15.4.

POMPE CU ROI DINTATE

2
15.4.1. Construc ie _i principiu de
functionare
Datorit unoravantaje, printre
care simplitatea constructiv, sigu
ranta în exploatare, domeniul mare
de presiuni _i debite, pompele cu
roti dinate sînt larg utilizate în in- 5
stalaiile de ungere _i în tehnica ac-
tionrilor hidraulice. In construcii
obi_nuite, pot realiza presiuni de
pîn la 175 bar, iar în cazuri speci-
ale chiar 250 bar; debitele pot dep_i
600 1/min. Variantele constructive
principale sint dou _i anume: pompe Fig. 15. 12
cH angrenare exterioar _i pompe cu
angrenare interioar. Varianta cu angrenare exterioar se poate realiza mono
sau multirotoare. In
figurá 15.12 se prezint construcia clasic a unei
cu roti dinate care cuprinde dou pinioane în angrenare 7 _i 2 (din carepompe unul
este pinion motor) _i carcasa 3, cu orificiul de aspira ie 4 _i cel de refulare5.
Sensul de rotaie este dat de sgeata care pleac din punctul de
ctre racordul de aspiraie.
angrenare
Lichidul este transportat volum cu volum de
ctre golurile dinilor, spre orificiul de refulare, etan_area spa iului de inalt
presiune de cel de joas presiune fäcîndu-se prin contactul dinilor în zona
de angrenare; în afar de aceast
zon, curgeri inverse se mai pot produce
prin spaiile dintre virfurile dinilor _i carcas, precum _i pe prile laterale
ale pinioanelor, la contactul cu
capacele laterale. Precizia execuiei roilor
dinate (respectiv uzura lor) are o mare influen asupra parametrilor reali-
zati de pomp . Evitarea uzurilor excesive i deci men inerea unor jocuri
corespunztoare necesit msuri de echilibrare a presiunilor pe partea de
lucru a carcasei. In figura 15.13 este reprezentat epura presiunii pe car-
cas, din care rezult solicitarea unilateral a rotoarelor _i lagrelor pompei.
In scopul compensrii acestor
forte, la unele construcii de pompe este prac-
ticat soluia din figura 15.14, spaiile a _i a' fiind în
respectiv b _i b' în legtur
legtur
cu refularea, îns implicit se accept un
cu
aspiraia,
randa-
ment volumic mai mic. Se _tie pe de alt parte c, pentru o funcionare co-

Fig. 15.13 Fig. 15.14

446
 b
Fig. 15. 15

rect a unui angrenaj

cu roi
dintate, gradul de acoperire trebuie s fic supra-
unitar, înseamn c înainte de ie_irea unei
ceea ce
nare, perechea urm toare
perechi de dini din angre-
de dini intr în contact. In
dintre dinii în angrenare rmîne o cantitate de lichid consecin,
în spaiul
puternic
de virfurile dintilor
conjugai. Strivirea lichidului are consecinecomprimat
negative
asupra funcionrii pompei: _ocuri, pulsaii ale eforturilor în lagre _i degra-
darea mediului hidraulic. Prin practicarea de
degajri speciale în atenu-
laterale, în dreptul zonei de angrenare sau în ax (fig. 15.15,a _i b), secapacele
eaz mult acest fenomen.
Pompele cu angrenare interioar comport un pinion motor 2, care se
rote_te în acela_i sens cu pinionul condus 3. Prin mi_carea de rotaie, spa-
tiul dintre dini se elibereaz, depresiunea astfel rezultat determinînd aspi-
raia; lichidul aspirat umple spaiul dintre dini _i este transportat ctre zona
de refulare în care din ii sînt din nou în contact. Etan_area se asigur de
catre carcasa 1 i piesa de separa ie 4. Schema construc iei este reprezentat
in figura 15.16.

15.4.2. Calculul debitului

Fie cazul a dou pinioane identice, cu dantur în evolvent, angrenate
exterior. în procesul de lucru, prin rotirea pinioanelor cu unghiul dz este
refulat volumul d0, lucrul mecanic cores-
punzitor fiind dL p d0, undep este=

U
presiunea din spaiul de refulare. Expre-
sia se mai poate scrie dL = (M1 + M2) da,
in care /1 _i M2 sînt momentele aplicate
pinioanelor. Observînd în figura 15.17 re-
din
partifia de presiune pe ariile dinilor
spaiul reful rii, se constat c proiecia
suprafeei
radial a laterale a
pe un plan
a dintelui
dintelui I este (r,- r)b, iar
in angrenare este
I aflat cu primul
(P1 )b, p1 fiind distana variabilä de
la axul pinionu- Fig. 15. 16
la punctul de contact

447
 K O2

P 2
Le

Fig. 15.17

lui 1, iar b - läimea dintelui. Valoarea momentului la arborele primului

pinion rezult

br-r) - pb(e1 -r) P = 2 (-p).

2 2 2

unde (r. + r)/2 _i (p1 +7,)/2 sint distanele de la centrele de greutate ale
proiectilor ariilor respective la axul pinionului. Analog pentru M2 se obfine

M-(- )
_i deci

M +M,=(2-i-
Dar
i--s)* + ; pP= (r, + s) + k* _i s+2 = = MA",
a_a încit

M+ M, =pb ( - - * ) .
Rezult mai departe valoarea volumului elementar refulat pentru o rotire
cu da, de forma

(M,+M:) dab(r?- - x*) da

sau

d - bal--) d!,
448
expresie din care se
determin debitul instantaneu:
=

Debitul mediu se poate calcula observind

dObo(?-- )
dt (15.4.1)
pe dreapta de c distanta
angrenare, în timpul dt cît dureaz elementar dx parcursi
rgdt,
unde ro este raza cercului de baz. cu rotirea da, este dx:
tar refulat se va scrie Corespunztor, volumul elemen-

dO= ( - - ) dx.
o

Integrind apoi între limitele x =-1/2 _i ax=

lo-l/2, în care l este
lungimea liniei de angrenare, iar to= 2rro/:-
rezult pasul pe cercul de baz,

0- 6--ds- (15.4.2)

unde e are valoarea

= 4-6-

Debitul mediu teoretic al pompei ideale va fi deci

60 (15.4.3)

Pentru o dantui cu dininormali necorijai de modul m, sînt valabile rela-

tiile ,= m(z 4 2)/2; r,= mz/2; lo= 1nr cos 6, 6 fiind unghiul de angre
nare. Se obine în acest caz relaia
.T
Q.30 + 1-cos* 0 (15.4.4)
1ar la grad de acoperire unitar, caz în care s = 1,

rbnm2
+ cos Tbm(:
30
+ sin2 6). (15.4.5)
30

Relatiile (15.4.4) _i (15.4.5) permit s se determine modulul, cînd se cunosc

celelalte m rimi
Revenind la expresia debitului instantaneu (15.4.1), se observ c devine
maxim pentru x =o (angrenare in pol) _i minim pentru x = 1/2, valorile
fiind:
mas )
min m cos o
449
 Graficul pulsa iei este
15.18.
Angrenare în pol (A) reprezentat in figuraare va-
debitului
Variaia
loarea Ag = qmaz min

Inceputy!
angrendri YY
60 Sfirsitu
angrenar
- bo

care se
m 2 cos 0, cu

obine expresia
eficientului de pulsaie:
cos6
co-

+sin39

Q
(15.4.6)
Fig. 15. 18
coeficientului de
l/o 1,1, dependenta
_i valoarea medie
=

Pentru 6 = 20°
este urm toarea:
num rul de dini
pulsaie cu

12 14 16 20
6 8 10

32,4 26,1 21,8 18,7 16,4 10,9

43,2
este des-
Aceste date arat c pulsaia debitului la pompele cu roi dinate
axiale _i chiar radiale.
tul de pronunat comparativ cu pompele cu pistoane
ameliorarea pulsaiei, este
O m sur constructiv important, care duce la
folosirea angrenajelor cu dini înclinai.

15.5. POMPE CU _URUBURI

15.5.1. Descriere _i principiu constructiv-func ional

Pompele cu _uruburi fac parte din categoria pompelor cu angrenaje,
cu particularitatea c angrenarea este axial . Cilindreea este constant ,
Pot
pulsaia debitului inexistent, iar funcionarea deosebit de silenioas.
realiza presiuni de pîn la 175 bar _i debite de pîn la (45-50) 1/min. Se întil-
nesc in variantele constructive: cu un _urub, cu dou, sau mai multe (trei
sau cinci) _uruburi. În figura 15.19 este reprezentat o pomp cu trei _uru-
buri, din care cel central este motor, iar cele dou laterale sînt conduse.
Filetul _urubului central este pe dreapta, iar al _uruburilor laterale-pe
stinga; filetele se execut de regul cu dou începuturi, cu profil cicloidal.

Fig. 15.19 Fig. 15.20

450