INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA 

IN
LABORATOARELE DE COFETARIE

1.SCOP

Prezentele instructiuni au ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii

securitatii si sanatatii in munca a lucratorilor, stabileste principii generale referitoare la
activitatea desfasurata in laboratoarele de patiserie si cofetarie.
Prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea lucratorilor eliminarea
factorilor de risc si accidentare consultare, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea
lucratorilor si a reprezentantiilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea
acestor principii..

2. DOMENIU

Prezentele instructiuni se aplica in cadrul ________________________referitor la

activitatea desfasurata in laboratoarele de patiserie si cofetarie.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

-Legea 319/2006 – Securitatii si sanatatii in munca.

-Hotararea de Guvern nr.1425/30.oct.2006 – Hotarare pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si santatii in munca nr.319/2006.
- Hotararea de Guvern nr.1146/30.sept.2006 – Hotararea privind cerintele minime de
securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de
munca.
-Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor.
-Hotararea de Guvern nr.1048/9 aug.2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la
locul de munca.

4. RESPONSABILITATI

41. Muncitor (executant)

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si

instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa
nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana,
cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul
procesului de munca.

La locul de munca lucratorii au urmatoarele obligatii:

a). sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de productie;
b). sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c). sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.
d). sa comunice imediat angajtorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie.
e). sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana.
f). sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor.
g). sa coopereze atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru
sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate.
h). sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora.
i). sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
j). sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, stabilite de
administrator, conducatorul institutiei, proprietar, producator sau importator, dupa caz.
k). sa intretina si sa foloseasca, in scopul pentru care au fost realizate dotarile pentru
apararea impotriva incendiilor, puse la dispozitie de administrator, conducatorul
institutiei, proprietar producator sau importator.
l). sa respecte normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe care le
organizeaza sau le desfasoara.
m). sa nu afecteze modificari neautorizate si fara acordul scris al proprietarului, al
proiectantului initial al constructiei, instalatiei, echipamentului, dispozitivului sau
mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislatiei in
vigoare.
n). sa aduca la cunostinta administratorului, conducatorului institutiei sau proprietarului,
dupa caz, orice defectiune tehnica ori alta situatie care constituie pericol de incendiu.
o). sa respecte regulile si masurile de aprare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta,
sub orice forma, de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz.
p). sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si
echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum si celor date de administrator sau
de conducatorul institutiei, dupa caz.
r). sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si
instalatiilor de aparare impotriva incendiilor.
s). sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice incalcare
a normelor de aparare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca
fiind un pericol de incendiu, precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile
de aparare impotriva incendiilor.
t). sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz, respectiv cu cadrul
tehnic specializat, care are atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, in vederea
realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor.
u). sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul
aparitiei oricarui pericol iminent de incendiu.
v). sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta,
referitoare la producerea incendiilor.

5. CONDITII GENERALE

Art. 5.1. – Activitatile ce se desfasoara in structurile de servire a mesei sunt legate de

aprovizionarea cu marfa, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor in bucatarii si
laboratoare de cofetarie-patiserie, precum si servirea acestora in saloane sau in alte locuri
destinate acestui scop.
Art. 5.2. – Pentru desfasurarea activitatii in conditii de igiena si de securitate a muncii,
spatiile de productie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate in functie de
volumul activitatii si in functie de tehnologiile din productia culinara.
Art. 5.3. – Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de
rpoductie si din operatia de servire a clientilor se vor colecta in saci din material plastic,
in recipiente etanse, confectionate din materiale rezistente, evacuarea facandu-se inainte
ca acestea sa depaseasca capacitatea de depozitare sau sa intre in descompunere.
Art. 5.4. – Unitatile de alimentatie publicas care au sectii de productie trebuie sa-si
stabileasca o zona pentru depozitarea gunoiului menajer care sa fie la distanta mare de
locul alimentar si amenajat conform normelor sanitare.
Art. 5.5. – La instalarea, exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, aparatelor,
precum si a altor echipamente tehnice folosite in alimentatia publica (restaurante, cantine,
bufete, barurti, etc.) se vor respecta urmatoarele :

- tehnologia stabilita prin documentatia elaborata de proiectant sau cea indicata prin
cartea tehnica, privind exploatarea utilajelor, instalatiilor, aparatelor, etc.;
- prevederile documentatiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoasterea
componentei, a caracteristicilor tehnice si functionale precum si a conditiilor de executie,
montaj si receptie, a mijloacelor tehnice din dotare;
- prevederile documentatiei tehnice referitoare la periodicitatea si conditiile tehnice de
efectuare a verificarilor si reparatiilor;
- instructiunile tehnice specifice fiecarui mijloc de productie, privind exploatarea
acestuia;
- exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de masura, control si
automatizare prevazuta.
Art. 5.6. – Personalul din bucatarii (bucatari, ajutori de bucatari si bucatari auxiliari) este
obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru prevazut de normative.
Art. 5.7. –In bucatarii sau in alte spatii de pregatire la cald este interzis lucrul fara
asigurarea ventilarii incaperilor.
Art. 5.8. – Curatirea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru
prevenirea alunecarii persoanelor in zona de lucru.
Art. 5.9. – Lucratorii din bucatarie trebuie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a
agregatelor la care lucreaza (masini de gatit, roboti, marmite cu aburi, tigai basculante,
friteuza, cuptoare de diferite tipuri, etc.) pentru prevenirea accidentelor.
Art.5.10. – Eventualele defectiuni ce apar in functionarea unor agregate, roboti de
bucatarie, etc., vor fi remediate numai de catre persoane calificate, de specialitate:
mecanici, electricieni, etc.
Art.5.11. – Personalul din bucatarie va purta incaltaminte bine fixata pe picior; este
interzisa folosirea incaltamintei tip papuc (neasigurata la calcai).
Art.5.12. – Este interzisa asezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinti, pentru
prevenirea accidentelor prin oparire.
Art.5.13. – Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilele se vor pastra in
mod ordonat pe rafturi.

6. LABORATORUL DE COFETARIE

Art. 6.1. – Exploatarea utilajelor si instalatiilor cu care este dotata cofetaria-patiseria

(malaxoare, mixere, roboti universali, cuptoare electrice si cu gaze, etc.) se va face numai
de catre persoane instruite, conform prevederilor cartilor tehnice respective.
Art. 6.2. – Persoanele care manevreaza semipreparatele si preparatele in camerele sau
dulapurile frigorifice vor evita trecerea brusca de la cald la rece, pentru prevenirea
imbolnavirilor.

UTILAJE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

1. – Utilajele actionate electric se vor exploata si respectiv instala in conformitate cu

standardele pentru aparatele electrice de gatit.
2. – Este interzisa folosirea utilajelor fara echipamentul electric de comanda-control in
stare de functionare, prevazut de proiectant.
3. – Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face cu mainile uscate.
4. – In situatii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu manusi electroizolante
si de pe platforme electroizolante sau de pe covoare din cauciuc.

CUPTOARE PENTRU COPT SI FIERT

1. – Cuptoarele incalzite cu gaze vor fi exploatate conform prevederilor instructiunilor

elaborate de fabrica producatoare.
2. – Cuptoarele electrice se vor exploata respectand prevederile din cartea tehnica (in
functie de tipul acestora si a prevederilor specifice pentru utilizarea energiei electrice).
3. – Daca la utilizare temperatura manerelor de manevrare a diferitelor usi o depaseste pe
cea din mediile normale, acestea vor fi confectionate din materiale izolante.
4. – Burlanele pentru evacuarea emanatiilor rezultate in timpul procesului de copt vor fi
racordate la cosurile de fum care trebuie sa fie curatate periodic.
5. – Manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi
ridicate, se va efectua cu ajutorul materialelor izolante (manusi cu palma de azbest, bucati
de panza).
6. – Incaperile in care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalatii de ventilatie
locala si generala, pentru asigurarea unui climat conform prevederilor legale.

CUPTOR CU MICROUNDE

1.Este interzisa introducerea obiectelor din metal in cuptor.

2.Este interzisa pornirea cuptorului cu misrounde cu usa deschisa.
3.Este interzisa scurtcircuitarea cu demontarea dispozitivelor de siguranta.
4. Este interzisa acoperirea cu diferite obiecte a usii precum si acumularea de murdarie pe
suprafata de protectie a acestuia.
5. Defectiunile tehnice ce apar in functionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate
numai de catre personal specializat.

ROBOTUL UNIVERSAL PENTRU BUCATARII SI COFETARII

1. – Este interzisa mointarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operatiilor dorite, fara
ca masina sa fie decuplata, in prealabil, de la reteaua de alimentare cu energie electrica
(tablou de comanda).
2. – Dupa fixarea dispozitivului-anexa, masina se pune in functiune in gol pentru a se
verifica daca aceasta a fost montata corect.
3. – Pe timpul lucrului masina va fi supravegheata in permanenta de catre un lucrator
instruit pentru folosirea acesteia, iar la aparitia unei functionari anormale va actiona
butonul de oprire.
4. – La terminarea operatiilor la robot, acesta se deconecteaza de la butonul de oprire si
de la automatul de pornire.
5. – Este interzis a se demonta dispozitivul (anexa) inainte de deconectarea mecanica si
electrica a masinii.
6. – Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spala, usca si depozita in dulapul
masinii.

MALAXORUL PENTRU FRAMANTAT SI AMESTECAT

1. Amplasarea malaxorului se va face respectand distantele care sa permita alimentarea si

golirea acestuia cu usurinta.
2.Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu masina oprita.
3.Este interzis sa se iuntroduca mainile sau alte ustensile in cuva malaxorului, in timpul
functionarii.
4.Este interzisa utilizarea malaxorului fara aparatoare de protectie la cuva.
5.Inainte de introducere in cuva malaxorului compozitia ce urmeaza a fi prelucrata (,
aluat, etc.) va fi controlata pentru inlaturarea eventualelor unelte, corpuri tari, ce ar putea
ramane in continutul acesteia.
6. – Este interzisa curatarea masinii fara a fi deconectata de la reteaua de alimentare.

MIXER FIX PENTRU CREME

1. – Masina se instaleaza de catre un specialist care trebuie sa respecte prevederile

standardelor de electrosecuritate, ale utilizarii energiei electrice, precum si prevederile
privind distanta fata de alte utilaje.
2. – Este interzisa interventia la masina pentru inlaturarea unor defectiuni precum si
pentru curatarea acesteia in timpul functionarii.
3. – Pentru remedierea unor defectiuni precum si pentru montarea si demontarea sculelor
la axul de actionare, masina se va deconecta, in prealabil, de la reteaua de alimentare,
prin actionarea intrerupatorului.
4. – Cuva malaxorului va fi prevazuta cu manere pentru manevrare si va fi bine fixata pe
batiul masinii cu cleme basculante pentru impanare.
5. – Sistemul de antrenare (motor-axul sculei) va fi protejat cu o aparatoare fixata prin
suruburi care nu se va indeparta decat in situatia interventiilor pentru remedierea unor
defectiuni.
6. – Este interzisa functionarea mixerului fara aparatoare in zona activa a sculelor
(batatoare).

7. MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA

PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice

masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele
tehnice in realizarea protectiei necesare.
 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin
atingere directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de
protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante
minime de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care
urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari,
racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de
electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respective
 - delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la
instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de
protectie impotriva atingerii directe
 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se
realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este
interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de
protectie organizatorice.
 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua
masuri de protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in
orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in
cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie
astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din
punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a
unei masuri, considerate ca fiind principala.
 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de
protectie care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant
- legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

8.MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,

INTERVENTIE

GENERALITATI

OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si
mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor
pentru stingere, neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor
salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea
masurilor de aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz
de incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor

OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu,
defectiune la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva
incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR

SI ALTOR AMENAJARI
-stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor
si utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de
materialele sau substantele combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a
incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale
combustibile, stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea
permanenta a arderii precum sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu
pe durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau
explozie, in depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau
substantelor combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor,
indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si
stingere a incendiilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului
PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor,
schemelor de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de
depozitare a materialelor periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare
alta situatie

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS

-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a
lucrarilor cu foc deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza,
manipuleaza materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis
prezinta pericol de incendiu sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale
sau substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si
celalalt pentru executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET

FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare
cu inscriptia LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din
apropiere
-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile,
depozitele, MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele
instalatiilor electrice de forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare
a mijloacelor protectoare(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor
de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu
dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor
fierbinti precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de
incendiu a elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor
precum si a celor care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de
acces in incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor,
holuri etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul
personalului de interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane
desemnate in vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu
indicatoare de securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe
durata noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru
caile de circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin
montarea balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI

EXTREME
efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse
temperaturii scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de
interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de
prevenire si stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care
favorizeaza producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin
racire cu perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

-organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de
munca)
- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de
imbunatatire a activitatii
-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de
productie
-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor
tehnologice care prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de
aprindere si a mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale
specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor
specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de
alarmare si alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de
munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a
propagarii si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate
(echipamente) de stins incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a
personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor
si a bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se
intocmesc pe nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi
-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate
zonele ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se
intocmesc pe incaperi

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de
interventie
-urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului
-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor
interventii specifice la instalatii si utilaje
-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a
instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
-evacuarea bunurilor si protejarea ET
-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale
incendiului(temperatura, fum, gaze toxice)
-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara
focare

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie
astfel stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure
evacuarea persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de
interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate,
trebuie prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient,
corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga
in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul
terenului ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri
special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci
cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot
satisface conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu
indicatoare de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform
reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa
fie usor recunoscute
-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot
bloca in pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice,
prevederea de finisaje combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul
incendiilor dificultati de evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu
diverse obiecte, busculada, panica, etc.)
-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de
celelalte spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc
corespunzatoare utilizarii in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor
si se prevad cu instalatii sau sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de
presurizare
-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta
agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si
din drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si
utilizabil in orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor
tehnice pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor
de interventie
 - realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de
interventie langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari
tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de
alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in
orice anotimp constituie o conditie de siguranta la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de
interventie pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au
fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror
situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii
de siguranta
-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de
urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol,
singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la
toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.)
si incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse,
produse finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor,
precum si la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de
semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor
speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi
telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de
incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si
gazelor fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din
elementele de compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de
iluminat, de forta si iluminat de siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie
manevrate in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si
lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu

CAILE DE CIRCULATIE
-Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea
rapida a persoanelor
-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar
cele destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la
compresiune, socuri si uzura
-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu
balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale
intermediare, iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care
sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul
respective, sau vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in
cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau
inscriptii luminoase)

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate
si/sau de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele
in vigoare, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace
tehnice de protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a
muncii
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor
legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la
evacuare, salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante
sau preparate periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de
obligare, de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau
ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la
o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de
salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere
a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce
preiau aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente
care contin substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe
partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar
suficient de mare perntru a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau
incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea
substantelor periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi
plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de
atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al
persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor
care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate
si/sau sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e
comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori
de cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari

9.ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PRIM AJUTOR

PRINCIPII CARE TREBUIE RESPECTATE

 primul ajutor se acorda la locul accidentului!

 victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din
teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru
persoana care acorda primul ajutor!
 in primul rand se evalueaza gravitatea starii victimei si dupa aceasta evaluare se
anunta ambulanta!

SUCCESIUNEA OPERATIUNILOR
SALVATORULUI

 Izolati zona, indepartati curiosii (evitati cresterea numarului de victime)

 Degajati accidentatul
 Acordati primul ajutor
 Chemati ambulanta ( apel unic 112)
 Supravegheati victima si continuati, daca este nevoie, sa-i acordati primul ajutor
pana la sosirea ambulantei.

Controlarea functiilor vitale ale victimei (starea de constienta, prezenta/absenta

respiratiei, circulatia
sangelui):

A. Verificarea starii de constienta

 victima poate raspunde la intrebarile salvatorului (ce s-a intamplat?, cum va
simtiti?, ce va doare?). In acest timp se misca usor victima de umeri.
 victima nu raspunde la intrebari – se incearca reactia la durere (mici dureri
provocate strangand victima de varfurile degetelor sau, pur si simplu, ciupind-o
de ureche).
 I. Victima reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA
CONSTIENTA – se face inventarul leziunilor (fracturi, rani) – se anunta ambulanta
prezentand starea accidentatului – evaluarea victimei pana la sosirea ambulantei.

II. Victima nu reactioneaza la intrebari sau la provocarea durerii = VICTIMA

INCONSTIENTA – succesiune de
operatii:
 Solicitarea ajutorului (altor martori ai accidentului) – e mai usor ca primul ajutor
sa fie acordat de doua/mai multe persoane decat de catre una singura.
 Eliberarea cailor respiratorii ale victimei

B. Existenta respiratiei
 capul victimei este in extensie (ridicat “pe spate”) – se apropie urechea
salvatorului de gura victimei in timp ce privirea este indreptata spre pieptul
accidentatului – exista posibilitatea ca salvatorul sa-i auda respiratia, sa o simta cu
pielea obrazului si in acelasi timp sa vada eventual miscarile respiratorii ale
pieptului accidentatului.
C. Existenta circulatiei sangelui
 manevra se executa prin cautarea pulsului la artera carotida atat pe partea dreapta
cat si pe partea stanga a gatului (artera carotida se poate palpa pe partea laterala a
gatului, la 2-3 cm distanta de cartilajul tiroid (marul lui Adam)

EVALUAREA FUNCTIILUR VITALE – 3 SITUATII:

VICTIMA ARE RESPIRATIE SI ARE PULS

 Se aseaza accidentatul in pozitie de siguranta = decubit lateral, cu capul intr-o

parte sprijinit pe fata dorsala a mainii de deasupra, cu membrul inferior de
dedesubt in extensie si cel de deasupra in flexie – pozitia asigura libertatea
permanenta a cailor respiratorii ale victimei.
 La o persoana in stare de inconstienta, lasata sa zaca culcata pe spate, exista riscul
ca baza limbii sa “cada” in faringe = asfixierea victimei.
 Se cheama ambulanta

VICTIMA NU RESPIRA DAR ARE PULS (STOP RESPIRATOR)

Se incepe imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura):

– Se aseaza capul victimei in extensie
– Se penseaza nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare
– Se aplica batista salvatorului pe fata accidentatului
– Prin intermediul batistei se fixeaza etans gura salvatorului de gura victimei
si se insufla aer in caile respiratorii. Dupa fiecare insuflare se desprinde gura
de gura victimei si se permite acesteia sa expire
– Se reia o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala.
 Se cheama ambulanta.(sau se fac 10 ventilatii artificiale dupa care se anunta
ambulanta si se continua ventilatia
artificiala pana la sosirea ambulantei).

VICTIMA NU RESPIRA SI NU ARE PULS (STOP CARDIO-RESPIRATOR)

Se solicita imediat ajutor si se cheama ambulanta

Se mentin functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea
ambulantei = respiratie artificiala si masaj cardiac extern:
 Se executa doua ventilatii gura la gura
 Se cauta punctul de presiune (punctul in care se va executa masajul cardiac
extern) – se fixeaza un deget pe marginea cutiei toracice si se misca degetul de-a
lungul acestei margini pana se simte capatul inferior al apendicelui xifoid (osul
pieptului)
 Deasupra acestui reper se aseaza inca doua degete; punctul de presiune se va afla,
in acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete;
 Se aseaza podul unei palme in punctul de presiune
 Se aseaza cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune
 Se comprima toracele victimei prin miscari ferme executate cu toata greutatea
corpului aplicata din umeri, in lungul bratelor.
Comprimarea torcelui victimei trebuie facuta astfel incat sternul (osul pieptului) sa se
infunde cu 4-6 cm
 Se continua aplicarea masurilor de resuscitare in succesiunea 2 la 15, adica 2
ventilatii urmate de 15 compresii toracice. Daca resuscitarea este executata de
doua personae, atunci una dintre acestea se va ocupa de ventilatie, timp in care
cea de-a doua va face masajul cardiac in succesiunea de 1 la 5, adica 1 ventilatie
urmata de 5 compresii toracice)
 Nu se intrerup masurile de reanimare decat in momentul in care pacientul este
preluat de catre personalul ambulantei.

SUCCESIUNEA MANEVRELOR DE PRIM AJUTOR CORESPUNZATOARE

STARII VICTIMEI (VICTIMELOR)

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

1. daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls (ii bate inima)
sunt necesare:
 asezarea in pozitia de siguranta;
 acoperirea victimei, alarma;
 supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea
ajutoarelor medicale.

2. daca victima nu raspunde, nu respira si are puls (ii bate inima) sunt necesare:
 degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
 manevra Heimlich;
 respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.
 3. daca victima nu raspunde, nu respira si nu are puls (nu ii bate inima) este
necesara:
 reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la
gura” sau “gura la nas”).

4. daca victima sangereaza abundent se aplica:

 compresie manuala locala;
 pansament compresiv;
 compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

5. daca victima prezinta arsuri provocate de:

 foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru
racorire;
 substante chimice, se face spalare abundenta cu apa (nu se incearca neutralizarea
acidului cu baza si invers).

6. daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

 oricare ar fi semnele, va actiona ca si cum victima ar avea o fracura, evitand sa o
deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului
superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.
 victima poate sa prezinte:
 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului
amputate, compresie pentru oprirea sangerarii, etc.;
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

ACCIDENTE PRIN ELECTROCUTARE

 Consecintele electrocutarii depind de trei factori:

- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp
 Intensitatea curentului electric-a carui limita de suportabilitate si considerata
nepericuloasa este ;
- 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
 Valorile curentilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA-pericol de deces foarte
scazut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200
mA-pericolul de paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte
probabil si pot aparea stop respirator si stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA-probabilitatea
decesului este ridicata si agravata de efectele termice ale curentului
electric
  Timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)-este foarte important mai
ales in raport cu intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea
curentului la care omul reuseste sa se desprinda este mai mare si invers. Limitele
timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de :
- 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V
- 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V
 Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte
periculoase caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului
Accidentul prin electrocutare apare atunci cand corpul omului se intercaleaza
accidental intre doua puncte cu
potentiale electrice diferite, situatie in care prin el circula un curent capabil sa
afecteze functiile vitale ale organismului
(respiratie, circulatia sangelui si activitatea nervoasa).

EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC-pot avea urmari imediate sau intarziate:

- urmarile imediate-se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii
si/sau circulatorii, respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori
deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara
- urmarile intarziate(ore, zile)- se manifesta printr-o slabire a fortei
musculare, amorteli, chiar in cazul in care accidentatul se afla in stare de
repaos ; la reluarea activitatii pot aparea tulburari care influenteaza centrul
generator de excitatie al inimii.
PRIMUL AJUTOR – esential pentru viata victimei, intrucat numai intamplator se
poate beneficia de ajutor calificat.
In practica se intalnesc doua situatii:
• accidentatul nu se poate desprinde de instalatia electrica;
• accidentatul s-a desprins de instalatia electrica, nemaifiind in contact cu
aceasta si nici in imediata ei apropiere.
Salvatorul trebuie sa constate cu operativitate situatia concreta a victimei si sa
hotarasca modul de actionare, astfel
incat sa nu-si pericliteze integritatea corporala sau chiar viata, expunandu-se
aceluiasi risc.

SCOATEREA ACCIDENTATULUI DE SUB ACTIUNEA SAU INFLUENTA

CURENTULUI ELECTRIC

A. instalatii cu tensiunea de lucru sub 1000V.

• Daca accidentatul este in contact cu instalatia electrica si se afla undeva la inaltime:

– dupa intreruperea tensiunii, muschii se relaxeaza, existand posibilitatea
caderii accidentatului. Analizati situatia si luati preveniv masuri de evitare a
acestei consecinte.
– sprijiniti accidentatul cu proptele izolante sau organizati atenuarea caderii
prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la
 locul eventalei caderi – paie, crengi, materiale textile, etc.
• Se actioneaza pentru intreruperea tensiunii prin deschiderea intrerupatorului de
alimentare, iar in lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea sigurantelor,
scoaterea din priza, etc. de la caz la caz.
• Daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp, defavorizand operativitatea
interventiei, scoateti accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricaror materiale sau
echipamente electroizolante care sunt la indemana, astfel incat sa se reuseasca
indepartarea accidentatului de zona de pericol.

B. instalatii cu tensiunea de lucru peste 1000V

Insasi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza
tensiunii de pas. Se vor efectua
urmatoarele manevre:
Deconectarea instalatiei (scoaterea de sub tensiune) o poate face numai o persoana
care cunoaste bine instalatia, iar scoaterea accidentatului din instalatiile aflate sub
tensiune este permisa numai dupa deconectare. Pentru aceasta se vor folosi orice mijloace
disponibile: prin strigat, telefonic, prin radio sau prin mesager, etc.
- Scoaterea accidentatului din instalatia aflata sub tensiune este permisa numai in
statiile electrice, unde operatia se executa de catre personalul special instruit in acest sens
si care utilizeaza mijloacele de protectie electroizolante (cizme si manusi de inalta
tensiune, stanga de manevra, corespunzatoare tensiunii nominale a instalatiei).
- Daca din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalatiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele fara ca el sa fie in contact sau in imediata
apropiere a instalatiei electrice sub tensiune, se va actiona pentru stingerea hainelor
aprinse prin inabusire. Este de preferat ca accidentatul sa fie culcat la pamant in timpul
acestor interventii, deoarece miscarea acestuia ca o “torta vie” ingreuneaza si agraveaza
in acelasi timp actiunile de salvare.

DETERMINAREA STARII ACCIDENTATULUI

• Dupa scoaterea accidentatului de sub tensiune si in afara pericolului generat de
aceasta, se va determina starea clinica a victimei printr-o examinare rapida, deoarece
tot ce urmeaza sa se faca in continuare depinde de acesta stare.
Actiunile de prim ajutor sunt diferentiate, in functie de starea accidentatului:
- daca accidentatul este constient;
- daca accidentatul este inconstient;
- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri.

Daca accidentatul este constient:

• In acest caz examinarea este usurata de faptul ca se poate stabili contact verbal cu
accidentatul. Acest contact trebuie realizat sub forma intrebarilor, concomitent cu
actiunea de calmare, de linistire a accidentatului: “aseaza-te” respectiv “culca-te si stai
linistit, respira adanc si regulat”, “cum s-a intamplat accidentul?”, “te supara ceva?, ai
ameteli?, ai greata?, ai cumva dificultati in respiratie?, te supara inima?”.
 In timpul intrebarilor se cauta vizual eventualele semne exterioare ale starii de rau:
• culoarea pielii, in mod special culoarea fetei (paloare sau roseata excesiva);
• transpiratia fetei si a palmelor;
• prezenta si caracteristicile respiratiei si ale pulsului.
• In cazul unei stari de rau se solicita salvarea.

Daca accidentatul este inconstient:

• Se considera in stare de inconstienta acel accidentat caruia ii lipsesc reflexele de

autoaparare si capacitatea de miscare autonoma. Functiile vitale de baza – respiratia si
circulatia – pot fi satisfacatoare.
• Daca din circumstantele producerii accidentului nu rezulta vatamari si leziuni care ar
contraindica intr-un mod evident miscarea si deplasarea accidentatului (de ex.: cadere
cu grave leziuni si vatamari, fracturi, hemoragii), asezati accidentatul intr-o pozitie
care sa permita examinarea sa, adica in pozitie culcat pe spate pe o suprafata plana si
suficient de rigida, cu recomandarea de a nu fi miscat inutil, deoarece pot exista
eventuale vatamari “ascunse”, pentru care miscarea ar fi contraindicata.
• Desfaceti hainele la gat, piept si zona abdominala;
• Verificati starea respiratiei si existenta pulsului.
• In cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de
miscare a accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare
cardio-respiratorie.

Daca accidentatul prezinta alte vatamari:

• La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburari de vedere.

• Simptomele dureroase ale acestor vatamari sunt semnalate de accidentatii aflati in
stare de constienta. In cazul celor care si-au pierdut cunostinta, cercetarea vatamarilor
trebuie facuta abia dupa ce s-a constatat starea satisfacatoare a respiratiei si circulatiei
sangvine, iar examinarea trebuie realizata numai vizual, fara a misca si dezbraca inutil
accidentatul.
• Dupa constatarea starii accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului
ajutor in functie de tipul vatamarii: arsuri, fracturi, plagi, etc.
• ! Chiar daca in urma electrocutarii, accidentatul nu acuza stari de rau (nici macar
trecatoare), el trebuie tinut in repaus timp de 0,5 – 1 ora, dupa care trebuie supus unei
consultatii medicale.
• ! Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala, deoarece
ulterior pot surveni tulburari de ritm cardiac.
Daca starea de rau persista sau se agraveaza:
• accidentatul va fi asezat in pozitie culcat, cu picioarele ridicate;
• imbracamintea trebuie descheiata si slabita in zona gatului, pieptului si abdomenului;
• se va asigura transport calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenta.
• ! Modalitatea de acordare a primului ajutor si in general orice interventie se stabilesc
in functie de starea concreta a accidentatului.

PLAGI. HEMORAGII
 PLAGA(RANA, LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui
tesut(a tegumentelor sau a tesuturilor
mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea ca urmare
infectia, prin patrunderea microbilor
in tesuturi. Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sangelui din vase in tesutul
inconjurator, in cavitati corporale sau
in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt cele predispuse la sangerari ca urmare a
ranirii lor.

CLASIFICAREA PLAGILOR

A.- functie de modul de prezentare

- inchise
- deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii(julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular
subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati
muschii, vasele, nervii, oasele, alte
organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua
orificii : de intrare si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura
cu un obiect contondent, rotunjit,
neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului(piele, epiderma) ; sansele de
infectie sunt reduse
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de
tesuturi sunt mai mari, cu tendinta de
necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism ; vindecarea se
produce mai greu
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului
moale. Ele prezinta margini
regulate cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste
rani pot avea orificii mici la
suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand
patrunderea microbilor in adancime.
Infectiile la plagile intepate sunt grave
 - plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi
constau dintr-o asociere de
plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc

INGRIJIREA PLAGILOR

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :

- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :
- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa
fiarta 30 min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic

HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii,

taierii, inteparii sau zdrobirii
acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la orice
nivel al sau. Cele mai frecvente
cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile determina reducerea
cantitatii de sange circulant, pierderile
mari de sange(peste o treime din cantitatea totala de sange din corp) putand provoca
instalarea socului hemoragic,
cu consecinte grave.

OPRIREA HEMORAGIILOR

A. Hemoragii externe – sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor

vase de sange. Functie de vasele sectionate:
- H. ARTERIALE – sangele de culoare rosu-aprins tasneste intr-un jet sacadat, in
acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- H. VENOASE – sangele de culoare rosu-inchis curge lin, continuu;
- H. CAPILARE – sangele curge pe toata suprafata ranii, avand o intensitate redusa.

B. Hemoragii interne – semne:

- Ameteala
- Cresterea numarului de batai ale inimii pe minut
- Cresterea numarului de respiratii pe minut
- Puls slab, iar TA scade mult sub valoarea normala
- Bolnav nelinistit, palid, vorbeste repede, are transpiratii reci si prezinta o sete intensa.
Oprirea hemoragiei – HEMOSTAZA
- Natural – hemoragii mici, capilare
- Artificial
!!! Nu se aplica niciodata alcool iodat pe rana, acesta provocand necroza (arderea)
tesuturilor, nu se pun pe rana grasimi sau unguente.
Dupa curatarea si dezinfectarea ranii si a tegumentului din jur se poate incepe
pansarea.

HEMOSTAZA

• Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care
trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor
• Hemostaza provizorie – aplicarea unui pansament compresiv (cateva comprese
aplicate pe o plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans)
• Daca hemoragia nu se opreste – comprimarea vasului prin care curge sangele
• In hemoragia arteriala – comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de
rana, intre aceasta si inima, deoarece trebuie oprita iesirea sangelui care vine de la
inima prin vasul deschis. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care sunt
mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata palma, insa
numai pentru o hemostaza de scurta durata.
• Daca nu se poate mentine vasul comprimat un timp indelungat se recurge la aplicarea
garoului (sub garou se aplica o fasa de tifon sau un obiect dur).
Mentinerea unui garou nu poate depasi 1 ora, timp in care accidentatul trebuie sa
ajunga la o unitate medicala
La aplicarea garoului se noteaza ora si data la care a fost pus.

APLICAREA GAROULUI

• Se aplica numai in cazul ranirii membrelor

• Compresiunea se realizeaza dupa ce membrul ranit este ridicat in sus cateva secunde
pentru a se goli de o parte din sangele venos
• Nu se aplica direct pe piele ci peste un invelis textil
• Locul aplicarii difera dupa tipul de hemoragie:
- h. venoasa – sangele curge de la periferie spre inima, garoul se plaseaza distal,
sub nivelul plagii (daca sangerarea continua inseamna ca e afectata o artera) –
SANGERAREA SE OPRESTE IN 2-3 MINUTE
- h. arteriala – garoul se aplica proximal (deasupra plagii), deoarece sangele curge
de la centru spre periferie -
SANGERAREA SE OPRESTE IMEDIAT
- NU SE APLICA LA ANTEBRAT SAU GAMBA
- Nu se recomanda utilizarea garoului in hemostaza decat pe perioada executarii toaletei
si pansarii ranii sau in cazuri extreme.
SANGERARI DIN NAS

• Sangerarile din nas pot aparea spontan sau pot fi produse prin suflarea nasului, printr-o
 lovitura directa sau in cazuri mai serioase, prin ranire indirecta cum ar fi o fractura a
craniului (si atunci nu opriti curgerea sangelui).
• In sangerari ale nasului, rezultate din alte cauze, acordati primul ajutor astfel:
• asezati ranitul in pozitie sezand cu capul inclinat usor in fata;
• puneti-l pe ranit sa-si stranga narile intre degetul mare si aratator timp de aproximativ
10 minute, respirand pe gura;
• desfaceti articolele de imbracaminte la gat si piept;
• spuneti victimei sa stea linistita pentru a evita cresterea pulsului si a sangerarii;
• indemnati-o sa respire pe gura si sa nu-si sufle nasul cateva ore dupa ce sangerarea s-a
oprit pentru ca, cheagul format sa nu se desprinda;
• daca in urma acestor masuri sangerarea nu se opreste, duceti accidentatul la spital

SANGERARI DIN URECHI

• Sangerarile din urechi pot fi insotite si de o eliminare a unui lichid galbui, simptom
care indica o fractura craniana, ceea ce este foarte grav.
• Nu incercati sa opriti curgerea de sange sau alte lichide din ureche!
• Nu acoperiti urechea cu tifon!
• Anuntati imediat medicul si acordati primul ajutor astfel:
• aplicati un bandaj cervical;
• puneti un pansament steril lejer pe ureche;
• culcati ranitul pe partea afectata sprijinind cu atentie capul si gatul, cu partea
superioara a corpului usor ridicata;
• daca ranitul vomita sau daca trebuie sa-l parasiti, puneti-l in pozitia de recuperare pe
partea afectata;
• controlati respiratia si circulatia;
• luati masurile impotriva socului.
SANGERAREA VARICELOR

Varicele apar cand deschiderile venelor nu permit curgerea normala a sangelui. Acesta
se strange in vene creand o
presiune ce poate duce la ruperea lor. La suprafata, sangerarea interna determina
umflarea si colorarea zonei.
Sangerarea exterioara, produsa de o lovitura sau o sfasiere poate parea serioasa dar in
general nu este asa. Aceasta
situatie apare mai ales la partea inferioara a gambelor si la picioare.
Procedati astfel:
• ridicati membrul cat de mult pana la limita confortului;
• aplicati un pansament compresiv si fixati pansamentul cu un bandaj in timp ce
mentineti membrul ridicat si sprijinit;
• scoateti sau desfaceti orice articol de imbracaminte care ar putea impiedica circulatia
sangelui;
• transportati victima la spital.

PIERDEREA CUNOSTINTEI
 Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea
musculara, reactioneaza la
stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modificare a
acestei stari, in afara somnului
normal, este un inceput important de accident sau boala.
Tulburarile starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
 victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
 victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare
de inconstienta usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa
ne dam seama)
 victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de
securitate si, daca este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale
respiratorii, ceea ce poate provoca stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei
in pozitie de siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si
inecarea.

LESINUL (LIPOTIMIA)

Lesinul este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului . O persoana

care lesina va fi inconstienta chiar
numai pentru cateva momente.
Scopul acordarii primului ajutor in caz de lesin este de a creste oxigenarea creierului.
Cauzele obisnuite ale lesinului sunt:

• oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie (in picioare sau asezat),
foame, lipsa aerului proaspat;
• stari emotionale ca, de ex., frica, anxietatea, vederea sangelui;
• boala, traumatisme, dureri mari.
Pot exista simptome care preced lesinul: pierderea echilibrului, paliditate,transpiratii.
Masuri preventive:
• se asigura aer proaspat (se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive;
• se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie;
• daca persoana este culcata, picioarele se ridica la inaltimea de 10 – 30 cm fata de sol.

PRIMUL AJUTOR:

• se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira;

• se slabesc hainele la gat, piept si talie;
• se aseaza victima in pozitia de siguranta (de recuperare);
• se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme;
• se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 minute dupa ce si-a recapatat
cunostinta.

• Pierderea temporara a cunostintei poate fi unul din simptomele care insotesc o criza
cardiaca ischemica sau o comotie cerebrala. Se are in vedere o astfel de posibilitate,
 mai ales, cand lesinul se produce la persoanele mai in varsta si cauza nu este evidenta.
• Daca revenirea din lesin nu e rapida si completa este necesar ajutor medical.

SINCOPA

• Ca manifestari, sincopa se aseamana cu lesinul. Apare rar la oameni sanatosi si e

cauzata aproape intotdeauna de lovituri in zonele reflexogene (plexul abdominal,
barbie, gat, testicule) sau de boli cardiace, hemoragii, boli vasculare.
• In sincopa, spre deosebire de lesin, pulsul devine neregulat, deosebit de slab si poate
chiar disparea.
• Primul ajutor este acelasi ca pentru lesin.
• Daca apare stop cardio-respirator se iau de indata masurile corespunzatoare. Se
asigura transportul urgent si sub supraveghere al victimei la spital.

PANSAMENTE SI BANDAJE

Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru

ingrijirea ranilor si a
traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla
sangerarea, a absorbi sangele si a
preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel
incat presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana.
Tifonul, bumbacul si panza de in sunt materiale potrivite pentru
pansamente, in timp ce lana si alte materiale pufoase nu sunt recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
- pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate
individual sau in numar mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material
absorbant(pernuta de tifon plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea
compresiva pe o rana cu sangerare puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat,
de preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pansare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt
 BANDAJELE(fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un
pansament, a mentine
compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale
corpului si a fixa atele.
La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este
controlata sau ca imobilizarea este bine realizata ; daca fasa este prea larga
cade de pe rana, daca este aplicata prea strans produce durere si impiedica
circulatia sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei
dureri si miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua

REGULI GENERALE PRIVIND PANSAREA

Persoanele care acorda prim ajutor trebuie sa fie familiarizate nu numai cu folosirea
pansamentelor si bandajelor comerciale, ci si sa fie capabile sa le improvizeze, de la caz
la caz, din materialele aflate la indemana.
Inainte de pansare, opriti hemoragia.
• spalati-va pe maini inainte de a pansa o rana. Curatenia este esentiala pentru
prevenirea sau reducerea riscului de infectare.
• dezinfectati-va, daca este posibil, cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata, solutii de
rivanol 1o/oo, permanganate de potasiu 1o/oo, bromocet 1o/oo, apa de colonie,
benzina, tuica tare etc.
• nu atigeti si nu suflati peste partea de pansament care va veni in contact direct cu rana;
• folositi pentru pansare cel mai curat material disponibil;
• daca le aveti la indemana, folositi o pensa si un foarfece sterilizate prin fierbere sau la
flacara;
• acoperiti complet rana si intindeti marginile pansamentului dincolo de limitele ranii;
• inainte de pansare, aplicati peste compresele de tifon, bumbac absorbant, vata, fasa
neaderenta sau alt material curat;
• nu indepartati de pe rana pansamentul deja facut. Daca sangele a trecut prin
pansament, lasati pansamentul neschimbat si acoperiti-l cu pansamente suplimentare,
vata sau alte materiale, fixate cat mai bine.
• cand sangerarea nu se opreste si pansamentul se imbiba cu sange, se vor aplica si alte
masuri de oprire a hemoragiei (hemostaza);
• fixati pansamentul cu banda adeziva (leucoplast) sau bandaje (fesi) pentru ca acesta sa
nu cada in timpul transportului.
• daca pansamentul a fost facut in conditii nesterile, avertizati unitatea medicala care
preia ranitul.
• Nu puneti niciodata vata direct pe rana!
FRACTURILE

DEFINITIE: Intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere,

zdrobire sau plesnire (fisurare) a unui os
ca urmare a unui traumatism mai puternic (cadere de la inaltime, lovitura, strivire,
tamponare, izbire, rasucire, etc)
• Toate cele 200 oase ale corpului se pot fractura, dar cel mai des, fracturile se produc la
oasele lungi ale membrelor, la oasele bazinului si ale coloanei vertebrale.
• Cazurile mai frecvente ale fracturilor:
- Accidentele de munca si de circulatie;
- Catastrofele (cutremure, prabusiri de mine, ciocniri de trenuri, etc)
• Frecventa: cel mai mare numar se inregistreaza la barbatii intre 25-50 ani si la varstnici
(fracturile se pot produce si la traumatisme usoare)

PREVENIREA FRACTURILOR

Majoritatea fracturilor pot fi prevenite prin adoptarea unor masuri de securitate

(obiceiuri, deprinderi) in diferite activitati profesionale, casnice, sportive, etc.
Trebuie evitate:
• Suprafetele accidentale sau incarcate cu diferite obiecte (obstacole): unelte, materiale,
cordoane de racord, furtunuri, etc.
• Pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor;
• Scarile luminate insuficient si blocate (aglomerate) cu diverse obiecte, fara balustrada,
acoperite cu gheata si/sau zapada;
• Folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor
neasigurate, a improvizatiilor;
• Neutilizarea balustradelor si a centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la
inaltime

TIPURI DE FRACTURI

Cunoasterea diferitelor tipuri de fracturi este foarte importanta in luarea masurilor de

prim ajutor
adecvate, care sa nu agraveze fractura si sa previna complicatiile: transformarea unei
fracture
incomplete intr-una completa, a unei fracturi complete intr-una cu deplasare, a unei
fracturi
inchise intr-una deschisa.
In functie de modul de producere a accidentului trebuie suspectata o fractura chiar si la
distanta
de locul de actiune a agentului agresor.
Functie de actiunea directa/indirecta a agentului agresor:

 Fractura directa – se produce la locul de aplicare a fortei respective (la locul de

 actiune a agentului agresor) – caderea unei greutati pe coapsa, gamba, mana; o
lovitura aplicata pe coloana, etc. / Acest tip de fractura intereseaza in special
oasele care nu au toata suprafata acoperita de muschi (cubitus, tibie, clavicula)
 Fractura indirecta – se produce la distanta de locul de aplicare a fortei respective
(la distanta de locul de actiune a agentului agresor). Se produce prin:
Flexie – agentul agresor actioneaza asupra unei extremitati a osului, cealalta
extremitate fiind fixata; osul se rupe
acolo unde curbura e mai mare (F de clavicula prin cadere pe umar, F gatului femural
prin cadere pe genunchi)
Rasucire – accidentele provocate de prinderea hainelor sau membrelor de o masina,
banda, agregat, fapt ce duce la
ruperea oaselor la distanta prin fracturi spiroide – F coapsei prin rotirea violenta a
corpului, in timp ce piciorul e blocat
pe sol.
Tractiune – un segment de membru e prins si atarna sau e tras de un agregat
producandu-se si o mica rotatie;
Presiune – fracturi produse prin caderi de la inaltime: F de calcai, genunchi, sold si
coloana vertebrala in cazul
caderilor in picioare; F de antebrat, brat, si clavicula in caderile pe palme sau pe cot.
Fracturile mai pot fi:
• Inchise, cand cel putin pielea a ramas intacta
• Deschise, cand s-a produs si o rana prin care focarul de factura comunica cu exteriorul.
Fracturile deschise sunt mai grave, find insotite de hemoragii si complicate cu infectii.

SEMNE SI SIMPTOME

Inainte de examinarea accidentatului este obligatoriu ca salvatorul sa se informeze

asupra:
• agentului agresor,
• a modului de actiune a acestuia
• caror parti din organism a actionat
Fractura se suspecteaza daca:
• Traumatismul e produs de o forta externa puternica;
• S-a auzit o trosnitura sau o pocnitura.
Examinarea accidentatului se realizeaza cu blandete si atentie pentru a nu provoca
leziuni suplimentare.
Membrul accidentat se compara cu cel valid pentru a determina gradul de deformare.
Imbracamintea trebuie taiata pentru a permite examinarea zonei traumatizate.

SEMNE DE PROBABILITATE

• Durerea si sensibilitatea dureroasa – maxime la locul fracturii, cu ocazia miscarii sau

palparii portiunii ranite (!!! o simpla contuzie musculara poate provoca durere)
• Deformarea regiunii traumatizate (!!! Hematomul si luxatia pot deforma zona afectata)
• Impotenta functionala – pierderea functiunii sau imposibilitatea efectuarii miscarii
partii ranite – intotdeauna prezenta ca urmare a durerii si deformarii (!!! Lipsa miscarii
 este un act de aparare impotriva durerii)
• Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a segmentelor osoase) (!!!
Poate apare si in luxatii)
• Vanataia (echimoza) – apare mai tarziu si uneori la distanta de locul fracturii – indica
difuzarea sangelui din focarul de fractura in straturile pielii (!!! Poate apare si dupa o
simpla lovitura)

SEMNE SIGURE

• Miscarea anormala aparuta in afara articulatiilor indica in mod sigur o fractura

completa. !!! Nu trebuie sa fie cautata de catre salvator indoind gamba, coapsa, bratul
sau antebratul victimei. Poate fi observata in timp ce accidentatul se misca sau se agita
din cauza durerii; cel mult i se cere sa-si ridice membrul in cauza, putandu-se constata
atunci ca miscarea nu se transmite extremitatii acestuia.
• Crepitatia sau frecatura rezulta din frecarea fragmentelor osoase intre ele, in timp ce
accidentatul executa o miscare; e periculos sa fie cautata intentionat deoarece pot fi
provocate complicatii.

PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI

• Scopul :
- prevenirea complicatiilor si leziunilor ulterioare
- diminuarea durerii si umflarea zonei.

REGULI GENERALE :

CE NU TREBUIE FACUT:
- NU se actioneaza brutal si NU se impun victimei miscari inutile;
- Victima NU trebuie ridicata in picioare sau transportata inainte de imobilizarea
fracturii, pentru ca toate acestea pot provoca complicatii:
1. Accentuarea durerii(cauza a socului)
2. Deplasarea fragmentelor osoase uneori ascutite si taioase care distrug muschi,
vase de sange sau nervi provocand hemoragii sau paralizii.
3. Transformarea fracturii inchise intr-una deschisa si complicatii

CE TREBUIE FACUT:
- Primul ajutor se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care persista un
pericol pentru salvator sau pentru victima. Victima trebuie asezata in cel mai apropiat
loc sigur, unde ranile sale sa poata fi temporar asistate si stabilizate.
- In caz de fractura deschisa – primordiala este oprirea hemoragiei si pansarea ranii.
Orice os exteriorizat trebuie protejat cu fesi de jur imprejur, dar NU TREBUIE
FORTAT SA INTRE INAPOI IN RANA.
- Administrarea unui calmant pentru a diminua durerea (antinevralgic, algocalmin)

 Obiectivul principal al primului ajutor – imobilizarea focarului fracturii pentru a

preveni complicatiile si a alina durerea. Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul
 atelelor confectionate special sau improvizate (bastoane, umbrele, bucati de
scandura sau placaj, cozi de matura, sipci, paturi, etc)

REGULILE IMOBILIZARII FRACTURII:

 Orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii (incheieturi): cea de

deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura (proximal si distal)
 La membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura (sau
membrul se aseaza intr-o gutiera speciala)
 Atelele se invelesc in vata (sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu
stanjeni circulatia sau a nu mari durerea;
 Se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea (fata
antero-interna a gambei)
 Acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se
umplu cu vata;
 Se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuitoare, in jurul atelelor si
membrului fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie (imobilizarea de
durata – in aparat gipsat – serviciul medical de specialitate)
!!! Fasa prea stransa stanjeneste circulatia sangelui si accentueaza durerea, iar
fasa prea larga este egala cu
lipsa imobilizarii.
 Orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei
membrelor, a bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati.
!!! Nodurile de la materialul utilizat pentru fixarea atelelor vor fi facute peste
atela si nu pe zona descoperita
deoarece pot provoca compresiuni dureroase pe tegumente.
!!! Daca sunt ranite ambele picioare, nodurile se fac pe linia mediana.
 La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane. Una
ridica membrul fracturat cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul
fracturii iar cealalata persoana aplica atelele si trage fasa.

Dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital. Pana atunci se va

asigura in continuare supravegherea accidentatului luandu-se in continuare masurile
necesare pentru prevenirea socului: acoperire cu pleduri sau haine, administrare de
calmante pentru durere si de lichide, daca victima este constienta.

REDUCEREA FRACTURII
 In cazul fracturarii unui os, muschii asociati acestuia se contracta; daca fractura e
completa, contractia rapida a muschilor poate produce alunecarea extremitatilor rupte si
patrunderea lor in tesutul inconjurator. Manipularea brutala poate produce dureri si chiar
leziuni ale muschilor, nervilor si vaselor sanguine.
Astfel poate fi necesara reducerea fracturii prin tractiunea membrului accidentat, ceea
ce realizeaza implicit si relaxarea (repunerea, reasezarea in ax) oaselor rupte si deplasate.
Daca aceasta reducere este necesara, ea trebuie executata de doi salvatori:
- Unul ridica membrul deasupra fracturii (proximal)
- Celalat trage, cu grija, dar ferm, in josul fracturii, divergent fata de primul si in axul
membrului respectiv

PRECAUTIILE TRACTIUNII

NU incercati sa indreptati articulatiile in cazul traumatismelor umerilor, coatelor,

incheieturilor mainii sau genunchilor. Aceasta manevra poate distruge nervi
importanti si vase sanguine mari care trec prin apropierea acestor incheieturi.
 Aplicati o tractiune suficienta numai pentru a alinia membrul si a elibera
compresia musculara si a extremitatilor osului fracturat asupra nervilor si
muschilor. Pentru a realinia membrul poate fi necesara o tractiune mai mare, dar
nu fortati. Daca exista rezistenta sau durere accentuata, intrerupeti tractiunea si
imobilizati in pozitia diformitatii existente.
 Mentineti tractiunea pana cand membrul este complet imobilizat.
 Efectuati manevra de axare a membrului fracturat numai daca se constata
deformarea evidenta a membrului. Ea nu e obligatorie dar e bine sa se faca in
primele minute dupa accident, pentru ca in aceasta perioada victima are o scurta
perioada de “anestezie naturala”.
 Notati ca ati aplicat tractiunea si informati serviciul medical – verbal/printr-o nota
scrisa, introdusa in imbracamintea victimei.
MANEVRELE DE TRACTIUNE

1. PENTRU MEMBRUL SUPERIOR

 La nivelul bratului – se indoaie cotul la 90o – primul salvator trage in ax apucand

de antebrat, in portiunea sa superioara, imediat sub plica cotului, iar al doilea
salvator apuca de brat cu mainile impreunate ca o chinga in axila si trage in sens
contrar;
 La nivelul antebratului – se indoaie incet cotul victimei la 90o – primul salvator
trage in ax de degetul mare al mainii, iar al doilea salvator trage tot in ax dar in
sens contrar apucand de portiunea inferioara a bratului, imediat deasupra plicii
cotului;

2. PENTRU MEMBRUL INFERIOR

 La nivelul femurului (coapsa) – se mentine genunchiul victimei intins si se trage

in ax, primul salvator apucand de picior cu mainile sprijinite de glezna si de
calcai, iar al doilea salvator tragand in sens contrar de radacina coapsei cu mainile
 impreunate in chinga sau cu ajutorul unui cersaf introdus intre coapse.
 La nivelul gambei (gleznei) – se ridica membrul inferior, indoindu-l la nivelul
genunchiului si se trage in ax: un salvator apuca de laba piciorului si cel de-al
doilea salvator trage in sens contrar, apucand de genunchi;
 La nivelul degetelor, mainii sau labei piciorului – se trage intr-un sens de varfurile
degetelor corespunzatoare regiunii deformate, fixand cu putere, cu cealalata mana,
pumnul sau glezna victimei (membrul superior sau membrul inferior).

STOPUL RESPIRATOR

Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei

si deci prin lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile
vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii
Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau
a alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii,
boli sau raniri. Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult
sau mai putin scurt si tulburari respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza
stopul cardiac, cele doua functii(respiratia si circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi
auzita sau simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de
inconstienta si apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv
daca
este lipsit de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.

FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :

1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiratiei
4. - ventilarea plamanilor
5. - verificarea existentei pulsului

METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

 metode directe
- metoda « gura la gura »
 - metoda « gura la nas »
 metode indirecte
- apasare pe spate-brate ridicate
- apasare pe piept-brate ridicate

SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :

 stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
 verificati existenta respiratiei
 chemati ajutoare
 pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca
pe un intreg
 deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori
impingerea mandibulei fara rasturnarea capului
 verificati existenta respiratiei
 incepeti ventilatia plamanilor
 apreciati existenta pulsului
 trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
 reluati respiratia artificiala
 verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de
siguranta(ea ajuta la mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii
de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat
mai mult cu cat pot aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical
urgent.

REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)

Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei

persoane care nu respira (stop
respirator) si a carei inima a incetat sa bata.Circulatia artificiala, creata prin compresii
externe asupra toracelui,
determina sangele sa circule, iar respiratia artificiala asigura oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern(compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a
pulsului si respiratiei sau pana
cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
 Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se
recomanda o numaratoare cu viteza
constanta.

OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a

cailor de trecere si de
patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu,
alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice
trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor
completa inainte de a fi inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce
inecari si deci se recomanda precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se
poate produce obturarea partiala sau
completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor respiratopii permite doar in
parte intrarea aerului in plamani-
producand acces de tuse ; in cazul obstructiei complete a cailor respiratorii persoana
va fi incapabila sa respire, sa
tuseasca sau sa vorbeasca).

PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in

functie de varsta si starea fizica a
victimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
-
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile
respiratorii sunt suficient de libere pentru a putea permite aplicarea
respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi
siguri ca nu apar dificultati ulterioare
 - persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece
manevrele pot sa produca raniri si prin urmare, victima are nevoie de
ingrijire medicala

LEZIUNILE OCHIULUI

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a

sanatatii si securitatii la locul de
munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii ochiului pot
fi foarte grave ajungand pana la
tulburari de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie
indepartati numai de catre
medic.
ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin
inundarea ochiului cu apa. O
substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele
chimice corosive se vor indeparta
prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min(se foloseste aparatura speciala
pentru irigarea ochiului)

ARSURILE

ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici,
chimici, electrici sau de radiatii. Pielea
protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii corpului si
retine fluidele acestuia. Ranirea pielii
prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor functii si, daca leziunea este
intinsa se poate ajunge la
complicatii serioase
CLASIFICAREA ARSURILOR
A.-in functie de agentul care le-a provocat
- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale
radioactive
B.-dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie
si ustura(exemplu-arsura solara
obisnuita)
 - arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii  ; pe piele apar basici cu
continut seros sau hematic ; pe
langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in infectarea
continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si
straturile mai profunde : grasime,
muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece extremitatile
nervilor din piele au fost distruse
- arsurile de gradul patru-sunt foarte severe, implicand distrugerea tuturor
structurilor inclusiv a osului
EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
- intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata
daca arsurile depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii
- varsta, starea fizica si fiziologica
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :
- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura
durerea, pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea
ulterioara a tesuturilor; daca imersiunea nu este posibila se aplica pe zona
arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei
arse(imbracaminte, incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril
Este strict interzis :
- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :
- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a « spala »
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul
indepartarii imbracamintii, pana la spalarea(indepartarea) completa a
subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul
ajutor ca pentru arsura termica