4) Reglajele rabatorului a) Reglajul pozitiei rabatorului in plan orizontal (mai inainte sau mai inapoi fata de aparatul de taiere ) se realizeaza cu ajutorul unui cilindru cu dublu efect comandat de pedala . Descriere si reglaje A . Reglajul inaltimii de taiere minima se face in functie de tipul culturii si de felul terenului . b) Reglajul pozitiei rabatorului in plan vertical.Dupa iesirea paielor din aparatul de treierat. Reglaje 1) Reglajul inaltimii de taiere se face prin ridicarea sau coborarea hederului cu ajutorul a doi cilindrii hidraulici cu simplu efect . Reglajul consta in rotirea parghiei de pe partealateral dreapta a platformei de taiere . 2) Reglajul aparatul de taiere consta din urmatoarele operatii : a) alinierea placutelor contrataietoare se obtine prin lovituri de ciocan pe degete pentru ridicarea sau coborarea lor. Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare in cazul culturilor dense si cu plante lungi si mai mica pentru culturi rare si cu plante scurte sau in cazul taierii inalte . Acest reglaj se face prin doi cilindrii hidraulici cu simplu efect montati de o parte si de alta a cadrului rabotorului si comandat de o maneta ce se afla la axul volanului . un melc transportor cu spire dreapta stanga si deget escamatabil. un rabotor pe platforma de taiere. Reglajul se face actionand asupra intinzatoarelor melcului transportor asezate pe ambele parti laterale ale hederului . astfel ca toate placutele contrataietoare sa fie in acelasi plan . 3) Reglajul melcului transportor . c) Reglajul turatiei rabatorului se face cu ajutorul variatorului de turatie comandat de o manivela din cabina ( pentru marirea turatiei se roteste manivela in sensul acelor de ceasornic . Aceasta distanta trebuie sa aibe valoare de 3 -5 mm . Hederul se compune dintr-o platforma de taiere care are montat in parte din fata un aparat de taiere format din degete cu placute contrataietoare si un cutit cu miscare alternativa. 33 . de tipul cu excentric ajuta la asezarea plantelor taiate pe melcul trasportor . b) eliminarea jocului dintre placutele taietoare ale cutitului si placutele contrataietoare ale degetelor se obtine dand usoare lovituri de ciocan pe ghidajul superior al cutitului .

34 .

O turatie mare duce la spargerea boabelor . Acest reglaj este in functie de felul culturii de recoltat si de stadiul ei de coacere (distanta mica sparge boabele ) . 35 . Reglajele se fac in urmatoarele conditii : . decorticatorul. Transportorul oscilant Este montant sub contrabatator si este format dintr-o tabla cu aceiasi latime ca a contrabatatorului .Turatia rabatorului este intre 16 si 52 rot/min . Reglajele consta in reglarea intinderii curelei late (in cazul unei intinderi slabe apar patinari care duc la infundarea aparatului de treier si la distrugerea cerealelor ) . . cad pe acest transportor care. Postbatatorul Este un subansamblu montat in spatele batatorului care are rolul de antrenare si uniformizare a stratului de material ce iese dintre batator si contrabatator. paletele de lemn si ghiarele in pozitie verticala. Batatorul este tipul cu sine montate pe 4 rozete din care extremitatile sunt fixate pe axul batatorului . iar la viteza inferioara celei de inaintare paletele permit indoirea spicelor spre inainte si provoaca netaierea lor de cutit si rezulta pierdere : . datorita constructiei in trepte si oscilatiilor sale le transporta la curatirea I a combinei. Contrabatatorul Este o constructie de vergele cu sectiune circulara . Atunci cand decuplam batoza iar cureaua lata este prea intinsa.la o recolta culcata si rascolita de vant axul rabatorului va fi comlet in fata. iar una prea mica duce la spice netreierate . iar dupa montare batatorul se va echilibra din nou static. manivela se roteste in sensul acelor de ceasornic. curatirea I si ventilatorul respectiv. contrabatatorul. iar viteza periferica a paletelor si ghearelor sa fie superioara vitezei de inaintare a combinei dar nu cu valori mari. pentru micsorare invers).Domeniul de variatie al turatiei este intre 400 si 1250 rot/min .la recoltarea normala axul rabatorului trebuie sa fie in fata aparatului de taiere cu câţiva centi-metri. scuturatorul. Boabele treierate. iar calitatea depinde de turatia si distanta dintre batator si contrabatator . pleava si toate paiele scurte trecand prin contrabatator. Distanta medie pentru recoltarea cerealelor este de 16 mm la intrare si 3 mm la iesire .Daca se demonteaza o sina .este absolut necesar a se insemna pozitia ei. diverse transportoare (melci si elevatoare ) . postbatatorul.Batoza combinei se compune din : batatorul. paletele si ghearelor sa coboare sub nivelul cutitului. deoarece la valori mari paletele bat spicele si rezulta pierderi de boabe. viteza periferica a paletelor si ghearelor (turatia rabatorului ) va fi mai mare decat cea normala pentru a putea ridica plantele inainte de taiere . cureaua se poate distruge datorita unei patinari insuficiente pe roata de curea . In functie de cultura se va alege turatia optima a batatorului . Reglajul contrabatatorului Acest reglaj se reduce la variatia distantei dintre el si batator atatlaintrarea materialului cat si la iesirea lui . Batatorul este echilibrat static si dinamic . Procesul de treier ( batere ) al plantelor se face la trecerea acestora prin spatiul dintre batator si contrabatator . curatirea II cu ventilatorul său. El primeste miscarea de la postbatator printr-un variator de turatie cu doua curele trapezoidale . transportorul oscilant. Turatia batatorului se poate urmarii pe turamentul de la tabloul de bord al cabinei . Reglaje 1) Reglajul turatiei batatorului se face cu ajutorul unei manivele care comanda variatorul de turatie ( pentru marire.si se modifica numai cu rabotorul in miscare . B. d) Reglajul pozitiei paletelor si a dintilor rabatorului se face prin rotirea sistemului excentric de comanda a axului rabatorului .

pleava. Boabele se rostogolesc pe sita ca pe un plan inclinat si printr-o palnie ajung la elevator ( prin sita trec boabele mici. Boabele trec prin sita inferioara la doua planuri inclinate. Reglajul se face in functie de cultura respectiva si consta in reglarea distantei dintre rotor si plasa. Intraga sita superioara poate avea o inclinare mai mare sau mai mica. Boabele care au trecut de curatirea I si au ajuns in melc sunt transportate. este sub actiunea curentului de aer al ventilatorului. paie tocate. care se roteste intr-o manta cilindrica. etc. Decorticatorul Este un subansamblu montat in spatele buncarului si deasupra scuturatorului . executia dintr-o plasa de sarma. Intreg drumul parcurs de boabe de la sita superioara. 36 . pana la planurile inclinate. Circuitul de recuperare Materialul netreierat complet ( spice. se realizeaza decorticarea . Scuturatorul Este format din patru caisori cu cate cinci trepte montati fiecare pe doua axe cotite. b) Reglajul ventilatorului de aer consta in marirea sau micsorarea turatiei rotorului si a directiei curentului care se modifica cu ajutorul a doua deflectoare comante cu ajutorul unei manete. Cand materialul netreierat contine multe boabe libere este bine ca descarcarea sa se faca la postbuncar deoarece s-ar ajunge la pierderi de boabe prin spargere. Reglajul scuturatorului consta din variatia turatiei axului cotit care actioneaza caisorii in functie de felul culturii de recoltat . Decorticatorul este format dintr-un rotor cu bare de forma speciala. Ea este formata dintr-un sistem de sita superioara si inferioara cu gauri rotunde de diferite dimensiuni montate intr-o carcasa oscilanta si un ventilator . din acest set se monteaza sita cu diametrul gaurilor corespunzator culturii.pe acoperisul carcasei bato-zei se fixeaza un opritor din panza a carei inaltime se regleaza printr-un lant si care franeaza paiele arun-cate cu viteza mare de postbatator . impuritati si sparturi ) .care realizeaza decorticarea boabelor.) se utilizeaza un sistem de cernere prin site combinat cu actiunea unui curent de aer. destinat unei curatiri suplimentare a produsului finit . bucati de spice.Curatirea I Pentru curatirea boabelor sau semintelor de impuritati (praf. evitandu-se decorticatorul . care converg spre melcul transportor care la capat are un evelator cu racleti . Reglaje a) In sita superioara reglajul consta in variatia deschiderii sale in functie de cultura. iar daca predomina spice netreierate descarcarea sa se faca la batator . Pentru a putea utiliza in bune conditii intreaga lungime a scuturatorului . acest lucru se datoreste existentei a trei pozitii in partea dinspre ventilator. Materialul este adus de transportorul oscilant la casa sitelor care se compune dintr-o sita superioara si o sita inferioara cu gauri . Curatirea II -a Este un ansamblu al masinii plasat lateralstanga fata de batoza combinei ( la iesirea din decorticator). la elevatorul cu racleti si acesta le transporta in partea superioara de unde circuitul de boabe poate continua prin decorticator la curatirea II. Acest reglaj se face cu ajutorul unei manete . prin marirea razei rotorului . Sita inferioara face parte dintr-un set de site cu gauri de diametre diferite pentru diverse culturi. etc ) care nu trec prin sitele de la curatarea I care pe un plan inclinat la jgheabul unui melc care le duce la un elevator si de aici la postbuncar sau batator .

g) Reglarea intinderii lantului transportorului de stuleti . ECHIPAMENTUL COMBINEI AUTOPROPULSATE C -12 PENTRU PORUMB Combina C -12 poate fi echipata cu dispozitiv pentu recoltare integrala a porumbului R.30 mm. . .7 din diametrul mediu al tulpinilor si se realizeaza schimband pozitia valtului exterior fata de cel interior..sa nu faca un unghi mai mare de 30º. inaltimea optima de taiere fiind 15 -20 cm. detasarea stuletilor si incarcarea in remorca cuplata la combina . COMBINA TRACTATA PENTRU PORUMB CT-2 RP Lucreaza in agregat cu tractorul U 650 .I.se inlocuieste contrabatatorul de grau cu altul pentru porumb. Pentru echiparea combinei in vederea recoltarii porumbului.Pre.se monteaza pe platforma bara de taiere cu mecanismul de actionare pentru porumb. . Are capacitatea de 2500 l . Principalele reglaje ale combinei CT-2 RP sunt urmatoarele : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru se stabileste la 70 -80 si 100 cm in functie de distanta la care a fost semanat porumbul b) Reglarea inaltimii de taiere. Se face cu jocul normal sa fie de 0.impinge cu mana .se monteaza sectiile de lucru pentru porumb si se regleaza la distanta dorita.pe doua randuri la 70 . si cu dispozitiv pentru recoltarea si taierea numai a stuletilor. Depanusarea stuletilor recoltati cu CT -2 RP se face cu depasunatorul mobil DM -7.se monteaza sita superioara Graepel si sita inferioara cu gauri rotunde de 14 mm . 37 . . d) Reglarea intinderi lanturilor transportorului de tulpini. .se demonteaza bara de taiere .se scurtcicuiteaza dezaristatorul (decorticator). Se face prin scoaterea sau introducerea de placi de reglaj intre contracutit si suportul sau astfel ca distanta intre cutite sa fie 2 -3 mm .4 mm . e) Reglarea distantei intre valturi trebuie sa fie 0.6 .se demonteaza despicatorul de lan. El are rolul de a recolta boabele sau semintele culturii recoltate precum si de a le descarca din mers sau stationar. c) Reglarea jocului intre cutitul si contracutitul aparatului de taiere. Se realizeaza cu ajutorul intinzatoarelor. . astfel ca paletele transportorului .Buncarul Este situat deasupra casei batatorului si in spatele platformei de conducere . La curatirea II -a se monteaza sita superioara cu gauri ovale de 11 . cu ajutorul unui melc de descarcare (aflat pe partea stanga a combinei ) intr-un mijloc de transport. .se demonteaza mecanismul de actionare al cutitului.se inlocuieste intinzatorul curelei transportului central cu altul special pentru porumb.siunea dintre ramurile active ale lanturilor se realizeaza cu ajutorul a doua arcuri de presiune . MASINI DE RECOLTAT PORUMB In prezent recoltatul porumbului se face sub forma de stiuleti cu combina CT-2 RT si sub forma de boabe cu combina C-12 prevazuta cu echipanent pentru recoltat porumb.se schimba sitele cu cele pentu porumb la curatirea I . trebuie facute urmatoarele operatiuni: .S.Combina executa taierea tulpinilor. R.se monteaza pe primele doua cascade ale scuturatorului table de protectie.0. .100 cm. f) Reglarea tocatoarelor de tulpini . se efecueaza hidraulic de la tractor.Se face cu cele doua suruburi de reglaj din capatul superior al transportorului de stuleti . in care caz tulpinile raman pe camp si apoi sunt tocate cu CSU. .

I. basculante . Se poate face in intervalul 60 -100 cm prin deplasarea sectiilor de lucru pe bara de sustinere a acestora . .Principalele reglaje ale echipamentului pentru recoltare integrala R . sunt : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru .inaltimea optima fiind 15 20 cm . Nr. b) Reglarea inaltimii de taiere .a reduce consumul de carburanti .G.Se regleaza la 600 -700 rot / min . in sensul ca ele circula conditionat doar de prezenta unui drum mai mult sau mai putin amenajat.pentru persoane .autospeciale si remorci .195/2002 cu modificarile ulterioare . Cele terestre se clasifica : pe cale ferata si terestre. MIJLOACE DE TRANSPORT Clasificare dupa felul transportului : .Pentru decolare si aterizare necesita aeroportul .pentru matfuri care pot fi : a) mijloace pentru marfuri generale b) mijloace de transport speciale. Au capacitati mari de transport in comparatie cu celelalte mijloace de transport . Mijloacele de transport pe apa nu au nevoie de cai speciale de deplasare ci se deplaseaza pe apa ( din acest punct de vedere este cel mai ieftin transport ). Bibliografie 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Nitescu Gh. Incarcarea si descarcarea se poate face mecanizat sau manual . Remorcile sunt mijloace de transport care nu poseda sursa de energie mecanica .autobene . Cele mai raspandite si cu avantajele cele mai folosite sunt mijloacele de transport rutiere deoarece ofera o mobilitate totala. Fiecare categorie de mijloc de transport au avantaje si dezavantaje . Din punct de vedere al deplasarii sunt : aeriene. Ele se deplaseaza la alte mijloace de transport pentru a mari capacitatea de transport . Viteza lantului trebuie sa fie mai mare decat viteza de inintare a combinei. pe apa si terestre. Mijloacele de transport pe calea ferata depind de constructia retelei de cale ferata care este foarte costisitoare . fapt ce se realizeaza prin schimbarea rotilor de lant de pe axul de antrenare a lanturilor . – Echipamentul electric al automobilelor Cartea tehnica la tractorul U-650 Cartea tehnica la pompa de injectie Cartea tehnica la combina C-12 Cartea tehnica la plug PP-3-30 38 . Se stabileste la 30 mm la intrare si 18 -20 mm la iesire . Circulatia pe drumurile publice a tuturor vehiculelor este reglementata prin O. c) Reglarea vitezei lanturilor de transportat tulpini. Mijloacele de transport aeriene au avantajul ca au viteza mare de deplasare. iar prin aer se foloseste drumul cel mai scurt dintre doua puncte .U.aeriene si terestre . d) Reglarea distantei intre batator si contrabatator. Se face hidraulic de pe platforma de conducere . – Tractoare – Institutul Politehnic Brasov Ion Motoc si Ion Popescu – Motoare Diesel Tocaiuc Gh. Mijloacele de transport folosite sunt : autocamioane . e) Reglajul turatiei batatorului .