Capitolul 8

UTILAJE PENTRU COLECTAREA REZIDUURILOR STRADALE

8.1. Construcţia periilor purtate pe tractor şi a autoperiilor colectoare

Pentru colectarea reziduurilor stradale de pe partea carosabilă a străzilor se

pot utiliza diverse tipuri de utilaje, fie autopropulsate, fie semipurtate.
Periile cilindrice semipurtate pe tractor (fig.8.1) sunt destinate lucrărilor de
curăţire a străzilor, atât de praful şi reziduurile depuse în timpul verii cât şi de
zăpada din timpul iernii. Ele sunt purtate în transport şi semipurtate în timpul
lucrului, [53,58,66,67].

5
3
4 6

Fig.8.1. Perie cilindrică semipurtată pe tractor

1.cadru metalic; 2.perie cilindrică înclinată; 3.grup conic; 4.triunghi de prindere;
5.transmisie cu lanţ; 6.roţi de copiere

Aceste perii sunt suspendate pe un cadru metalic 1 şi prinse la tractor prin

triunghiul de prindere 4. Ele sunt acţionate în mişcare de rotaţie de la priza de
putere a tractorului (de obicei, U-650M) printr-o transmisie cardanică, angrenajul
conic 3 şi transmisia cu lanţ 5 sau de la un motor hidraulic montat la unul din
capetele periei. Pentru reglarea distanţei faţă de sol şi pentru copierea
microdenivelărilor terenului sunt prevăzute roţile de copiere 6, reglabile pe verticală.
Peria cilindrică 2 preia materialul de pe partea carosabilă a străzii şi îl adună
în brazdă (urmă, strat) continuă pe marginea acesteia lângă trotuar, de unde
urmează să fie colectat şi încărcat în mijloacele de colectare şi transport.
Peria purtată pe tractorul U 650 M (fig.8.2) este destinată pentru curăţirea
străzilor de praf şi de reziduurile depuse în timpul verii şi pentru îndepărtarea prin
periere a stratului subţire de zăpadă, rămas după îndepărtarea acesteia cu ajutorul
plugurilor. Peria propriu-zisă este o construcţie metalică, având un ax central din
ţeavă, pe care se dispun mănunchiuri din sârmă de oţel. Acţionarea periei în

135
mişcare de rotaţie se face de la priza de putere a tractorului printr-o transmisie
cardanică, reductor conic şi a unei transmisii cu lanţ.

Fig.8.2. Schema constructivă a periei purtate

1.perie; 2.reductor conic; 3.cadru sudat; 4.transmisie cardanică

Lungimea periei este de circa 2,66 m, diametrul axului central de 114 mm, iar
grosimea sârmei firelor de perie este de 0,7–1,2 mm.
Autoperiile (automături) colectoare montate pe şasiuri autopropulsate pot fi
folosite pentru măturatul şi colectatul reziduurilor de pe străzile cu suprafeţe
impermeabile (asfalt, beton) şi au o funcţionalitate complet automată.
O autoperie colectoare (fig.8.3), [53,57,66,67] este alcătuită, în general, dintr-
o perie cilindrică transversală (cu ax orizontal) şi una sau două perii disc rotative
(cu ax vertical), acţionate hidraulic, o instalaţie de aspiraţie a prafului şi a
reziduurilor stradale prevăzută cu benă colectoare şi o instalaţie hidraulică de
stropit cu apă în zona periilor (sau în faţa maşinii). Ambele tipuri de perii sunt
acţionate cu motoare hidraulice şi strâng reziduurile stradale dirijându-le spre axa
maşinii. De aici, ele sunt aspirate în interiorul benei colectoare din componenţa
maşinii. Aspiraţia se face prin absorbţie cu ajutorul unui ventilator de mare putere.
Pentru ca praful să nu se răspândească în atmosferă, autoperia colectoare
este prevăzută şi cu o instalaţie hidraulică de stropire cu apă, rezervorul de apă
pentru stropire fiind protejat anticoroziv deoarece nu este din material plastic. Peria
cilindrică înclinată are sensul de rotire către faţă astfel încât gunoiul să fie antrenat
şi dirijat în lungul periei către capătul din spate al acesteia, urmând a fi lăsat în dâră
continuă paralelă cu axa maşinii pe linia pe care lucrează tubulatura de aspiraţie.
Periile disc (conice) laterale se rotesc tot către faţă adunând reziduurile din
partea laterală a maşinii pentru a le aduce către zona tubulaturii de aspiraţie.
Pentru ca praful şi reziduurile să nu se răspândească, periile sunt prevăzute în faţă
şi în lateral cu câte un scut flexibil din cauciuc cu inserţie textilă.
Acţionarea maşinii poate fi făcută cu unul sau două motoare termice: unul
pentru autodeplasare şi unul pentru acţionarea dispozitivelor de serviciu.
De obicei, periile disc ale autoperiilor colectoare au fire din oţel pentru că
lucrează pe marginea străzii acolo unde se depun şi se întăresc mâlurile (crustele).

136
 MH

Fig.8.3. Construcţia şi părţile componente ale unei autoperii colectoare

1.autoşasiu; 2.benă colectoare; 3.capac rabatabil de evacuare; 4.perie cilindrică transversală;
5.perie disc rotativă; 6.scut de dirijare; 7.tubulatură de aspiraţie; 8.mecanism de copiere a
terenului; 9.motor hidraulic; 10.duze de stropit; 11.zonă de aspiraţie; 12.ventilator- aspirator;
13.rezervor de apă; 14.motor de acţionare a organelor de lucru ale maşinii

În ultimul timp există autoperii prevăzute cu sisteme de reglare continuă a

unghiurilor de înclinare a periilor disc şi cilindrice, precum şi a înălţimii faţă de sol a
galeriei de aspiraţie. Totodată, există variante constructive, prevăzute cu perii disc
pe ambele părţi ale maşinii, care pot fi scoase în afara lăţimii acesteia, astfel încât
să poată mătura şi curăţa şi în locuri mai puţin accesibile.
Există, de asemenea, variante de autoperii colectoare care pot fi prevăzute,
auxiliar, cu: perii laterale din fire de material plastic (şi nu din oţel) pentru măturarea
prafului fin şi uşor de pe suprafeţe fine (aeroporturi); plug de zăpadă montat în faţa
maşinii pentru degajarea drumului; mătură laterală stânga, pentru măturarea şi
curăţarea drumurilor mai înguste şi cu sens unic; furtun de aspirat frunze cu rază
de acţiune de circa 3,5 m; agregat de afânat pietrişul – pentru curăţarea rigolelor de
la marginea străzilor în care nămolul s-a întărit.
O astfel de variantă constructivă este realizată de firma IFA din Germania,
echipată cu un motor auxiliar de 23,6 kW la turaţia nominală de 2200 rot/min (1800-
2000 rot/min turaţia de lucru). Maşina are o perie cilindrică din fire de plastic
(dederon) cu diametrul de 430 mm, lungimea de 1900 mm şi turaţia 70–90 rot/min
şi două perii disc din fire de oţel cu diametrul de 1000 mm şi turaţia 50–70 rot/min.
Înclinarea periei cilindrice este de 66o faţă de axa maşinii, periile disc lucrând sub
un unghi de 7o faţă de orizontală. Volumul benei de colectare a reziduurilor este de
5,5 m3, maşina având în componenţă şi un rezervor de apă cu capacitatea de 900 l
pentru stropirea carosabilului atât în faţă cât şi în zona periilor laterale sau a
tubulaturii de aspiraţie. Presiunea lichidului de stropire este de 4 daN/cm 2.
Acţionarea periilor se face cu motoare hidraulice, presiunea în instalaţia hidraulică
fiind de 120 daN/cm2.

137
 Tubulatura de aspiraţie este amplasată în spatele periei disc dar în faţa periei
cilindrice, la capătul din spate al acesteia, aspiraţia prafului făcându-se înainte ca
acesta să fie depus în dâră continuă peste praful măturat de peria disc, [53,56,57].

Fig.8.4. Vedere de ansamblu a unei autoperii colectoare

1.autoşasiu; 2.benă colectoare; 3.perie disc, 4.tubulatură de aspiraţie;
5.mecanism de copiere teren; 6.furtun de aspiraţie frunze

In fig.8.5 este prezentată componenţa unei autoperii colectoare cu perii disc

pe ambele laturi, precum şi cu două perii cilindrice scurte amplasate în spatele
tubulaturilor de aspiraţie care au rolul de a curăţa suplimentar carosabilul exact pe
dârele de praf lăsate de periile disc şi de peria cilindrică transversală înclinată, [58].

Fig.8.5. Componenţa unei autoperii colectoare duble [53]

1.autoşasiu; 2.perie cilindrică înclinată; 3.perii disc laterale; 4.perii cilindrice suplimentare;
5.instalaţii de aspiraţie; 6.benă colectoare; 7.capac rabatabil

138
 La noi în ţară se construiesc autoperii colectoare de firmele Ubemar - Ploieşti
şi Automecanica - Mediaş. Autoperia colectoare M1 a firmei Ubemar este echipată
cu un motor auxiliar D121 cu puterea 45,6 kW şi turaţia nominală 2400 rot/min
(având un cuplu de 213 N.m la 1500 rot/min) pentru acţionarea organelor de lucru
ale maşinii. Instalaţia hidraulică lucrează la o presiune de 100 bar, iar ventilatorul
pentru aspiraţia gunoiului lucrează la o turaţie de 2550 rot/min, [58].
Maşina are în componenţă o perie cilindrică transversală cu lungimea de
1250 mm şi diametrul de 400 mm, înclinată la 80o faţă de axa longitudinală a
maşinii, turaţia periei fiind de 150 rot/min, şi două perii disc cu diametrul de 750 mm
şi turaţia de 125 rot/min. Cele trei perii sunt acţionate prin motoare hidraulice.
Aspiraţia reziduurilor se face printr-un orificiu de aspiraţie prevăzut cu
tubulatură dublă pentru a mări debitul de material aspirat, depresiunea de aspiraţie
fiind de circa 400 mm H2O. Maşina poate fi echipată opţional cu un tub de aspiraţie
frunze cu diametrul de 150 mm, având o rază de acţionare de 3,5 m.
Pentru spălarea carosabilului şi stropirea acestuia în faţa periilor, maşina
este echipată şi cu instalaţie de stropire alcătuită dintr-un rezervor de apă cu
capacitatea de 850 l şi o pompă cu membrane cu presiunea maximă de 3,9 bar şi
debitul de 33 l/min.
Volumul benei colectoare este de 6 m3 la o sarcină utilă de 5600 kg.
Automătura colectoare Briliant 6000 (fig.8.6) este destinată pentru măturatul
şi colectatul reziduurilor de pe străzile cu suprafeţe impermeabile (asfaltate,
betonate) şi are o funcţionare complet automată.

Fig.8.6. Schema constructivă şi funcţională a automăturătoarei Brilliant, [57]

1.guri de apă; 2.perie disc rotativă; 3.perie cilindrică transversală; 4.conductă de aspiraţie;
5.mecanism copiere teren; 6.capac rabatabil evacuare;7.orificiu aspiraţie; 8.benă colectoare;
9.tub aspiraţie; 10.ventilator-aspirator; 11.autoşasiu; 12.scut de dirijare; 13.cilindru hidraulic

Automătura colectoare este alcătuită, în principal, dintr-o perie cilindrică

transversală şi o perie disc rotativă.
139
 Automătura este prevăzută cu sisteme de reglare continuă a unghiurilor de
înclinare a periilor disc şi cilindrice, precum şi a înălţimii faţă de sol a galeriei de
aspiraţie. Înălţimea faţă de sol a periilor şi a tubulaturii de aspiraţie este reglabilă,
ea fiind aproximativ de 50 mm, reglarea făcându-se automat cu ajutorul unui sistem
de acţionare hidraulic.
Volumul util al benei colectoare este de 6 m3, iar cel al rezervorului de apă de
1000 l. Debitul de aer al ventilatorului este de circa 140 m3/min, creând o
depresiune de aspiraţie de 850 mm H2O. Motorul auxiliar are puterea de 77 kW.
Lăţimea maximă de lucru este de 2950 mm, iar viteza de circa 1,5 – 12 km/oră.
Autoperia colectoare de capacitate mică Hako–Jonas 1450 (fig.8.7) este
destinată colectării reziduurilor stradale de pe alei şi trotuare, din locurile înguste
unde nu pot intra maşinile cu gabarit mare.

Fig.8.7. Schema constructivă şi funcţională a autoperiei colectoare Hako – Jonas

1.perie laterală; 2.perie transversală; 3.rezervor de colectare; 4.filtru; 5.ventilator; 6.conductă
de transport praf; 7.sistem hidraulic pentru golirea rezervorului

Peria laterală mătură praful din colţuri şi din zonele înguste şi îl conduce spre
peria cilindrică. Praful este preluat şi întors pe suprafaţa periei transversale spre un
rezervor de colectare care are capacitatea de 250 litri. Praful fin care se ridică este
aspirat şi separat în filtru, fiind transportat prin conductă spre ventilator de unde
este evacuat în exterior.
Golirea rezervorului de colectare se poate face uşor datorită sistemului
hidraulic cu care este echipată autoperia colectoare.
Motorul de acţionare are putere de 14,3 CP, la o turaţie de 2800 rot/min,
realizând o viteză de deplasare a maşinii de circa 10 km/h, în lucru. Diametrul

140
periei laterale tip disc este de 600 mm, iar lungimea de 2,23 m. Capacitatea
rezervorului de colectare este de 250 l, iar capacitatea de lucru a maşinii cu o
singură perie laterală conică este de circa 12700 m2/h.
Măturătoarea tractată cu elevator NORDIC (fig.8.8) este un utilaj ce se
ataşează la tractoare. Periile laterale mătură reziduurile către mijlocul utilajului –
peria cilindrică principală le dirijează şi le aruncă către elevatorul cu raclete pe
bandă care le transportă în buncărului autoperiei cu capacitatea de 3050 litri.

Fig.8.8. Măturătoare colectoare tractată cu elevator NORDIC – Suedia, [58]

1.perie disc; 2.motor hidraulic; 3.perie cilindrică; 4.elevator cu raclete; 5.plan înclinat; 6.buncăr
de colectare basculabil; 7.rezervor de apă pentru stropit; 8.roţi de transport

Se cuplează la tractor prin bara de remorcare a periei, după care se

conectează instalaţia electrică de comandă şi iluminare şi cutia de viteze cu pompa
hidraulică la amplificatorul de putere al vehiculului remorcat.
Toate operaţiile sunt comandate din cabina şoferului: măturare; pompa de
apă; ridicarea-coborârea buncărulului autoperiei; deplasarea stânga-dreapta a
barei de remorcare; controlul vitezei individuale a periilor laterale, periei principale
(peria cilindrică) şi a elevatorului.
Scuturile laterale, la fel ca şi scutul periei cilindrice, sunt acţionate cu cilindri
pneumatici. Sistemul de stropire are o pompă cu membrană cu o capacitate de 14
litri/min. Rezervorul de apă din oţel inoxidabil are capacitatea de 950 litri şi este
cuplat la duzele de pulverizare din faţa automăturii.
Înălţimea de ridicare a reziduurilor este 2640 mm, utilajul putând descărca în
orice container sau chiar direct pe platforma unui autocamion.
Pompa hidraulică pentru spălare are presiunea de 170 de bari şi este utilizată
atât pentru curăţarea maşinii, cât şi pentru curăţarea băncilor din parcuri, a
colţurilor, a tunelurilor, etc. Unitatea de spălare este echipată cu un furtun de 13 m
înfăşurat pe un tambur şi cu ajutaje prevăzute cu supape de mare presiune.
Înclinarea periei laterale drepte se face hidraulic de la unitatea de comandă şi
control, cu revenire automată la normal a unghiului de măturare preselectat.

141
 Periile laterale, la fel ca şi cea principală sunt comandate automat, pentru a
avea presiunea corectă de apăsare la suprafaţa de măturat.
Automăturătoarea Nordic are un echipament standard pentru deplasarea
hidraulică stânga-dreapta a barei de remorcare. Este comandată de un joy-stick.
Lăţimea de măturare este de 2400–2800 mm, iar viteza de deplasare /
transport de 1 – 20 / 40 km/h. Presiunea realizată de pompa de apă este de 3,5
bari la un debit de circa 14 l/min.
Măturătoarea tractată SCANDIA 2W (fig.8.9) este prevăzută cu două perii
disc laterale şi o perie cilindrică amplasată la partea din spate a maşinii. În faţa
periei cilindrice care preia reziduurile adunate de periile laterale şi pe cele de pe
axa centrală a maşinii se află un elevator cu raclete care ridică reziduurile aruncate
pe acesta de peria cilindrică. În continuare se află un transportor cu bandă care
descarcă reziduurile în mijlocul de transport care este camionul de tractare.
Lăţimea elevatorului de ridicare este de 700 mm, pompa hidraulică are un
debit de 100 l/min, iar capacitatea rezervorului de ulei este de 210 l.
Capacitatea rezervorului de apă pentru stropire este de 1150 l, pompa de
apă fiind o pompă dublă cu membrane acţionată electric lucrând la o presiune de 4
bari şi un debit de 18 l/min. Viteza de măturare este în limitele 1 – 25 km/h, iar cea
de transport de circa 40 km/h. Lăţimea de lucru este reglabilă în limitele 2500 –
3000 mm. Opţional poate fi echipată cu perii disc pe ambele părţi, maşina fiind
livrată din fabrică numai cu o singură perie laterală şi unitate de spălare de înaltă
presiune (170 bar) pentru spălarea carosabilului.

Fig.8.9. Perie tractată cu elevator de încărcare SCANDIA 2W – Suedia, [58]

1.perie disc; 2.motor hidraulic; 3.perie cilindrică; 4.elevator cu raclete; 5.plan înclinat; 6.bandă
de descărcare în mijlocul de transport; 7.rezervor de apă pentru stropit; 8.lance de stropit
antipraf; 9.roţi de transport; 10.motor termic pentru acţionarea organelor de lucru

Pentru curăţirea şi aspiraţia prafului şi reziduurilor pe spaţii înguste se pot

utiliza cu succes măturători de capacitate mică cu conducerea şi dirijarea manuală
a acestora, deşi antrenarea echipamentelor de lucru se realizează, fie electric, fie
hidraulic cu acţionare de la motoare termice. Din această categorie fac parte
miniperiile Picobello 150 şi Picobello 200 prezentate schematic în fig.8.10, [58].
142
 Fig.8.10. Măturători de capacitate redusă cu conducere manuală, [58]
1.perie disc laterală; 2.perie cilindrică transversală; 3.ventilator de aspiraţie cu acţionare
hidraulică; 4.şicane de dirijare a curentului de aer şi reţinere a prafului; 5.pârghie de reglare
a şicanelor; 6.rezervor de reziduuri şi praf; 7.bară de conducere manuală;
8.transmisie cu curea de acţionare a periei cilindrice

Aceste miniperii utilizate în curăţenia stradală, dar şi în spaţii interioare, sunt

prevăzute cu recipiente de colectare a reziduurilor şi prafului amplasate în imediata
apropiere a periei cilindrice transversale pentru ca aceasta, în deplasarea ei, să
arunce materialul direct în recipient. Din aceeaşi categorie face parte peria Eureka.
Pot exista perii cilindrice care lucrează în agregat cu tractoare de putere mică
sau montate pe motocultoare, aşa cum este peria din fig.8.12, [58].
Pentru acţionarea organelor de lucru ale maşinii (perii cilindrice, perii disc,
tub de aspiraţie), autoperiile colectoare sunt prevăzute cu mecanisme speciale care
permit atât copierea microdenivelărilor terenului cât şi reglarea distanţei faţă de sol
sau faţă de marginea drumului.

143
 Fig.8.11. Miniperie cu colectare şi conducere manuală Eureka, [58]
1.perie disc; 2.perie cilindrică; 3.ventilator centrifugal; 4.filtru de praf;
5.bară de conducere; 6.buncăr de colectare; 7.roţi de transport

Fig.8.12. Perie cilindrică rotativă montată pe motocultor, [58]

1.motocultor; 2.cadrul periei cilindrice; 3.dispozitiv de cuplare a periei; 4.perie cilindrică;
5.roată de copiere a terenului; 6.mecanism de conducere a motocultorului; 7.priză de putere

In fig.8.13 şi fig.8.14 sunt prezentate câteva tipuri de mecanisme cu pârghii şi

cilindri hidraulici pentru acţionarea periilor disc, periei cilindrice transversale şi
tubulaturii de aspiraţie la automăturătorile colectoare, [53,56,57,58].
Deşi acţionarea periilor se face de fiecare dată cu motoare hidraulice,
mecanismele de acţionare sunt diferite din punct de vedere constructiv permiţând
atât deplasarea periei în plan orizontal, în faţă, în spate sau în lateral, cât şi în plan
vertical pentru a realiza un anumit grad de apăsare a periei pe sol.

144
 7 4
1
6 1
5 4 5
2 2 4
3 3

Fig.8.13. Mecanisme de acţionare a periei cilindrice şi tubulaturii de aspiraţie

1.tub de aspiraţie; 2.perie cilindrică; 3.roată de copiere a terenului; 4.cilindri hidraulici;
5.dispozitiv de reglare a distanţei faţă de sol (şurub-piuliţă sau culisă);
6.pârghii articulate; 7.cârlig de suspendare pentru poziţia de transport

4
3
MH
2

MH 9
12 6 5 7
1

Fig.8.14. Mecanisme de acţionare a periilor disc de la autoperiile colectoare

1.perie disc; 2.motor hidraulic antrenare perie; 3.mecanism paralelogram deformabil; 4.cilindru
hidraulic de ridicare-coborâre; 5.resoarte elicoidale; 6.ax de rotire în plan orizontal; 7.cilindru
hidraulic de apropiere depărtare; 8.ghidaj orizontal; 9.instalaţie cu duze de stropire;
10.tubulatură de aspiraţie; 11.roată de copiere a terenului;
12.motor hidraulic de rotire în plan orizontal

145
 Fig.8.15. Mecanisme ale periilor şi tubulaturii de aspiraţie
la automătura Scarab Mistral (Anglia), [66]

Pentru o bună funcţionare a autoperiei, este necesar ca peria cilindrică să fie

în contact cu suprafaţa de lucru pe o lăţime de circa 150 mm prin apăsarea pe sol a
firelor acesteia, iar peria disc să fie înclinată spre faţă şi lateral astfel încât să fie în
contact cu solul pe o zonă unghiulară de circa 150o (fig.8.16). De asemenea,
tubulatura de aspiraţie trebuie să prevină răspândirea prafului în atmosferă, prin
poziţia sa faţă de sol, lucru care se realizează cu ajutorul mecanismelor maşinii
[53,56,57], precum şi prin instalaţia de stropire aferentă (fig.8.17).

Fig.8.16. Poziţiile caracteristice ale periilor şi tubulaturii de aspiraţie la autoperii

1.perie cilindrică; 2.perie disc; 3.tubulatură de aspiraţie; 4.apărătoare de praf; 5.suport;
6.conductă de apă pentru stropire

Fig.8.17. Instalaţie de
recirculare a apei şi stropire
în zona de aspiraţie
1.benă de colectare; 2.reziduuri;
3.capacul din spate; 4,5.site
pentru filtrarea primară; 6.robinet
de evacuare a apei; 7.tanc de apă
curată; 8.conductă de legătură;
9.robinet pentru controlul apei de
recirculare; 10.fereastră de
aspiraţie; 11.conductă de aspiraţie

146
 8.2. Procesul de lucru şi calculul periilor cilindrice transversale

La periile cilindrice înclinate materialul (reziduurile) este împins atât pe

direcţia de deplasare a maşinii, datorită sensului de rotaţie către faţă, cât şi pe
direcţia generatoarei periei, datorită înclinării acesteia, căpătând o mişcare relativă
în lungul periei, la capătul acesteia fiind lăsat sub forma unei dâre continue în
partea laterală a maşinii de unde este preluat de curentul de aer aspirat de
ventilator prin instalaţia de aspiraţie.
Pentru înţelegerea procesului de lucru al periei se apreciază că firele de perie
(din sârmă de oţel sau din material plastic) sunt dispuse pe un cilindru de rotaţie,
atât în linii paralele cu generatoarea acestuia sub unghiul  la centru, cât şi pe
cercuri paralele la distanţa a între ele, unghiul dintre axa periei şi viteza de înaintare
a maşinii fiind /2 – .
Se consideră o perie cilindrică înclinată formată din mai multe rânduri de fire
decalate între ele cu unghiul , mănunchiurile de fire fiind decalate longitudinal cu
distanţa a (fig.8.18), [20,23,29]. Mănunchiurile de fire de pe generatoarea A intră în
lucru (în zona activă de înălţime h) pe linia A’.

a1 ’

Fig.8.18. Schema procesului de lucru al periei cilindrice înclinate

Dacă nu ar exista mişcarea de deplasare a maşinii, mănunchiurile de fire de

pe generatoarea A s-ar deplasa (antrenând materialul) din A’ în A” (punctul cel mai
de jos în contact cu solul) şi ar ieşi din lucru în punctul Ao’’’, dar datorită avansului
maşinii mănunchiurile de fire ies din zona de lucru pe linia A”’. Pentru a nu rămâne
material pe carosabil, se impune ca firele de pe generatoarea B să între în zona de
lucru (de înălţime h) pe aceeaşi linie pe care au ieşit din lucru firele de pe
generatoarea A. Intrarea şi ieşirea din lucru a fiecărui mănunchi de fire de perie are
loc la nivelul înălţimii stratului de material h. Dacă se impune unghiul  prin lăţimea
zonei de apăsare, atunci distanţa h se poate determina din schema de calcul.

147
 Astfel, mănunchiul de fire din a1 intră în lucru în punctul a1’ şi iese din lucru în
punctul a1”’, datorită deplasării maşinii cu viteza v şi rotirii periei cilindrice cu unghiul
la centru  (caracteristic zonei active). In punctul a1”’ trebuie să între în lucru un
mănunchi de fire de pe generatoarea B, adică bi”’, mănunchiul B1 intrând în lucru în
punctul b1’.
Ecuaţiile traiectoriei mănunchiului A1 sunt, [20,23,29]:
x A  v  t  cos   R  sin(  t )
y A  v  t  sin  (8.1)
z A  R  1  cos(  t )
unde: v este viteza de deplasare a maşinii; R – raza exterioară a periei cilindrice;
 – viteza unghiulară a periei.
Urmărind fig.8.18, în triunghiul dreptunghic a.a1”’.b1’, avem:

aa1"'  2  R  sin (8.2)
2
b1' bi'  m (8.3)
 
ab1'  v  t 2  t1   v  (8.4)

unde m este deplasarea materialului în lungul periei pentru un unghi , iar  = 2/z,
z fiind numărul generatoarelor pe care sunt dispuse mănunchiurile de fire de perie.
Aplicând teorema sinusului în triunghiul menţionat rezultă relaţia:
  
v 2  R  sin
  m  2 (8.5)
 sin   
sin sin    
2 2 
care conduce la relaţiile:

m  2  R  sin  tan  (8.6)
2
 
m  v  sin  (8.7)

Din egalitatea celor două expresii de mai sus se obţine relaţia vitezei
unghiulare a periei, astfel încât aceasta să lucreze în bune condiţii:
v  (    )  cos 
 (8.8)

2  R  sin
2
unde:
Rh
  2  arccos (8.9)
R
Din planul vitezelor prezentat în fig.8.18 (asemănător cu triunghiul a1’a1”’a
completat cu triunghiul a.a1”’p), în care viteza absolută va a unui mănunchi de fire
are direcţia dată de unghiul , se obţine expresia vitezei absolute şi direcţia
acesteia faţă de direcţia de înaintare:
va  v 2  ( R ) 2  2  v  R  cos  (8.10)

148
 R  sin 
tan   (8.11)
v  R  cos
unde raportul v/R dintre viteza de deplasare a maşinii şi viteza periferică a periei
cilindrice, reprezintă indicele regimului cinematic al periei.
In cazul în care sensul de rotaţie al periei este invers faţă de cel prezentat nu
mai există o adunare a materialului spre capătul înclinat în spate, ci practic o
trecere a acestuia în spatele periei cilindrice pe aceeaşi lăţime de lucru (răvăşire).
Dacă L este lungimea periei cilindrice, atunci materialul preluat de primul
mănunchi de fire care intră în lucru va fi deplasat cu distanţa m de un număr k de
ori până când acesta părăseşte peria:
L L 
k  (8.12)
m v  (    )  sin 
Suprafaţa măturată de firele unui mănunchi de la intrare (atingerea de către
perie) până la părăsirea periei este:

f  m  v   cos (8.13)

iar suprafaţa măturată de perie din momentul în care materialul atinge peria şi până
o părăseşte este:
S  k  f (8.14)
Dacă B este lăţimea de lucru a periei, egală cu L.sin distanţa maximă de
deplasare a unei particule de material pe sol de către mănunchiurile de fire este:
B
L  (8.15)
sin 

8.3. Procesul de lucru şi calculul periilor disc laterale

Periile disc conice ale autoperiilor colectoare lucrează în condiţii mai grele de
lucru decât periile cilindrice deoarece pe marginea carosabilului există posibilitatea
ca materialul să fie sub formă de crustă întărită.
Pentru a înţelege procesul de lucru al acestor perii trebuie făcută precizarea
(ipoteza) că mănunchiurile de fire din componenţa periilor disc sunt dispuse după
direcţii radiale, cu unghiul la centru  între două rânduri de fire.
Firele de perie preiau materialul din partea laterală a maşinii şi îl aduc în
sensul de rotaţie de pe toată lăţimea de lucru (2R) către axa maşinii lăsându-l sub
forma unei dâre longitudinale de unde este preluat prin tubulatura de aspiraţie care
urmăreşte această direcţie.
Pentru ca materialul adus către axa maşinii să nu se împrăştie, datorită forţei
centrifuge imprimate, la o distanţă oarecare de perie se montează un scut care
limitează dâra de material.
Mişcarea firelor de perie în cadrul procesului de lucru este compusă din
mişcarea de transport datorită deplasării maşinii cu viteza vm şi din mişcarea
relativă de rotaţie a discului port–perie cu viteza unghiulară .
Urmărind fig.8.19 se constată că dacă R este raza exterioară a periei disc,
atunci în timp ce maşina se deplasează cu distanţa vm.t peria disc se roteşte cu
unghiul  (unde unghiul  = t), [20,29].

149
 Pentru acest caz, ecuaţiile mişcării mănunchiului de fire (1) de pe exteriorul
periei, ajuns la un moment dat în poziţia 1’, vor fi, [20,23,29]:
x1  R  cos(  t )
(8.16)
y1  v m  t  R  sin(  t )
în timp ce pentru următorul mănunchi de fire (2) aceste ecuaţii se pot scrie astfel:
x 2  R  cos(  t   )
(8.17)
y 2  v m  t  R  sin(  t   )
unde unghiul  = 2/z, z fiind numărul rândurilor de mănunchiuri de fire.
y

Fig.8.19. Schema procesului de lucru al periei disc cu ax vertical

Dacă se derivează ecuaţiile (8.16) în raport cu timpul se obţin ecuaţiile

parametrice ale vitezei unui punct al periei:
v x   R    sin( .t )
(8.18)
v y  v m  R    cos( .t )
Viteza absolută a unui mănunchi de perie este egală cu:
v  v x2  v 2y  ( R ) 2  vm
2
 2  vm  R  cos( .t ) (8.19)
Pentru unghiuri de rotaţie t = 2k, viteza absolută a mănunchiului de fire
este maximă:
vmax  R  vm (8.20)
iar pentru unghiuri de rotaţie t = (2k+1). viteza absolută a mănunchiului este
minimă:
vmin  vm  R. (8.21)
Trasarea grafică a traiectoriei lăsate pe sol de un rând de fire ale periei disc
este prezentată în fig.8.20, pentru o rotaţie întreagă a periei, [20,23].
Această traiectorie este o cicloidă cu sau fără buclă, după cum raportul dintre
viteza periferică a periei şi viteza maşinii R/vm este supraunitar sau subunitar.
Este necesar ca în procesul de lucru distanţa între urmele (traiectoriile) a
două rânduri de fire vecine să fie nulă, astfel încât să nu rămână zone nemăturate.

150
 Aşadar (vezi fig.8.20,b):
AB  0 ; AC  b  v m  t ' (8.22)
unde b este lăţimea de lucru a unui mănunchi de fire.
b  k  ds (8.23)
ds – diametrul unui mănunchi în zona de prindere pe disc; k – coeficient de evazare
în timpul lucrului (k>1).

Fig.8.20. Traiectoria mănunchiului de fire şi înclinarea periei disc cu ax vertical

Timpul scurs între trecerile a două mănunchiuri de fire consecutive, prin

aceeaşi zonă de lucru este egal cu:
 60
t'   (8.24)
 zn
unde n este turaţia periei disc (rot/min).
Rezultă:
60  vm
b (8.25)
zn
Lăţimea de lucru a unui mănunchi depinde de gradul de apăsare pe sol,
adică de unghiul de înclinare a talerului (discului metalic) periei faţă de orizontală şi
de distanţa faţă de sol.
Din ultima relaţie se determină viteza raţională a maşinii pentru o funcţionare
corectă (să nu existe nici spaţii neacoperite şi nici dublu acoperite):
z nb
vm  (8.26)
60

151
 Datorită modului de fixare la cadrul maşinii, braţul periei disc poate fi cu
înclinare în faţă (în sensul de deplasare a maşinii) sau cu înclinare în spate
(fig.8.21).

Fig.8.21. Înclinarea braţului periei faţă de direcţia de înaintare

In cazul din fig.8.21,a, forţa rezistentă la înaintare Fr supune braţul la

compresiune prin componenta Fr”, în timp ce în cazul din fig.8.21,b braţul este
supus la întindere de aceeaşi componentă Fr”.
Componentele Fr’ ale forţei rezistente la înaintare dau un moment de rotaţie
în jurul punctului A, în ambele cazuri momentul fiind egal cu:
M A  Fr'  l (8.27)
Descompuse după direcţia cilindrului hidraulic, componentele Fr” dau la
rândul lor un moment de rotaţie în jurul punctului B prin componentele F2 şi o
solicitare de compresiune prin componentele F1.
Momentul de rotaţie în jurul punctului B, este în primul caz pozitiv, iar în al
doilea caz negativ, deşi are aceeaşi valoare.
Momentul rezistent Mr este dat de forţele de frecare dintre fire şi sol:
M r    N  Rm (8.28)
unde: N este reacţiunea normală dată de apăsarea pe sol; Rm – raza medie de
dispunere a firelor periei;  – coeficient de frecare a firelor de perie cu solul.

Aplicaţia 8.1. O automăturătoare având în componenţă o perie cilindrică cu

diametrul de 0,5 m alcătuită din 18 rânduri de fire din material plastic lucrează la
degajarea unui strat de 1 cm de gunoi de pe carosabil. Dacă viteza de înaintare a
utilajului este de 7,2 km/h şi unghiul de înclinare a periei cilindrice faţă de direcţia
de înaintare este de 80o, să se determine turaţia periei pentru o funcţionare
corespunzătoare a acesteia, viteza absolută a materialului măturat şi direcţia
acesteia, deplasarea materialului la un pas. Comentaţi rezultatul.

Rezolvare: Folosind datele problemei (R=0,25 m; z=18 rânduri; h=0,01 m; v= 2 m/s;

=10o) se determină mai întâi unghiul la centru  dintre două rânduri de fire, care
este de 20o. În continuare se determină unghiul de lucru al unui rând de fire ,
utilizând relaţia (8.9):

152
 Rh 0,25  0,01
  2  arccos  2  arccos  32,52 o
R 0,25
Înlocuind în relaţia (8.8) se determină viteza unghiulară a periei cilindrice care
este egală cu:

2  20  32,52   cos10 o
v  (    )  cos 
  180  3,074 [ s 1 ]
 2  0,25  sin 16,26 o
2  R  sin
2
Din calcul rezultă o valoare negativă a vitezei unghiulare a periei cilindrice.
Pentru calculele următoare se va lua în considerare valoarea absolută a vitezei
unghiulare, deoarece în sens contrar (indicat de semnul –) de rotaţie a periei
cilindrice nu se mai execută adunarea (măturarea) materialului ci răvăşirea
acestuia. Valoarea negativă arată însă că stratul de material de 1 cm grosime este
prea mare pentru o funcţionare optimă a periei (la 20 rânduri de fire), aceasta
însemnând că firele de pe rândul din spate intră în lucru înainte ca firele de pe
rândul din faţă să iasă din lucru. Pentru un strat mai mic de material (corespunzător
în principal prafului), peria cilindrică se apropie de o funcţionare optimă.
În continuare, cunoscând viteza unghiulară se determină turaţia periei:
30   30  3,074
n   29,36 [rot / min]
 
Viteza absolută a materialului antrenat de către firele periei cilindrice se
calculează cu relaţia (8.10) şi este egală cu:

va  v 2  ( R ) 2  2.v.R . cos  2 2  0,25.3,0742  2.2.0,25.3,074 cos10 o  2,76 [m / s

Unghiul făcut de particulele de material cu direcţia de înaintare a maşinii se

determină din relaţia (8.11):
R  sin  0,25.3,074. sin 10 o
  arctan  arctan  2,77 o
v  R  cos  2  0,25.3,074. cos10 o

Avansul materialului la un pas dat de unghiul , calculat cu relaţia (8.7) este:

 
20  32,52 
m  v  sin   2 180 sin 10 o  0,025 [m]
 3,074
Suprafaţa măturată la o rotaţie de firele de pe o generatoare a periei (8.13)
este:
 20.
f  m  v   cos  0,025.2. cos10 o  0,0056 [m 2 ]
 180.3,074

153
Aplicaţia 8.2. O automăturătoare, având în componenţă o perie disc cu diametrul
bazal de 0,8 m alcătuită din grupuri de fire din sârmă de oţel dispuse sub unghiuri
de 9o, lucrează la întreţinerea curăţeniei pe carosabil. Dacă viteza de înaintare a
maşinii este de 7,2 km/h, să se determine turaţia periei disc pentru o funcţionare
corespunzătoare., având în vedere că diametrul unui grup de fire este de 1 cm la
contactul cu discul de montare, iar coeficientul de evazare al acestuia este 5,
precum şi viteza absolută maximă a vârfului unui grup de fire de perie. Care este
timpul scurs între trecerile succesive a două grupuri de fire?

Rezolvare: Din datele problemei se determină mai întâi lăţimea de lucru a unui
mănunchi de fire de perie (rel.8.23), ţinând seama de coeficientul de evazare (k=5):
b  k  d s  5  1  5 [cm]
Având în vedere că viteza maşinii este vm=2 m/s, iar numărul rândurilor de
mănunchiuri este z = 360/9 = 40, din relaţia (8.25) se determină turaţia periei disc
pentru o funcţionare corespunzătoare a acesteia:
60  vm 60  2
n   60 [rot / min]
b z 0,05  40
De aici, rezultă viteza unghiulară a periei disc care este egală cu:
 n   60
   6,283 [ s 1 ]
30 30
Viteza absolută maximă a unui mănunchi de perie se determină din relaţia
(8.20), pentru unghiuri de rotaţie t = 2k (cost = 1):
v max  R  v m  0,4  6,283  2  4,51 [m / s ]
iar viteza absolută minimă (pentru t = (2k+1).) se determină din relaţia (8.21):
vmin  R  vm  0,4  6,283  2  0,51 [m / s]
Timpul scurs între trecerile a două mănunchiuri de fire consecutive, prin
aceeaşi zonă de lucru este dat de relaţia (8.24):
 60 60
t    0,025 [ s]
 z  n 40  60

154
 8.4. Agregate de curăţare şi încărcare a reziduurilor stradale
sub formă de crustă întărită

Pentru cazurile în care la marginea străzilor, lângă bordură, reziduurile

(nămolul) s-au întărit, sau pentru depuneri de diverse materiale căzute în timpul
transportului, şi întărite în mici grămezi pe suprafaţa străzilor, se pot utiliza diverse
tipuri de utilaje prevăzute fie cu plug special ca la autogredere şi buldozere, fie cu
brăzdare de raclare în formă de colţari fixaţi liber unul lângă altul pe acelaşi ax, aşa
cum se prezintă agregatul din fig.8.22, [5,11,12,43,53].

Fig.8.22. Schema de principiu a agregatului stradal de curăţat crusta

1.plug de raclare (brăzdar); 2.ax de articulaţie; 3.prelungitor de brăzdar; 4.rotor cu palete;
5.palete articulate; 6.transportor cu raclete (elevator); 7.mijloc de transport

Înălţimea faţă de sol a plugului raclor este reglabilă hidraulic de pe utilajul de

tractare (tractor). De asemenea, rotorul cu palete de antrenare poate fi reglat şi
poziţionat faţă de plugul raclor, atât pe verticală cât şi pe orizontală. Antrenarea
rotorului cu palete se face prin transmisie cu curea de la tractor.
Reziduurile desprinse de pe sol cu ajutorul plugului raclor 1, sunt preluate de
paletele (lamele) metalice 5, articulate pe rotorul 4 şi sunt ridicate pe planul înclinat
format de prelungitorul de brăzdare 3, iar apoi descărcate pe transportorul cu
raclete 6 care le ridică şi le depune în bena remorcii 7.
Acest ansamblu poate fi tractat sau purtat şi adaptat la un mecanism al unui
utilaj. Turaţia rotorului cu palete trebuie să fie corelată cu viteza de înaintare a
maşinii pentru ca materialul ajuns pe planul înclinat să nu cadă înapoi şi nici să fie
fărâmiţat inutil.
Pentru ca deplasarea paletei pe planul înclinat să se facă pe un traseu cât
mai lung, paletele (lamele) sunt articulate pe braţe care sunt înclinate faţă de
direcţia radială în spate cu unghiul .
Diferenţa între traiectoria paletei, în cazul în care aceasta are direcţia radială
faţă de cazul în care este montată pe braţe înclinate cu unghiul , se obţine printr-
un studiu comparativ al mişcării paletei în cele două cazuri, în situaţia în care
punctul de articulaţie al paletei se roteşte cu unghiul . Brăzdarul şi prelungitorul
său sunt înclinate cu unghiul  faţă de orizontală.
Astfel, pentru cazul paletelor radiale, poziţia extremităţii paletei, în poziţiile a
şi b (fig.8.23,a) este dată de relaţiile:

155
  x1a  0
 a (8.29)
 y1  R  b
x1b  R  sin   b  sin   (R  b)  sin 
 b (8.30)
 y1  R  cos  b  cos  (R  b)  cos
în care: R – raza cercului de articulaţie; r – raza cercului de tangenţă; b – lungimea
lamelelor (paletelor) rotorului.

b a

Fig.8.23. Scheme de calcul pentru unghiul de înclinare a brăzdarului

Pentru cazul paletelor înclinate cu unghiul  faţă de direcţia radială, poziţia

extremităţii paletei este dată de relaţiile:
 x2a  0
 a (8.31)
 y2  R  b
x b2  R  sin   b  sin(   )
 b (8.32)
 y 2  R  cos  b  cos(   )
Pentru un unghi mai mare de înclinare a brăzdarului faţă de orizontală, paleta
trebuie să fie înclinată invers.
Se observă că în cazul al doilea, valoarea lui x este mai mică, iar a lui y mai
mare decât în primul caz, astfel că unghiul de înclinare a brăzdarelor poate fi mai
mic, ceea ce reduce efortul necesar la raclare.
Pentru ca în momentul în care paleta a ajuns cu materialul la punctul cel mai
ridicat al planului înclinat, ieşind imediat din contact cu acesta, trebuie ca materialul
să nu alunece înapoi, ceea ce este posibil numai dacă componentele vitezelor ce
acţionează asupra materialului pe direcţia planului înclinat îşi fac echilibrul. Astfel,
din fig.8.23,b, se observă că:
h
tg  (8.33)
d a
Pentru ca materialul să nu alunece pe planul înclinat trebuie să fie îndeplinită
condiţia:
R    cos(   )  vm  cos  (8.34)

156
care pusă sub altă formă conduce la relaţia:
R  cos 
 (8.35)
vm cos(   )
în care: R./vm este raportul dintre viteza periferică a rotorului şi cea de deplasare a
maşinii şi constituie indicele regimului cinematic al maşinii.
Din construcţia rotorului cu palete se determină relaţiile funcţiilor
trigonometrice pentru unghiul :
d
sin   (8.36)
R
H h
cos   (8.37)
R
care înlocuite în relaţia (8.35) conduce la relaţia:
R  R  cos
 (8.38)
vm ( H  h)  cos  d  sin 

În cazul în care raclarea crustei întărite de pe carosabil se efectuează cu

utilaje cu lame prevăzute cu cuţit, procesul de raclare (inclusiv consumul de
energie) depinde de unghiul cuţitului şi lamei faţă de suprafaţa de raclare (fig.8.24).

Fig.8.24. Scheme de aşezare lamei şi cuţitului la raclarea crustei întărite

157
Aplicaţia 8.3. Rotorul de antrenare a materialului al unui agregat de curăţat crusta
este alcătuit din 8 palete articulate pe un tambur cilindric cu diametrul de 60 cm,
lungimea paletelor fiind de 10 cm, iar înălţimea de dispunere a rotorului faţă de sol
este de 45 cm. Dacă vârful brăzdarului se află în planul vertical al axei de simetrie a
rotorului, să se determine înălţimea de ridicare a materialului corespunzătoare unui
unghi al paletei de 60o faţă de verticală, în cazul dispunerii radiale a paletelor şi
unghiul brăzdarului faţă de orizontală. Cât este lungimea minimă a brăzdarului
pentru ca materialul să fie ridicat la înălţimea amintită şi cât trebuie să fie turaţia
rotorului pentru ca materialul ajuns la capătul brăzdarului să nu alunece înapoi pe
acesta la o deplasare a agregatului cu viteza de 7,2 km/h?

Rezolvare: Urmărind schema de calcul de mai sus, se constată că distanţa a = 0,

raza R = 30 + 10 = 40 cm, iar înălţimea H = 45 cm. Totodată, pentru un unghi  al
paletei egal cu 60o, distanţa d pe orizontală, de la vârful brăzdarului la punctul în
care paleta părăseşte materialul, este:
d  R  sin 60 o  40  sin 60 o  34,641 [cm]
Conform schemei de calcul, înălţimea de ridicare a materialului h este:
h  H  R  cos 60 o  45  40  cos 60 o  25 [cm]
iar unghiul brăzdarului cu orizontala (dat de relaţia 8.33) este:
h 25
  arctan  arctan  35,82 o
d 34,641
Lungimea minimă a brăzdarului pentru ca materialul să poată fi adus la
înălţimea h = 25 cm, este:
h 25
l   42,7 [cm]
sin  sin 35,82 o
Din datele problemei rezultă o viteză de deplasare a agregatului de 2 m/s.
Pentru ca materialul să nu alunece pe brăzdar înapoi trebuie să fie îndeplinită
condiţia (8.34), din care se determină viteza periferică minimă a rotorului:
cos  cos 35,82 o
 vm 2  1,78 [m / s ]
 
v p. min
cos(   ) cos 60 o  35,82 o
de unde rezultă viteza unghiulară a rotorului:
v p. min 1,78
   4,45 [ s 1 ]
R 0,4
Turaţia minimă a rotorului trebuie să fie deci egală cu:
30 30
n   4,45  42,5 [rot / min]
 

158
 8.5. Aspiratoare de frunze uscate

Aspiratoarele de frunze sunt utilizate ca utilaje de sine stătătoare pentru

aspirarea frunzelor uscate în vederea utilizării lor la prepararea compostului. Pentru
utilizarea lor eficientă este necesară, mai întâi, strângerea frunzelor în grămezi mai
mari sau brazde continue, astfel încât aspiratorul să poată prelua o cantitate
corespunzătoare pe care să o conducă către conducta de evacuare a ventilatorului-
aruncător şi, de aici, în bena colectoare.
În fig.8.25 este prezentată schema constructivă a unui aspirator de frunze cu
racord de aspiraţie fix, de capacitate redusă, montat pe un motocultor, fără benă
colectoare, cu aruncarea frunzelor într-un mijloc de transport, [58,62,63].

Fig.8.25. Aspirator de frunze de capacitate mică cu racord de aspiraţie fix,

fără benă colectoare, montat pe un motocultor [58,62]
1.şasiu; 2.roţi pivotante; 3.sistem de acţionare; 4.ventilator-aruncător; 5.conductă de refulare;
6.mâner de fixare a racordului de refulare; 7.conductă de aspiraţie

159
 În funcţie de modul de acţionare, aspiratoarele de frunze pot fi cu benă
colectoare sau fără benă colectoare (cu aruncarea frunzelor uscate într-un mijloc
de transport închis).
De asemenea, aspiratoarele de frunze pot fi de capacităţi mici, medii şi mari,
cu conducerea manuală a tubului de aspiraţie sau cu conducerea automată a
acestuia (prin joystick din cabina utilajului) sau pot avea racord de aspiraţie fix, cu
deplasare peste brazda de frunze).
Aspiratorul din fig.8.25 este montat pe un motocultor, fiind acţionat de la priza
frontală a acestuia prin transmisie cu curele trapezoidale, raportul de 4,7:1, turaţia
la rotorul ventilatorului aruncător fiind de circa 950 rot/min. Lăţimea de aspiraţie
este de 76 cm. Este prevăzut cu două roţi laterale pivotante, fără să se ţină seama
de roţile motocultorului de acţionare. Pentru colectarea frunzelor aspirate, tubul de
refulare este dirijat în bena colectoare a unui mijloc de transport care se
deplasează lateral cu utilajul, sau în spatele acestuia.
În fig.8.26 este prezentat un aspirator colector de frunze tractat, dar cu
acţionarea ventilatorului aruncător de la un motor propriu care este montat pe
şasiul utilajului, [58,62,63].

Fig.8.26. Aspirator colector de frunze tractat, cu acţionare individuală, X-tremeVac

1.bară de tracţiune; 2.picior de sprijin; 3.şasiu; 4.rezervor combustibil; 5.motor acţionare;
6.ventilator - aruncător; 7.conductă refulare; 8.cilindru hidraulic telescopic

Aspiratorul colector are bena colectoare prevăzută cu un orificiu care face

legătura cu racordul de evacuare al ventilatorului aruncător, fiind închisă pe
celelalte părţi (inclusiv la partea de sus), descărcarea benei efectuându-se prin
basculare, la partea din spate aceasta fiind prevăzută cu două uşi rabatabile.
Tubul de aspiraţie este condus manual deasupra brazdei de frunze, aspiră
frunzele, ce trec prin ventilatorul-aruncător, şi le descarcă în bena colectoare,
prevăzută la partea din faţă sus cu un perete deflector de dirijare a materialului.

160
 Pentru a nu se crea presiune de aer în interiorul benei, aceasta este
prevăzută la partea de deasupra cu o plasă metalică de evacuare a aerului.
Motorul de acţionare este de 65 CP / 2600 rot/min, în patru cilindri, iar
diametrul ventilatorului aruncător este de circa 710 mm.
Acest tip de aspirator poate fi şi autopropulsat, cu montarea echipamentului
de lucru pe un şasiu corespunzător (modelul ODB SCL800SM--3X).
În fig.8.27 este prezentată schema constructivă a unui aspirator tractat pentru
frunze uscate, de capacitate mare, fără benă colectoare, cu acţionare de la un
motor termic propriu de 65–85 CP / 2600 rot/min. Rotorul ventilatorului aruncător
are diametre cuprinse între 700 – 810 mm, având 4 – 6 palete, confecţionate, la fel
ca şi carcasa, din oţel aliat cu rezistenţă mare la abraziune. Diametrul tubulaturii de
aspiraţie şi refulare poate ajunge la circa 400 mm, tubulatura fiind confecţionată din
cauciuc sau material plastic ranforsat cu fire din oţel sau neopren, [58,62,63].

Fig.8.27. Aspirator de frunze de capacitate mare, tractat, cu motor propriu

1.bară de tracţiune; 2.şasiu; 3.motor termic; 4.transmisie cu curele; 5.grup acţionare –
susţinere; 6.ventilator - aruncător; 7.conductă de refulare

Dirijarea tubulaturii de aspiraţie deasupra brazdei de frunze uscate se face

manual, printr-o bară metalică.
Ventilatorul aruncător este montat în consolă, pe partea stângă a acestuia
fiind montată roata de curea care primeşte mişcarea de rotaţie de la o altă roată de
curea montată pe arborele motorului de acţionare.
Pe cealaltă parte a ventilatorului aruncător este prevăzută fereastra de
aspiraţie centrală, la care se leagă tubulatura de aspiraţie, ventilatorul fiind de tip
tangenţial (centrifugal) cu carcasa de formă spirală.
Arborele rotorului ventilatorului are diametre de 50 – 60 mm. Lungimea
tubulaturii de aspiraţie ajunge la circa 3 m, iar a tubulaturii de refulare la 1,5 m.

161