Prize de apă 17

Nervurile orizontale sunt considerate grinzi dublu încastrate în pile (fig.1.14b).

Pilele (fig. 1.14c) sunt încărcate cu sarcini concentrate transmise de nervuri (P) şi o
sarcină uniformă (p) distribuită pe lungime, provenită din pierderea de sarcină Δhg la
grătar. Planşeul prizei este încărcat cu o sarcină uniform distribuită pe suprafaţă (pext)
provenită din pierderea de sarcină Δhg la grătar. Din punct de vedere static, reprezintă o
placă groasă rigidizată cu nervuri radiale (fig. 1.14a) şi care descarcă momentele de
încastrare perfectă de la pile şi transmite acestora, sarcini radiale.

1.3.2 Elemente geometrice de trasare la pile şi nervuri orizontale

În mod curent, lăţimea pilei se recomandă să fie cuprinsă între limitele: Bp =

0.9...1.2 m la exterior şi bp ≥ 0,40 m la interior. Lăţimea nervurii orizontale se
recomandă să fie cuprinsă între limitele: bn = 0.3 ... 0.5 m şi înălţimea hn = 0.8...1.0 m.
Trasarea secţiunii orizontale a pilei respectă următorul procedeu (fig.1.15a) /2/:
● se impun dimensiunile geometrice ale pilei şi nervurii orizontale utilizând
recomandările anterioare pentru: bn, hn, Bp, bp;
● se determină pe axa pilei (fig. 1.15a) punctele P şi Q de intersecţie a

Fig. 1.15 Elemente geometrice la pile şi nervuri

α
nervurilor şi lungimea geometrică cunoscută cu valoarea /PQ/ = hn / sin
;
2
● se determină punctele de racord M1, M2 din condiţiile: M 1 M 2 ⊥ PQ şi
lungimea segmentului cu valoarea /M1M2/ = Bp;

● se determină punctele de racord N1, N2 din condiţiile:

N 1 N 2 ⊥ PQ = b p şi distanţa VQ = 0.20 ... 0.30 m (
V = N 1 N 2 ∩ PQ ; )
18 Prize de apă

● spre exteriorul prizei, racordul se realizează cu un semicerc de rază R = Bp/2

şi centrul de trasare P;
● spre interiorul prizei racordul se realizează cu un arc de cerc de rază r,
centrul de trasare şi parametrii suplimentari determinaţi din condiţiile geometrice:
(
b p 4h12 + B p − b p )2

r=
4h1
U = N 1U I N 2U (N U ⊥ M N ) şi (N U ⊥ M N )
1 1 1 2 2 2

1
h1 = PV = PQ + VQ şi VU = ⋅ 4r 2 − b 2p
2

1.3.3. Schema statică şi determinarea încărcărilor de calcul

La prizele de adâncime, în funcţie de tipul prizei şi în conformitate cu

"Directivele de proiectare a lucrărilor hidroenergetice" /22/, la dimensionarea de
rezistenţă, presiunile de calcul rezultate din pierderea de sarcină la grătar Δhg datorită
colmatării parţiale sau totale, se determină astfel:
a) la prize cu acces la intervale mai mari de un an: Δhg = 9 ... 12 m coloană
de apă;
b) la prize cu acces anual: Δhg = 6 m coloană de apă;
c) la prize prevăzute cu dispozitive mecanice de curăţat: Δhg = 3 m coloană de
apă.
Diferenţa de presiune între exteriorul şi interiorul prizei datorită pierderilor de
sarcină la grătar se determină cu relaţia:
p ext = γ a Δh g (1.5)
Această diferenţă de presiune acţionează ca o încărcare distribuită uniform pe
toată suprafaţa exterioară a prizei, repartizându - se pe elementele de rezistenţă astfel
(fig. 1.15b,c):
● pe grătar - o sarcină
uniform distribuită pe
toată suprafaţa, de mă-
rime pext ;
● pe nervurile orizon-
tale - o sarcină uniform
distribuită pe lungime
(fig.1.16) dată de grăta-
rele adiacente, de mă-
rime:
q = a 0 p ext (1.6)

Fig. 1.16 Acţiunea încărcărilor de la nervuri la pile ● pe pile - o sarcină

uniform distribuită pe
 Prize de apă 19

lungime de mărime (fig. 1.11c): p = B p p ext (1.7)

α
şi rezultantă: P = q ⋅ l 0 ⋅ sin (1.8)
2
● pe planşeu - o sarcină uniform distribuită pe suprafaţă de mărime pext .

1.3.4 Metoda clasică de calcul a eforturilor secţionale

Elementele de rezistenţă ale prizei formează o structură spaţială de formă

prismatică în care pilele
sunt încastrate în radier şi
planşeu şi rezemate elastic
pe cadrele orizontale for-
mate din nervuri.
Problema repartizării în-
cărcărilor concentrate P
între pile şi nervurile ori-
zontale se rezolvă prin
exprimarea egalităţii de-
plasărilor orizontale ale
pilei şi ale sistemului de
Fig. 1.17 Determinarea încărcării, deformata pilei nervuri la nivelul fiecărui
cadru orizontal.
Aceste relaţii scrise pentru punctele de contact pilă - nervuri sunt de forma:
δ i = δ pi = δ ni (1.9)
unde: δi - reprezintă deplasarea pilei din dreptul nervurii i (x = xi), fig. 1.17, indicii
superiori “p” şi “n” referindu-se la pilă, respectiv nervură.

Fig. 1.18 Deplasări ale pilei: a- din sarcină uniformă distribuită;

b- din sarcini unitare concentrate şi dispuse simetric
m
δ pi = δ pi ,p + ∑ δ pik Pk (1.10)
k =1

• m - reprezintă numărul total de noduri pentru care se calculează deplasările;

20 Prize de apă

• δ pi ,p - reprezintă deplasarea pilei din dreptul nervurii orizontale i, datorită

încărcării pilei cu sarcina uniform distribuită p (fig. 1.18a) şi se determină cu relaţia:
px i2 (l − x i )
2

δ p
i ,p = (1.11)
24 E bi I
• δpi,k - reprezintă deplasarea pilei în dreptul nervurii i, când este acţionată de o
pereche de forţe unitare, acţionând una în dreptul nervurii k şi alta situată simetric (fig.
1.18.b), calculată cu relaţia:
⎧
⎪ (
x i2
6E b ⋅ I ⋅ l
i
)
3x k ⋅ l − 3x k2 − l ⋅ x i ; (xi ≤ xk )
⎪
⎪
δ pik = ⎨
6 E
x k2
i
⋅
(I ⋅
)
3x i ⋅ l − 3x i2 − l ⋅ x k ;
⎛ l⎞
⎜ xk < x i ≤ ⎟
2
(1.12)
⎪ b l ⎝ ⎠
⎪ x i2 ⎛ l l⎞
⎪ 24E i ⋅ I ⋅ l (3l − 4x i ) ; ⎜ xk = ; x i ≤ ⎟
2 2⎠
⎩ b ⎝
• E bi - modulul de elasticitate al betonului pentru solicitarea de încovoiere;
• I - momentul de inerţie al secţiunii pilei;
şi relaţia suplimentară: Pkp = P − Pkn (1.13)
unde reacţiunea dată de nervuri în punctul x = xk se calculează cu relaţia :
α
Pkn = 2N cos (1.14)
2

Fig. 1.19 Forţe axiale în nervuri (a), deformare cadru orizontal (b)

iar forţa axială din nervuri (fig. 1.19), cu relaţia: N = ε Ecb · An (1.15)
c
• E b - modulul de elasticitate al betonului solicitat la compresiune;
• An - aria secţiunii nervurilor orizontale;
Δl δ nk
• ε - deformaţia specifică a nervurii: ε= = (1.16)
l0 R
 Prize de apă 21

• δk - reprezintă deplasarea pilei în dreptul nervurii orizontale "k ";

• R - raza cercului circumscris poligonului regulat format de nervuri;
• α - unghiul dintre două nervuri vecine : α = 3π / 4 pentru priză de formă octogonală
şi respectiv α = 2π / 3 pentru priză de formă hexagonală.
Relaţia (1-14) se mai poate scrie şi sub forma: Pkn = a ⋅ δ k (1.17)
E bc A n α
unde s-a folosit notaţia: a=2 cos (1.18)
R 2
Egalând deplasările orizontale din pilă şi nervuri în cele m puncte de conexi-
une şi renunţând la indicii superiori în ceea ce privesc deplasările orizontale, se obţine
sistemul general de ecuaţii:

⎡⎛ 1⎞ ⎤ ⎧P n ⎫ ⎧ m
⎫
⎜ δ
⎢ 11 a + ⎟ K δ i1 K δ im ⎥ ⎪ ⎪ ⎪ 1p
1 δ + P ∑ δ 1k ⎪
⎢⎝ ⎠ ⎥⎪M ⎪ ⎪ k =1
⎪
⎢ M M M M M ⎥⎪ ⎪ ⎪ M ⎪
⎢ ⎛ 1⎞ ⎥ ⎪ n⎪ ⎪ m
⎪
⎢ δ i1 K ⎜ δ ii + ⎟ K
a⎠
δ im ⎥ =
⎨ Pi ⎬ ⎨ ip δ + P ∑ δ ik ⎬
(1.19)
⎢ ⎝ ⎥⎪ ⎪ ⎪ k =1 ⎪
⎢ M M M M M ⎥ ⎪ M ⎪ ⎪ M
m
⎪
⎛ 1 ⎞ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪
⎢ δ K δ m1 K ⎜ δ mm + ⎟⎥ ⎪ P n ⎪ ⎪δ mp + P ∑ δ mk ⎪
⎢⎣ m1
⎝ ⎥
a ⎠⎦ ⎩ ⎭ ⎩
m k =1 ⎭
Soluţiile sistemului (1.19) reprezintă încărcările necunoscute ale nervu-
n
rilor Pi (reacţiunile nervurilor orizontale), iar prin aplicarea relaţiei (1-13) se obţin
încărcările necunoscute la pile Pip , necunoscute ce reprezintă forţele concentrate
preluate de pile. Pentru o priză formată din 4 panouri pe verticală şi luarea în
considerare a simetriei, rezultă un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute:
1
(δ 11 + ) P1n + δ 12 P2n = δ 1 p + P ( δ 11 + δ 12 )
a (1.20)
1 δ 2 p + P ( δ 21 + δ 22 )
δ 21 P 1
n
+ (δ 22 + ) P2n =
a
Momentul încovoietor pe o pilă, dat de sarcina uniform distribuită "p ", în punctul de
p⋅l⎛ x i2 l ⎞
abscisă xi (fig. 1.20) se calculează cu relaţia: M i ,p = ⎜ xi − − ⎟ (1.21)
2 ⎜⎝ l 6 ⎟⎠
Momentul încovoietor în secţiunea "i " (fig. 1.20) dat de sarcina concentrată Pkp , care
acţionează în punctul de abscisă x k şi simetric în punctul de abscisă ( L − x k ) se
calculează cu relaţia generală:
⎧
⎪⎪
Pkp
l
(
x i ⋅ l − xk ⋅ l + xk2 ) (xi < xk )
M i ,k =⎨ p 2 (1.22)
⎪ k⋅ k ⎛ l⎞
P x
⎜ xk ≤ x i ≤ ⎟
⎩⎪ l ⎝ 2⎠
22 Prize de apă

Diagrama de momente încovoietoare în nervurile orizontale se determină ca pentru o

grindă dublu încastrată, încărcată cu o sarcină uniform distribuită "q".

Fig. 1.20 Diagrame de momente încovoietoare în pilă

Valorile extreme ale momentelor în nervura orizontală se determină cu relaţiile:

q ⋅ l 02
• la reazeme: Mr = − (1.23)
12
q ⋅ l 02
• în câmp: Mc = (1.24)
24
Diagramele de forţe tăietoare pentru o structură simetrică, se determină în reazeme cu
relaţiile:
pl m p
• pentru pile: V1 = V2 = + ∑ Pk (1.25)
2 k =1
q ⋅ l 20
• pentru nervuri: V1 = V2 = (1.26)
2
Pila se armează la compresiune excentrică şi forţă tăietoare considerând şi forţa axială
transmisă de planşeu, dată de presiunea uniformă "pext" în conformitate cu relaţia:

p ext ⋅ S p
N= (1.27)
n
unde : Sp - reprezintă suprafaţa totală a planşeului prizei, în m2;
n - numărul total de pile;
Nervurile se armează la compresiune excentrică ţinând seama şi de forţa axială rezul-
tată din compresiunea lor, datorită deplasării pilelor spre interiorul prizei. Pentru
sistemul de nervuri k (situat la x = xk), forţa axială se calculează cu relaţia:
δk
N k = E bc ⋅ A n ⋅ (1.28)
R
 Prize de apă 23

1.3.5 Exemplul nr. 1 – dimensionare priză turn. Se cere dimensionarea

unei prize turn, cunoscându-se parametrii: debitul instalat Qi = 54.50 m3/s; nivelul
minim de exploatare (NME) la cota 1135 mdM; nivelul maxim al depunerilor
aluvionare (NMD) la cota 1115 mdM; o înălţime de rezervă suplimentară de apă
IDR= 10.60 m, priza se dezvoltă pe verticală având 4 deschideri şi 6 laturi de captare,
iar zona de racord cu galeria de aducţiune se execută la partea inferioară, în
radierul prizei.
Toate relaţiile (1.1 ... 1.28) şi recomandările prezentate în paragrafele anteriore
sunt utilizate în cadrul unui program sursă denumit PRIZA.BAS scris în limbaj
QuickBASIC (Anexa 1.1) /31/, din care rezultă elementele geometrice necesare
trasajului în plan şi elevaţie al prizei turn, cât şi eforturile în elementele de rezistenţă
(pile şi nervuri orizontale), cu observaţia că forţa axială datorată încărcării planşeului
cu sarcina pext (relaţia 1.27), care acţionează după normala planului de generare a
sistemului de ecuaţii (1.19), nu s-a luat în considerare la stabilirea forţei axiale în pile.
Elementele de intrare necesare programului sunt parametrii precizaţi anterior:
Qi = 54.50 m3/s, nivelul minim de exploatare (NME) la cota 1135 mdM; nivelul
maxim al depunerilor aluvionare (NMD) la cota 1115 mdM; elementele geometrice
impuse pentru pile şi nervuri Bp= 1.0m, bp= 0.40m, bn= 1.20m, bn= 0.35m; înălţimea
grinzii marginale a planşeului Hpp= 1.40 m; numărul de panouri pe verticală NV = 4;
numărul laturilor de captare NL= 6; coeficientul de amplificare laterală c = 1.41; viteza
impusă la grătar Vg= 0.21 m/s; pierderea de sarcină la grătar Δhg= 9.0m coloană H2O;
modulul de elasticitate al betonului armat la întindere şi compresiune: Eib=
2.4E+7kN/m2, Ecb= 2.1E+7kN/m2.
Elementele iniţiale care se introduc direct în sistem conversaţional de la
consola calculatorului, împreună cu mărimile calculate necesare trasării şi rezultatele
finale în structură sunt depuse într-un fişier secvenţial de ieşire denumit "priza.out ",
iar conţinutul lui este prezentat mai jos.

Nr. de panouri pe verticala (NV) = 4

Nivel minim de exploatare (NME) [mdM]= 1135. 00
Nivel maxim depuneri (NMD) [mdM]= 1115. 00
Inaltime grinda marginala planseu (HPP) [m]= 1. 40
Inaltime de rezerva (IDR=NME-NMD-HP-HPP) [m]= 10. 60
Inaltimea prizei (HP=NME-NMD-IDR-HPP) [m]= 8
Lungimea axiala dintre nervuri (A0) [ m]= 2. 00
Pierderi de sarcina la gratar (DHR) [m]= 9. 00
Debitul maxim uzinat (Q) [mc/s]= 54. 50
Coeficient amplificare arie laterala (c) = 1. 41
Viteza impusa la gratar (VG) [m/s]= 0. 21
Numar laturi de captare = 6
Lungimea axiala dintre pile (LC) [m]= 7. 62
Grosimea pilei la exterior (BPE) [m]= 1. 00
Grosimea pilei la inerior (BPI) [m]= 0. 40
Grosimea nervurii (BN) [m]= 0. 35
Inaltimea nervurii (HN) [m]= 1. 20
Raza cerc de inscriere pile (R) [m]= 7. 62
24 Prize de apă
Parametrul ht (H1) [m]= 1. 64
Raza trasaj exterior pila (R1) [m]= 0. 50
Raza trasaj interior pila (RM) [m]= 0. 20
Parametrul VU [m]= 0. 04
Presiunea uniform distribuita pila (px) [kN/m]= 90. 00
Presiunea uniform distribuita nervura (qx) [kN/m]= 180. 00
Presiunea concentrata in nod retea (P) [kN/m]= 1032. 50
Modul elasticitate beton intins (EBI) [kN/mp]= 24000000. 00
Modul elasticitate beton comp. (EBC) [kN/mp]= 21000000. 00
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
|Punct| XI [m] | P-Pn[kN]| M [kNm] | Ts [kN] | Td [kN] | Np [kN] | Nn [kN] |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------
| 0 | +0.00 | +0. 00 | -2609. 82 | +0. 00| +1376. 08| +1426. 49| +0. 00|
| 1 | +2.00 | +773. 81 | +446. 90 | +1196. 08| +422. 28| +1426. 49| +241. 99|
| 2 | +4.00 | +484. 56 | +1596. 01 | +242. 28| -242. 28| +1426. 49| +434. 68|
-------------------------------------------------------------------------------------------------------

Fig. 1.21 Priză turn - diagrame de eforturi în pilă şi în nervura orizontală

Într-o reprezentare grafică, valorile numerice pentru momentul încovoietor (M)
şi forţa tăietoare (T) în pilă şi nervura orizontală obţinute în tabelul anterior, sunt
prezentate grafic în fig. 1.21. Pentru determinarea ariei de armătură a pilei, pe lângă
valorile maxime ale momentului încovoietor (M) mai este necesară considerarea valorii
forţei axiale maxime (N - relaţia 1.27), dată de încărcarea din presiunea apei pe
planşeul prizei (valorile eforturilor în pile calculate anterior, nu conţin aportul dat de
încărcarea axială din planşeu). La nervură s-au utilizat relaţiile (1.23), (1.24) pentru
sarcina uniform distribuită pe lungime q = 180 kN/m şi deschiderea Lc = 7.62 m şi au
 Prize de apă 25

rezultat valorile momentelor încovoietore la reazeme şi în câmp. Din relaţia (1.26) s-au
determinat valorile forţelor tăietoare.

1.3.6 Exemplul nr. 2 – eforturi secţionale priză prin MEF şi arii de

armare. Se cere dimensionarea prizei tip turn de la exemplul nr.1 utilizând metoda
elementelor finite (MEF) în sistemul de reprezentare 3D, element tip FRAME /31/.
S-a considerat o structură spaţială standard în cadre formată din: pile încastrate în
radier, nervuri şi grinzile marginale încastrate în pile, planşeu cu nervuri radiale.
Se cunosc parametrii: debitul instalat Qi = 54.50 m3/s; nivelul minim de
exploatare (NME) la cota 1135 mdM; nivelul maxim al depunerilor aluvionare (NMD)
la cota 1115 mdM; priza se dezvoltă pe verticală având 4 deschideri, 6 laturi de captare
şi zona de racord cu galeria de aducţiune se execută la partea inferioară, în radierul
prizei de apă.

1.3.6.1 Generarea geometriei structurii

Se utilizează un model tip cadru multietajat cu două deschideri şi distanţa axială la

L/2 = 7.62 m (s-a considerat că axa centrelor de greutate a secţiunii pilelor se găseşte

Fig. 1.22 Cadrul sursă - priză turn ( stânga) şi cadrele rezultate după multiplicare (dreapta)

pe cercul de rază Rg = 7.62 m) şi patru panouri pe verticală (P+3) cu înălţimea axială

între nervuri la a0 = 2.00 m, încastrat în radierul prizei. Acest cadru se transformă
într-o figură mai simplă (fig. 1.22 - stânga) prin tăierea barelor şi nodurilor din dreapta
şi de pe axa de simetrie (mai puţin nodul superior). Se defineşte proprietatea mate-
rialului - beton armat cu caracteristicile fizice cunoscute.
26 Prize de apă

Se defineşte secţiunea geometrică (A1≅1.26m2, Hp≅1.8m, bp≅0.70m)

dreptunghiulară a unei pile de tip coloană (stâlp).
Se definesc mai multe secţiuni geometrice dreptunghiulare reprezentând:
secţiunea transversală a nervurii (A2≅ 0.42m2, hn≅ 1.20, bn≅ 0.35m); secţiunea transver-
sală a grinzii marginale de rezemare planşeu (A3= 1.40m2, Hgm= 1.40m, bgm= 1.00m);
secţiunile transversale variabile ale nervurilor radiale ale planşeului (A4= 0.56m2,
hnr= 1.40m, bnr= 0.40m; A5= 0.62m2, hnr= 1.55m, bnr= 0.40m; A6=0.68m2, hnr= 1.70m,
bnr= 0.40m; A7= 0.74m2, hnr= 1.85m, bnr= 0.40m; A8= 0.80m2, hnr= 2.00m, bnr= 0.40m;
A9= 3.40m2, hnr= 2.00m, bnr= 1.70m; A10= 0.20m2, hnr= 2.00m, bnr= 0.10m).

Fig. 1.23 Vederi generale şi secţiuni transversale, modalitatea de discretizare cu elemente finite
Cu ajutorul acestor şapte arii ale secţiunii transversale (A4 - A10) definite la o
echidistanţă de 0,2*Lnr = 1.524 m, se defineşte o secţiune tip variabilă neprismatică
VAR1. Această nervură are înălţimea variabilă liniară de la 1.40 m la 2.00 m şi se ter-
 Prize de apă 27

mină în zona centrală cu un tronson de forma unei săgeţi (fig. 1.22 - stânga).
Printr-o operaţie simplă de multiplicare radială (θ = 60°) cu axa de rotaţie după
axa Oz şi şase elemente de multiplicare (inclusă şi sursa), se obţine o structură spaţială
cu şase coloane fragmentate (4 fragmente conectate în noduri) şi şase rigle radiale cu
înălţimea variabilă şi o îngroşare prismatică în zona centrală a planşeului prizei turn
(fig. 1.22 - dreapta, utilitar SAP2000 ver. 8.0).
Dacă se utilizează pachetul de programe SAP2000 ver.7.1, mai este necesară
rotirea coloanelor obţinute prin multiplicare în jurul axei locale 1: ±60º (coloanele din
cadranele 3 şi 2), ±120º (coloanele din cadranele 4 şi 1), iar coloana simetrică din
planul xOz cu +120º. Aceaste rotiri succesive sunt necesare pentru orientarea axei
locale 2 în direcţia radială şi spre interiorul centrului cercului circumscris prizei.
Se adaugă sucesiv nervurile orizontale care au secţiunea transversală A2 la cele
trei nivele distincte şi apoi grinzile marginale de la nivelul planşeului cu secţiunea
transversală A3.
Se alege pentru planşeul prizei turn tipul de element finit SHELL (tip placă
groasă cu δ = 0.25 m), apoi se aplică planşeele de formă triunghiulară care se reazemă
pe grinzile marginale, nervurile radiale şi prisma hexagonală din zona centrală.
Planşeul prizei turn la execuţie se poziţionează cu suprafaţa interioară la partea de jos a
nervurilor radiale. În această situaţie nodurile de interconexiune coloane-planşeu nu se
pot roti în jurul axelor generale Ox şi Oy datorită rigidităţii planşeului din planul xOy.
În exemplul analizat s-au efectuat cele două situaţii (cu şi fără blocarea rotirilor
la nodurile de interconexiune coloane-planşeu în raport cu cele două axe), dar în
vizualizarea rezultatelor se prezintă situaţia cea mai defavorabilă (fără blocare).
Într-o reprezentare grafică de tip extrudare, în fig. 1.23 este prezentată moda-
litatea de discretizare a prizei turn: într-o vedere generală (stânga sus); o vedere de sus
(dreapta sus); o vedere cu reprezentarea pe o jumătate din priză (stânga jos) şi o
secţiune în planul xOz (dreapta jos).
În fig. 1.24 într-o reprezentare tip cadre, pe o jumătate de structură şi în cadrul
planului xOz, este prezentată şi modalitatea de numerotare a barelor (stâlpi, nervuri
orizontale, grinzi marginale, nervuri radiale, planşeu). Această numerotare este utilă la
prezentarea rezultatelor finale în sistemul de prezentare tabelar.

1.3.6.2 Încărcări şi condiţii de margine

Încărcările ce acţionează asupra prizei turn (fig. 1.25) în zona de intrare
(amontele pilelor) sunt: presiuni verticale uniform distribuite pe lungime p = Bp*pext =
1.00 m*90 kN/m2 = 90 kN/m ce acţionează asupra pilelor, respectiv presiuni orizontale
uniform distribuite pe lungime q = a0*pext= 2.00m*90 kN/m2 = 180 kN/m ce acţionează
asupra nervurilor şi presiuni orizontale uniform distribuite pe lungime qm= (a0+Hpp)pext
= 2.67 m*90 kN/m2 = 240 kN/m ce acţionează asupra grinzilor marginale.
Asupra planşeelor acţionează o forţă verticală uniform distribuită pe suprafaţă
şi valoarea cunoscută qp = pext= 90 kN/m2.
Acţiunea greutăţii proprii a pilelor, nervurilor orizontale, grinzilor marginale,
nervurilor radiale şi a planşeului (se cunosc valorile densităţilor materialelor) sunt
28 Prize de apă

activate automat prin selectarea lor şi specificarea acceleraţiei gravitaţionale ce

acţionează după direcţia axei verticale Oz (gz= - 9.81m/s2).

Fig. 1.24 Vedere laterală şi secţiune axială prin priza turn şi modalitatea de numerotare bare

Condiţiile de margină sunt specificate prin rezemările perfect elastice în

nodurile cadrelor de la nivelul radierului prizei turn, deplasări şi rotiri nule (ux= uy= uz=
rx= ry= uz= 0), fără blocarea rotirilor la nodurile de interconexiune coloane-planşeu.
Valorile maxime sau minime ale eforturilor sunt determinate la marginile reale

Fig. 1.25 Încărcări priză - vedere laterală , secţiune axială şi secţiune orizontală la nivelul planşeului

ale intersecţiilor spaţiale date de elemente în conexiunile nodurilor. Astfel s-au introdus
 Prize de apă 29

distanţele marginale de la capetele barelor (pilă: • la bază-zona de încastrare,

nod i → 0 m, nod j → bn/2= 0.175 m; • zona centrală, nod i → bn/2= 0.175 m, nod j
→ bn/2= 0.175 m; • zona de sus , nod i → bn/2 = 0.175 m, nod j → Hpp/2 = 0.70 m;
nervură: nod i → Bp/2≈ 0.35 m, nod j → Bp/2 ≈ 0.35 m; nervuri radiale: nod i →
Hp/2 = 0.90 m; nod j → Dsimb/2 = 1.52 m)

1.3.6.3 Priză turn, eforturi finale şi arii de armare

În urma simulării numerice a stării de deformaţie şi eforturi unitare s-au

obţinut valorile momentelor, forţelor tăietoare şi forţelor axiale în toate elementele
structurii discretizate.
În fig. 1.26 sunt prezentate diagramele momentelor încovoietoare (M3-3) pe
pilele şi nervurile radiale ale planşeului, într-o dispoziţie spaţială (stânga) şi într-o
secţiune plană cu simetrie în planul xOz (dreapta).
Se observă că valoarea maximă a momentului încovoietor în pilă este la partea

Fig. 1.26 Diagrame momente încovoietoare pe pile şi nervurile radiale ale planşeului

superioară (bara 19, cadran 1) şi are valoarea negativă M3-3 = - 6340 kNm la capătul
superior al barei, la nivelul suprafeţei inferioare a planşeului şi M3-3 = - 2255 kNm la
capătul inferior al barei, la nivelul suprafeţei laterale a grinzii orizontale.
În zona de încastrare (bara 15, cadran 1), valoarea maximă a momentului
încovoietor are valoare negativă M3-3 = - 305 kNm la capătul superior al barei, la
nivelul suprafeţei laterale a grinzii orizontale şi valoare pozitivă M3-3= +928 kNm la
30 Prize de apă

capătul inferior al barei. În metoda clasică dezvoltată în exemplul anterior, nu s-a ţinut
seama de efectul presiunii apei de pe planşeul prizei.
Acesta este motivul pentru care diagrama de momente încovoietoare
dezvoltată prin metoda elementelor finite, are o valoare maximă la partea superioară
mai mare (bara 19, M3-3= - 6340 kNm) şi este 2.43 ori mai mare faţă de valoarea
obţinută prin metoda clasică (M0-0 = - 2609 kNm).
Valoarea momentului încovoietor pe rigla radială a planşeului are valoarea
maximă negativă M3-3 = - 5458 kNm la nivelul suprafeţei interioare aval a pilei şi
valoarea pozitivă în zona centrală M3-3= +4800 kNm la nivelul suprafeţei inelului
circular al planşeului prizei (Dsimb = 3.04m).

Fig. 1.27 Diagrame de momente încovoietoare pe nervurile orizontale ale prizei

În mod asemănător, în fig. 1.27 sunt prezentate diagramele momentelor

încovoietoare ( M2-2 ) pe nervurile orizontale ale prizei de apă într-o dispoziţie spaţială
(stânga) şi într-o secţiune plană cu simetrie în planul xOy (dreapta ).
Se constată că valoarea maximă a momentului încovoietor după axa locală 2,
în zona de încastrare la nivelul peretelui pilei este negativă şi valoare M2-2= - 673 kNm,
iar în câmp valoarea pozitivă este M2-2= +430 kNm.
Forţa axială totală (faţă de metoda clasică conţine şi încărcarea din: acţiunea
apei pe planşeu şi greutatea proprie a planşeului) ce acţionează asupra pilelor prizei
turn este prezentată în fig. 1.28 într-o prezentare generală (stânga) şi într-o secţiune
simetrică în planul xOz (dreapta).
Valoarea maximă a forţei axiale este de compresiune şi are valoarea
N = - 12972 KN pe tronsonul de la bază, conţine efectul din presiunea apei şi
greutatea proprie de la nivelul planşeului prizei.
 Prize de apă 31

Fig. 1.28 Diagrama forţelor axiale în pile la priza turn

Pentru determinarea ariilor de armătură în structura discretizată mai sus, s-a
utilizat modulul de optimizare-verificare (Design) al pachetului de programe SAP2000
ver.8.0, în conformitate normativul EUROCODE 2-1992. În fig. 1.29 este prezentată o
jumătate de structură şi cantităţile de armătură pe pile, nervuri, grinzi marginale şi
riglele radiale ale planşeului.
În fig. 1.30 este prezentată
repartiţia ariilor de armătură
pe elementele structurale de
pe un tronson de captare ce
cuprinde cele 4 ferestre de
captare dispuse pe înălţimea
prizei, cu scopul detalierii
rezultatelor în conformitate cu
normativul precizat.
Analizând rezultatele din
fig. 1.30, se constată că valoa-
rea maximă a ariei de armă-
tură în pile este de
Aa= 109.75cm2 în zona
superioară, iar valoarea maxi-
mă a ariei de armătură în
nervura radială este de
Aa=127cm2 la partea supe-
Fig. 1. 29 Ariile de armătură la pile, nervuri, grinzi marginale rioară şi interfaţa grinzii
şi nervurile radiale ale planşeului marginale şi Aa= 74cm2 la
32 Prize de apă

partea inferioară - interfaţa sâmburelui central.

Fig. 1.30 Ariile de armătură pe elementele structurale la un tronson de

captare
Valorile momentelor, forţelor tăietoare, forţelor axiale, caracteristicile geome-
trice şi fizice, mărimile şi valorile utilizate de standardul EUROCODE 2 - 1992 pentru
analiza coloanei (bara19) - solicitare maximă, sunt prezentate în fig. 1.31.

Fig. 1.31 Tronson pilă cu solicitare maximă după EUROCODE 2 -1992