Motoare volumice

Motoarele volumice realizează transformarea energiei de presiune a lichidului, de putere

𝑁ℎ = 𝑝 ∙ 𝑄 (1)
în energie mecanică către elementul acţionat (fig.1), de putere:
𝑁𝑚 = 𝐹 ∙ 𝑣 (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑖ş𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑙𝑎ţ𝑖𝑒)
𝑁𝑚 = 𝑀 ∙ 𝜔 (𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑖ş𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑜𝑡𝑎ţ𝑖𝑒)
în care: p – presiunea de alimentare, Q – debitul volumic, Nh – puterea hidraulică primită de
motorul hidraulic, Nm – puterea mecanică furnizată de motorul hidraulic, F – forţa de acţionare a
elementului antrenat, v – viteza de deplasare a elementului antrenat, M – momentul de antrenare,
ω – viteza unghiulară.

b.
a.
Fig. 1. Transformarea energiei de presiune

Principiul de lucru al motoarelor hidraulice este asemănător cu cel a pompelor, acestea

transportȃnd lichidul din racordul de alimentare în cel de evacuare volum cu volum. În faza de
alimentare, volumul camerelor de lucru creşte şi are loc umplerea acestora cu lichid. După faza
de umplere, acestea sunt închise mecanic şi are loc deplasarea către racordul de evacuare, de
unde lichidul este trimis către rezervor.
Orice motor hidraulic trebuie să respecte cele două cerinţe constructice impuse maşinilor
volumice şi anume:
- are una, sau mai multe camere de volum variabil, în creştere în faza de alimentare şi în
scădere în faza de evacuare;
 - are unul, sau mai multe elemente, prin care se delimitează net zona de alimentare, de zona
de evacuare (sistemul de distribuţie).

Clasificarea şi simbolizarea motoarelor volumice

În funcţie de tipul de mişcare la elementul antrenat, motoarele hidraulice volumice pot fi:
- motoare hidraulice liniare, care execută mişcare de translaţie;
- motoare hidraulice rotative, care execută mşcare de rotaţie.
Motoarele hidraulice liniare pot fi clasificate după următoarele criterii:
1. In funcţie de tipul pistonului:
- cu piston disc (fig. 1. a);
- cu piston plunjer (fig. 1.b);
- cu piston telescopic (fig. 1.c).

a.
c.

b.
Fig. 1. Tipuri de pistoane

2. In funcţie de sensul în care se utilizează forţa de presiune:

- motor cu simplă acţiune, la care forţa de presiune acţionează într-un singur sens, pentru
celălalt sens utilizȃndu-se forţa de greutate (fig. 2.a), sau forţa din arc (fig. 2.b).
 b.
a.

Fig. 2. Motor cu simplă acţiune

- motor cu dublă acţiune, la care forţ de presiune acţionează în ambele sensuri

Fig. 3. Motor cu dublă acţiune

3. In funcţie de numărul suprafeţelor de lucru

Suprafaţa de lucru este cea care vine în contact cu lichidul de lucru şi pe care se creează
forţa de presiune transmisă organului antrenat. Suprafaţa de lucru este reprezentată de piston,
atunci cȃnd pistonul este fix şi cilindrul mobil (cel mai întȃlnit caz), sau de capac, atunci cȃnd
pistonul este mobil şi cilindrul fix.
Conform acestui criteriu, cilindrii hidraulici pot fi:
- cilindri diferenţiali, cu tijă simplă, la care suprafeţele de lucru sunt diferte (fig. 4.a);
- cilindrii nediferenţiali, cu tijă bilaterală, la care suprafeţele de lucru sunt identice (fig. 4.b)

𝜋 ∙ 𝐷2 𝜋 ∙ (𝐷2 − 𝑑 2 ) 𝜋 ∙ (𝐷2 − 𝑑 2 )
𝑆1 = , 𝑆2 = 𝑆=
4 4 4

Fig. 4. Suprafeţele de lucru ale pistonului

 4. In funcţie de frȃnarea la capătul cursei.
La finalul cursei, pistonul loveşte cu putere capacele laterale ale cilindrului, un anumit num
de loviri putȃnd duce la distrugerea îmbinărilor capace-cilindru. Pentru diminuarea acestui
fenomen este obligatorie reducerea vitezei la capetele cursei, care se poate realiza:
- prin utilizarea unui drosel, care intervine la apropierea pistonului de capătul cursei;
- prin construcţia cilindrului, caz în care cilindrul se numeşte cu frȃnare la capătul cursei.
Conform acestui criteriu, motoarele hidraulice liniare pot fi:
- cilindri fără frȃnare (fig. 1, 2, 3, 4);
- cilindri cu frȃnare la un singur capăt, nereglabilă (fig. 5.a), sau reglabilă (fig. 5.b);

a. b.
Fig. 5. Cilindri cu frȃnare la un capăt

- cilindrii cu frȃnare la ambele capete, nereglabilă (fig. 6.a), sau reglabilă (fig. 6.b).

a. b.

Fig. 6.Cilindri cu frȃnare la ambele capete

Motoarele hidraulice rotative, pot fi clasificate după următoarele criterii:

1. Criteriul constructiv.
În cazul pompelor, criteriul constructiv se referă, la mişcarea efectuată de elementele prin
care se delimitează camerele de lucru. În cazul motoarelor hidraulice, acest criteriu se referă la
menţinerea unei turaţii minime stabile.
Conform acestui criteriu, motoarele hidraulice rotative pot fi:
- cu turaţie joasă (10-50 rot/min): motorul cu pistoane rotative, motorul orbital, motorul cu
pistoane axiale;
 - motoare semirapide (30-300 rot/min): motorul cu pistoane axiale, motorul cu roţi dinţate,
motorul cu palete culisante;
- motoare rapide (peste 300 rot/min): motorul cu pistoane axiale, motorul cu pistoane
radiale, motorul cu pistoane rotative.
Observaţie: Ca şi în cazul pompelor volumice, nici la motoarele hidraulice rotative criteriul
constructiv nu se regăseşte în simbol.

2. In funcţie de posibilitatea variaţiei debitului:

- cu volum geometric fix (fig. 7.a);
- cu volum geometric variabil (fig. 7.b)

a. b.
Fig.7 Criteriul variaţiei debitului

3. In funcţie de sensul de mişcare:

- motoare cu sens unic (fig.7 a, b);
- motoare cu dublu sens (fig. 8 a, b).

a.
Fig. 8 Criteriul sensului de mişcare

4. In funcţie de posibilitatea reversibilităţii energiei:

- maşini ireversibile, cele care funcţionează doar în regim de motor (fig. 7, 8);
 - maşini reversibile, cele care funcţionează atȃt în regim de motor, cȃt şi în regim de pompă
(fig. 9 a, b, c).

b.
a. c
Fig.9. Criteriul reversibilităţii energiei

5. In funcţie de posibilitatea executării rotaţiei complete

- motoare la care elementele mobile pot executa rotaţii complete (fig. 7, 8, 9);
- motoare la care elementele mobile executa mai puţin de o rotaţie: motorul oscilant (fig 10).

Fig.10. Criteriul rotaţiei complete