UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRAD IASI

PLANUL PROIECTULUI
CAPITOLUL 1.
Descrierea operatiei pe care o efectueaza aparatul.
1.1 1.2

Generalitati.......................................................Pag 3-4 Descrierea Ventiatorului.................................Pag 4-8 CAPITOLUL 2.

Principiul de lucru al aparatului.

2.1Functionarea instalatiei prevazute cu conducte si ventilator. ..........................................................................Pag 9 2.2Particularitati de constructie............................... Pag 10 2.3Intretinerea si repararea ventilatoarelor centrifugale.......................................................................Pag11-13 2.4Defectele ventilatorului centrifugal......................Pag 14 CAPITOLUL 3. 3.1Bilant de materiale............................................................Pag 15 3.2Bilant energetic..................................................................Pag 15 CAPITOLUL 4.
Calculul parametrilor de exploatare........................................Pag16

CAPITOLUL 5.
Proiectarea unei componente................................................Pag 17

CAPITOLUL 6.
Calculul organologic............................................................. Pag 18

CAPITOLUL7. Bibliografie..........................................................................Pag 19

1.1 GENERALITATI
Ventilatoarele sunt generatoare pneumatice caracterizate prin gradul redus de comprimare a gazului vehiculat.Ele pot fi tratate cu aceleasi relatii ca si pompele,transformarile termodinamice avand ponderi neglijabile.Principalele parti ale ventilatorului sunt rotorul (care este ansamblul mobil in rotatie,cu palete,care antreneaza particulele de fluid si care poate fi calat direct pe arborele motorului de antrenare sau poate avea lagare proprii) si carcasa (care este ansamblul fix in care se monteaza rotorul). Conform STAS 7465-89 clasificarea se face dupa criteriile: In functie de principiul de functionare:ventilatoare radiale(centrifugale,in care particulele de gaz sunt transportate spre iesire pe traiectorii perpendiculare pe directia de aspiratie)si ventilatoare axiale (in care particulele de gaz sunt transportate spre iesire pe traiectorii pararele cu axul rotorului). In functie de sistemul de reglare:ventilatoare cu palete fixe;cu palete reglabile;cu aparat director. In functie de modul de cuplare la motorul de antrenare,la ambele tipuri intalnim 3 solutii: rotorul montat direct pe arborele motorului (direct calat,simbolizatDC);rotorul cuplat cu arborele motorului prin cuplaj elastic si paliere (paliere- cuplaj,simbolizat PC);rototul cuplat cu arborele motorului prin transmisie intermediara (reductor,curele trapezoidale sau alt tip de transmisie,simbolizat PR).

In functie de sensul de rotatie al rotorului:ventilatoare cu sens direct(rotorul,privit dinspre aspiratie,se invarteste in sensul acelor de ceasornic);ventilatoare cu sens invers (rotorul, privit dinspre aspiratie,se invarteste in sens invers acelor de ceasornic).

In fuctie de temperatura gazelor vehiculate:ventilare pentru gaze reci (pana la 80C); pentru gaze calde (peste 80C pana la 400 C); pentru gaze fierbinti (peste 400C).

In functie de utilizare:ventilatoare de uz general;ventilatoare de uz special(pentru mediu exploziv; toxic; abraziv; coroziv; pentru transportul pneumatic;pentru masini electrice cu nivel redus de zgomot si vibratii etc.)

1.2DESCRIEREA VENTILATORULUI
Definitie.Sunt masini care transporta gaze prin ridicarea presiunii cu ajutorul unui rotor cu palete . Un alt tip de clasificare al ventilatoarelor este: - Ventilatoare axiale sau elice , in care un rotor in forma de elice impinge gazul paralel cu axa rotorului - Ventilatoare centrifugale , in care rotorul cu palete plate sau curbe antreneaza gazul in miscarea lor prin forta centrifuga care se dezvolta , il impinge spre periferie unde o carcasa in forma de melc il dirijeaza spre conducta de refulare . Ventilatoarele centrifuge se impart dupa presiunea gazului la iesire in - ventilatoare de presiune joasa pentru suprapresiuni pana la 100 mmH2O - ventilatoare de presiune inalta pentru suprapresiuni peste 200 mmH2O - ventilatoare de presiune medie intre 100-200 mmH2O

Tipuri de ventilatoare centrifuge: - ventilatoare cu palete radiale sunt formate dintr-un rotor cu palete radiale si o carcasa in forma de spirala - ventilatoare cu palete curbate in sens invers rotatiei , sunt cele mai raspandite in industrie si in instalatiile de ventilatoare , se construiesc acum cu palete mai multe si mai late . - ventilatoare Sireco cu un numar mai mare de palete foarte scurte si late curbate in sensul rotatiei . Ventilatoarele aspira gaz din mediul inconjurator sau un anumit spatiu si il refuleaza potrivit destinatiei . Acest efect este realizat de un motor aflat in miscare de rotatie care creeaza o forta centrifuga , in urma careia gazele care se gasesc in rotor sunt antrenate de paletele acesteia si proiectate spre periferie . Din aceasta cauza in centrul rotorului de creaza o depresiune care determina aspiratia unei noi cantitati de gaze . Gazul deplasat initial de rotor este comprimat si refulat , deoarece actiunea fortei centrifuge este continua , debitul ventilatorului este continuu . Presiunea creata de ventilator este conditionata de caracterul constructiv al acesteia : - forma constructiva; - viteza periferica a rotorului ( depinde de turatia imprimata rotorului de motorul de antrenare ); - numarul paletelor . De obicei ventilatoarele vor lucra individual doar atunci cand dorim sa imbunatatim parametrii respectivi , debitul si sarcina , atunci se pot monta in serie sau in paralel .In serie cand dorim presiuni mai mari si in paralel cand dorim debite mai mari .

VENTILATOR CENTRIFUGAL
Componentele esentiale ale acestor tipuri de ventilatoare sunt: elicea sau turbina si carcasa. Aspira aerul paralel cu axa lor si il evacueaza pe o directie perpendiculara pe aceasta. Forma si numarul paletelor este variabil in functie de prestatiile necesare. Pentru presiuni medii paletele sunt inclinate catre napoi. Ventilatoarele centrifugale (radiale) au structura din( figura 1.3).Intrarea aerului (aspiratia) se face prin racordul de aspiratie (colectorul 1), care este profilat pentru a avea pierderi hidraulice minime la aspiratie din atmosfer. La cuplarea pe tubulatura racordul profilat lipseste. Rotorul 2 este n constructie sudata, din tabla, avand un disc cu palete si un con de acoperire, iar la partea centrala un butuc montat pe arborele de antrenare 5. refularea se realizeaza printr-o carcas spirala 3, n constructie sudata din tabla pentru ventilatoarele mari si mijlocii si din tabla ambutisata si imbinata prin falt pentru ventilatoarele mici. Peretii laterali sunt paraleli, gura de refulare fiind dreptunghiulara. Suportul 4 sustine carcasa i motorul (sau sistemul) de antrenare. Pentru presiuni medii paletele sunt inclinate catre inapoi. Pentru presiuni mari, paletele sunt inclinate catre inainte, aceste ventilatoare fiind adaptate sa lucreze n canale lungi care produc pierderi semnificative de sarcina sau sunt adaptate sa lucreze n prezenta filtrelor. O vedere generala a unui ventilator centrifugal este in (figura1.4 a, b). Partile componente sunt vizibile n (figura 1.5).

Figura 1.3

Figura 1.4 a

Figura 1.4 b

Figura1.5

Realizarea tehnologica a rotoarelor este foarte diversificata; ca exemplu, n( figura 1.6 a) este un rotor centrifugal profilat iar n (figura 1.6 b )un rotor toba.

Figura 1.6 a

Figura 1.6 b

Figura 1.7

Pozitia carcasei se determina prin unghiul de rotatie dreapta sau stanga fat de axa rotorului si de axa verticala (figura 1.7, STAS 2376-84). Aceste pozitii servesc la racordarea gurii de refulare dupa necesittile instalatiei la care este montat ventilatorul si functie de modul de dispunere al antrenarii.

2.1 FUNCTIONAREA INSTALATIEI PREVAZUTE CU CONDUCTE SI VENTILATOR Aerul aspirat de ventilatorul 4 prin conducta 5 este refulat prin conducta 6 peste anemometrul 7 care este cuplat la un cronometru care indica viteza gazului prin conducta .In continuare gazul este refulat intalneste tubul pneumometric cu ajutorul caruia se determina presiunea stabila (Ps) , presiunea dinamica (Pd) , presiunea totala (Pt) . Clapeta reglabila 10 permite sa varieze mai mult sau mai putin sectiunea conductei de refulare . Anemometrul si tubul Pitot Prandal se vor plasa la o distanta mai mare de 5 cm de coltul conductei de refulare , pentru a depasi zona de vartejuri si a asigura o masurare corecta .

2.2 PARTICULARITATI DE CONSTRUCTIE Spre deosebire de pompe, n cazul ventilatoarelor apar diferene importante n privina principiilor de construcie i de optimizare. De multe ori, pentru simplificarea tehnologiilor de fabricaie, se prefer realizarea ventilatoarelor din tabl subire cu numeroase simplificri de forme, uneori chiar cu abateri importante de la formele aerodinamice ideale. n cazul ventilatoarelor centrifuge, pentru reducerea gabaritelor, se utilizeaz frecvent paletajele rotorice cu palete curbate nainte.

b Figura1.9

Fata de sensul de rotatie paletele rotorice pot fi curbate inainte (figura1.9, a), dispuse radial (figura 1.9, b), sau curbate inapoi (figura 1.9, c) corespunzator unghiului 2 > 90, 2 = 90 respectiv 2 < 90. Paleta curbata inapoi asigura randamente bune si caracteristici de presiune stabile la debite relativ mici. Paleta curbata inainte asigura presiuni totale maxime, debite mari, insa randamentele sunt mici. Paleta cu dispunere radiala e utilizata la constructia ventilatoarelor ce trebuie sa functioneze in ambele sensuri de rotatie.Si n cazul ventilatoarelor centrifuge intalnim diverse variante constructive pentru rotori insa realizate mai simplu ca la pompe.In cazul ventilatoarelor axiale, n locul profilelor aerodinamice, se utilizeaza frecvent placi de tabla curbate. Pe langa aceste doua tipuri de ventilatoare, care se aseamana cu pompele, se mai utilizeaza si unele constructii neobisnuite in cazul pompelor si anume ventilatorul transversal sau cu trecere dubla si ventilatorul cu discuri.

10

2.3 INTRETINEREA SI REPARAREA VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE In procesul de exploatare a ventilatoarelor cel mai repede se uzeaza lagarele rotorului,in masura mai mica se degradeaza arborele,paletele si se desfac imbinarile pieselor rotorului. Daca ventilatorul functioneaza in mediu coroziv,rototul se deterioreaza datorita coroziunii.In cadrul reparatiilor se executa urmatoarele lucrari: - reparatia curenta de gradul I,care se executa dupa 1000-1500 h de functionare si consta in, inlocuirea rulmentilor si repararea cuzinetilor si stringerea suruburilor; - reparatia curenta de gradul al II-lea,care cuprinde pe linga lucrarile prevazute la reparatia curenta de gradul I,inlocuirea unor palete,precum si centrarea masinii.Ea se executa dupa 6000-7000 h de functionare; - reparatia capitala,care se executa dupa 14000 18000 h de functionare,cind se inlocuiesc toate paletele sau chiar rotorul in intregime. Metodele de reparatie si de confectionare folosite pentru cele mai importante piese ce se uzeaza la ventilatoarele centrifuge sunt urmatoarele: 1) Lagarele si arborele rotorului. In general,rotoarele ventilatoarelor se reazema pe rulmentii radiali.Cind exista doua reazeme,incarcarea fiecaruia dintre ele este diferita,din cauza ca unul din lagare primeste in afara solicitarii radiale si efortul axial inevitabil.Pentru uniformitate amindoi rulmentii se aleg,de obicei,de acelasi tip si ca dimensiune si din acest motiv ei au o durata de functionare neegala.Degradarea arborilor consta in principal din inconvoiere,ca urmare a neechilibrarii rotorului,iar repararea lor se executa prin una din metodele tratate. 2) Rotoarele. Paletele rotoarelor se uzeaza ca urmare a actiunii erozive si coroziunii abrazive a prafului.Vibratiile,ca urmare a echilibrarii

11

necompletate a rotorului,scad rezistenta la oboseala a pieselor rotorului si duc la slabirea niturilor sau la fisurarea cordonatelor de sudura.La ventilatoarele cu destinatie speciala (de fum si pentru gaze agrezive) discurile sunt,de asemenea,supuse influientei abrazive sau corozive. Discurile ventilatoarelor de gaze sau de praf se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura sau prin sudarea unor inele de adios,iar discurile masinilor pentru gaze agresive se inlocuiesc cu altele noi.Confectionarea sau repararea rotoarelor cuprinde urmatoarele operatii: Confectionarea paletelor; Confectionarea discurilor; Asamblarea rotorului din palete noi si din discuri noi; Asamblarea rotorului si echilibrarea lui.

Paletele se executa prin presarea tablei de otel cu continut redus de carbon.Dupa trasarea cu sablonul,semifabricatele se taie si se curata pe muchii.Pentru masinile cu viteze mari,muchiile se raboteaza sau se frezeaza.Ajustarea dimensiunilor si a greutatii paletelor se executa prin pilire manuala,cu respectarea tolerantelor,iar controlul se efectueaza cu sabloanele.La confectionarea rotoarelor de constructie ninuita,gaurile pentru nituri in bordurile paletelor se traseaza dupa sablon.Trecand la asamblarea rotorului se aleg palete perechi dupa greutate,se pune discul din spate pe placa de asamblare cu partea trasata in sus si se aseaza paletele in asa fel,incat cele egale in greutate sa fie asezate diametral opuse una fata de cealalta.Dupa aceasta,paletele se acopera cu discul inelar din fata si butucul prins prin niturile .Dupa asamblare,rotorul se aseaza pe un dorn si se centreaza,adica se verifica bataia frontala si radiala.
12

Bataia frontala se remediaza prin presarea discului,iar bataia radiala se remediaza,daca trece de marimea admisa,prin strunjirea discurilor.La rotoarele ventilatoarelor de mare viteza,bataia frontala admisa este pina la 1mm pe o parte si cea radiala pana la 1 mm pe diametru.Pentru masinile de viteza mica,tolerantele admise se pot mari de doua ori.Rotorul, verificat astfel la bataie se fixeaza pe arbore.Echilibrarea rotoarelor pe arbore se efectueaza prin prisme sau pe role. Asamblarea ventilatoarelor dupa reparatie. Rotorul reparat sau nou se introduce in corp prin orificiul de aspiratie.La garele se inchid cu capace si rotorul se centreaza cu motorul electric,adica se asigura coaxialitatea arborilor rotorului si a motorului electric in cazul cuplarii lor directe sau paralelismul acestor arbori in cazul existentei transmisiei prin curea.De asemenea se verifica vibratia lagarelor care nu trebuie sa depaseasca 0,1mm.In tabelul de mai jos sunt aratate defectele ce pot surveni la ventilatoarele centrifuge,cauzele si masurile ce trebuie luate.

13

2.4 DEFECTELE VENTILATOARELOR CENTRIFUGALE Defecte Cauze Aspiratia este infundata; Sensul de rotire este inversat; Ventilatorul nu aspira Pana la fixarea rotorului pe ax, cazuta sau strivita. Masuri de remediere Se va curata si desfunda; Se va schimba sensul de rotatie; Se va fixa rotorul pe ax.

Debitul de aspiratie si refulare este scazut

Turatia motorului electric este sub cea normala

Se va verifica turatia aducand-o la cea normala. Se vor inlocui rulmentii axului; Se va centra rotorul. Se va verifica si se va inlatura defectiunea.

Ventilatorul functioneaza cu Rulmentii axului sunt zgomot defecti; Rotorul este descentrat si Ventilatorul nu porneste atinge statorul. Instalatia electrica este defecta.

14

3.1 BILANTUL DE MATERIALE Pentru conducerea proceselor tehnologice,identificarea operatiilor unitare si pentru dimensionarea corespunzatoare a aparatelor si utilajelor din componenta liniilor tehnologice este necesar sa se stabileasca cantitatile de materiale participante.Pentru stabilirea materialelor ce concura la realizarea fiecarei faze-operatii tehnologice este necesar sa se intocmeasca bilantul de materiale.La intocmirea bilantului de materiale trebuie avut in vedere legea conservarii materiei,care se defineste prin relatia:

Me +Mi= Mies+ Mr+Mp

Me-materiale existente; Mi- materiale care intra; Mies-materiale care ies; Mr-materiale care raman; Mp-materiale care se pierd. Ecuatia generala a bilantului de materiale poate avea si forme mai simplificate,in functie de natura procesului tehnologic. 3.2 BILANTUL ENERGETIC Stabileste necesarul de energie pentru desfasurarea in bune conditii a procesului tehnologic.Spre deosebire de bilantul de materiale,care poate fi intocmit partial,bilantul energetic in schimb trebuie intocmit global.Bilantul energetic are in vedere principiul conservarii energiilor,ecuatia generala este:

Ei +Ee=E r +Eies+Ep Ei-suma energiilor care intra in sistem; Ee-suma energiilor existente in sistem; Er-suma energiilor ramase in sistem; Eiessuma energiilor care ies din sistem; Ep-suma energiilor pierdute de sistem

15

5.CALCULUL PARAMETRILOR Pentru dimensionarea unui ventilator,este necesar a se calcula urmatorii parametrii: Lucrul mecanic al fortelor exterioare: L=M Modificarea turatiei rotorului:

Q2=Q1 (); P2=P1 (); h2=h1 () .

Momentul fortelor exterioare care actioneaza asupra rotorului: M= (vu2r2 vu1r1)

Puterea de antrenare a ventilatorului: P=,[ kw]

Modificarea turatiei, diametrului rotorului si greutatii specifice a aerului: Q2=Q1 (); P2=P1 ()() ; h2=h1()().

16

6. PROIECTAREA UNEI COMPONENTE

17

6.CALCULUL ORGANOLOGIC PENTRU RAPORT DE TRANSMISIE

18

7.BIBLIOGRAFIE

Anton V., Popovici M., Fitero I. Hidraulic si masini hidraulice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti. Banu C. 1992-Procese tehnice,tehnologice si stiintifice in industria alimentara. Editura Tehnica,Bucuresti. Banu C. 2007-Tratat de inginerie alimentara.Editura Agir,Galati. Banu C.2008-Tratat deindustrie alimentara.Editura Asab,Bucuresti. LazaI.,NegoitescuA.S- Compresoare si ventilatoare.Universitatea Politehnica, Timisoara. Neacsu R.M., Ciocanea A. -Calculul, proiectarea i ncercarea pompelor, ventilatoarelor,suflantelor icompresoarelor . Turbomaini radialevol. I. Colecia Universitaria, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Petre Lucian Seiciu, Stefan Stanciu Organe de masini. Transmisii mecanice. Teodor-Ioan Trasca Utilaje tehnologice

Toma D. 1981-Tractoare si masini agricole (Partea A II- A <<Masini Agricole>>.Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti. Tenu I. 2008 -Operatii si aparate in industria alimentara, (Volumul I<< Operatii mecanice,hidrodinamice si aerodinamice>>.Editura Ion Ionescu de la Brad.

19

20