Pompa cu piston

La acest tip de pompă, fenomenul de pompare se realizează prin transportul volum cu volum
a lichidului, prin deplasarea periodică a organului mobil (piston), în interiorul unor corpuri cu
profil adecvat (cilindri). Deplasarea pistonului se poate realiza pe direcţie liniară, sau radială.
1 Pompa cu piston cu simplu efect
Acţiunea de pompare se realizează într-un singur sens de deplasare a pistonului, fiind activă
o singură suprafaţă a acestuia (fig.1 ).

Fig. 1. Pompa cu piston cu simplu efect

1. piston, 2. tijă, 3. corpul pompei, 4. supapa de pe racordul de aspiraţie A, 5. supapa de pe
racordul de refulare R,

Camerele de lucru de volum variabil se crează între suprafaţa activă a pistonului (1) şi
pereţii cilindrului (3).
La deplasarea spre dreapta a pistonului, volumul camerei de lucru este în creştere şi se
produce aspiraţia lichidului prin supapa de sens (4) de pe racordul de aspiraţie. La deplasarea
spre stȃnga, volumul camerei de lucru este în scădere, presiunea în creştere, astfel că se deschide
supapa de sens (5) de pe racordul de refulare şi lichidul este trimis către circuit.
Aceste pompe se numesc cu simplu efect, pentru că la o cursă dublă, pistonul are o singură
suprafaţă activă.
 Fig. 2. Caracteristica debitului pentru pompa cu simplu efect

Debitul de lichid refulat de pompă are caracter pulsatoriu accentuat, determinat de cursa
activă a pistonului.

2. Pompa cu piston cu dublu efect

Acţiunea de pompare la acest tip de pompă se realiează pentru ambele sensuri de deplasare
ale tijei, fiind active ambele suprafeţe ale pistonului.
Camerele de lucru de volum variabil, formate între suprafeţele active ale pistonului şi pereţii
cilindrului, lucrează în opoziţie, astfel că, atunci cȃnd într-o cameră se realizează aspiraţia, din
cealaltă cameră se realizează refularea uleiului.
La mişcarea spre dreapta a tijei pistonului (marcată cu sageata 2 pe desen), volumul camerei
din stȃnga creşte, astfel că se deschide supapa de sens A1 şi uleiul este aspirat de la rezervor. În
acelaşi timp, în camera din dreapta, volumul camerei scade, presiunea creşte, astfel că se
deschide supapa de sens R2 şi uleiul este refulat în circuit (linia albastră din fig 3).
La mişcarea spre spre stȃnga a pistonului (marcată cu săgeata 1 pe desen), volumul camerei
din dreapta este în creştere, astfel că uleiul va fi aspirat din rezervor, prin deschiderea supapei de
sens A2, de pe racordul de aspiraţie. În acelaşi timp, volumul camerei din stȃnga scade,
presiunea creşte, ceea ce face să se deschidă supapa de sens R1 şi uleiul să fie refulat în circuit
(linia galbenă din fig 3).
 La pompele cu piston cu dublu efect, debitul are un caracter pulsatoriu într-o măsură mai
mică decȃt la pompa cu simplu efect. Caracterul pulsatoriu se datorează prezenţei tijei pistonului,
care face ca debitul în cele două camere să nu fie egal.

Fig. 3. Caracteristica debitului la pompa cu dublu efect

Pentru a atenua coeficientul de variaţie a debitului (σ), se utilizează varianta cu două

pistoane (duplex), la care cele două pistoane funcţioneză decalat în timp cu 𝜋⁄2.

4. Sistemul de distribuţie al pompei cu piston

La pompele cu piston, fiecare camera de lucru are propriul sistem de distribuţie, care
împiedică întoarcerea lichidului. Acest sistem este asigurat de supapele de sens, care sunt
amplasate atȃt pe traseul de aspiraţie, cȃt şi pe traseul de refulare.
 b.
a.
Fig. 5. Supapa de sens unic
a. schematizare, b. simbolizare

Elemental mobil al acestor supape este de tip disc (fig.6).

Fig. 6. Sistemul de distribuţie al pompei cu piston

1. elementul mobil (plan), 2. arcul de pretensionare, 3. corpul supapei

Echipamentul este format din corpul supapei (3), elementul mobil tip taler (disc) (1) şi arcul
de pretensionare (2).
Asupra elementului mobil al supapei acţionează două tipuri de forte: forţa din arc Fa şi forţa
de presiune a lichidului Fp. Presiunea de dechidere a supapei se obţine atunci cȃnd cele două
forţe sunt egale:
𝜋 ∙ 𝑑2 4 ∙ 𝑘 ∙ 𝑥0 (1)
𝐹𝑎 = 𝐹𝑝 ⇒ 𝑘 ∙ 𝑥0 = 𝑝𝑑 ⇒ 𝑝𝑑 =
4 𝜋 ∙ 𝑑2
 în care: k – constanta elastică a arcului, x0 – pretensionarea initială arcului, pd – presiunea
de deschidere a supapei de sens, d – diametrul orificiului de intrare în supapă.
La producători, forţa din arc este unic determinate la montarea aparatului şi depinde de
constanta arcului k şi de pretensionarea initial a acestuia x0. Există supape de sens care se
deschid la 0.3 bar şi 0.5 bar, în funcţie de tipul de arc utilizat de producător (arc slab, respective
arc rigid).
Un aspect important, îl reprezintă viteza de curgere a lichidului prin supapă. Există trei tipuri
de viteze pe suprafeţele descrise de elementele supapei:
- viteza de curgere la intrarea în supapa de sens, v1;
- viteza de curgere prin fereastra dintre elemental mobil şi scaunul supapei, v2;
- viteza de curgere prin interstitial dintre elemental mobil si pereţii laterali ai supapei, v3.

𝜋 ∙ 𝑑2 𝜋(𝐷𝑐2 − 𝐷2 ) (2)
𝑄 = 𝑣1 = 𝑣2 ∙ 𝜋 ∙ 𝐷 ∙ ℎ = 𝑣3
4 4
Pentru menţinerea vitezei de deplasare a lichidului prin supapă, în limitele recomandate,
trebuie găsită valoarea optimă a diametrului D a discului elementului mobil al supapei, respectiv,
un diametru minim al corpului supapei Dc.

5.Calculul debitului la pompa cu piston

Se consideră o pompă cu piston, antrenată cu ajutorul unui mecanism bielă – manivelă, a
cărui piston execută cursa x în interiorul cilindrului.

Fig.3. Pompa cu piston antrenată prin mecanism bielă-manivelă

 Relaţia de calcul a debitului este diferită pentru fiecare tip constructiv de pompă cu
piston:
a. Pompa cu piston cu simplu efect
La o rotaţie completă a manivelei, pompa aspiră şi refulează o singură dată. Volumul de
lichid va fi:
𝑉 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑐 (1)
în care: Ap – suprafaţa pistonului, c – cursa.
Debitul teoretic Qt, la turaţia de antrenare n a acesteia, va fi:
𝑄𝑡 = 𝑉 ∙ 𝑛 (2)
Din cauza pierderilor de debit prin supapele de aspiraţie şi refulare, debitul real este mai mic
decȃt debitul teoretic:
𝑄 (3)
𝜂𝑣 = = (0.85 − 0.99)
𝑄𝑡
în care ηv – randamentul volumic al pompei.
Debitul real va fi:
𝑄 = 𝑄𝑡 ∙ 𝜂𝑣 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑐 ∙ 𝑛 ∙ 𝜂𝑣 (4)

Relaţia (4) arată faptul că, reglarea debitului se face:

- prin modificarea cursei pistonului (prin modificarea razei manivelei de acţionare);
- prin modificarea turaţiei n, de antrenare a pompei.
b. Pompa cu piston cu dublu efect
La o rotaţie completă a amanivelei, pompa aspiră şi refuleaza două volume de lichid:
- la deplasarea spre dreapta a pistonului, volumul de lichid aspirat va fi:
𝑉1 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑐 (5)
- la deplasarea spre stȃnga, volumul de lichid aspirat va fi mai mic, cu valoarea volumului
dislocuit de tijă:
𝑉2 = (𝐴𝑝 − 𝐴𝑡 ) ∙ 𝑐 (6)
în care: At – suprafaţa tijei.
Debitul teoretic, la turaţia n de antrenare a pompei va fi:
𝑄𝑡 = (𝑉1 + 𝑉2 ) ∙ 𝑛 = [𝐴𝑝 ∙ 𝑐 + (𝐴𝑝 − 𝐴𝑡 ) ∙ 𝑐] ∙ 𝑛 = (2𝐴𝑝 − 𝐴𝑡 ) ∙ 𝑐 ∙ 𝑛 (7)
 Ţinȃnd cont de pierderile de debit prin garnituri, debitul real va fi:
𝑄 (8)
𝜂𝑣 = ⇒ 𝑄 = 𝑄𝑡 ∙ 𝜂𝑣 = (2𝐴𝑝 − 𝐴𝑡 ) ∙ 𝑐 ∙ 𝑛 ∙ 𝜂𝑣
𝑄𝑡
Dacă se ţine cont de raza manivelei:
𝑐 = 2 ∙ 𝑅 ⇒ 𝑄 = 2 ∙ 𝑅 ∙ 𝑛 ∙ 𝜂𝑣 ∙ (2𝐴𝑝 − 𝐴𝑡 ) (9)
Mişcarea alternativă a pistonului, face ca pompele cu piston (cu simplu efect, cu dublu
efect), au debit variabil. Cȃnd pistonul se află în poziţiile extreme (PMS (punctul mort superior),
PMI (punctul mort inferior)), debitul este zero, iar la poziţia de mijloc a cursei, debitul este
maxim.
c. Variaţia debitului la pompele cu mişcare alternativă
Cursa oarecare x a pistonului (fig. 3) va fi:
𝑥 = 𝑅+𝑎 (10)
Dar 𝑎 = 𝑅 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃. Cursa x va fi:
𝑥 = 𝑅 + 𝑅 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜃 = 𝑅(1 + 𝑐𝑜𝑠𝜃) (11)
Prin diferenţiere se va obţine:
𝑑𝑥 = −𝑅 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜃 𝑑𝜃 (12)
Dar, la deplasarea spre stȃnga pe o distanţă infinit mică dx, volumul de lichid scade cu dV:
𝑑𝑉 = −𝐴𝑝 𝑑𝑥 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜃 𝑑𝜃 (13)
Dar 𝜃 = 𝜔 ∙ 𝑡, relaţie care prin diferenţiere devine:
𝑑𝜃 = 𝜔 𝑑𝑡 (14)
Înlocuind în relaţia 13 se obţine variaţia de volum:
𝑑𝑉 = 𝐴𝑝 ∙ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜃 𝜔 𝑑𝑡 (15)
Relaţia de definiţie a debitului volumic este:
𝑑𝑉 𝐴𝑝 ∙ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜃 𝜔 𝑑𝑡 (16)
𝑄= = = 𝜔 ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝑅 𝑠𝑖𝑛𝜃
𝑑𝑡 𝑑𝑡
Aşa cum arată relaţia 16, variaţia debitului la pompa cu piston (simplu efect, dublu efect),
variază sinusoidal, avȃnd valoarea maximă la mijlocul cursei (𝜃 = 𝜋⁄2) şi valoarea zero la
capetele cursei (𝜃 = 0, la PMS şi 𝜃 = 𝜋, la PMI).
Fig. 4. Variaţia debitului la pompa cu piston cu dublu efect