2.5.2.

Motoare pneumatice

Clasificare:
➢ după tipul procesului de transformare a energiei pneumatice în energie
mecanică:
 motoare pneumostatice sau volumice; la aceste motoare procesul de
transformare are loc pe baza modificării permanente a unor volume
delimitate de părţile mobile şi părţile fixe ale camerelor active ale motorului;
 motoare pneumodinamice; la aceste motoare energia pneumostatică a
mediului de lucru este transformată într-o primă etapă în energie cinetică,
care apoi este la rândul ei transformată în energie mecanică.
➢ dupa miscarea organului de iesire:
▪ cu mişcare rectilinie alternativă (cilindri şi camere cu membrană);
▪ cu miscare de rotaţie alternativă (motoare oscilante);
▪ cu miscare de rotaţie pe un unghi nelimitat (motoare rotative).
➢ dupa modul în care se realizează mişcarea organului de ieşire;
▪ motoare cu mişcare continuă;
▪ motoare cu mişcare incrementală.
Tot în această familie, a motoarelor pneumatice, se pot încadra şi
motoarele pneumo – hidraulice, la care mişcarea organului de
ieşire este controlată prin intermediul unui circuit hidraulic
auxiliar.
Motoare pneumatice liniare
Motoare pneumatice liniare de construcţie clasică
Clasificare:
➢ după modul în care sunt separate cele două camere funcţionale
motoarele pneumatice se pot clasifica în:
 cilindri (fig.a, b şi c);
 camere cu membrană (fig.d):
➢ din punct de vedere constructiv motoarele pneumatice liniare
sunt formate din două subansambluri principale:
 subansamblul carcasă;
 subansamblul piston.
➢ in funcţie de subansamblul ce se deplasează:
 motoare cu carcasă fixă şi piston mobil (fig.a, b);
 motoare cu carcasă mobilă şi piston fix (fig.c).
Deplasarea subansamblului mobil se poate realiza:
 sub efectul aerului sub presiune în ambele sensuri de mişcare; în
acest caz se spune că motorul este cu dublă acţiune (fig.b şi c);
 sub efectul aerului sub presiune într-un sens, iar în celălalt sens:
- sub acţiunea unui arc (fig.a şi d);

- sub efectul greutăţii proprii a ansamblului mobil, situaţie în care

motorul trebuie să lucreze în poziţie verticală;

- sub acţiunea mecanismului antrenat; in acest caz se spune că

motorul este cu simplă acţiune.

În cazul motoarelor cu dublă acţiune se pot întâlni două situaţii:
 când cele două suprafeţe active S1 şi S2 sunt egale (fig.c);
 când cele două suprafeţe active S1 şi S2 sunt diferite (fig.b);
Una dintre problemele ce apar la aceste motoare este cea a
opririi la capetele de cursă. Aici, în urma impactului dintre
ansamblul mobil şi capace, apar şocuri mecanice care
solicită dinamic elementele constructive ale motorului. Pentru
eliminarea acestei deficienţe există următoarele soluţii:
 dacă viteza de deplasare şi sarcina nu sunt foarte mari
se poate amortiza impactul cu ajutorul unor inele
nemetalice; există şi posibilitatea utilizării în acelaşi
scop a unor arcuri elicoidale sau arcuri taler;
 de cele mai multe ori se optează pentru o frânare
realizată pe cale pneumatică, prin micşorarea secţiunii
de evacuare în apropierea capacului;
 când energia care trebuie amortizată este prea mare,
se recurge la amortizoare externe de tip hidraulic.
 2 V

3
Fig.4.37
Legenda:
1 – talpa
2 – flanşă capac piston
3 – flanşă capac tija
4 – ochi capac piston
5 – ochi de mijloc
6 – ochi capac tija

Fig.4.39
 Alegerea cilindrilor, recomandări privind utilizarea acestora
În multe aplicaţii industriale se poate opta pentru un cilindru tipizat,
care se alege din cataloagele firmelor producătoare, astfel încât
principalele caracteristici tehnico - funcţionale să corespundă
scopului urmărit. Pentru alegerea cilindrului trebuie mai întâi
precizate:
 forţa ce trebuie dezvoltată de motor;
 viteza de deplasarea;
 cursa;
 modul de montare a motorului în structura mecanică şi
restricţiile privind gabaritul şi greutatea motorului.
 Pentru o predimesionare rapidă a unui cilindru pneumatic se pot
folosi o serie de grafice, puse la dispoziţie de firmele
producătoare. Spre exemplificare, firma Festo pune la dispoziţia
potenţialilor beneficiari familiile de curbe din figurile urmatoare.
 F  p1  S1  p2  S2  Ff
Referitor la valorile orientative ale presiunilor din camerele active ale motorului,
în calculele de predimensionare, se poate considera:
p1  0.8  p
.
p2  0,2...0,4 [ bar ]


Fa   d 2  0,1  p1  0,9 [ N ]
4

Fr   ( d 2  dt2 )  0,1  p1  0,9 [ N ]
4
 În sistemele pneumatice de automatizare, în mod uzual
presiunea relativă de lucru este de 5…6 bar.
 În ceea ce priveşte cursa de lucru la cilindrii cu simplă acţiune
nu depăşeşte 100…200 mm, în timp ce la cilindrii cu dublă
acţiune în mod obişnuit cursa este de 1…2 m; cilindrii de
construcţie specială pot avea curse de până la 5…6 m.
 Viteza de deplasare a pistonului şi deci şi a sarcinii antrenate
poate varia în intervalul 0,2…2 m/s. În cazuri speciale se poate
atinge 3…5 m/s.