2.5.

Echipamentele componente ale sistemelor de

actionare pneumatice

2.5.1. Grupul de pregătire a aerului

Structura clasica: F+RP+U
La anumite aplicatii: filtru suplimentar +robinet +dispozitiv de
alimentare progresiva +blocuri de derivatie
Filtre
 Aceste echipamente îndeplinesc atât rolul de filtrare propriu–
zisă cât şi pe acela de separator de apă. La nivelul acestui
echipament filtrarea se face, de obicei, în două trepte.
 Aerul comprimat intră, mai întâi, în treapta de filtrare prin inerţie,
în care sunt separate particulele grele de impurităţi şi picăturile
de apă. Pentru aceasta, odată pătruns în echipament aerului i
se imprimă o mişcare turbionară. Ca urmare condensul şi
impurităţile mai mari sunt proiectate pe peretele interior al
paharului filtrului, de unde se scurg la baza acestuia.
 A doua treaptă realizează o filtrare mecanică. La acest nivel se
face o filtrare fină cu ajutorul unui cartuş filtrant, care reţine
particulele fine de impurităţi mecanice.
Cartuşele filtrante se pot realiza din:
 sită metalică; acestea se folosesc frecvent pentru filtrări medii
(fineţe de filtrare de 40 … 250 m);
 ţesături textile sau materiale fibroase (pâslă, fetru, hârtie, carton,
vată de sticlă);
 avantaje:
 sunt ieftine;
 pot lua orice formă;
 permit obţinerea unei fineţi de filtrare foarte bune (1 … 2 m);
 dezavantaje:
 rezistenţă mecanică şi o rigiditate foarte scăzute;
 la presiuni mari există pericolul de desprindere a fibrelor din
care sunt confecţionate, urmată de antrenarea acestora în
sistem;
 curăţirea şi recondiţionarea lor este practic imposibilă;
▪ materiale sinterizate; în acest caz cartuşele se obţin prin
sinterizarea unor pulberi metalice de formă şi dimensiuni
apropiate, fără adaos de liant, confecţionate din bronz şi mai rar
din oţel inoxidabil, nichel, argint sau alamă;
▪ avantaje:
▪ sunt foarte eficiente;
▪ permit obţinerea unei fineţi de filtrare într-un domeniu larg
(2 …10 m);
▪ pierderile de presiune pe ele sunt mici;
▪ sunt rezistente la coroziune;
▪ au durabilitate mare, pot fi curăţate şi recondiţionate uşor;
▪ dezavantajul acestor cartuşe constă în preţul lor de cost mai
ridicat.
Regulatoare de presiune
 Aceste echipamente, reprezentate
principial în figura 4.27, realizează
următoarele două funcţii:
 reglează presiunea de la ieşirea
echipamentului pe la valoarea dorită în
intervalul , unde reprezintă pierderea
de presiune pe traseul intrare – ieşire
atunci când secţiunea de curgere prin
echipament este egală cu secţiunea sa
nominală;
 menţine presiunea reglată constantă,
în anumite limite, atunci când în timpul
funcţionării variază presiunea de
intrare pi şi/sau se modifică consumul
de debit din aval de echipament.
Ungătoare
 Aceste echipamente au rolul funcţional de a pulveriza în masa de aer
comprimat furnizată sistemului de acţionare o cantitate minimă de ulei
necesară ungerii garniturilor şi elementelor mobile din echipamentele
sistemului.
 În funcţie de fineţea picăturilor de ulei pulverizate în masa de aer se
disting două tipuri de ungătoare: ungătoare cu pulverizare obişnuită (cu
ceaţă de ulei) şi ungătoare cu pulverizare fină (cu microceaţă de ulei).
 Deşi soluţiile constructive ale celor două ungătoare sunt diferite, totuşi
funcţionarea lor se bazează pe acelaşi principiu.
 În cazul ungătoarelor cu pulverizare obişnuită picăturile de ulei sunt
mari (mai mari de 5 m) în timp ce la cele cu pulverizare fină picăturile
au dimensiuni mai mici şi sunt mai uniform distribuite în masa de aer
comprimat.
 Schema de principiu a unui ungător cu pulverizare obişnuită este
prezentată în figura. Principiul de funcţionare se bazează pe efectul
Venturi, în care se exploatează depresiunea creată la trecerea aerului
comprimat printr-o secţiune restrictivă Ra.
Dispozitive de alimentare progresivă
 În timpul funcţionării unui sistem de acţionare pneumatic există
situaţii în care la un moment dat întregul sistem este pus în
legătură cu atmosfera. Asemenea cazuri pot să apară după o
urgenţă, sau după terminarea unui ciclu de lucru. Punerea sub
presiune a sistemului poate cauza mişcări bruşte şi imprevizibile
ale organelor mobile ale motoarelor din sistem. Acest fenomen
este favorizat şi de faptul că unele elementele mobile ale
echipamentelor sistemului pot fi în poziţii necontrolabile.
 Este de dorit ca reconectarea sistemului să se facă progresiv, la
început cu un debit mic, care să determine creşterea lentă a
presiunilor în camerele active ale motoarelor din sistem; în acest
fel se realizează întoarcerea lentă a organelor active ale
motoarelor din poziţii intermediare în poziţiile de referinţă.
 R
(0)

(1)

D2/2

Fig.4.32
Structuri de grupuri de pregătire a aerului comprimat