1 PROIECTAREA UNEI FUNDAŢII CONTINUE SUB STÂLPI

1.1 Descrierea temei

Să se dimensioneze soluţia continuă de fundare sub un rând de elemente structurale verticale

izolate încărcate cu sarcină axială în mod simetric faţă de axa centrală a fundaţiei. În Fig. 1.1
este prezentată schema constructivă a fundaţiei pentru patru stâlpi.
25÷50mm

Vedere in plan

Lc
bs Lc
25÷50mm
bs

B
b
Lc

1 1 Vedere laterala 2-2

P1 P2 P2 P1 bs
Vedere laterala 1-1
2 b

D
Hc

Hc
Ht

Ht
L0 L1 L2 L1 L0 B
2 L

Fig. 1.1: Schema constructivă a fundaţiei pentru patru stâlpi

Proiectul va conţine:
A. Părţi scrise
a. Date de intrare
b. Predimensionare pornind de la prescripţiile normativului NP112
c. Verificare la SLU conform Eurocod
d. Dimensionare folosind metoda simplificată a grinzii infinit rigide în echilibru
static
e. Dimensionare şi armare folosind metoda grinzii continue pe mediu Winkler
B. Părţi desenate
a. Vedere în plan şi vederi laterale ale fundaţiei
b. Diagrame de moment încovoietor, forţă tăietoare şi presiuni pe talpă pentru
cele două ipoteze de verificare
1.2 Date de intrare

Datele de intrare prezentate în continuare rezultă în funcţie de numărul de ordine (No) al

studentului.

Încărcări (valori de calcul din gruparea fundamentală):

𝑃1,𝑑 =1200+25∙(No) [kN]
𝑃2,𝑑 =1550+30∙(No) [kN]

Geometrie: 𝐷𝑤 =1.00 [m] adâncimea apei subterane

𝑁
L0 =1.3+0.1∙ [ 5𝑜 ] [m]
𝑁
L1 =4.4+0.2∙ [ 4𝑜 ] [m]
𝑁
L2 =5.5+0.15∙ [ 5𝑜 ] [m]

Parametri geotehnici ai terenului de fundare (valori caracteristice):

cuk = 35 + No [kPa], ϕ`k = 24°, c`k = 5 + 0.5 ∙ No [kPa], γk =
3
18.5 [kN/m ], 𝑒𝑘 = 0.9 − 0.01 ∙ No , Ipk = 18%, Ick = 0.7 + 0.01 ∙ No
𝑁
Eoedk =5500+750 [ 2𝑜 ] [kN/m2 ]

Materiale utilizate:
C25/30 clasă beton
PC52 armătură longitudinală fundaţie
armătură stâlp
OB37 etrieri stâlp şi fundaţie
1.3 Predimensionarea stâlpului şi a sistemului de fundare

Pentru betonul de clasă C25/30, conform Eurocode 2, se indică fc,k = 25 N/mm2, aceasta fiind
valoarea caracteristică a rezistenţei materialului. Valoarea de calcul a rezistenţei va fi dată în
formula:
fc,k ∗ αcc
fc,d =
𝛾𝑐
unde, αcc = 1.0, iar γc = 1.5.

Modulul de elasticitate al betonului are o valoare caracteristică Ecm = 31GPa. Valoarea sa de

calcul este dată de relaţia:
Ec,d =Ec,m *0.7
unde, Ecd este valoarea de calcul a modulului de elasticitate.

În cazul armăturii de tip PC52, respectiv OB37, rezistenţele caracteristice sunt următoarele:
fy,kPC52 = 300 N/mm2, respectiv fy,kOB37 = 210 N/mm2. Aceste valori sunt afectate de
coeficientul γs = 1.15, devenind valori de calcul – fy,d:
fy,k
fy,d =
γs

Stâlpul, aşa cum se poate observa în Fig. 1.1 are secţiune pătrată, latura sa fiind notată cu bs.
În urma identificării valorii maxime a forţei axiale ce poate acţiona pe un stâlp, se va calcula
latura acestuia cu formula:
𝑚𝑎𝑥(𝑃𝑖 )
bs =√
fc,d

Grosimea sistemului de fundare la partea superioară, la interfaţa cu stâlpii, va avea lăţimea –

b, dată de relaţia:
b =bs +2*(50..100mm)

Lăţimea tălpii fundaţiei, notată cu B, va fi predimensionată utilizând o forţă uniform

distribuită - p̅, rezultată din considerarea acesteia ca forţă care să echilibreze eforturile din
stâlpi, la care se adaugă sarcina fundaţiei – γmed = 20kN/m3, până la cota de fundare – D, pe
lăţimea de 1m. Astfel, rezultă:
∑ 𝑃𝑖
𝑝̅ =
∑ 𝐿𝑗
unde Pi sunt forţele axiale din stâlpi, iar Lj distanţele din capătul grinzii până la stâlp,
respectiv dintre stâlpi.

Considerând presiunea convenţională, pconv, precum şi efortul uniform distribuit p̅, se poate
determina lăţimea tălpii cu relaţia, urmând să se rotunjească la modul de 10cm:
p̅
B=
pconv − γ𝑚𝑒𝑑 ∗ D

Înălţimea totală a fundaţiei va fi dată de relaţia:

1 1
HC =max(Ls )* ( .. )
3 6
Ls reprezintă distanţele dintre doi stâlpi consecutivi.
Grosimea tălpii se va determina a fi egală cu jumătate din diferenţa dintre lăţimea părţii
superioare a fundaţiei şi lăţimea tălpii, rotunjită ca multiplu de 5cm, însă nu va fi mai mică de
300mm.

Notă: Toate dimensiunile se vor rotunji superior, la un modul de 5cm, exceptând lăţimea
tălpii – B, care se va modula superior la 10cm.
1.4 Calculul grinzi pe mediu discret Winkler

Relaţia caracteristică pentru modelul Winkler: p=ks ∙z

unde: p – presiunea într-un punct al suprafeţei de contact dintre fundaţie şi teren
ks – coeficientul de pat;
z – deformaţia pe verticala în acel punct;

d4 z
Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate a grinzii solicitată la încovoiere: Ec,d I =p̅
dx4
unde: p̅ – încărcarea pe unitatea de lungime;
Ec,d I – rigiditatea grinzii

În cazul de faţă, grinda este infinită, acționată de mai multe forţe concentrate, Pi, ceea ce
însemnă că pentru calculelor valorilor momentelor, forţelor tăietoare, rotirilor şi tasărilor se
vor realiza prin suprapunerea efectelor.

λ
z= 2∙k ∙B ∑ni=1 Pi ∙f1 (λ𝑥𝑖 )
s

𝜆2
θ= k B ∑ni=1 Pi ∙f2 (λ𝑥𝑖 )
s

1
M= 4 ∙le ∙ ∑ni=1 Pi ∙f3 (λxi )

1
T= 2 ∑ni=1 Pi ∙f4 (λxi )

4 k ∙B
unde: λ= √4∙Es [m-1]
c,d ∙I

f1 (λx) = 𝑒 −λx (cos(λx) + sin(λx)) - funcţie tasare

f2 (λx) = 𝑒 −λx sin(λx) - funcţie rotire
f3 (λx) = 𝑒 −λx (cos(λx) − sin(λx)) - funcţie moment
f4 (λx) = 𝑒 −λx cos(λx) - funcţie tăietoare
1
le = λ – lungimea elastică

Notă: Valorile funcţiilor f1 (λx), f2 (λx), f3 (λx), f4 (λx) sunt date în tabelele J.3 – J.6, din
Anexa J, NP112-2011

Pentru proiectul de faţă se calculează grinda care are o lungime finită, L. Calculul se va
realiza utilizând metoda forţelor fictive, în care grinda de lungime finită este transformată în
grindă infinită prin prelungirea fictivă a capetelor, A şi B, ale grinzii (Fig. 1.2).
 V1 V2 P1 P2 P3 P4 V3 V4

A B
x2A x3B

x1A L x4B
Fig. 1.2: Grinda de lungime finită, L

Forţele fictive, Vi, se vor determina prin impunerea condiţiilor de capăt ale grinzii:
- MA=0;
- TA=0;
- MB=0;
- TB=0;

Utilizând funcţiile f3 (λ𝑥𝑖 ) şi f4 (λ𝑥𝑖 ) definite anterior şi impunând condițiile de capăt se vor
obţine patru ecuaţii liniare pentru determinarea valorilor forţelor fictive.

Pentru simplificarea calculelor se va alege distanţa de la forţa V1 la capătul A al grinzii astfel

încât momentul încovoietor să fie egal cu zero, iar punctul de aplicaţie al V2 astfel încât forţa
tăietoare corespunzătoare secţiunii A să fie egala cu zero.
π π
Pentru x= 4λ rezultă f3 (4) = 0;

π π
şi, x= 2λ rezultă f4 (2) = 0.

Notă: V1 = V4 şi V2 = V3.
1.5 Armarea

Pentru armarea fundaţiei se consideră secţiunea „T”, având placa în zona comprimată. Pentru
armarea grinzii longitudinal se foloseşte schema de calcul descrisă în continuare:
- c=50mm, a=c+/2 (se aproximează =20mm);
- H0=Hc – a;
H
- Mlim =B∙Hc ∙F𝑐 ∙ (H0 − 2t ), adică 𝜆x=Ht
H
- Dacă M>Mlim, adică 𝜆x>Ht se calculează MII =(B-b)∙Hc ∙Fc ∙ (H0 - 2t ).
În caz contrar (M≤Mlim) se calculează ca o secţiune dreptunghiulară
cu lăţimea B).
- MI =M − MII ;
M
- m= 𝐵∙𝐻 2I∙F ;
0 c
- mb =0.42 pentru OB37 şi mb =0.40 pentru PC52;
MII
- Dacă m≤mb avem AaII = Ht . În caz contrar este necesară
(H0 − )∙fy,d
2
armare dublă.
ξ
- ξ=1 − √1 − 2m sau γ = 1 − 2;
F MI
- AaI =ξ∙b∙H0 ∙ Fc sau AaI = 𝛾∙H ;
s 0 ∙fy,d
- 𝐴=AaI +AaII

𝜆 = 0.8 pentru fc,d ≤ 50MPa, coeficient ce defineşte înălţimea utilă a zonei comprimate.
𝜂 = 1.0 pentru fc,d ≤ 50MPa, coeficient ce defineşte rezistenţa efectivă.
fctm
Coeficientul minim de armare este 𝜌𝑚𝑖𝑛 = 0.26 , dar nu mai mic de 0.002.
fyd
Diametrul minim al armăturilor longitudinale 14mm.
Pe feţele laterale ale grinzii se dispun armături cu diametrul minim 10mm la 300mm.

Pentru zonele de capăt ale grinzii (până în L0 şi de la L-L0 până în L) se va verifica armătura
dispusă constructiv la partea inferioară la momentul maxim ce întinde fibra de jos în această
zonă. Dacă condiţia nu se verifică, se va calcula această armătură considerând o grindă cu
secţiune rectangulară cu baza B, simplu armată.

b
es

As a
Fs
Hc

x Fc
lx
Ht

hfcd
B ecu3

Fig. 1.3: Grinda „T” cu specificaţia zonei comprimate

√fcd
Procentul minim de armare transversală este de 0.1% dar nu mai puţin de 0.08 fyd
Diametrul minim al etrierilor este de 8mm. Dacă lăţimea grinzi este de 400mm sau mai mult
se dispun etrieri dubli(cu 4 ramuri).

Armătura de rezistenţă a tălpii fundaţiei în secţiune transversală rezultă din verificarea

consolelor la moment încovoietor. Dacă se respectă condiţia tan 𝛽 ≥ 1 nu este necesară
verificarea consolelor la moment încovoietor.

Armătura minimă trebuie să respecte condiţiile date pentru etrierii grinzi.

Longitudinal grinzii, în console, la partea superioară, se dispune armătură constructivă

(procent minim 0.1% şi 1/5 din armătura transversală a consolei).