Oficiul Judeţean Agricolă Ialomiţa

de

Consultanţă

Curs de mecanică
pentru agricultori

Lector – Ing. IORGA TRAIAN

MODULUL :
MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE EXPLOATARE ŞI ÎNTREŢINERE

Nr. crt.

CONŢINUTUL TENATIC

Număr de ore Teoretice Instruire Practică

A. I.

P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii APLICAREA
legislatiei si reglementarilor privind securitatea si sanatatea la locul de munca si PSI (drepturile si responsabilitatile la locul de munca, morme de protectia muncii. Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor. Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca. Norme de plicarea Legi nr. 319/2006 ) 6 6

B.
I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII.

MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE
Pluguri Grape: cu discuri, cu colţi, stelate, elicoidale. Freze agricole Cultivatoare Combinatoare Maşini pentru administrat îngrăşăminte şi amendamente Maşini de semanat : în rânduri, în cuiburi. Maşini de plantat Aparate şi maşini pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor Maşini de recoltat plante furajere Maşini de recoltat cereale păioase Maşini pentru recoltat şi treierat porumb Utilaje pentru transport folosite în agricultură 2 2 2 2 1 3 3 3 3 3 3 3 1 7 6 5 5 4 6 6 5 6 6 12 12 -

TOTAL ORE

48

80

Notă: Toate subiectele vor fi tratate şi din punct de vedere al protecţiei muncii şi PSI. Acest modul va fi folosit la alcătuirea planurilor de învăţămant pentru meseriile din domeniul agricol ( ex. meserii: agricultor, lucrător calificat în culturi de câmp şi legumicultură etc. ), exceptând meseria mecanic - agricol pentru care se vor folosi modulele : Maşini şi instalaţii agricole - exploatare şi întreţinere şi Tracoare - exploatare şi reparare.

2

MODULUL P.S.I., Igiena si Securitatea Mincii
LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea impotriva incendiilor EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 633 din 21 iulie 2006 . . . . . . . . . . . . . . . . . CAP. II Obligaţii privind apărarea impotriva incendiilor SECŢIUNEA 1 Obligaţii generale ART. 6 (1) Persoanele fizice şi juridice sunt obligate sa respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile de apărare impotriva incendiilor şi sa nu primejduiasca, prin deciziile şi faptele lor, viata, bunurile şi mediul. (2) Persoana care observa un incendiu are obligaţia sa anunţe prin orice mijloc serviciile de urgenta, primarul sau poliţia şi sa ia măsuri, după posibilităţile sale, pentru limitarea şi stingerea incendiului. (3) În cazul în care anunţul de incendiu s-a făcut cu rea-credinţa, fără motiv întemeiat, autorul răspunde contraventional sau penal, potrivit legii, şi suporta cheltuielile ocazionate de deplasarea forţelor de intervenţie. ART. 7 (1) În caz de incendiu, orice persoana trebuie sa acorde ajutor, când şi cat este raţional posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie initiativa ori la solicitarea victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului serviciilor de urgenta. (2) În cazul incendiilor produse la păduri, plantaţii, culturi agricole, miristi, păşuni şi fanete, persoanele aflate în apropiere au obligaţia sa intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru limitarea şi stingerea acestora. ART. 8 În cazurile de forta majoră determinate de incendii, persoanele fizice şi juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri, construcţii, instalaţii tehnologice sau mijloace de transport au următoarele obligaţii: a) sa permită necondiţionat accesul serviciilor de urgenta şi al persoanelor care acorda ajutor; b) sa permită necondiţionat utilizarea apei, a materialelor şi a mijloacelor proprii pentru operaţiuni de salvare, de stingere şi de limitare a efectelor incendiilor produse la bunurile proprii ori ale altor persoane; c) sa accepte măsurile stabilite de comandantul intervenţiei pentru degajarea terenurilor, demolarea unei construcţii sau a unei părţi din construcţie, taierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităţilor sau evacuarea din zona periclitata şi sa acorde sprijin, cu forte şi mijloace proprii, pentru realizarea acestor măsuri. ART. 9 La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosinta asupra bunurilor imobile, precum şi a contractelor de antrepriza, părţile sunt obligate sa prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce priveşte apărarea impotriva incendiilor. ART. 10 (1) Pentru limitarea propagarii şi stingerea incendiilor, precum şi pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al
3

ART. condiţiile de munca. (2) Organizarea acţiunilor de colaborare şi procedurile necesare se stabilesc prin convenţii încheiate între părţi.. consiliile locale ale sectoarelor acestuia... c) informarea şi instruirea lucrătorilor. asigurarea.. ţinând seama de modificarea condiţiilor. b) prevenirea riscurilor profesionale. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. III Obligaţiile angajatorilor ART.... a metodelor de munca şi de producţie. şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente... consiliile judeţene. relaţiile sociale şi influenta factorilor din mediul de munca......... (2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe. (3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca nu aduc atingere principiului responsabilităţii angajatorului.. persoanele juridice şi asociaţiile familiale prevăzute la art... (1) şi (2) pe baza următoarelor principii generale de prevenire: a) evitarea riscurilor. f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puţin periculos.. . (2) Angajatorul are obligaţia sa urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. cu avizul inspectoratelor.. au obligaţia sa colaboreze între ele. d) adaptarea muncii la om. 4 ... angajatorul are obligaţia sa ia măsurile necesare pentru: a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor.. (3) Angajatorul are obligaţia sa implementeze măsurile prevăzute la alin. 8 şi persoanele fizice care desfăşoară individual activităţi economice în condiţiile Legii nr. 11 Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instalaţii.Municipiului Bucureşti. a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii.. 7 (1) În cadrul responsabilităţilor sale. e) adaptarea la progresul tehnic. 646 din 26 iulie 2006 . echipamente tehnologice de producţie şi de transport au obligaţia sa conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de specialitate ale acestora în organizarea. în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de munca... c) combaterea riscurilor la sursa. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în munca EMITENT: PARLAMENTUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. ART. 6 (1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de munca. pe baza de reciprocitate sau pe baza contractuală. (1). alegerea echipamentelor de munca. pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor de intervenţie în caz de incendiu. CAP.. organizarea muncii.. contribuind cu forte şi mijloace. g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile. consiliile locale.LEGE nr. în vederea reducerii monotoniei muncii.. cu modificările şi completările ulterioare. d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în munca. acesta nu este exonerat de responsabilităţile sale în acest domeniu. b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate..

SECŢIUNEA a 2-a Servicii de prevenire şi protecţie ART. în mod prioritar. (3) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa dispună de timpul necesar pentru aşi putea îndeplini obligaţiile ce le revin prin prezenta lege. accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şiau insusit instrucţiunile adecvate. ulterior evaluării prevăzute la lit. (5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. sănătatea şi igiena în munca. de condiţiile şi mediul de munca. (6) Măsurile privind securitatea. inclusiv la alegerea echipamentelor de munca. angajatorul are obligaţia: a) sa evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. denumiţi în continuare lucrători desemnaţi. (4) Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de prevenire şi cele de protecţie din lipsa personalului competent. atunci când în acelaşi loc de munca isi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi. în zonele cu risc ridicat şi specific. (4). a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de munca. angajatorii acestora au următoarele obligaţii: a) sa coopereze în vederea implementarii prevederilor privind securitatea. c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale. acestea trebuie sa fie informate de către angajator asupra factorilor cunoscuţi ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea 5 . angajatorul trebuie sa recurgă la servicii externe.h) adoptarea. ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate. a) şi dacă este necesar. i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor. luând în considerare natura activităţilor. 6 şi 7. atunci când îi încredinţează sarcini. angajatorul desemnează unul sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate. 8 (1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. b) sa isi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale. d) sa informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale. măsurile de prevenire. b) ca. precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator sa asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi sa fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice. e) sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca. determinate de alegerea echipamentelor. a măsurilor de protecţie colectivă fata de măsurile de protecţie individuală. (5) În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe prevăzute la alin. sănătatea şi igiena în munca nu trebuie sa comporte în nicio situaţie obligaţii financiare pentru lucrători. d) sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor. luând în considerare natura activităţilor. (4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi. (2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a celei de prevenire a riscurilor profesionale. c) sa ia în considerare capacitatile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în munca.

. . (3) Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile prevăzute la alin. . . . . de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii. (5) Ministerul Muncii. b) serviciile externe sa aibă aptitudinile necesare şi sa dispună de mijloace personale şi profesionale adecvate. .efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi trebuie sa aibă acces la informaţiile prevăzute la art. ART. . cel mult. . . . cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii. ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt expusi lucrătorii. . . toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca. . (2) şi (3). . angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare. . în general. (4) În cazul microintreprinderilor şi al întreprinderilor mici. . b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare. . ART. . astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească. 15 (1) Materialele igienico-sanitare se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori. . . 9 (1) În toate cazurile. în care se desfăşoară activităţi fără riscuri deosebite. precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai mulţi lucrători. angajatorul isi poate asuma atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege. (2). 16 (1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii. . . 16 alin. atribuţii privind securitatea şi sănătatea în munca şi. . precum şi locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. (6) Lucrătorii desemnaţi trebuie sa aibă. SECŢIUNEA a 5-a Informarea lucrătorilor ART. (1) şi (4). (2) trebuie sa colaboreze între ei ori de câte ori este necesar. . . . . . . Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile şi aptitudinile necesare. în conformitate cu prevederile legale. c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe sa fie în număr suficient. . precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii. . precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii. . prevăzute la alin. 14 Alimentaţia de protecţie se acorda în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor care lucrează în condiţii de munca ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca. . (2) Prevenirea riscurilor. . SECŢIUNEA a 7-a Instruirea lucrătorilor 6 . . atribuţii complementare. . . dacă are capacitatea necesară în domeniu. . . pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi a celor de protecţie. precum şi numărul considerat suficient. . se impune ca: a) lucrătorii desemnaţi sa aibă capacitatea necesară şi sa dispună de mijloacele adecvate. . în principal. . . ART. 10 alin. .

(2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora. pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau 7 . c) sa nu procedeze la scoaterea din funcţiune. fie în interiorul. d) sa comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de munca despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. 22. precum şi orice deficienta a sistemelor de protecţie. 21 (1) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. pe durata desfăşurării activităţilor. (4) trebuie sa se efectueze în timpul programului de lucru. astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesională atât propria persoana. uneltelor. schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. (2) Instruirea prevăzută la art. b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi. lucrătorii au următoarele obligaţii: a) sa utilizeze corect maşinile. 23 (1) În mod deosebit. (4) Reprezentanţii lucrătorilor cu raspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca au dreptul la instruire corespunzătoare. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa. aparaturii. au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în munca. b) periodică şi ori de câte ori este necesar. precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. (1). (3) Angajatorul se va asigura ca lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior.ART. e) sa aducă la cunostinta conducatorului locului de munca şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana. (1) trebuie sa fie: a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri. uneltele. după utilizare. d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru. substantele periculoase. la modificarea. instalaţiilor tehnice şi clădirilor. (3) Instruirea prevăzută la art. e) la executarea unor lucrări speciale. echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie. fie în afară întreprinderii şi/sau unităţii. care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie. atât timp cat este necesar. 20 alin. CAP. (2) Instruirea prevăzută la alin. 20 alin. IV Obligaţiile lucrătorilor ART. ART. aparatura. sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare. specifice locului de munca şi postului sau: a) la angajare. 20 (1) Angajatorul trebuie sa asigure condiţii pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca. (1) şi (2) trebuie sa se realizeze în timpul programului de lucru. f) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. b) la schimbarea locului de munca sau la transfer. în special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru. ART. în special ale maşinilor. cat şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munca. şi sa utilizeze corect aceste dispozitive. c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent. 22 Fiecare lucrator trebuie sa isi desfăşoare activitatea.

Cabina de protecţie trebuie să fie destul de spaţioasă. (7) Cabina trebuie să fie dotată cu geamuri în aşa fel încât conducatorul să aibă o bună vizibilitate. lunetele şi geamurile care se deschid. ( prevederilor Legii Extras nr... în caz de răsturnare şi blocare a uşii principale de acces.. 17... 8 . b ... atât timp cat este necesar.. 3. h) sa isi însuşească şi sa respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca şi măsurile de aplicare a acestora.. cadrul şi cabina de protecţie trebuie: a . (2) Societăţile comerciale agricole..... pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor. Acestea vor fi înlocuite cu cabine noi... Se internice procurarea acestora dacă nu sunt marcate cu plăcuţă cu datele de recunoaştere ale fabricantului. (1) Se interzice cumpărarea de tractoare. 1. d .. agenţii economici vor cumpăra numai tractoare care corespund cerinţelor de protecţie a muncii. trebuie să aibă construcţie solidă.... (3) Pentru prevenirea apariţiei factorilor de risc de accidentare sau îmbolnăvire profesională este permisă procurarea numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al calităţii de protecţie a muncii de către LABORATORUL DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII al institutului în acest scop de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. cu arc de securitate. utilaje şi instalaţii la care nu sunt realizate de către constructor măsurile tehnice de protecţie a muncii (dispozitive de siguranţa. ...- HOTĂRÂRE nr...CS'98… (4) Se interzice punerea în funcţiune şi explatarea tractoarelor care nu sunt echipate cu arc de securitate.). maşini agricole. pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate.. cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi. Tractoarele vor fi echipate.425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a securităţii şi sănătăţii în munca nr. c .. (8) Arcul de securitate. 319/2006 EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr.. (6) Cadrele şi cabinele de protecţie nu trebuie să împiedice fixarea sau remorcarea de tractor a maşinilor... asociaţiile agricole mici şi mijlocii şi.... semnalizare şi control.cerinţe dispuse de către inspectorii de munca şi inspectorii sanitari... utilajelor şi remorcilor. ca şi celelalte părţi mobile. apărători şi carcase de protecţie etc..să ofere posibilitatea unei ieşiri uşoare din cabină.. iar sticla trebuie să fie securizată.să evite suprasolicitarea psihofiziologică a conducătorului.să asigure securitatea în caz de răsturnare.. care vor avea aplicate marcajele CS'97...... pentru a nu jena conducătorul în mişcările sale.. Un spaţiu suficient trebuie să fie lăsat de fiecare parte a volanului. în general... supraveghere.. MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR AGRICOLE .1 Prescripţii generale Art.. parbrizul.. Portierele. g) sa coopereze.... (5) Este interzis a se lucra cu cadre de rezistenţă sau cabine de protecţie care au suferit avarii în urma răsturnării tractoarelor...să limiteze răsturnarea la 90°....... 882 din 30 octombrie 2006 . din construcţie.. cadru sau cabină de protecţie. în domeniul sau de activitate.. 49 ) REGULI GENERALE DE PROTECŢIA MUNCII LA ACTIVITAŢILE DE EXPLOATARE A TRACTOARELOR..... construite de uzinele autorizate. cadru de rezitenţă sau cabină de protecţie.

tractoare vor fi echipate cu câte 2 proiectoare. (15) Apărătoarea de protecţie a prizei de forţă şi a arborilor de transmisie trebuie să fie o construcţie rezistentă. cabinele de protecţie trebuie fixate de tractor prin intermediul a patru dispozitive amortizoare (silent-blocs). maşini. demontabilă. (10) Pentru diminuarea vibraţiilor transmise conducătorului.cursa suspensiei scaunului max. ventilarea şi purificarea aerului în cazul lucrărilor cu produse de uz fitosanitar. Trebuie să fie imposibil de demontat o apărătoare sau dispozitiv de securitate fără folosirea sculelor. maşini şi instalaţii care nu sunt echipate cu apărători şi dispozitive de siguranţă de către constructor. interdicţia: NU PUNEŢI ÎN FUNCŢIUNE ! MAŞINA ESTE ÎN REPARAŢIE. trebuie strict respectată. 18. . instalaţi etc.să asigure accesul uşor în cabină. . (9) Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. .să asigure spaţiul optim pentru scaun. zgomot emis în mediul înconjurător ( în timpul lucrului = 80 dB(A). un semnal acustic convenit.e . (1) Toate defecţiunile maşinii sau ale dispozitivelor de protecţie trebuie să fie semnalate fără întârziere conducătorului locului de muncă. distanţa de securitate deasupra capului.lăţimea şezutului scaunului 450 mm. (1) Demontarea sau montarea apărătorilor şi dispozitivelor de protecţie se poate face după opirea din funcţiune maşinii. atunci când este necesar. apărătoarea sau dispozitivul de protecţie a muncii trebuie montate la locul lor. (12) Pentru asigurarea conducătorului care participă la traficul rutier.cursa verticală 60 mm. 19. solid menţinută în loc şi întreţinută în bună stare. Art. faţa de pereţii laterali şi parbriz. (13) Pentru prevenirea accidentelor în timpul lucrului pe timp de noapte. care să cuprindă prevederile de protecţie a muncii şi să fie supuse certificării calităţii de protecţie a muncii de către laboratorul de specialitate al institutului autorizat în acest scop. trebuie dat înainte de punerea sa în funcţiune. (11) Scaunul conducătorului de tractor trebuie să asigure confort şi să îndeplinescă următoarele cerinte: . utilaje. 9 . tractorul trebuie să fie echipat cu un sistem de iluminat şi semnalizare luminoasă. iar comenzile închise. Art. faţă şi spate. f . 20. bine fixat şi asezat la îndemâna mâinii. clar şi auzibil. comenzi. g .zgomot emis la nivelul urechilor conducătorului (în timpul lucrului =87 dB(A). . (2) Atunci când pornirea unei maşini poate prezenta riscuri. (1) Fiecare maşină trebuie. (2) Maşina defectă trebuie oprită şi decuplată. în cartea tehnică. 21.să fie suficient de etansă pentru a asigura condiţionarea temperaturii cabinei. . La contractarea echipamentelor tehnice (tractoare. (16) Tractoarele trebuie să fie echipate cu trusă de prim ajutor şi cu un stingător portabil cu pulbere şi bioxid de carbon. nerotitoare. apărătorile şi instrucţiunile în limba română. (2) Imediat după terminarea reglării sau reparaţiei. 120 mm. să nu amplifice nivelulu de zgomot.înăţimea spătarului 260 mm. apărătorile de protecţie vor fi depozitate pe stelaje. utilaje. se va menţiona nivelul de zgomot. Regula generală de protecţie a muncii NU INERVENIŢI LA MAŞIMĂ ÎN FUNCŢIUNE. (14) Priza de forţă a tractorului trebuie să fie protejată cu o apărătoare permanentă şi o apărătoare de protecţie tip manşon. (17) Se interzice cumpărarea de tractoare. Art.cursa longitudinală 150 mm. Pentru asigurarea unei stări tehnice corespunzătoare şi menţinerea în funcţiune.) din import va fi prevăzută în contract obligativitatea furnizorului de a le livra cu toate dispozitivele de protecţie a muncii. echipată cu dispozitive de pornire şi oprire proprii. Art. Imediat se va pune la vedere o tabliţă pe care să fie scrisă cu litere negre pe fond galben.

praful. evită accidentele. Art. Se interzice conducerea tractoarelor. 30. (2) Este interzis elevilor şi tinerilor sub 18 ani de a conduce utilaje agricole (tractoare. cuţitele. cu experienţă şi cunoscător al normelor specifice de protecţie a muncii. Art. pe terenuri plane şi sub supravegherea permanentă a unui salariat cu experienţă în domeniu.2. întreţinute şi reparate numai de personal calificat. combinele autopropulsate etc. utilajele şi instalaţiile agricole vor fi întreţinute corespunzător şi verificate periodic. 22. Tractoarele. (1) Maşinile trebuie prevăzute cu un dispozitiv care să permită conducătorului oprirea rapidă de la locul sau de muncă. bine ajustat şi fără poale lungi. 3. în mod deosebit. bonetă sau şapcă pe cap. Art. La executarea lucrărilor agricole mecanizate de către conducătorii de tractoare şi maşini agricole cu vechime în munca sub un an. deoarece alte persoane şi. 32. tractoarele. Înainte de punerea motorului în funcţiune. exploatate. Art. ferite de pericol. scurgerile de carburanţi şi lubrifianţi vor fi îndepartate imediat. Exploatarea tractoarelor Art. se va avea în vedere ca aceştia să execute lucrări mai uşoare. copiii pot intra în contact cu ea. În caz de început de incendiu se va folosi stingătorul portabil din dotare. Art.(3) Butonul de punere în funcţiune trebuie să fie înecat şi suficient protejat. Echipamentul individual de protecţie se va purta strâns pe corp. dinţii. Conducerea şi deservirea tractoarelor şi maşinilor agricole se fac numai de către persoane care posedă calificarea necesară şi care cunosc regulile de tehnică a securităţii muncii. ori salopetă de protecţie. (2) Se va interzice conducătorului tractorului. cu scopul de a le învăţa şi respecta. 26. 23. (2) Butonul de oprire trebuie să fie de culoare roşie. motocultoarele. (2) Aparatele de tăiere. (2) Deşeurile. Semnalizarea cu triunghiuri reflectorizante speciale a maşinilor agabaritice participante la traficul rutier. 25. vârfurile sau lamele vor fi protejate iar ridicătorele hidraulice vor fi asigurate pentru a nu coborâ maşina în mod accidental. (5) Nici o maşină nu trebuie lăsată în funcţiune când conducătorul ei a plecat.. (1) Pentru prevenirea accidentelor provocate de haine prea largi. 27. Butonul de oprire va fi de tip apăsare.). destinate conducătorilor de tractoare şi celor care deservesc maşinile agricole. 10 . Art. deşirate sau de cravate antrenate de organele în mişcare ale maşinii. (4) Pentru a împiedica persoanele necalificate sau copiii să pună maşinile în funcţiune. (1) Pentru prevenirea accidentelor. iar această culoare nu trebuie folosită pentru nici un dispozitiv de pornire. acestea trebuie să fie bine ajustate şi să nu aibă nici o parte liberă. Art. maşinilor agricole şi a altor utilaje agricole de către persoane aflate în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului. combine autopropulsate etc. 24. să le afiseze în locuri bine alese şi să le dea câte un exemplar fiecăruia. vor fi conduse. Art. să le prelucreze cu aceştia. 31. se asigură ca schimbătorul viteze să fie în punctul mort . trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea accidentelor. în funcţie de particularităţile proceselor de muncă. Aceştia vor purta combinizon sau pantaloni cu pieptar. 28. salariaţilor purtarea halatului. (1) Elevii şi tinerii sub vârsta de 18 ani pot fi încadraţi la executarea lucrarilor agricole mecanizate. Persoanele juridice şi fizice sunt obligate să elaboreze instrucţiuni propri de aplicare a normelor de protecţie a muncii. (1) Atunci când maşinile şi utilajele agricole sunt transportate de la un loc de muncă la altul sau de la locul de muncă la sediul exploataţiei agricole. Art. 29. numai în timpul zilei şi cu respactarea prevederilor din codul muncii. acestea trebuie prevăzute cu un dispozitiv de demarare ce poate fi blocat. Art. maşinile. mai ales cu ajutorul manivelei.

pentru prevenirea cabrării. Se vor executa. 46. 53. Zilnic se va executa întreţinerea tehnică a tractorului. Art. ori pe utilajul tractat atunci când tractorul se deplasează. pentru a evita pericolele ce se pot ivi în drumul de parcurs. întreţinerile tehnice periodice. 49. al declivităţilor pronunţate sau atunci când tractorul este mult prea încarcat. totdeuna se va reduce viteza de înaintare. şleauri şi toate obstacolele care pot determina tractorul să se răstoarne. Nu este permisă urcarea pe bara sau triunghiul de remorcare. ambreierea se va face cu precauţie. Art. ştergeţi carburantul şi asteptaţi să se evapore inainte de a porni motorul. 39. tractoarele pe roţi vor fi prevăzute cu apărători la roţile din faţă şi apărători suplimentare la roţile din spate. Nu lăsaţi copiii să se apropie de tractor. conducătorul tractorului se va deplasa cu viteză corespunzătoare stării drumului şi a terenului în care execută lucrarea agricolă. margini instabile de drum. pietre ce pot să sară în timpul deplasării. Atunci când tractorul trage o sarcină grea sau se află înaintea urcării unei pante. pereţi de transee. mai ales când condiţiile sunt periculoase. Art. Art. Conducătorul tractorului va conduce cu atenţie. Art. 41. Înainte de a începe lucru se verifică frânele pentru ca acestea să fie bine reglate. Asteptaţi ca motorul să se răcească. În timpul executării lucrărilor agricole. 11 . Art. noroi. 35. a aparaturii de bord şi a instalaţiei electrice. Art. indiferent de distanţă. pentru a degaja tractorul împotmolit. de asemenea. Este obligatorie folosirea vitezei I înainte de a începe coborârea sau urcarea unei pante ori a unui taluz foarte înclinat. La remorcile pe doua roţi. 52. Nu intraţi între tractor şi maşina agricolă decât după oprirea motorului şi decuplarea prizei de putere. Este interzisă plasarea de scânduri sau materiale similare în faţa roţilor din spate. aceasta trebuie să fie sigur. Se interzice coborârea sau urcarea pe tractorul în mers. 48. iar starea lui tehnică se va controla la intervale regulate. 40. Nu faceţi plinul langă clădiri sau în timp ce motorul este în funcţiune sau încă este cald. Evitaţi vărsarea carburantului pe tractor. se vor executa întoarceri suficient de largi şi niciodată mai mici de 8 m pentru agregate purtate şi 10 m pentru cele tarctate.Art. Art. 36. 37. Pentru remorcare se vor folosi bare rigide din ţeava. Art. Pentru evitarea accidentelor. Art. Art. Art. Se vor verifica funcţionarea normală a motorului. mai ales dacă tractorul trage o sarcină grea . Este obligatoriu să se folosească calea de rulare cea mai largă cu putinţă. sub puntea din spate. Se interzice urcarea pe tractor a persoanelor în vederea transportării lor. cum ar fi: gropi. Art. 38. 51. Art. Art. 45. 33. 43. 34. ochiul de remorcare va fi plasat pe cât de jos posibil. Utilizarea dispozitivului (omologat) de captare a scânteilor la ţeava de eşapament este obligatorie. pentru evitarea cabrării. iar dacă aceasta s-a produs totuşi. Art. Nu puneţi tractorul în funcţiune şi nu lucraţi dacă priza de putere şi transmisia cardanică nu sunt în întregime protejate cu apărători de protecţie atestate de un institut de specialitate. fără şocuri. 47. ungere şi instalaţia hidraulică . cum este cazul pantelor accidentate. Art. Împotriva perticulelor de praf. Aceasta se va permite în situaţiile când tractorul are locuri amenajate special din construcţie. Înainte de a vira sau a frâna. Această regulă se impune în special în cazul terenului accidentat sau în apropierea şanţurilor. slăbiţi busonul lent la prima crestătură pentru a permite evacuarea presiunii şi numai după aceea scoateţi busonul. pante sau rampe. Nu se va îndeparta buşonul radiatorului atunci când motorul termic este fierbinte. 42. Art. răcire. 50. 44. comenzile şi etanşeitatea sistemelor de alimentare. Art. Art.

se vor asigura următoarele măsuri de siguranţă: a – întinzătorii laterali vor fi montaţi pe tiranţii laterali. înainte de efectuarea virajelor cu rază mică. 58. 64. 69. Art. Înainte de efectuarea manevrei de întoarcere a tractorului. Se inerzice urcarea pe maşina remorcată dacă aceasta nu este prevazută cu un loc special construit pentru lucrătorul de deservire. Înainte de începerea lucrului cu maşini suspendate. conducătorul va opri motorul. 66. f – echiparea tractorului cu priză electrică şi hidraulică pentru posibilitatea frânării remorcilor cuplate la tractor. trebuie verificat ca nimeni să nu se afle în raza de acţiune a maşinii agricole suspendate. Art. La tractorul articulat este interzis accesul între cele două cadre articulate ale sasiului. precum şi pregătirea tractorului pentru lucru cu priza de putere. Fixaţi bine cricul hidraulic ( se va pune lemn uscat între cric şi tractor ) în punctul de suspendare. Art. Ridicarea şi coborarea maşinii agricole suspendate se face după ce s-a verificat că nu există nici un pericol ca cineva să fie lovit. Art. se execută numai cu motorul oprit. 56. Art. 54. Dacă se fac deplasări la distanţă. 68. indiferent dacă maşina agricolă suspendată are sau nu scaun pentru lucrătorul de deservire. Art. Cuplarea şi introducerea bolţurilor de cuplare şi a bolţurilor autoblocante se vor face numai prin părţile laterale. decuplaţi priza de putere în mod obligatoriu. La suspendarea maşinii agricole de tractor se interzice intrarea în spaţiul dintre tiranţii laterali ai mecanismului de suspendare. Se interzice intrarea sub utilajele agrcole în timpul reglării mecanismului de suspendare şi al curăţirii organelor de lucru. Art. Toate operaţiile legate de întreţinerile tehnice. Având în vedere dimensiunile şi greutatea mare. La lucrările cu tractorul pe terenurile în pantă nu au voie să lucreze decât conducători cu experienţă şi vechime în muncă. 57. urcarea lui pe maşină este interzisă. Art. în timp ce motorul funcţionează. Art. În scopul evitării accidentelor datorate desprinderii în timpul mersului a maşinilor tractate sau purtate şi a remorcilor. 12 . Ruperea tirantului central în timpul lucrului poate provoca aruncarea maşinii agricole peste conducătorul tractorului. de înlăturare a deranjamentelor. trebuie verificat ca tirantul central al mecanismului de suspendare să nu fie deteriorat (să nu aibă crăpături. b – rigidizarea sistemului de cuplare în timpul transportului maşinilor agricole (împiedicarea pendulării laterale a maşinilor în timpul transportului). 65. 67. Art. maşina agricolă nu trebuie lasată în poziţie suspendată. circa 10 tone. curăţarea de noroi a motorului şi a tractorului. ele se pot rupe în timpul lucrului şi pot provoca accidente. e – bolţuri autoblocante şi valvă de siguranţă a instalaţiei hidraulice pentru pierderi de presiune hidraulică în instalaţie. Înainte de a coborâ de pe tractor. după ridicarea tractorului introduceţi suporţi metalici rezistenţi. Nu folosiţi curele uzate. Art. Se interzice intrarea sub tractor pentru examinarea lui înainte de a opri motorul şi de a bloca frânele în poziţia frânat. Dacă tractorul urmează să fie oprit timp mai îndelungat. c – protecţie împotriva despriderii sau căderii pe sol a maşinilor agricole cuplate la tractor (mecanism de suspendare în trei puncte). Pentru a nu distruge apărătorea de protecţie a transmisiei cardanice.). d – bară de remorcare şi cuplă de remorcare. 55. 61. se va stabili itinerariul de deplasare pe rute care permit accesul acestui tip de tractor. 62. încovoieri etc. Art. Art. Art. pentru a se preveni alunecarea şi provocarea unor accidente grave. 60. va frâna şi va introduce pârghia schimbatorului de viteze într-o treaptă inferioară de viteză sau de mers înapoi. 59. 63.Art. Art.

77. 73. instalatia pentru muls. .a treia manevră (3): se virează tractorul pentru a intra în brazdă. Respectarea cu stricteţe a acestor reguli evită accidentele. tinand seama de procesele din agricultura s-au elaborat sistele care sunt in continua perfectionare in functie de progresul tehnicii mondiale. care se vor fixa pentru a nu permite deplasările laterale ale acestora. Art. De exemplu lucrarea de arat cuprinde: afanarea. Se interzice la lucrările pe pantă folosirea separată a pedalelor de frână care trebuie să fie permanent cuplate. este interzis a se sări afară din cabină. la capetele tarlalei. In tara noastra. De obicei. aparate. apare pericolul de răsturnare a tractorului. Aceasta va fi marcată cu plăci de avertizare (A) vizibile de la distanţă: ATENŢIE ! PERICUL DE RĂSTURNARE. cadrul de rezistenţă sau arcul rabatabil.). pentru a preîntămpina accidentările prin alunecarea piciorului. 76. În această situaţie. este interzisă întoarcerea cu buclă a tractorului pe roţi: în aceste situaţii. Zona de întoarcere (II) este delimitată prin brazda de avertizare (III) şi brazda de control (IV). întoarcerea tractorului se va face în mod obligatoriu din trei manevre.prima (1). Pentru executarea lucrărilor pe tarlalele situate în terenuri cu pantă. Urcarea pe tractoarele echipate cu cadre ce rezistenţă şi cabine se va face cu atenţie. Lăţimea zonei de întoarcere se va alege în funcţie de raza de întoarcere a agregatului. Art. MODULUL Exploatarea agregatelor si instalatiilor folosite in cultura plantelor de camp Sistemul de masini si instalatii agricole Realizarea productiei agricole conform cerintelor moderne intr-un proces tehnologic de lucrari agricole impune stabilirea si utilizarea unor anumite utilaje care constituie sistemul de masini. pe care nu se va lucra. agregate. în timpul lucrului. 72. Art. pe mijlocul zonei de întoarcere. iar însoţitorii se vor ţine de mânere. instalatia mobila pentru irigat ect. intoarcerea. Urcarea şi coborârea se vor face cu atenţie şi numai pe partea laterală. 74. Art. amestecarea si maruntirea solului.Art. 13 . 75. Instalatia agricola reprezinta un ansamblu de masini agricole. 70. se lasă între marginea locului care prezintă pericolul de accidentare. Art. Lucrările agricole mecanizate pe terenurile în pantă se vor efectua numai ziua şi numai după ce s-a făcut identificarea tarlalei şi s-au marcat locurilor periculoase. La coborârea pe pantă. Art. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnică a tractorului şi maşinii agricole pentru ca aceasta să fie corespunzătoare. Aceste operatii au rolul la lucrarea de arat de a crea in sol conditii optine pentru cresterea si dezvoltarea plantelor. coborârea pantelor trebuie să se facă cu aceeasi treaptă de viteză cu care se urcă panta. o porţiune denumită zonă de protecţie (I). este interzisă scoaterea tractorului din viteză. Dacă. La lucrările cu maşini purtate pe tractor se va da o atenţie deosebită tiranţilor laterali. Art.a doua manevră (2): se urcă panta. astfel: . unelte si instalatii agricole. La executarea întoarcerilor. instalatia este stationara sau semimobila(instalatia pentru conditionare. în zona necesară întoarcerii agregatului. . De regulă. O lucrare agricola cuprinde o succesiune de operatii.întrucât în acest caz tractorul capată o viteză mare şi nu mai poate fi folosită frâna de motor. instrumente si organe de legatura in vederea efectuarii unui proces agricol complex. pe terenurile cu pantă mai mare de 10˚. 71. conducătorul tractorului trebuie să se sprijine bine în scaun şi în picioare. la ieşirea din brazdă se manevrează tractorul cu faţa spre vale pe mijlocul zonei de întoarcere. cu spatele. manevrând tractorul până când ajunge în poziţia din care poate intra în brazdă.

. Momentul apariţiei tractorului este strâns legat de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motoarelor cu ardere internă. . .cilindreea totală .130 mm. iar vitezele erau reduse.tipul motorului: Diesel în 4 timpi cu injecţie directă . . tractorul a parcurs un drum de dezvoltare lung şi complicat. se aprinde cu ajutorul unei scântei electrice) şi motoare cu aprindere prin comprimare sau diesel (amastecul carburant. fără oprirea tractorului. .are 4 cilindri verticali în linie. fiind rezultatul unui întreg proces de dezvoltare a tehnicii. de gama mare de viteze (2. Micşorarea efortului depus de tractorist la volan a fost rezolvată prin adaptarea unei comenzi a direcţiei cu servomecanism hidraulic. Este un tractor de putere mijlocie.(47. macanismul de frânare. se clasifică în : motoare cu ardere internă (arderea are loc în interiorul motorului) şi motoare cu ardere externă (arderea are loc în afara motorului). destinat executării diverselor lucrări agricole.Tractorul" din Braşov.puterea nominală a motorului 65 CP. Construcţia osiilor din faţă şi spate permite variaţia ecartamentului. Primele tractoare aveau sistemul de rulare cu roţi metalice şi cu şenile. Domeniul larg de utilizare al tractorului este asigurat de priza de putere independentă sau sincronă. cu anvelope pneumatice. cu injecţie directă şi pornire electrică.17:1.63 … 27. de transport sau construcţii. Înainte de a ajunge la perfecţionarea tehnică actuală.turaţia arborelui cotit la puterea nominală 1800 rot.alesajul -108 mm. . prin intermediul utilajului şi maşinilor agricole sau de construcţii (remorcate sau purtate) şi prin tractarea semiremorcilor şi remorcilor. folosind amplificatorul de cuplu. În vederea acţionării diverselor maşini agricole cât şi pentru executarea diverselor lucrări de prelucrare a solului şi de întreţinere a culturilor. pe roţi. Părţile componente ale tractorului sunt: motorul. . /minut . mecanismul de direcţie.TRACTOARE Tractorul este un autovehicul pe roţi sau pe şenile. După modul de desfăşurare a ciclului motor (totalitatea proceselor care în timpul funcţionării se repetă periodic într-o anumită ordine. motoarele cu ardere internă se grupează în: motoare cu aprindere prin scânteie (amestecul format în carburator şi aspirat în cilindru. electrică etc. tractorul este echipat cu o instalaţie hidraulică cu mecanism hidraulic automat şi cu un mecanism de suspendare. Tractorul U-650 M construit la Uzina .32 km/h) cât şi de posibilitatea învingerii efortului în timpul lucrului prin trecerea de la o gamă superioară la alta inferioară.cursa .) se transformă în energie mecanică.. Prin tractor deci se înţelege o maşină de tracţiune cu o sferă de utilizare foarte largă. destinat atât pentru lucrări agricole cât şi pentru transport. în interiorul fiecărui cilindru al motorului) se disting : motoare în patru şi în doi timpi. mecanismul de deplasare. format în cilindru se aprinde datorită creşterii presiuni şi temperaturii aerului aflat în cilindru).raportul de compresie . transmisia. punând în mişcare de rotaţie sau lineară anumite agregate. La tractorul U-650 motorul D110 are următoarele caracteristici : . este un tractor universal.4760 cm³ . 14 . degajată prin arderea unui combustibil. Motoarele sunt sistemele tehnice în care o formă de energie (termică. echipat cu un motor Diesel de 65 CP la 1800 rot/min. Cele folosind energia termică. echipamentul de lucru şi echipamentul electric.8 kw). În funcţie de modul de aprinderea amestecului carburant.

m. În continuare ciclul se repetă .timpul III = arderea şi destinderea: la sfârşitul cursei de compresie. . bateria filtrelor de motorină. .Mecanismul motor Funcţionarea mecanismului motor constă în transformarea mişcării de dute-vino a pistonului generată de lucrul mecanic de destindere a gazelor. şi temperatura la 2000° C) subacţiunea gazelor arse pistonul se deplasează de la PMI la PME realizându-se cursa utilă a motorului. fig. în mişcare de rotaţie a arborelui motor. ca urmare a depresiunii create prin deplasarea pistonului în cilindru se aspiră aer proaspăt.e. Surplusul de motorină de la injectoare şi pompa de injecţie se întoarce prin conducte-le de retur la rezervor . În scopul producerii unei arderi complete (eficiente cu randament maxim ) pulverizarea trebuie să se facă fin iar combustibilul să fie uniform distribuit în camera de ardere . timp în care supapa de admisie este des-chisă.timpul IV = evacuarea : pistonul se deplasează de la PME la PMI eliminând gazele arse în atmosferă prin galeria de evacuare şi toba de eşapament timp în care supapa de admisie este închisă. conductele de înaltă şi joasă presiune precum şi de retur. 15 . Sistemul de alimentare Îndeplineşte rolul de debitare şi injecţie în fiecare cilindru al motorului şi la momentul potrivit (determinat de avansul şi durata injecţiei ) a unei doze de combustibil. riguros determinate în funcţie de sarcină. Motoarele Diesel în patru timpi au următoarele momente ale ciclui de funcţionare (Fig. la un moment bine determinat de avansul de injecţie combustibilul pulverizat este introdus sub presiune în cilindru datorită temperaturii ridicate a aerului din cilindru particulele pulverizate se aprind şi ard iar presiunea şi temperatura cresc brusc (presiunea cca 60-100 bari/cm².i. . 4 ) a motorului Diesel este format din rezervorul de motorină . regulatorul şi injectoarele. pompa de alimentare.m. 1). Sistemul de alimentare ( fig. la p. pompa de injecţie.timpul II = compresia: pistonul se deplasează de la PME la PMI ambele supape sunt închise iar aerul este comprimat puternic (presiunea este aproximativ 30-40 N/cm². iar cea de evacuare închisă.timpul I = admisia: pistonul se deplasează de la p. 1 . iar cea de evacuare deschisă. iar temperatura de cca 500° C).

Înlocuirea elementului filtrant se face odată cu schimbarea uleiului . Gura de umplere a rezervorului este prevazută cu un buşon. bateria de acumulatoare. se elimina aerul şi întreg sistemul de alimentare se umple cu combustibil. înainte de pornirea motorului. de tipul cu acţionare proprie. 16 . cu prindere pe flanşă. cu ştifturi de orientare a poziţiei pulverizatorului faţă de injector. Instalaţia de ungere a motorului realizează ungerea atât prin presiune. circulaţia uleiului fiind asigurată cu ajutorul pompei de ulei. Cartuşele filtrante au elemente de filtrare din hârtie. Prin acţionarea manuală asupra butonului pompei de amorsare. cu dispozitiv pentru cuplarea elastică şi decuplarea automată a pinionului demarorului cu coroana dinţată a volantului motorului. Pompa de injecţie este o pompă în linie. Rezer-vorul este amplasat în partea superioară a tractorului. Bateria filtrelor de motorină. cu găuri. cât şi prin stropire. Factorii care influenţează pornirea motoarelor cu combustie internă sunt: turaţia cuplului şi puterea demarorului . compusă din două filtre în serie. Schimbarea uleiului se face la fiecare 250 ore de funcţionare a motorului M20 super 2 vara şi M20/20 W super 2 iarna . contactul de pornire şi conductoarele de legatură .27 mm. de tip închis. Injectoarele cu pulverizatoare lungi.Rezervorul de motorină este executat din tablă de oţel. Presiunea de deschidere a injectoarelor este de 175 + 8 kgf/cm². numărul de orificii = 4. Pompa de alimentare este prevăzută cu o pompă de amorsare formată dintr-un piston deplasabil în interiorul unui cilindru. Diametrul orificiilor de pulverizare este de 0. Sistemul de ungere Rolul acestuia constă în ungerea sub presiune sau prin stropire a tuturor suprafeţelor în mişcare. Instalaţia de pornire electrică la tractoare este formată din: motorul electric de curent continuu (demarorul) prevăzut cu un electromagnet sau releu de cuplare. Are 4 elemenţi de pompare. în curăţirea şi menţinerea unei temperaturii optime de lucru a uleiului. Instalaţia de pornire Instalaţia electrică de pornire are rolul de a asigura rotirea arborelui cotit al motorului cu ajutorul unui motor electric (demaror) la pornire. Ungerea corespunzatoare este funcţie directă de condiţiile de funcţionare ale motorului şi de calitatea lubrifiantului . Primul este prevăzut cu un pahar decantor iar al doilea are rol de filtru de siguranţă. în acest fel asigurându-se reducerea frecării dintre suprafeţele în contact şi a uzurii acestora .

arat 28 .200 mm La arat tractorul să fie echipat cu greutăţi suplimentare.să se respecte reglajele şi regulile de întreţinere tehnică a agregatului. trei sau patru trupiţe.ecartamentul roţilor tractorului trebuie reglat în funcţie de numărul trupiţelor: a) pentru 4 trupiţe = 1. . iar maneta distribuitorului de la instalaţia hidraulică în poziţia flotant. 17 . Construcţia plugului Principalele subansamble ale plugului sunt următoarele: 1) Cadrul plugului 2) Trupiţa din faţa 3) Trupiţa din spate 4) Cuţitul disc 5) Roata de sprijin Trupita este organul principal de lucru al plugului.000 . Pot fi utilizate cu două. plazul durificat.400 mm c) pentru 2 trupiţe = 1. sol greu. Ultima trupita are plazul mai lung. MAŞINI ŞI INSTALAŢII AGRICOLE PLUGURI Plugul PP-3-30 si PP-4-30 (Fig. . plugul să fie echipat cu număr corespunzător de trupiţe (arat 18 .600 mm b b) pentru 3 trupiţe = 1.30 cm în soluri uşoare.B.40 m pentru parcele cu lungimea de 300 – 500 m şi 60-80 m pentru parcele cu lungimea de 1.200 m.20 cm prin sol uşor = 4. .1) lucrează în agregat cu tractorul U 650 la executarea arăturilor cuprinse între 15 . Prin organele sale trupita asigura taierea.în funcţie de adâncimea de lucru şi tipul de sol. cormana. Condiţiile de lucru sunt: . mijlocii si grele. . cormana suplimemtara sau aparatoarea.1. brazdarul durificat. Trupita este un ansamblu format dintr-o barsa pe care se prind prin suruburi cu cap inecat si gat patrat.parcela să se împartă în postaţe cu lăţimea de 30 .32 cm = 2 trupiţe). maruntirea si rasturnarea brazdei.terenul să fie bine curăţat de resturi vegetale.

4. obtinundu-se astfel o rotire a barsei in jurul surubului.flotant” (rotile grapei ruleazã permanent pe sol. Gradaţia medianã de pe bârsă reprezintă poziţia normalã. Condiţii optime de lucru Pentru o funcţionare corectã a maşinii G.D. pentru a nu rãmâne o zonã nelucratã în mijlocul grapei. .reglarea distantei dintre planul vertical de tãiere al trupitei si al discului. spre campul nearat pentru mişcorarea sau spre brazda pentru mărirea lăţimii de lucru.neutrã’’ (rotile grapei sunt ridicate permanent. 18 . Reglarea lăţimii de lucru se face prin înşurubarea sau deşurubarea tijei filetate de la mecanismul de reglare a axului cotit. Pentru micşorarea lăţimii de lucru tija filetată se roteşte în sensul acelor de ceasornic. se va actiona asupra piulitelor de pe tija filetata montată între bârsă şi bara-suport a trupiţei.. iar limitarea adâncimii de lucru se face prin blocarea barei de reglaj cu ajutorul boltului). d) Reglarea cuţitului disc constă din: . In functie de tendinta de patrundere a plugului in sol. In agregat cu tractorul U 650 se foloseste pentru discuirea arãturii în vederea mãruntirii bulgãrilor.. • distanta între capetele bateriilor din fatã trebuie sã fie de 10 . • pe terenurile compacte se lucreazã cu cilindrul de fortã în pozitia . Sunt trei gradaţii imprimate pe bârsă care trebuie să coincidă cu gradaţia de pe barasuport a trupiţei.reglarea adâncimii de tăiere care se execută prin ridicarea sau coborârea axului vertical faţă de cadrul plugului. .20 mm.reglarea distantei dintre axul discului si vârful ultimei trupite pentru a evita înfundãturile. • cilindrul de fortã sã se monteze totdeauna cu tija pistonului la bratul axei grapei si cu fundul cilindrului la suportul cadrului. corespunzãtor adâncimii de lucru necesare). • pe terenurile afânate cilindrul de fortã se lasã pe pozitia . Dacă dorim o patrundere mai redusa pentru lucru in soluri usoare trupita se va roti in sensul acelor de ceasornic (cand privim dinspre camp) si invers cand dorim o patrundere mai pronuntata pentru lucru in soluri grele. c) Reglarea adâncimii de lucru se face cu ajutorul rotii de sprijin. g) Reglarea pozitiei corecte la plug a grapei stelate se face prin deplasarea bridei de ghidare a lantului si fixarea ei în orificiile GRAPA CU DISCURI GD. afânarea la suprafatã a solului si distrugerea buruienilor. b) Reglarea lăţimii de lucru a primei trupiţe se realizeaza prin deplasarea axului cotit fata de cadrul plugului. f) Reglarea cãlcâiului plazului se face prin ridicarea sau coborârea acestuia fatã de plaz. care se ridică sau coboară în funcţie de adâncimea de lucru cerută.Reglaje la plug a) Reglarea orizontalităţii plugului se face cu ajutorul tirantului central şi a tiranţilor laterali de la ridicătorul hidraulic al tractorului. prin rotirea axului în suport. 4 se vor respecta urmãtoarele condiţii: • înãltimea fatã de sol a barei de tractiune a tractorului cu care se cupleazã grapa sã fie de 500 mm • pentru lucru se va folosi cilindrul de fortã cu diametrul de 100 mm. e) Reglarea în plan vertical a trupiţelor se face prin slăbirea piuliţelor de fixare a trupiţei pe barasuport a bârsei.

distanta între axele verticale ale discurilor interioare de la bateriile din spate trebui sã fie de deplasarea grapei pe parcelã se face perpendicular pe directia arãturii.20%) se vor folosi mijloace de mãrire a aderentei (contragreutãţi la roţi. Reglarea pozitiei rotilor se efectueazã folosind bara limitatoare cu orificii de reglaj. greutãti de beton.• 410 mm. Condiţii optime de lucru Pentru o functionare corectã a masinii 6 GCR . • în lucru. afânãrii superficiale sau mãruntirea solului. care se regleazã la înãltimea doritã.1. zãbrele.) pe platforme de tablã ale cadrului. Constã în slãbirea suruburilor de fixare a acestora si deplasarea lor. • pentru o bunã nivelare a solului. pentru a se mãri adâncimea de lucru.7 Se utilizeazã pentru grãparea arãturilor în vederea mentinerii umezelii si pentru afânarea superficialã.7 se vor respecta urmãtoarele conditii: • la grãparea arãturilor pentru spargerea crustei. colierul opritor de pe tija cilindrului de fortã se deplaseazã astfel ca. etc) • viteza maximã de deplasare în transport pe drumuri bune sã nu depãseascã 20 km/orã. Greutãtile puse nu trebuie sã depãseascã 200 kg.1. Acest reglaj sã face scotând boltul cu mâner de la partea lateralã a bateriilor si deplasând manual bateria în pozitia necesarã (înainte sau înapoi). se pot pune greutãti aditionale (saci cu nisip. astfel ca distanta între muchia lor activã si disc sã fie 3-4 mm. • sã se respecte reglajele si regulile de întretinere tehnicã. Când terenul trebuie discuit de douã ori. dupã grapa cu discuri se pot cupla netezitoare sau câmpuri de grapã cu colti. Se face cu ajutorul tirantilor de la dispozitivul de cuplare. c) Reglarea orizontalitãtii grapei. al pãioaselor de toamnã. etc. mãruntirea si nivelarea solului înainte de semãnat. • intoarcerea agregatului la capete se face numai cu grapa în pozitie ridicatã. In cazuri exceptionale. Unghiul format de discuri cu directia de înaintare (unghiul de atac) la discuirea arãturilor afânate si lipsite de buruieni trebuie sã fie 12° sau 15°. iar la discuirea arãturilor tasate si îmburuienate trebuie sã fie 17°. d) Reglarea rãzuitoarelor. grapa sã aibe cadrul paralel cu solul (se admite o usoarã ridicare a pãrtii din fatã dacã grapa are tendinta de a se înfunda la bateriile din fatã. când terenul este foarte compact. Se mai foloseste pentru grãpatul în primãvarã al semãnãturilor de cereale. sã 19 . prevãzutã la axa rotilor în care se introduce boltul cu mâner. Dupã efectuarea reglajului. când se lucreazã pe terenuri afânate). apã în pneuri. • pentru ca tractorul sã lucreze cu o patinare normalã (15 . b) Reglarea adâncimii de lucru. dupã care bolţul se introduce în unul din cele trei orificii în dreptul cãruia s-a adus bateria. în momentul când s-a produs blocarea trenului de rulare sã se întrerupã circuitul uleiului în cilindrul de fortã. ridicând sau coborând partea din fatã a grapei. Acest reglaj se executã cu ajutorul rotilor de rulare. prima discuire se face pe diagonalã sau în lungul brazdelor. al lucernei si al ierburilor. Reglaje a) Reglarea unghiului de atac. • GRAPA CU COLTI REGLABILI 6 GCR .

27° fatã de suprafata terenului. • viteza optimã de lucru a grapei 6 GCR .1. • când se urmãreste în special nivelarea terenului.486 mm • cablu mijlociu = 2. se desfundã câmpurile grapei de resturi vegetale. • la lucrãrile de grãpat semãnãturile de pãioase coltii se înclinã înapoi la un unghi de 27°. a 4-a si a 5-a de pe sectorul dintat începând de jos în sus).2 Se utilizeazã în agregat cu tractorul U 650 si plug pentru mãruntirea bulgãrilor imediat în urma arãturii. între parcele. Se slãbesc bridele de prindere pe cadru a coltilor. b) Reglarea lungimii cablurilor de tractiune.se lucreze cu coltii dispusi perpendicular pe suprafata terenului sau chiar la un unghi de 110° (a doua diviziune de sus a sectorului dintat). mãsuratã între ochiurile gãurilor de cuplare. dupã care bridele se strâng puternic. coltii se lasã culcati de-a lungul cadrului.90°. trebuie sã fie: • cablul lung (exterior) = 4. • când este cazul. • lungimea activã a coltilor sã fie uniformã si de 105 mm.35° sau 45° (diviziunea a 3-a. astfel ca cele douã sectiuni de cablu cuprinse între bride sã fie presate cu 1/3 din diametrul cablului. cu vârful spre înapoi. Se regleazã coltii la 90° fatã de suprafata de sprijin planã. astfel ca fiecare câmp sã se sprijine de cei patru colti patinã de la extremitãti. Apoi se strâng bridele si se îndoaie sigurantele de tablã peste piulite. ierburi sau alte plante bine dezvoltate sau consolidate în sol. Se slãbesc bridele de la capete. • deplasarea agregatului pe parcelã la grãpatul ogoarelor se face pe diagonalã. se potrivesc la lungimea activã a 105 mm coltii curbati. apoi se coboarã fiecare colt pânã atinge suprafata de sprijin. Grapa stelatã . • cablurile de tractiune pereche sã fie de lungime egalã si bine întinse. se regleazã lungimea corespunzãtoare a cablurilor. Lungimea exactã a celor trei perechi de cabluri. Freza purtatã de tractor 20 . Pe câmp.530 mm c) Reglarea unghiului de înclinare a coltilor. • pe parcele cu diamensiuni reduse si pe terenuri accidentate grapa se poate folosi cu patru sau douã câmpuri. adicã la un unghi de 5 . se poate lucra cu o înclinare a coltilor de 60 . Se face prin miscarea manetei cu zãvor în pozitia corespunzãtoare pe sectorul dintat. iar la grãpatul semãnãturilor de pãioase deplasarea se face perpendicular pe directia de semãnat. Reglaje a) Reglarea lungimei active a coltilor. grapa se poate transporta montatã cu coltii în pozitie paralelã cu cadrul.GS -1. • la grãpatul culturilor de lucernã. • transportul grapei la locul de muncã se face numai în remorci.858 mm • cablul scurt (interior) = 1.2 este de 4 -7 km/h.

SI CPPT . Este o tehnologie modernã care înlãturã operatiunile de arat. Lucreazã în agregat cu tractorul de 45 CP Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii frezei dupã directia de mers si perpendicular pe aceasta se obtine cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali. iar pentru adâncimi mai mari de 16 cm se vor monta câte trei cuţite pentru fiecare secţie. buruieni sau alte corpuri strãine. • pentru prãşit sfeclã semãnatã cu SPC -9 • pentru cultivatie totalã şi afânarea solului.Freze pentru prãsit legume FPL. grãpat. • în timpul lucrului cultivatorul trebuie sã urmeze aceleaşi parcursuri pe care le-a fãcut semãnãtoarea. • înãlţimea maximã a plantelor ce se pot prãşi cu CSP-6 nu trebuie sã depãşeascã 90 cm. .10 ore de lucru.5 mm si se cãleşte în apã pe o zonã de 15 . CULTIVATOARE Face parte din categoria maşinilor pentru lucrãrile de întreţinere a culturilor şi sunt: • cultivatorul purtat CPS .Freza cu rotor vertical lucreazã în agregat cu tractorul U 650. • la praşila II-a si a III-a se vor folosi cuţite tip sãgeatã (mare sau micã).5 mm). Se face cu ajutorul celor douã patine reglabile de la capetele axului frezei.4.6 si CPU . • la prasila I sã se foloseascã cuţit sãgeatã şi unilaterale spre rândurile de plante.6 se utilizeazã: • pentru prãşitul în culturi semãnate cu SPC 6 cu distanţa între rânduri 45 .100 cm. se foloseste la pregãtirea patului germinatv. .Este destinatã pentru afânarea solului si distrugerea buruienilor. • pentru afânarea solului la adâncimi pânã la 16 cm se folosesc câte patru cuţite daltã la fiecare sectie. • sã nu se lucreze cu sectiile înfundate cu pãmânt.Freza lateralã cu palpator destinatã pentru distrugerea buruienilor si afânarea solului în livezi pe rândurile de pomi. Condiţii optime de lucru: O funcţionare corectã a cultivatorului CPS . • sã se foloseascã organe active cu o lãţime de lucru normalã: a) pentru cuţite unilaterale = 165 mm 21 . dupã care tãişul acestora se ascute la polizor pânã la grosimea de 0.4.20 mm. discuit. Mai sunt: . • pentru cultivatie totalã se folosesc cuţite tip sãgeatã mare şi sãgeatã micã sau sãgeatã mare şi unilaterale.4 cu care se executã lucrãri de întretinere a culturilor legumicole cu o talie de pânã la 40 cm. b) Reglarea adâncimii de lucru.6 face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii. Cultivatorul purtat CPS . • sã nu se lucreze cu organe active neascuţite (lãţimea maximã admisã a tãişului este 1. • pentru deschiderea de rigole în culturi irigate.2 • cultivatorul pentru plante tehnice CPPT . Organele active se recondiţioneazã prin foraje dupã 8 .

40 mm). pentru a nu rãmâne buruieni netãiate.3 Combinatorul CPGS .10 cm b) Reglarea adâncimii de lucru. Este un agregat complex format din trei utilaje: vibrocultor. • nu se va manevra agregatul înapoi când organele active sunt în sol sau când terenul prezintã denivelãri mari. • întoarcerile la capete se vor face numai cu organele active ridicate.40 mm.3. Reglarea distantei între cutite pe lãtimea de lucru se face în functie de lucrarea care se executã.170 mm si zona de acoperire a cutitelor de 20 . mãruntirea. Montarea organelor active se face astfel ca sã se asigure zona de protectie a plantelor ( 80 . cea pentru cuţite sãgeatã micã = 220 mm pentru cuţite sãgeatã mare = 270 mm pentru cuţite dalte = 20 mm nu este admisã folosirea cutitelor la care lãtimea de lucru s-a micsorat cu 50 mm fatã de sã se respecte zona de protectie a plantelor de 80 . Reglaje a) Reglarea asezãrii cutitelor pe lãtimea de lucru a cultivatorului asezat pe o platformã planã pe care se traseazã rândurile de plante si zonele de protectie.05.170 mm) precum si zona de acoperire între cutite (20 . Tirantii verticali si tirantul central al ridicãtorului hidraulic se vor regla astfel încât sã se asigure lumina de transport si adâncimea de lucru necesarã. Se face individual pentru fiecare sectie asezând sub roata sectiei câte o calã de lemn cu înãltime mai micã cu 2 cm decât adâncimea de lucru necesarã si reglând cutitele pe verticalã astfel ca lama fiecãrui cutit sã atingã suprafata platformei pe care se gãseste cultivatorul. • COMBINATORUL CPGS . • sã se respecte regulile de întretinere tehnicã si tehnica securitãtii muncii. d) Reglarea ecartamentului rotilor tractorului se face astfel ca rotile sã calce exact pe axa de simetrie a suprafetei dintre rândurile de plante. Aceste utilaje vor lucra în agregat numai douã câte douã. spargerea crustei. fiecare din acestea putând lucra în agregat cu tãvãlugul inelar TI .b) c) d) • initiatã. nivelarea si tasarea superficialã a solului. c) Reglarea orizontalitãtii sectiilor. Adâncimea de lucru se regleazã la 4 . • grapã cu colti + tãvãlug elicoidal.3 este destinat pregãtirii patului germinativ pentru semãnat. • viteza de lucru se stabileste în functie de stadiul de dezvoltare al culturii si de gradul de îmburuienare. 22 . grapã cu colti si tãvãlug elicoidal. Formarea agregatelor se face tinând seama de ordinea crescândã a gradului de prelucrare a solului realizat de fiecare utilaj: • vibrocultor + grapã cu colti.5 cm la prima prasilã. mãrindu-se progresiv la prasilele urmãtoare pânã la 8 . Reglarea orizontalitãtii sectiilor se face cu cultivatorul lãsat în pozitia de lucru cu rotile sprijinite pe cale. Se realizeazã prin lungime sau scurtarea paralelogramului sectiei. Cu combinatorul se realizeazã distrugerea buruienilor. Bara pãtratã transversalã a cultivatorului trebuie sã aibe fata inferioarã paralelã cu solul.

 umiditatea îngrãşãmintelor sã nu depãşeascã limitele: a) 15 % la superfosfat b) 4 % la azotat de amoniu c) 6 % la sare potasicã  diametrul maxim al granulelor sau particulelor de îngrãşãminte sã nu depãşeascã 7 mm  alimentarea maşinilor sã se facã cu îngrãşãmânt cernut. fatã de prima masinã. c) Reglarea presiunii de lucru pe sol la tãvãlugul elicoidal se face prin tensionarea arcurilor de la paralelogramele de sustinere. iar cu tractorul de 45 CP în varianta grapã + tãvãlug elicoidal Reglaje a) Reglarea orizontalitãtii se face cu ajutorul tirantului central de la ridicãtorul hidraulic al tractorului: • pe directia de înaintare la primul utilaj se face cu ajutorul tirantului central al tractorului. remorcã sau grãmezi.  sã se pãstreze distanţa între douã treceri succesive egalã cu lãţimea de lucru efectivã. • MASINI PENTRU ADMINISTRAT INGRASAMINTE CHIMICE SI AMENDAMENTE Fertilizarea solului se face cu îngrãsãminte chimice (solide si lichide) si cu îngrãsãminte naturale (solide si lichide).  începerea lucrului şi punerea în funcţiune a maşinilor sã se facã numai dupã ce motorul tractorului are turaţia normalã. • reglarea pe aceeasi directie a celei de a doua masinã din agregat. e) Reglarea lãtimii pentru transport la grapa cu colti. Condiţii optime de lucru Pentru ca masinile de împrãstiat îngrãsãminte sã funcţioneze în condiţii optime. iar la capetele acestora sã se gãseascã îngrãşãmântul în saci. d) Reglarea organelor active ale vibrocultorului pe lãtimea de lucru a acesteia în scopul unei prelucrã mai active a solului.  sã se aleagã lungimi optime de parcele. b) Reglarea adâncimii de lucru la cultivator. se face cu ajutorul unui tirant central ce apartine masinii si care are si rolul de a bloca pozitia pe orizontalã. se face prin ridicarea sau coborârea rotilor trenului de rulare. 23 . trebuie sã se respecte urmãtoarele. se face prin rabatarea câmpurilor de grapã lateralã. împreunã cu o parte din cadru la 90° în sus. prin intermediul surubului lung cu mâner.vibrocultor + tãvãlug elicoidal In toate variantele combinatorul va lucra în agregat cu tractorul U 650. se face prin deplasate pe cadru a bridelor de fixare. corespunzãtoare fiecãrui îngrãşãmânt în funcţie de deschirea dozatorului.

• se cântãreşte materialul colectat în sac. cu formula: Q = II D. Dupã efectuare se face proba de debit a maşinii astfel: • se introduce în buncãrul maşinii o cantitate oarecare de material ce urmeazã sã fie împrãştiatã.000 Q = cantitatea de material (în kg) ce trebuie debitatã de cãtre maşinã în deplasarea ei în timpul probei. pentru a se putea lucra cu viteze sporite de deplasare. N (kg) 10. etc. Maşina de mare capacitate MA . N = cantitatea de material ce trebuie datã la hectar (kg/ha) Dacã rezultatul obţinut prin cântãrire este egal cu cel rezultat din calcul. • la capãtul posterior al transportului se pune un sac. terenul pe care se împrãştie îngrãşãmintele sã nu prezinte denivelãri. iar rezultatul se comparã cu cel din calcul. • reglarea secţiunii de iesire a materialului din buncãr: Pentru primul reglaj se efectueazã prin alegerea şi montarea roţilor dinţate corespunzãtoare la transmisia intermediarã şi la transmisia finalã a transportului.n. • se cupleazã mecanismul de transmitere a mişcãrii la transportor.  maşinile lucreazã în condiţii normale când viteza vântului nu depãşeşte 5 . se regleazã prin: • reglarea vitezei de deplasare a transportului. sare.1. organice sub formã de mraniţã. utilizatã la împrãştierea îngrãşãmintelor chimice sub formã de granule. înseamnã cã reglajul maşinii este corect.3. • se face un semn pe roata motricã de transport a maşinii pentru a putea numãra învârtiturile pe care le face. Jgheabul are douã poziţii caracteristice: • pozitia normalã.6 m/s. cristale sau praf. • se deplaseazã maşina pânã când roata motricã de transport executã 10 rotaţii. 24 . Al doilea reglaj se executã prin fixarea şubãrului în dreptul diviziunii ce corespunde normei cerute la hectar. a materialelor ce se administreazã pe şoselele acoperite cu polei (nisip. Se acceptã o diferenţã de maxim 5%.5 lucreazã în agregat cu tractoarele U 650 (U 651) la: • transportul şi împrãştierea îngrãşãmintelor minerale şi a amendamentelor sub formã de piatrã de var mãcinat.) Reglaje: a) Reglarea debitului. Reglarea poziţiei jgheabului de conducere a materialului pe discul de împrãştiere. D = diametrul dinamic al roţii motrice de transport (în m) n = numãr de roţatii fãcute de roata de transport în timpul probei l = lãţimea efectivã de împrãştiere corespunzãtoare materialului cu care s-a fãcut probã. pentru a putea colecta materialul debitat de acesta. b) Reglarea poziţiei zonei de împrãştiere şi a uniformitãţii de împrãştiere a materialului se realizeazã prin: 1. se face prin schimbarea locului de cãdere a materialului pe suprafaţa discului de împrãştiere fatã de axa longitudinalã de simetrie a agregatului.

. MIG .8 km/h.este o maşinã purtatã în spatele tractorului u 650 Reglaje: a) Reglarea poziţiei de lucru constã în: • asigurarea înãlţimii de 800 mm faţã de sol a discului de împrãştiere.21. scutul metalic se aduce în poziţie de lucru prin fixarea manetei de rotire a acesteia în suportul de pe pantele anterioare al buncãrului.. 25 . prevãzute în acest scop la tamburul pe care ruleazã lanţul transportor în partea anterioarã. SPC . • o poziţie inversã utilizatã obligatoriu la împrãştierea amendamentelor sub formã de piatrã MAŞINI DE SEMANAT (în rânduri şi în cuiburi) Pentru semãnat şi plantat se folosesc urmãtoarele maşini: • semãnãtoare SUP . SUP . • viteza de lucru sã fie 5 . b) reglarea directiei de împrãştiere. Condiţii optime de lucru O bunã funcţionare a acestor maşini face necesarã respectarea urmãtoarelor condiţii: • terenul pentru semãnat sã fie bine mãrunţit. • se acţioneazã maşina în timp de tractorul se deplaseazã cu o vitezã de 5 km/h • se parcurge o distanţã de 25 . Orizontalitatea discului şi a transportorului maşinii se asigurã prin ridicarea sau coborârea barei de tracţiune a tractorului. d) Reglarea poziţiei maşinii faţã de sol.12. e) Reglarea poziţiei de lucru a scutului metalic din interiorul buncãrului înainte de alimentarea masinii.5 . • reglarea poziţiei transportului faţã de axa longitudinalã de simetrie a buncãrului masinii. Reglajele se executã cu ajutorul a douã suruburi. în funcţie de starea terenului.100 mm • se deschide dozatorul corespunzãtor normei.în suveicã’’ cu întoarceri la capete sub formã de buclã. Reglarea poziţiei paletelor pe suprafaţa discului influenteazã atât poziţia zonei de împrãştiere. cât şi uniformitatea de disţribuire a materialului pe suprafaţa zonei de împrãştiere.de var mãcinatã. MIC 1.este o maşinã de împrãştiat gunoi de grajd care lucreazã în agregat cu tractorul U 650. Lãţimile trebuie sã fie egale pentru un rulaj corect. SUP . 2.30 m se opreşte şi se mãsoarã lãţimea fâşiilor împrãştiate de o parte şi de alta a liniei marcate. Trebuie evitat lucru maşinii cu scutul închis. SPC .8. pentru granule + 7°) Reglarea transportului constã din: • reglarea întinderii normale a lanţului. c) Poziţia paletelor pe suprafaţa discului se poate regla continuu între + 7° (pentru particule mici 7° . • semãnãtoare SPC . • asigurarea paralelismului cu solul a discului de împrãştiere. trebuie sã asigure uniformitatea repartizãrii îngrãşãmintelor faţã de axa longitudinalã a agregatului şi se procedeazã astfel: • se deschide agregatul în poziţie de lucru pe un teren plan pe care se traseazã o linie dreaptã de 75 . Metoda de deplasare a agregatului este .48.31.6. fãrã resturi vegetale şi bine nivelat.

Se aseazã sub rotile semanatorii si sub piciorul rabatabil cale de lemn. f) Reglarea fundurilor mobile. 6 randuri – 60(70) cm. Constã in fixarea acestora la distante de 1 – 1. Cand urma lãsatã de marcator se urmãreste cu rotile tractorului. lungimea marcatorului va fi.5 mm. 26 . Dacã norma nu corespunde cu cerintele agrotehnice se refac reglajele si se face din nou proba. b) Asezarea brãzdelor pe bara suport se face prin cuplarea brãzdelor la distanta necesarã (29 randuri – 12. 15 randuri – 25 cm. g) Reglarea debitului semãnãtorii constã in fixarea fundurilor mobile. b = ecartamentul rotilor din fatã ale tractorului. d) Reglarea adancimii la semãnat. e) Reglarea lungimii marcatoarelor. sub nivelul varfului brãzdelor. mai micã decat adancimea de semãnat. ale tractorului. Dacã brãzdele nu pãtrund la adancimea reglatã. in functie de ecartamentul rotilor din spate.. a cãror grosime trebuie sã fie cu 2-3 cm. in pozitiile arãtate in indicatorul de pe semãnãtoare pentru fiecare sãmantã in parte. dupã ce s-a invârtit cu mâna de 14 ori roata dreaptã de transport (cele 14 invârtituri reprezintã o suprafatã de 100 m² semãnatã cu cele 15 brãzdare). se scurcircuiteazã uleiul din cilindrul de fortã al semãnãtorii cu ajutorul opritirului de pe tija pistonului. Cantitatea rezultatã dupã cele 14 invartituri se inmulteste cu 100 si se aflã norma pentru un hectar. L = A/2 + a in care: A = distanta intre centrele brãzdarelor marginale. Reglarea asemanatoare cu SUP-29. h) Proba semãnãtorii constã in cantãrirea semintelor cãzute prin cele 15 tuburi din dreapta a semãnãtorii. 24 randuri –15 cm. • sã nu se facã întoarceri la capete sau sã se manevreze înapoi semãnãtoarea cu brăzdele lãsate în sol. ale subarelor de la rozetele de distributie si a celor doua manete de la cutia de viteze. se utilizeazã greutãti suplimentare pe fiecare brãzdar. a = distanta intre douã randuri.. scormonitorii sã coboare cu varful cu 20mm. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 si U-445. In plan vertical se realizeazã prin rotirea suportului scormonitorului pe bara de fixare astfel ca atunci cand brãzdele sunt lãsate in pozitie de lucru. De asemenea.• sacii cu sãmântã pentru alimentare sã fie lãsaţi la capetele parcelei la distanţã bine stabilitã. Toti cilindrii canelati trebuie introdusi in casetele lor cu aceiasi lungime.. c) Reglarea scormonitorilor. Se va cântãri separat pentru fiecare brazdar verificandu-se astfel si uniformitatea. Reglarea in plan orizontal constã in stabilirea distantei de 160 mm intre cei doi scormonitori ai fiecãrei perechi. care nu trebuie sã depãseascã 1600 mm. 8 randuri – 45(50) cm. lungimea marcatorului va fi: L =A/2 .B/2 + a Cand urma lãsatã de macator se urmãreste dupã busonul radiatorului. SEMANATOAREA UNIVERSALA SUP-29 Este destinata pentru semanatul cerealelor paioase Reglaje a) Reglarea orizontalitatii masinii se realizeaza prin ridicarea sau coborarea punctului de cuplare a triunghiului de tractiune cu ajutorul barei tractorului.5 cm. Dupã ce toate brãzdele au atins suprafata solului si lanturile de ridicare sunt intinse. se reglezã distantã intre cele douã perechi de scormonitori. • sã nu se aseze pe semãnãtoare saci cu sãmânţã de rezervã. Semanatoarea universala purtata SUP-21 Este destinata semanatului de legume si ierburi pe terenuri de ses si pentru paioase pe terenuri in pante. aceasta putanduse corecta prin scoaterea sau adaugarea de rondele. pe pintenii distribuitorului.. • sã se respecte regulile de întreţinere tehnicã a maşinilor.

5 30 30 30 30 9 10 9 11 32. .In cazul in care marcatorul nu atinge solul suficient. Lucreaza in agregat cu tractorul U-650 pe 6 randuri pe terenuri orinzontale si pe 4 randuri pe terenuri cu pante pana la 12°.pentru distanta medie intre Cultura intre randuri.se fixeaza lanturile parghiilor cu role la punctele de pe bara suport. a semintelor de porumb. cm boabe pe Pe axul discu. in pozitia superioara sau inferioara .5 43000 48000 50000 52000 37600 42000 43750 45500 27 .modificarea pozitiei rotilor de sprijin fata de bara suport . Reglaje a) Reglarea distantei intre randuri se face prin modificarea pozitiei sectiilor de semanat pe bara patrata a masinii . .fixarea barei suport la rama exaustorului.Pe axul rotii Nr. coriandru. Modificarea adancimii de lucru se poate face prin: .SEMANATOAREA DE PRECIZIE SPC-6 Cu semanatoarea SPC-6 se pot executa: .7 28. .concomitent cu semanatul se poate administra ingrasamiminte chimice in benzi sau in toata suprafata.se coboara masina si se verifica reglajul .se ridica semanatoarea cu ridicatorul hidraulic in pozitie maxima permisa de acesta . mentionand parghiile in lacasul de ghidare in pozitiea inferioara . Numarul de plante la hectar impus de cerintele agrotehnice depinde de distanta intre randuri. fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantului central si al tirantilor laterali a ridicatorului hidraulic. etc. sorg.se ridica manual marcatorul intr-o pozitie putin inclinata fata de planul orizontal si se regleaza lungimea cablului marcatorului . c) Reglarea distribuirii semintelor. b) Reglarea adincimii de lucru se face pe o platforma orizontala . de Diametrul 70 80 rand (cm) de antrenare orificii orificiilor(mm lui distribuitor ) 14 14 16 14 5. . de dinti al rotilor de lant ha. Lungimea marcatoarelor se determina cu aceleasi relatie ca la SU -29 . . in pozitie superioara sau inferioara .folosirea brazdelor mici cu talpa limitatoare a adancimii de lucru .5 5.6 29.exhaustorul trebuie sa fie in pozitie verticala. . floarea soarelui. REGLAJELE SECTIILOR DE SEMSNAT LA PRINCIPALELE CULTURI PRASITOARE SPC – 4 – 6 – 8 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Densitatea semintelor la Distanta Nr. rocin. La coborarea masinii .6 27. Distanta intre plante pe rand si numarul de boabe in cuib este in functie de numarul de orificii de pe discul distribuitor si de raportul de transmitere a miscarii la disccul distribuitor .5 5.prin gaurirea discurilor oarbe cu orificii speciale se poate semana: canepa. de distanta intre plante pe rand si de numarul de boabe semanate in cuib. soia. tomate si alte seminte mici cu dimensiuni asemanatoare. Sub rotile de sprijin ale semanatorii se aseaza cale de lemn cu o grosime mai mica de 2 cm decat adancimea de semanat necesara .5 5. .semanatul bob cu bob. castraveti si seminte care au aceiasi forma si dimensiune. floarea soarelui. d) Reglarea marcatoarelor de urma si a mecanismului de actionare a acestora.semanatul de precizie a cate doua boabe in cuib a semintelor de porumb. Mecanismul de actionare se regleaza astfel : . fasole. pepeni. se va reface numai reglajul lungimii cablului . . . iar bara patrata in pozitie orizontala.montarea sectiilor de semanat la bara suport a semanatorii.

5 5.5 4.5 2.0 5.5 5.2 9. Conditii optime de lucru Pentu o buna functionare a masinii MPR -5.5 4.6 6.0 2.7 28.0 7.6 5.5 6.9 6.pentru distanta medie intre randuri.5 12.2 24.5 2.0 2.8 7.pe teren plan sau modelat si concomitent cu plantarea se face si udarea fiecarui rasad ..0 5. varza.5 11.2 9.5 2.5 2.0 4.0 22.0 2.0 2.6 24.7 6.5 4.4 4.6 8.9 11.5 2. etc.7 5.6 7.2 5.3 32.5 5.6 27.1 5.5 5.0 5.0 9.5 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 30 22 30 22 22 22 22 30 22 30 30 30 30 30 22 30 22 22 22 30 22 10 9 11 10 9 11 10 16 11 9 10 9 11 10 9 11 10 9 11 16 11 26.8 19.0 21.6 Densitatea semintelor la ha.0 2.2 24.0 5.5 4.5 19. se cer urmatoarele conditii : 28 . cm 45 397000 290000 273000 243000 224000 201000 181000 165000 332000 358000 398000 444000 504000 542000 570000 288596 322057 331672 336696 364295 404036 - 50 357000 261000 245700 218700 201600 180900 162900 148500 298000 322000 356000 400000 454000 488000 512000 259736 289851 298505 303264 327865 363632 161000 176400 197400 221000 247800 260000 357000 70 185525 207036 213217 216617 234189 259637 115000 126000 141000 158000 177000 186000 255000 Sfecla de Zahar Monogerma biologic Sfecla zahar slefuita de Soia Fasole MASINI DE PLANTAT Masina de plantat rasaduri MPR -5 In agregat cu tractorul L-400 poate executa plantarea rasadurilor de rosii. ardei.Porumb Floarea Soarelui 16 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 14 16 14 16 14 16 14 14 16 5.6 29. de orificii 34 34 34 34 34 34 34 34 68 68 68 68 68 68 68 40 50 50 40 50 50 34 34 34 34 34 34 34 Diametrul orificiilor(mm ) 2.5 2. de dinti al rotilor de lant Cultura Nr.0 18. vinete.0 3.5 5.5 5.3 - 54500 58000 59500 65000 66500 72000 75000 77000 82500 43000 48000 50000 52000 54500 58000 595000 65000 66500 72000 77000 82000 47500 50500 52000 56500 58000 63000 65000 67000 72000 37600 42000 43750 45500 47500 50500 52000 56500 58000 63000 67000 72000 Discul distribuitorului folosit Raportul de transmisie Nr.8 18.0 Pe axul discu-lui distribuitor 22 30 22 22 22 30 30 30 30 30 30 22 22 22 30 22 22 30 30 22 22 30 30 22 22 22 30 22 Pe axul rotii de antrenare 16 16 11 10 9 11 10 9 9 10 11 9 10 11 16 10 9 11 16 10 11 10 11 9 10 11 16 16 Distanta intre boabe pe rand (cm) 5.0 8.5 5.5 4.0 2.6 24.5 19.0 2.7 6.5 17.0 2.0 22.5 5.5 4.0 12.0 5.5 17.3 10.3 13.5 5.7 6.0 5.5 26.0 21.

sa nu se schimbe si sa aibe o greutate medie de 60 kg. AS -16 . a) Reglarea distantei intre plante pe rand se face prin folosirea rapoartelor de transmisie.aparate de stropit AS -1.masina de tratat seminte MTS -1 In afara de aceste masini se utilizeaza si aviatia . . Apa-ratul de plantare se regleaza prin deplasarea camei de ghidare a placutelor Echipamentul de plantarea cartofilor Se monteaza pe cadrul masinii MPR -5 in locul sectiilorde plantat rasaduri .terenul sa fie afanat pana la adancimea minim 15 cm.aparatul pentru tratat seminte POR -55 . . Cerinte agrotehnice ale lucrarii O lucrare buna de calitate se executa cu respectarea urmatoarelor cerinte agrotehnice : .5 APARATE SI MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORI LOR Mecanizarea procesului de combatere a bolilor si daunatorilor la culturile agicole se efectueaza cu o serie de masini si aparate cum sunt : . .rasadul folosit sa fie uniform.9 mm.. . .AS -14. .terenurile pe care se lucreaza sa fie cat mai bine nivelate . Conditii optime de lucru Pentru o buna functionare a acestor masini se cere indeplinirea urmatoarelor conditii : . Reglaje a) Reglarea orizontalitatii se face cu ajutorul tirantilor laterali si central . .placutele se vor inlocui cu altele noi .aparat de stropit carosabil AC-1 . Reglajele sunt identice ca la plantarea rasadurilor Pentru plantarea cartofilor se foloseste si masina 4 –BP – 62. ce se obtin prin inlocuirea rotilor dintate ale mecanismului de transmitere . . b) Reglarea adancimiide plantare se efectueaza prin ridicarea suportilor celor doua roti de sprijin si masurarea distantei dintre suprafata solului si obada rotilor care trebuie sa fie egala cu adancimea de plantare mai putin 3 cm(afanarea solului ). e) Reglarea aparatului de plantare se face pentru a evita strivirea plantelor intre disc si placuta .sa se aseze rasadul pe discul distribuitor in dreptul reperului de pe placuta de prindere cu radacina in sus in afara discului 7 -8 cm . . 29 .sa se respecte normele de substanta prescrise pentru diferite tratamente .diametrul picaturilor maxim 0.uniformitatea la prafuire sa fie minim 80% .sa nu se produca vatamarea culturilor ce se trateaza . iar bulgarii cu diametrul de 5 cm sa fie in procent de maxim 10% .aparat de prafuit AP -V . . c) Reglarea distantei intre randuri se face prin deplasarea pe cadrul masinii a sectiilor de plantare .sa nu se produca spargerea semintelor in timpul tratarii . sa fie fara resturi vegetale.tratamentele sa se faca intr-un timp cat mai scurt . .uniformitatea la stropire sa fie minim 70% .in cazul in care de pe placutele de prindere se dislipesc stratul de burete . . .muncitorii ce deservesc masina sa fie instruiti. cu lungimea 15 -30 cm si grosimea de 4 -7 mm . .masina de stropit si prafuit MSPC -300 .

uniformitatea repartitiei prafului este necorespunzatoare .In inaltimea de la sol la cadru trebuie sa fie de minim 300 mm. c) Reglarea intinderii curelelor trapezoidale si a lantului . cu mana. cand masina este echipata atat cu dispozitiv pentru vii (diuze tip ciuperca cu diametrul de 4 mm ).cat si in vii si livezi . Este purtat de om si actionat manual .lucrarile de prafuire se vor efectua pe cat posibil dimineata devreme sau seara tarziu cand inceteaza curentii ascendenti. Lantul este corect intins. Normele de lichid sunt in functie de viteza de deplasare a agregatului. Pentru culturile bine dezvoltate capetele de pulverizare se orienteaza catre inapoi . Aparatul de prafuit AP-V Se utilizeaza pe parcele mici in culturile de camp . Masina de lucru sa fie orizontala .. de presiunea de lucru. Reglaje a) Reglarea pozitiei masinii pe tractor . e) Reglarea supapei de siguranta .pentru izolarea focarelor. diametrul duzelor de pulverizare si tipul dispozitivului de stropit .nu este permis sa se lucreze fara manometre sau cu. astfel ca extremitatile rampelor sa fie cu 10 -150cm mai sus decat capetele de la imbinarea cu manson de cauciuc . Intinderea curelelor trapezoidale si a lantului se realizeaza cu ajutorul suruburilor intinzatoare . acestea trebuie sa aiba o sageata de 25 mm. . Masina pentru stropit si prafuit MSPU -960 Este destinata pentru combaterea bolilor si daunatorilor prin stropire si prafuire umeda .solutia ce se distribuie sa fie cat mai omogena . cu distanta intre randuri de 1.in gradinile de legume si zarzavat si pentru diferite dezinfectii . manometre defecte .5 m/s.sa se cunoasca si sa se respecte masurile de protectie a muncii. legume si plante tehnice . La prafuirea umeda capetele de pulverizare se orienteaza catre inainte daca vantul are viteza sub 2 m/s si catre inapoi daca vantul depaseste aceasta viteza .sa se respecte regulile de intretinere tehnica a masinilor .6m ( indiferent de sistemul de sustinere a vitei ) si in plantatiile de pomi cu distanta intre randuri de 4 -10 m si inaltimea 30 .alimentarea cu substante sub forma de praf sa se faca numai din saci inchisi si pastrati in conditii corespunzatoare .in culturile de camp. Aparatul de stropit carosabil AC-1 Este destinat pentru stropitul pomilor plantati in terenuri accidentate si pe parcele mici . in vii si livezi cu distanta intre randuri la care celelalte mijloace nu pot fi folosite .Se efectueaza prin strangerea piulitei arcului supapei pana cand manometrul indica presiunea de 12 kgf/cm. Daca se executa stropitul intr-o cultura slab dezvoltata tevile pentru lichid se rotesc astfel incat capetele de pulverizare sa dea jeturi verticale de sus in jos . Reglarea debitului de praf se realizeaza prin fixarea manetei de reglare la una din cele noua pozitii pe care le poate ocupa . Masina pentru stropit si prafuit MSPC -380 Este destinata pentru executarea tratamentelor la vii. . . atunci cand prin inversarea sensului de rotatie. b) Reglarea pozitiei dispozitivelor de lucru trebuie orientate astfel ca jetul de picaturi sau praf sa asigure un tratament cat mai uniform. ramura activa care devine libera face o sageata de peste 3-5 mm . . intrucat pe vant cu intensitate mai mare de 3. .la stropitul de iarna nu este bine sa se lucreze sub temperatura de 5º C. . Pozitia dispozitivului de pulverizare se regleaza in plan vertical cu ajutorul cablurilor de suspendare. d) Reglarea debitului de lichid si praf.6-3.la alimentarea cu lichid trebuie sa se asigure filtrarea lichidului inainte de a ajunge in rezervor .directia de deplasare a masinilor in timpul lucrului trebuie sa fie perpendicular pe directia vantului .fapt ce se realizeaza cu ajutorul tirantilor . .In apasarea cu degetul mare pe fiecare ramura a curelelor trapezoidale.

se deplaseaza placile de ghidare in orificiile dreptunghiulare . Lucreaza in agregat cu tractoarele U 445 si U 650 . . se poate face prin insurubarea suportului mobil in suportul cositorii (la CP -2. . Ea poate fi echipata cu dispozitiv pentru recoltarea ierboaselor (EI ) si dispozitive de recoltat porumb de pe un rand (EP -1 ) sau pe toate randurile ( EP -2 ).se foloseste combina de siloz CSU . Masina se poate folosi si la culturilor de camp. Reglajele cositorilor sunt simple si anume : a) Reglarea inaltimii de taiere ( 6 -8 cm . b) Reglarea pozitiei cursei cutitului fata de degete ( conditia optima. legume si plante tehnice.5 m/s .de la suprafata solului.5 mm ).1 si CP -2.motocositoarea CP -6 .la fanete naturale ) se realizeaza prin ridicarea sau coborarea patinelor sau prin inclinarea barei de taiere .2.CP -40. MASINA DE ADUNAT SI INCARCAT FURAJE MA-1. astfel ca la brazdele afanate degetele sa fie la 2 cm .2 Este destionata sa adune si sa incarce fan in remorci . iar prin adaptare unei aparatori de vant la capatul de sus al elevatorului se poate lucra pana la viteza vantului de 5 m/s .cositoare CP -40 pentru tractor U 445. CP -65 ).asezarea materialului in remorca sa se faca decatre 3 -4 muncitori .ecartamentul tractorului sa fie minim 1600 mm .cositoare purtata CPM -2. Principalele reglaje ale combinei de siloz sunt : 31 .la furaje cultivate si 3 -6 cm .65 pentru tractorul U 650 .se face cu ajutorul mecanismului cu surub . mm ) . In afara acestor reglaje ca exploatarea agregatului sa se faca normal . la capetele cursei mijlocul lamei cutitului trebuie sa cada pe mijlocul degetului cu o abatere de + 2 mm).grebla rotativa GR -4.greble GA-2.2 . se indoaie degetele cu o parghie sau prin ciocanire . iar la brazdele de fan tasate si plouate degetele trebuie sa atinga suprafata solului . Strangerea furajelor se face cu combina CAF . c) Reglarea intinderii lantului transportor se face cu ajutorul suruburilor lagarelor de la axul superior al transportorului .1 si GRA . d) Reglarea asezarii degetelor in acelasi plan (se verifica contra placi si la varful degetelor cu sfoara bine intinsa ).de actionare a cablului .2 . b) Reglarea inaltimii de incarcare .cositoare CPS .masina lucreaza normal pana la o viteza a vantului de 3. e) Reglarea jocului lateral al cutitului ( jocul maxim 1.pomilor pana la 20 m. Principalele reglaje ale masinii sunt : a) Reglarea inaltimii degetelor fata de sol se efectueaza cu ajutorul mecanismelor cu surub a celor doua roti mici. MASINI DE RECOLTAT PLANTE FURAJERE Mecanizarea recoltarii furajelor pentru fan se face cu ajutorul urmatoarelor masini : .1 . . .3 cu tractiune animala .trebuie sa se tina seama ca : .1 . . pentru prafuirea umeda . c) Reglarea jocul vertical intre lamele cutitului si contra placilor degetelor ( jocul sa fie de 0. se face prin reglarea ghidajelor cutitului si indoirea placilor de presiune sau cu ajutorul saibelor de reglaj sub placile de presiune .masina de adunat si incarcat furaje MA -1. . MASINI PENTRU RECOLTAREA FURAJELOR SILOZ Pentru recoltarea furajelor destinate insilozarii .

la comanda separata combina se livreaza cu o serie de echipamente specializate care montate la combina asigura adaptarea acesteia pentru executia urmatoarelor lucrari : . . . Dupa curatirea I. Combina CA .iar la porumb la dublul distantei dintre doua randuri .2 -0. . Impuritatile si spicele care nu au putut trece prin sita inferioara la melc ( 13 ) ajung la capatul sitei inferioare. unde printr-un sistem de cernere pe site (9). adunatul si incarcatul masei tocate in mijlocul de transport . MASINI PENTRU RECOLTAT CEREALE PAIOASE Pentru recoltarea cerealelor paioase ajunse la maturitate se folosesc combinele tractate C . prin intermediul a doua plane ( 12 ) inclinate . e) Reglarea ecartamentului rotilor masinii .8 m . b) Reglarea lungimii tocaturii. fiind preluate de un melc recuperare ( 19 ) care le readuce la buncar ( 5 ).la furajele ierboase si 7-10 cm la porumb . la decorticator ( grohaitor ) ( 16 ) si apoi la curatirea a II . Pentru recoltarea altor culturi . cel putin 85% din tocatura. Inaltimea de taiere trebuie reglata la 3 -7 cm .SEMA 140 . A T E N T I E :. b) Echipament de adunat din brazda cu latimea de lucru de 1. a) Echipament pentru recoltat ierboase direct din lan cu o latime de lucru de 3. boabele ajung la un melc transportor (13 ) la curatirea a doua. are loc o separare a boabelor de restul impuritatilor .tocarea tulpinilor de plante .intre 1si 5 cm . unde cad in jgheab. de unde boabele sunt preluate de un elevator si transportate in buncar ( 18 ) . fie prin deschizatura jgheabului melcului .recoltarea porumbului sub forma de boabe cu lasarea tulpinelor netaiate . care le dirijeaza la curatirea I. Reglarea se face cu ajutorul cilindrului hidraulic prin lungirea sau scurtarea parghiei cu manson de la placa triunghiului de tractiune si prin modificarea suportului rotilor . . Fluxul tehnologic Combina autopropulsata inaintand in lan ( fig 2 ) taie tulpinele plantelor prin forfecare cu aparatul de taiere (1). iar rabotorul (2 ) le culca pe melcul de alimentare ( 3 ) care le transporta de la extremitatile platformei aparatului de taiere spre mijlocul ei . d) Reglarea presiunii arcului de la tamburele de alimentare se face prin strangerea suruburilor de la arcurile tamburului .recoltarea porumbului sub forma de boabe cu taierea tulpinelor (recoltarea integrala ) . c) Echipament de recoltat porumb siloz pe trei randuri de 0. recoltarea putandu-se efectua in conditii de ses si pe panta la 10 %. Reglarea se face prin deplasarea rotilor cu suport din bridele de fixare pe cadrul patrat .la recoltatul semincerelor de ierburi si a florii soarelui.Ele se utilizeaza si la recoltatul direct din lan .1 si C-3 si combina autopropulsate C -12 . 32 . treieratul. d) Dispozitiv de ascutire .8 cm pentru porumb si 1 -1.8 m .recoltarea orezului .a) Reglarea inaltimii de taiere . . curatirea boabelor si colectarea lor intr-un buncar .din brazda sau la stationar .recoltarea culturilor de floarea-soarelui . Distanta de aruncare in remorca se realizeaza prin pozitia clapetei.acolo unde este plantat elevatorul central ( 4 ) al hede-rului.Utilizarea echipamentelor speciale se face numai dupa ce s-a consultat notita tehnica a acestora . In acest scop combina este prevazuta cu 3 echipamente de lucru si un dispozitiv de ascutire a cutitelor tobei de tocare . Combina autopropulsata executa concomitent seceratul. c) Reglarea conductei mobile a deflectorului se face prin rotirea conductei mobile de la mecanismul cu manivela .recoltarea fasolei si soia .La ierboase ecartamentul este 1400 mm. combinat cu actiunea unui curent de aer ( 11 ) . . trec prin contrabatator ( 6 ) ( gratar ) pe un transportor oscilant (8 ). Se realizeaza prin reglarea distantei intre cutit si contracutit la 0. care preia plantele secerate si le duce la aparatul de trierat ( 5 ).4 cm penru ierboase. Lungimea tocaturii sa fie cat mai mica .executa taierea. actionata prin cablu de la tractor . unde impartit in doua categorii cu circuite diferite si anume : Boabele cu impuritati de dimensiuni mici si chiar paie tocate.6 m . Turatia tobei este 1550 rotatii/minut la porumb si 1430 rot/min la ierboase.recoltarea porumbului sub forma de stuleti depanusati fara taierea tulpinelor .

b) eliminarea jocului dintre placutele taietoare ale cutitului si placutele contrataietoare ale degetelor se obtine dand usoare lovituri de ciocan pe ghidajul superior al cutitului . 3) Reglajul melcului transportor . b) Reglajul distantei dintre varfurile degetelor escamotabile al melcului transportor si fundul jgheabului . Reglajul se face actionand asupra intinzatoarelor melcului transportor asezate pe ambele parti laterale ale hederului . c) Reglajul turatiei rabatorului se face cu ajutorul variatorului de turatie comandat de o manivela din cabina ( pentru marirea turatiei se roteste manivela in sensul acelor de ceasornic . un rabotor pe platforma de taiere. Reglajul inaltimii de taiere minima se face in functie de tipul culturii si de felul terenului . Aceasta distanta trebuie sa aibe valoare de 3 -5 mm . Hederul se compune dintr-o platforma de taiere care are montat in parte din fata un aparat de taiere format din degete cu placute contrataietoare si un cutit cu miscare alternativa. Aceasta distanta trebuie sa fie mai mare in cazul culturilor dense si cu plante lungi si mai mica pentru culturi rare si cu plante scurte sau in cazul taierii inalte . b) Reglajul pozitiei rabatorului in plan vertical. contrabatatorul (7 ) arunca pe un scuturator cu 4 caisori ( 21 ) care transporta paiele spre spatele combinei depunandu-le in brazda pe sol . Descriere si reglaje A . 2) Reglajul aparatul de taiere consta din urmatoarele operatii : a) alinierea placutelor contrataietoare se obtine prin lovituri de ciocan pe degete pentru ridicarea sau coborarea lor. un melc transportor cu spire dreapta stanga si deget escamatabil. astfel ca toate placutele contrataietoare sa fie in acelasi plan . a) reglajul distantei dintre melcul transportor si jgheabul platformei de taiere .Dupa iesirea paielor din aparatul de treierat. Acest reglaj se face prin doi cilindrii hidraulici cu simplu efect montati de o parte si de alta a cadrului rabotorului si comandat de o maneta ce se afla la axul volanului . 4) Reglajele rabatorului a) Reglajul pozitiei rabatorului in plan orizontal (mai inainte sau mai inapoi fata de aparatul de taiere ) se realizeaza cu ajutorul unui cilindru cu dublu efect comandat de pedala . 33 . de tipul cu excentric ajuta la asezarea plantelor taiate pe melcul trasportor .iar pentru micso-rarea turatiei invers ) . Reglajul consta in rotirea parghiei de pe partealateral dreapta a platformei de taiere . Reglaje 1) Reglajul inaltimii de taiere se face prin ridicarea sau coborarea hederului cu ajutorul a doi cilindrii hidraulici cu simplu efect .

34 .

Procesul de treier ( batere ) al plantelor se face la trecerea acestora prin spatiul dintre batator si contrabatator .la o recolta culcata si rascolita de vant axul rabatorului va fi comlet in fata. pentru micsorare invers). iar la viteza inferioara celei de inaintare paletele permit indoirea spicelor spre inainte si provoaca netaierea lor de cutit si rezulta pierdere : .la recoltarea normala axul rabatorului trebuie sa fie in fata aparatului de taiere cu câţiva centi-metri. Reglajul contrabatatorului Acest reglaj se reduce la variatia distantei dintre el si batator atatlaintrarea materialului cat si la iesirea lui . Transportorul oscilant Este montant sub contrabatator si este format dintr-o tabla cu aceiasi latime ca a contrabatatorului . iar dupa montare batatorul se va echilibra din nou static. Postbatatorul Este un subansamblu montat in spatele batatorului care are rolul de antrenare si uniformizare a stratului de material ce iese dintre batator si contrabatator. Atunci cand decuplam batoza iar cureaua lata este prea intinsa. Distanta medie pentru recoltarea cerealelor este de 16 mm la intrare si 3 mm la iesire . B. contrabatatorul.Daca se demonteaza o sina . iar calitatea depinde de turatia si distanta dintre batator si contrabatator . iar una prea mica duce la spice netreierate . manivela se roteste in sensul acelor de ceasornic. viteza periferica a paletelor si ghearelor (turatia rabatorului ) va fi mai mare decat cea normala pentru a putea ridica plantele inainte de taiere . Reglaje 1) Reglajul turatiei batatorului se face cu ajutorul unei manivele care comanda variatorul de turatie ( pentru marire. cad pe acest transportor care. deoarece la valori mari paletele bat spicele si rezulta pierderi de boabe. El primeste miscarea de la postbatator printr-un variator de turatie cu doua curele trapezoidale . decorticatorul. Contrabatatorul Este o constructie de vergele cu sectiune circulara . Reglajele se fac in urmatoarele conditii : . O turatie mare duce la spargerea boabelor .Batoza combinei se compune din : batatorul. datorita constructiei in trepte si oscilatiilor sale le transporta la curatirea I a combinei. pleava si toate paiele scurte trecand prin contrabatator. Turatia batatorului se poate urmarii pe turamentul de la tabloul de bord al cabinei . scuturatorul. paletele de lemn si ghiarele in pozitie verticala. Batatorul este echilibrat static si dinamic . cureaua se poate distruge datorita unei patinari insuficiente pe roata de curea . iar viteza periferica a paletelor si ghearelor sa fie superioara vitezei de inaintare a combinei dar nu cu valori mari.este absolut necesar a se insemna pozitia ei. curatirea II cu ventilatorul său. d) Reglajul pozitiei paletelor si a dintilor rabatorului se face prin rotirea sistemului excentric de comanda a axului rabatorului . 35 . transportorul oscilant. Acest reglaj este in functie de felul culturii de recoltat si de stadiul ei de coacere (distanta mica sparge boabele ) . Reglajele consta in reglarea intinderii curelei late (in cazul unei intinderi slabe apar patinari care duc la infundarea aparatului de treier si la distrugerea cerealelor ) . Batatorul este tipul cu sine montate pe 4 rozete din care extremitatile sunt fixate pe axul batatorului . diverse transportoare (melci si elevatoare ) . curatirea I si ventilatorul respectiv. In functie de cultura se va alege turatia optima a batatorului . Boabele treierate.Domeniul de variatie al turatiei este intre 400 si 1250 rot/min .Turatia rabatorului este intre 16 si 52 rot/min . postbatatorul. paletele si ghearelor sa coboare sub nivelul cutitului.si se modifica numai cu rabotorul in miscare . .

prin marirea razei rotorului . Reglajul scuturatorului consta din variatia turatiei axului cotit care actioneaza caisorii in functie de felul culturii de recoltat . Reglajul se face in functie de cultura respectiva si consta in reglarea distantei dintre rotor si plasa. Pentru a putea utiliza in bune conditii intreaga lungime a scuturatorului . Acest reglaj se face cu ajutorul unei manete . destinat unei curatiri suplimentare a produsului finit . etc ) care nu trec prin sitele de la curatarea I care pe un plan inclinat la jgheabul unui melc care le duce la un elevator si de aici la postbuncar sau batator . care se roteste intr-o manta cilindrica. Boabele care au trecut de curatirea I si au ajuns in melc sunt transportate. la elevatorul cu racleti si acesta le transporta in partea superioara de unde circuitul de boabe poate continua prin decorticator la curatirea II. Reglaje a) In sita superioara reglajul consta in variatia deschiderii sale in functie de cultura. Decorticatorul Este un subansamblu montat in spatele buncarului si deasupra scuturatorului . b) Reglajul ventilatorului de aer consta in marirea sau micsorarea turatiei rotorului si a directiei curentului care se modifica cu ajutorul a doua deflectoare comante cu ajutorul unei manete. paie tocate. Scuturatorul Este format din patru caisori cu cate cinci trepte montati fiecare pe doua axe cotite. iar daca predomina spice netreierate descarcarea sa se faca la batator . Intraga sita superioara poate avea o inclinare mai mare sau mai mica. 36 . Circuitul de recuperare Materialul netreierat complet ( spice. este sub actiunea curentului de aer al ventilatorului.Curatirea I Pentru curatirea boabelor sau semintelor de impuritati (praf.pe acoperisul carcasei bato-zei se fixeaza un opritor din panza a carei inaltime se regleaza printr-un lant si care franeaza paiele arun-cate cu viteza mare de postbatator . Curatirea II -a Este un ansamblu al masinii plasat lateralstanga fata de batoza combinei ( la iesirea din decorticator). Cand materialul netreierat contine multe boabe libere este bine ca descarcarea sa se faca la postbuncar deoarece s-ar ajunge la pierderi de boabe prin spargere. Ea este formata dintr-un sistem de sita superioara si inferioara cu gauri rotunde de diferite dimensiuni montate intr-o carcasa oscilanta si un ventilator . executia dintr-o plasa de sarma. impuritati si sparturi ) . care converg spre melcul transportor care la capat are un evelator cu racleti .) se utilizeaza un sistem de cernere prin site combinat cu actiunea unui curent de aer. pana la planurile inclinate. Boabele se rostogolesc pe sita ca pe un plan inclinat si printr-o palnie ajung la elevator ( prin sita trec boabele mici. evitandu-se decorticatorul . pleava. Materialul este adus de transportorul oscilant la casa sitelor care se compune dintr-o sita superioara si o sita inferioara cu gauri . se realizeaza decorticarea . Decorticatorul este format dintr-un rotor cu bare de forma speciala. din acest set se monteaza sita cu diametrul gaurilor corespunzator culturii. Boabele trec prin sita inferioara la doua planuri inclinate. Intreg drumul parcurs de boabe de la sita superioara. Sita inferioara face parte dintr-un set de site cu gauri de diametre diferite pentru diverse culturi. acest lucru se datoreste existentei a trei pozitii in partea dinspre ventilator. etc. bucati de spice.care realizeaza decorticarea boabelor.

MASINI DE RECOLTAT PORUMB In prezent recoltatul porumbului se face sub forma de stiuleti cu combina CT-2 RT si sub forma de boabe cu combina C-12 prevazuta cu echipanent pentru recoltat porumb.se monteaza sita superioara Graepel si sita inferioara cu gauri rotunde de 14 mm . .Buncarul Este situat deasupra casei batatorului si in spatele platformei de conducere . .0. trebuie facute urmatoarele operatiuni: . .100 cm.6 . R.Combina executa taierea tulpinilor. ECHIPAMENTUL COMBINEI AUTOPROPULSATE C -12 PENTRU PORUMB Combina C -12 poate fi echipata cu dispozitiv pentu recoltare integrala a porumbului R. Se face prin scoaterea sau introducerea de placi de reglaj intre contracutit si suportul sau astfel ca distanta intre cutite sa fie 2 -3 mm .se schimba sitele cu cele pentu porumb la curatirea I . Principalele reglaje ale combinei CT-2 RP sunt urmatoarele : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru se stabileste la 70 -80 si 100 cm in functie de distanta la care a fost semanat porumbul b) Reglarea inaltimii de taiere.se demonteaza bara de taiere . se efecueaza hidraulic de la tractor. Are capacitatea de 2500 l .se demonteaza mecanismul de actionare al cutitului. .pe doua randuri la 70 . .I.se monteaza pe primele doua cascade ale scuturatorului table de protectie. si cu dispozitiv pentru recoltarea si taierea numai a stuletilor. g) Reglarea intinderii lantului transportorului de stuleti .4 mm .Pre. Se realizeaza cu ajutorul intinzatoarelor. astfel ca paletele transportorului . f) Reglarea tocatoarelor de tulpini .7 din diametrul mediu al tulpinilor si se realizeaza schimband pozitia valtului exterior fata de cel interior.se inlocuieste contrabatatorul de grau cu altul pentru porumb. inaltimea optima de taiere fiind 15 -20 cm. . .. c) Reglarea jocului intre cutitul si contracutitul aparatului de taiere. Pentru echiparea combinei in vederea recoltarii porumbului.impinge cu mana . d) Reglarea intinderi lanturilor transportorului de tulpini. detasarea stuletilor si incarcarea in remorca cuplata la combina .siunea dintre ramurile active ale lanturilor se realizeaza cu ajutorul a doua arcuri de presiune . e) Reglarea distantei intre valturi trebuie sa fie 0. El are rolul de a recolta boabele sau semintele culturii recoltate precum si de a le descarca din mers sau stationar.se scurtcicuiteaza dezaristatorul (decorticator). La curatirea II -a se monteaza sita superioara cu gauri ovale de 11 . 37 .30 mm. in care caz tulpinile raman pe camp si apoi sunt tocate cu CSU. . Se face cu jocul normal sa fie de 0.se monteaza sectiile de lucru pentru porumb si se regleaza la distanta dorita.S.Se face cu cele doua suruburi de reglaj din capatul superior al transportorului de stuleti .se demonteaza despicatorul de lan. .se monteaza pe platforma bara de taiere cu mecanismul de actionare pentru porumb.sa nu faca un unghi mai mare de 30º. COMBINA TRACTATA PENTRU PORUMB CT-2 RP Lucreaza in agregat cu tractorul U 650 . Depanusarea stuletilor recoltati cu CT -2 RP se face cu depasunatorul mobil DM -7. cu ajutorul unui melc de descarcare (aflat pe partea stanga a combinei ) intr-un mijloc de transport.se inlocuieste intinzatorul curelei transportului central cu altul special pentru porumb.

Viteza lantului trebuie sa fie mai mare decat viteza de inintare a combinei. Se poate face in intervalul 60 -100 cm prin deplasarea sectiilor de lucru pe bara de sustinere a acestora . Remorcile sunt mijloace de transport care nu poseda sursa de energie mecanica .autospeciale si remorci .a reduce consumul de carburanti . d) Reglarea distantei intre batator si contrabatator. Mijloacele de transport aeriene au avantajul ca au viteza mare de deplasare. Ele se deplaseaza la alte mijloace de transport pentru a mari capacitatea de transport .G. iar prin aer se foloseste drumul cel mai scurt dintre doua puncte . fapt ce se realizeaza prin schimbarea rotilor de lant de pe axul de antrenare a lanturilor . Bibliografie 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) Nitescu Gh. – Echipamentul electric al automobilelor Cartea tehnica la tractorul U-650 Cartea tehnica la pompa de injectie Cartea tehnica la combina C-12 Cartea tehnica la plug PP-3-30 38 . – Tractoare – Institutul Politehnic Brasov Ion Motoc si Ion Popescu – Motoare Diesel Tocaiuc Gh.Se regleaza la 600 -700 rot / min . Din punct de vedere al deplasarii sunt : aeriene. Se stabileste la 30 mm la intrare si 18 -20 mm la iesire .Pentru decolare si aterizare necesita aeroportul . basculante . e) Reglajul turatiei batatorului .Principalele reglaje ale echipamentului pentru recoltare integrala R .I. Au capacitati mari de transport in comparatie cu celelalte mijloace de transport .aeriene si terestre .autobene .195/2002 cu modificarile ulterioare . Fiecare categorie de mijloc de transport au avantaje si dezavantaje . MIJLOACE DE TRANSPORT Clasificare dupa felul transportului : . Cele mai raspandite si cu avantajele cele mai folosite sunt mijloacele de transport rutiere deoarece ofera o mobilitate totala. Cele terestre se clasifica : pe cale ferata si terestre. Nr.pentru persoane . c) Reglarea vitezei lanturilor de transportat tulpini. b) Reglarea inaltimii de taiere . . sunt : a) Reglarea distantei intre sectiile de lucru . pe apa si terestre. Mijloacele de transport folosite sunt : autocamioane .U. Se face hidraulic de pe platforma de conducere .inaltimea optima fiind 15 20 cm .pentru matfuri care pot fi : a) mijloace pentru marfuri generale b) mijloace de transport speciale. Incarcarea si descarcarea se poate face mecanizat sau manual . in sensul ca ele circula conditionat doar de prezenta unui drum mai mult sau mai putin amenajat. Mijloacele de transport pe calea ferata depind de constructia retelei de cale ferata care este foarte costisitoare . Circulatia pe drumurile publice a tuturor vehiculelor este reglementata prin O. Mijloacele de transport pe apa nu au nevoie de cai speciale de deplasare ci se deplaseaza pe apa ( din acest punct de vedere este cel mai ieftin transport ).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful