Sunteți pe pagina 1din 7

1 DIMENSIONAREA UNEI FUNDAŢII CONTINUE SUB STÂLPI

1.1 Descrierea temei

Să se dimensioneze soluţia continuă de fundare sub un rând de elemente structurale verticale


izolate încărcate cu sarcină axială în mod simetric faţă de axa centrală a fundaţiei. În Fig.
1 .1şi Fig. 1 .2 sunt prezentate schemele constructive ale fundaţiilor pentru patru, respectiv
cinci stâlpi.

Fig. 1.1: Schema constructivă a fundaţiei pentru patru stâlpi

Fig. 1.2: Schema constructivă a fundaţiei pentru cinci stâlpi

Proiectul va conţine:
A. Părţi scrise
a. Date de intrare
b. Predimensionare pornind de la prescripţiile normativului NP112-2014
c. Verificare folosind metoda simplificată a grinzii infinit rigide în echilibru static
d. Verificare folosind metoda grinzii continue pe mediu Winkler
B. Părţi desenate
a. Vedere în plan şi vederi laterale ale fundaţiei
b. Diagrame de moment încovoietor, forţă tăietoare şi presiuni pe talpă pentru
cele două ipoteze de verificare

1.2 Date de intrare

Datele de intrare prezentate în continuare rezultă în funcţie de numărul de ordine (Ns) al


studentului.

Tipul de fundaţie: 4 stâlpi pentru Ns = impar


5 stâlpi pentru Ns = par

Încărcări: ( (Ns7 ))
P1 =2300-175 Ns-7∙round [kN]

2 ( 3 )
P =1800+200 Ns-3∙round ( )
Ns
[kN]

3 ( 8 )
P =1400+100 Ns-8∙round ( )
Ns
[kN] (pentru cazul cu 5 stâlpi)

Geometrie: (
D=0.9+0.1 Ns-5∙round (5Ns )) [m] adâncimea de fundare

0 (
L =1.3+0.1 Ns-3∙round (
Ns+2
3 )) [m]
1 (
L =5.3+0.15 Ns-4∙round (
Ns+3
4 )) [m]
2 (
L =6.1+0.05 Ns-3∙round (
3
Ns+1
)) [m]
Caracteristici geotehnice:

( ( 10 ) )
Ns+3
pconv =280+10 Ns-10∙round [kPa]

s (
k =15000+1500 Ns-4∙round (
Ns+2
4 )) [kN/ m ]3

Materiale utilizate:
C25/30 clasă beton
BST 500S armătură longitudinală fundaţie
armătură stâlp
S235 etrieri stâlp şi fundaţie

1.3 Predimensionarea stâlpului şi a sistemului de fundare


Pentru betonul de clasă C25/30, conform Eurocode 2, se indică f c,k = 25 N/mm2, aceasta fiind
valoarea caracteristică a rezistenţei materialului. Valoarea de calcul a rezistenţei va fi dată în
formula:
f c,k∗α cc
f c,d =
γc
unde, αcc = 1.0, iar γc = 1.5.

Modulul de elasticitate al betonului are o valoare caracteristică E cm = 31GPa. Valoarea sa de


calcul este dată de relaţia:
Ec,d = Ec,m *0.7
unde, Ecd este valoarea de calcul a modulului de elasticitate.

În cazul armăturii de tip BST 500S, respectiv S235, rezistenţele caracteristice sunt
următoarele: fy,kBST500 = 500 N/mm2, respectiv fy,kS235 = 235 N/mm2. Aceste valori sunt afectate
de coeficientul γs = 1.15, devenind valori de calcul – fy,d:
f y,k
f y,d =
γs

Stâlpul, aşa cum se poate observa în Fig. 1 .1 sau Fig. 1 .2, după caz, are secţiune pătrată,
latura sa fiind notată cu bs. În urma identificării valorii maxime a forţei axiale ce poate acţiona
pe un stâlp, se va calcula latura acestuia cu formula:

bs =
√ max ( Pi )
f c,d

Grosimea sistemului de fundare la partea superioară, la interfaţa cu stâlpii, va avea lăţimea –


b, dată de relaţia:
b = bs +2* (50..100mm )

Lăţimea tălpii fundaţiei, notată cu B, va fi predimensionată utilizând o forţă uniform


distribuită - p, rezultată din considerarea acesteia ca forţă care să echilibreze eforturile din
stâlpi, la care se adaugă sarcina fundaţiei – γmed = 20kN/m3, până la cota de fundare – D, pe
lăţimea de 1m. Astfel, rezultă:
p =
∑ Pi
∑ Lj
unde Pi sunt forţele axiale din stâlpi, iar L j distanţele din capătul grinzii până la stâlp,
respectiv dintre stâlpi.

Considerând presiunea convenţională, pconv, precum şi efortul uniform distribuit p, se poate


determina lăţimea tălpii cu relaţia, urmând să se rotunjească la modul de 10cm:
p
B=
pconv −γ med∗D

Înălţimea totală a fundaţiei va fi dată de relaţia:


HC =max ( Ls ) * (13 .. 16 )
Ls reprezintă distanţele dintre doi stâlpi consecutivi.
Grosimea tălpii se va determina a fi egală cu jumătate din diferenţa dintre lăţimea părţii
superioare a fundaţiei şi lăţimea tălpii, rotunjită ca multiplu de 5cm, însă nu va fi mai mică de
300mm.

Notă: Toate dimensiunile se vor rotunji superior, la un modul de 5cm, exceptând lăţimea
tălpii – B, care se va modula superior la 10cm.

1.4 Calculul grinzi pe mediu discret Winkler

Relaţia caracteristică pentru modelul Winkler: p= ks ∙z


unde: p – presiunea într-un punct al suprafeţei de contact dintre fundaţie şi teren
k s – coeficientul de pat;
z – deformaţia pe verticala în acel punct;
4
d z
Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate a grinzii solicitată la încovoiere: Ec,d I 4
=p
dx
unde: p – încărcarea pe unitatea de lungime;
Ec,d I – rigiditatea grinzii

În cazul de faţă, grinda este infinită, acționată de mai multe forţe concentrate, P i, ceea ce
însemnă că pentru calculelor valorilor momentelor, forţelor tăietoare, rotirilor şi tasărilor se
vor realiza prin suprapunerea efectelor.
n
λ
z= ∑ P ∙ f (λ xi)
2∙ k s ∙B i=1 i 1

2 n
λ
θ=
ks B
∑ P i ∙ f2 ( λ x i )
i=1

n
1
M= ∙ l e ∙ ∑ Pi ∙ f 3 ( λ x i )
4 i=1

n
1
T= ∑ P i ∙ f 4 ( λ x i )
2 i=1

unde: λ=

4 k s ∙B
4∙ Ec,d ∙I
f 1 ( λ x )=e−λ x ¿
[m-1]

- funcţie tasare
−λ x
f 2 ( λ x )=e sin(λ x) - funcţie rotire
−λ x
f 3 ( λ x )=e ¿ - funcţie moment
−λ x
f 4 ( λ x )=e cos ¿ ¿ - funcţie tăietoare
1
l e= – lungimea elastică
λ

Notă: Valorile funcţiilor f 1 ( λ x ), f 2 ( λ x ), f 3 ( λ x ), f 4 ( λ x ) sunt date în tabelele J.3 – J.6, din


Anexa J, NP112-2011
Pentru proiectul de faţă se calculează grinda care are o lungime finită, L. Calculul se va
realiza utilizând metoda forţelor fictive, în care grinda de lungime finită este transformată în
grindă infinită prin prelungirea fictivă a capetelor, A şi B, ale grinzii (Fig. 1 .3).

Fig. 1.3: Grinda de lungime finită, L

Forţele fictive, Vi, se vor determina prin impunerea condiţiilor de capăt ale grinzii:
- MA=0;
- TA=0;
- MB=0;
- TB=0;

Utilizând funcţiile f 3 ( λ xi ) şi f 4 ( λ x i ) definite anterior şi impunând condițiile de capăt se vor


obţine patru ecuaţii liniare pentru determinarea valorilor forţelor fictive.

Pentru simplificarea calculelor se va alege distanţa de la forţa V 1 la capătul A al grinzii astfel


încât momentul încovoietor să fie egal cu zero, iar punctul de aplicaţie al V2 astfel încât forţa
tăietoare corespunzătoare secţiunii A să fie egala cu zero.
Pentru x=
π

rezultă f 3()
π
4
=0 ;

şi, x=
π

rezultă f 4()
π
2
=0.

Notă: V1 = V4 şi V2 = V3.

1.5 Armarea

Pentru armarea fundaţiei se consideră secţiunea „T”, având placa în zona comprimată. Pentru
armarea grinzii longitudinal se foloseşte schema de calcul descrisă în continuare:
- c=50mm, a=c+/2 (se aproximează =20mm);
- H0=Hc – a;

( H
)
- M lim = B∙ Hc ∙ Fc ∙ H0− t , adică λ x= Ht
2
- Dacă M>M lim , adică λ x> Ht se calculează

( H
)
MII =( B- b) ∙ Hc ∙ Fc ∙ H0 - t . În caz contrar (M≤M lim ) se calculează
2
ca o secţiune dreptunghiulară cu lăţimea B).
- M I =M−M II;
MI
- m= 2 ;
B ∙ H 0 ∙ Fc
- m b =0.42 pentru OB37 şi m b =0.40 pentru PC52;
M II
AaII =
- Dacă m≤m b avem
( )H
H0− t ∙ f y,d
2
. În caz contrar este necesară

armare dublă.
ξ
- ξ=1 − √ 1−2m sau γ=1− ;
2
Fc MI
- A aI = ξ∙b∙ H0 ∙ sau AaI = ;
Fs γ ∙ H0 ∙ f y,d
- A = A aI + AaII

λ=0.8 pentru f c,d ≤ 50 MPa , coeficient ce defineşte înălţimea utilă a zonei comprimate.
η=1.0 pentru f c,d ≤ 50 MPa, coeficient ce defineşte rezistenţa efectivă.
f ctm
Coeficientul minim de armare este ρ min =0.26 , dar nu mai mic de 0.002.
f yd
Diametrul minim al armăturilor longitudinale 14mm.
Pe feţele laterale ale grinzii se dispun armături cu diametrul minim 10mm la 300mm.

Pentru zonele de capăt ale grinzii (până în L 0 şi de la L-L0 până în L) se va verifica armătura
dispusă constructiv la partea inferioară la momentul maxim ce întinde fibra de jos în această
zonă. Dacă condiţia nu se verifică, se va calcula această armătură considerând o grindă cu
secţiune rectangulară cu baza B, simplu armată.

Fig. 1.4: Grinda „T” cu specificaţia zonei comprimate

Procentul minim de armare transversală este de 0.1% dar nu mai puţin de 0.08
√ f cd
f yd
Diametrul minim al etrierilor este de 8mm. Dacă lăţimea grinzi este de 400mm sau mai mult
se dispun etrieri dubli(cu 4 ramuri).

Armătura de rezistenţă a tălpii fundaţiei în secţiune transversală rezultă din verificarea


consolelor la moment încovoietor. Dacă se respectă condiţia tan β ≥1 nu este necesară
verificarea consolelor la moment încovoietor.

Armătura minimă trebuie să respecte condiţiile date pentru etrierii grinzi.

Longitudinal grinzii, în console, la partea superioară, se dispune armătură constructivă


(procent minim 0.1% şi 1/5 din armătura transversală a consolei).

S-ar putea să vă placă și