1.

Fundatii
Fundatiile au rolul de a prelua incarcarile date de
suprastructura si de a le repartiza terenului de fundare.
Dimensiunea si forma unei fundatii depend de marimea
solicitarii si de natura terenului de fundare.

Clasificarea fundatiilor:
- Dupa modul in care transmit
incarcarile:
Directe transmit direct
incarcarile pe suprafata de contact dintre fundatie si
teren.

Indirecte transmit incarcarile printr-un alt element de constructie (piloti)

- Dupa adancimea de fundare:
De suprafata( directe):
Df= 1 - 2,5 m(5 7 m)
Continue sub ziduri: elastice si rigide
Izolate sub stalpi: elastic si rigide
Continue sub stalpi: elastice
Grinzi incrucisate: elastice
Sub forma de radier
De adancime:
Df= 6 25 m
Sub forma de chesoane: directe
Pe piloti: indirecte
Pe coloane: indirecte
Pe puturi: indirecte
Materiale de constructii:
- zidarie de piatra
- beton simplu
- beton armat
betonul C4/5, C8/10 si C12/15 se foloseste pentru fundatii.
C4/5 este folosit pentru realizarea betonului de egalizare si pentru fundatiile continue rigide sub ziduri.
C8/10 este folosit pentru realizarea blocului de beton simplu de la fundatiile rigide.

Daca fundatiile se gasesc intr-un mediu agresiv betonul se realizeaza cu cimentruri special( cu adios)
Fundatiile realizate din zidarie de piatra sunt folosite in zona de munte unde piatra este intalinita in mod
frecvent.
Alegerea adancimii de fundare:
- in functie de vecinatati - subzidire
- in functie de conditiile meteo se alege dupa adancimea de inghet ( in Romania Hi = 70 115 cm) Df
> Hi; NH<2.5 m, Df=Hi+(10-20cm)

- in functie de litologie fundatiile trebuie sa se gaseasca pe un teren bun de fundare. Din punct de
vedere geotehnic se alege terenul de fundare astfel incat suprastructura sa nu se degradeze.

- In functie de functionalitatea constructiei la constructiile cu subsol tehnologic adancimea de fundare
trebuie aleasa astfel incat sa permita functionarea elementelor tehnologice din subsol.
Calculul terenului de fundare:
- Stare limita de deformatie SLD
- Stare limita la capacitate portanta SLCP
- Stare limita de deformatie ultima (SLD.U) deformatiile care se inregistreaza nu sunt compatibile cu
structura de rezistenta a constructiei
- Stare limita de deformatie pentru exploatare normal (SLD.EN) deformatiile constructiei nu permit
exploatarea normala a constructiei.
Pentru starea limita de deformatie conditia care se pune ca deformatia sa fie mai mica decat o
deformatie admisibila
<adm
Deformatia():Tasarea absoluta Smax

- Tasarea medie Smed reprezinta media aritmetica a tasarilor inregistrate la un sir de stalpi

Calculul la starea limita de capacitate portanta a terenului
Q < mR
Q=forta sau solicitarea care apare asupra terenului
- Pef presiune efectiv
- T alunecare
- Minstab moment instabilitate
R=forta de stabilitate
- Padm
- N (forta de frecare )
- Mstab
m-coeficientul conditiilor de lucru: 0,80,9
2. Fundatii directe de suprafata
Fundatiile de suprafata au reglementarile de proiectare in normativul de proiectare NP 112-2004.
-fundatii continue
-fundatii isolate
-radiere
Fundatiile sunt considerate elemente structurale ale unei structuri astfel incat sa se asigure stabilitatea
structurii.

Suprastructura reprezinta partea aeriana a unei constructii realizata din elemente de rezistenta vertical si
orizontale care asigura conditiile de exploatare ale structurii.
Suprastructura (B) reprezinta elementele de rezistenta care realizeaza transmiterea incarcarilor preluate de
la suprastructura fundatiilor.
Fundatia este elemental de structura care preia incarcarile transmise de suprastructura si le transmite
terenului de fundare .
Terenul de fundare este partea din pamant care preia incarcarile structurii.
Fundatii izolate sub stalpi (rigide si elastice)
Fundatii rigide : sunt alcatuite dintr un bloc de beton simplu si cuzinet (beton armat)
La dimensionare relatia de baza este :
Pef< -Per
-Pconv (STAS 3300\2-85)
Pcr = B N+qNq+CxNc

Dimensiunile in plan L,B
PefPconv Gf=0,1N

Pconv Gf=LxBxfx
med

<P
conv

<P
conv
Fundatie Patrata L=B

<P
conv

=20KN
/

Inaltimea blocului de beton
-unghiul de traznitere a incarcaride la cuzinet la talpa fundatiei.
Tg =f(C,P
ef
) (date in table)
Tg =

=>H=

Clasele de beton din care se executa talpa -C4\5
-C8\10
H
1
40 cm
H
2
,H
3
30 cm
Determinarea lungimii si latimii cuzinetului
b
c
,l
c

=0,5-0,65 bloc de beton 1 treapta

Inaltimea cuzinetului h
c
h
c30cm (constructiv)
Tg=

0,65 =>h
c


Armarea cuzinetului :
Calculul de armare al cuzinetului se face considerand cuzinetul ca o consola incastrata in stalp.


Armarea cuzinetului se face cu bare de 8 mm asezate la distant maxima de 2,5 cm si minim 10 cm.
Procentul de armare este de 0,1% daca armarea s-a facut OB37 sau 0,75% daca armarea s-a facut PC52
Fundatii elastice
Sunt sub forma unei talpi de beton armat .
Se adopta atunci cand :
-volumul de beton turnat in fundatia rigida este mare
-cand niveul apei subterane este aproape de suprafata terenului si
la fundatia rigida sa execute sapaturile si turnarea betonului sub
nivelul hidrostatic adoptam fundatie elastica.
Se mai adopta fundatie elastica atunci cand capacitatea portanta a
terenului de fundare este mica.
1. LxB
P
ef
<P
conv

Gf0

<P
conv

2. H Inaltimea fundatiei
Date in tabel H\B=
f(C,P
ef
)
H\L=

=a=>H
LxB 1m
2
-Fundatie prebmatica
LxB > 1m
2
-Fundatie obelisc
H 25 cm
f elastic=> C8\10
armarea se face cu armature longitudinala si transversal. Conturul fundatiei se imbraca cu o armature
constructive de minim fi12. F elast se aseaza pe un strat de beton de egalizare, grosimea acestui strat 5-
10cm.


Fundatii prefabricate , fundatii tip pahar




Beton de monolitizare marca superioara C16/20







Inaltimea paharului Hp=1,2 ls
Se ia 1,2 din ls in cazul stalpilor cu sectiune
dreptunghiulara.
Hp 50 cm pt constructii cu etaj
Hp Hs\ls pentru fundatii hale
Hs- inaltimea stalpului de la fata superioara a
fundatiei pana la rigla acoperisului.
Grosimea fundatiei Hf 15 cm
Ht-Hf=20-30 mm

= 8,5-12 cm


Fundatii continue
Fundatiile continue se executa sub ziduri portante care transmit incarcari terenului de fundare.Se executa
fundatii continue si sub sirul de stalpi.






B b+(10 30)cm
Fundatii se executa sub forma de bloc bs

B b+(1030)cm
Fundatii cu soclu


H-tg=f(C,Pef)
Pereti exteriori




CLADI RE CU SUBSOL

Dimensiunile fundatiei se dau si in functie de sapaturi
B=Latimea sapaturii




hs 40 cm B30 cm
70hs>40cm B=40 cm
70<hs 1,10 B=45 cm
hs>1,10 B 50 cm
Incarcare Excentrica (ziduri de calcan)
l=

<

; B 1,5 b


INCARCATURA SA CADA IN TREIMEA MIJLOCIE



l=

<

B 2,25 b



Fundatiile rigide din beton simplu se executa din beton de cls C4\5,C8\10.
Fundatiile continue sub ziduri care se realizeaza pe lungimi variabile si
care pot sa intalneasca diferite tipuri de pamant,pentru a preveni
degradariele acestea se executa cu century de rigidizare
h=15-20 cm
C8\10 sau C12\15
4:12 OB37

Lungimea fundatiilor continue este de maxim 70 m,daca fundatia este mai lunga de 70 m se prevad rosturi
de tasare de maxim 4 cm








Fundatii pe terenuri denivelate

Pe terenuri denivelate fundatiile se executa in trepte .Inaltimea unei trepte este de min 50 cm pentru
pamanturi necoezive si de 70 de cm pe pamanturile prafoase(coezive )
tg =

Fundatii continue elastice

In aceste situatii se recurge la fundatie elastica (din beton armat) deoarece volumul de sapatura este
mare,volumul de beton simplu este mare iar daca nivelul hidrostatic este la adancime mica ceea ce
presupune executia sapaturii si turnarea betoanelor sub
nivelul apei .
P
ef
<P
conv

H\B=tg=f(C,P
ef
)







Armatura transversal sau de rezistenta este 10,asezata
la distant de 1025 cm .Procentul minim de armare este
de 0,1% pentru armatura OB37 si este de P=0,0+5% pt
Pc 52.
Armatura longitudinala este o armatura de repartitie cu
diametrul 6 si se aseaza la distanta de distanta de 25
cm
Fundatii continue sub stalpi
-terenuri cu capacitate portanta redusa
-cand sub stalpi ,fundatia continua nu poate fi evazata
-2 fundatii( izolate) consecutive ajung sa aiba distant
intre ele foarte mica








RADIERE
-fundatii directe,fundatii de suprafata
Radierele reprezinta o placa de beton armat care se toarna la diverse adancimi si cu diverse grosimi
.Grosimea unui radier poate varia intre 50 cm 100 cm.
Radierele au suprafata de contact foarte mare cu terenul si se adopta pentru a indeplini conditia :
-P
conv

P
ef
< P
adm

- P
cr
Se adopta atunci cand nivelul hidrostatic este aproape de suprafata terenului si vrem sa creem un spatiu la o
adancime oarecare care sa fie uscat.
-Radiere de rezistenta
-Radiere de greutate
Silozuri cu vute plansee ciuperci



Cand urmarim ca radierul sa aiba o rigiditate cat mai mare ,atunci se executa cu 2 planse si cu diafragme

-Rezervoare de apa
-rezervoare stratedice pt tara
Radiere casetate

Radiere cuva etansa

G>S
ba=d*1*1h
w
+
w
d

daca suprafata radierului este mare se introduc rosturi de impermeabilitate.

FUNDATII DE SUPRAFATA EXECUTATE SUB NIVELUL APEI
Se executa atunci cand nivelul apei subterane este aproape de suprafata terenului si realizarea in uscat nu
se poate face decat prin epuismente
-Lacuri,balti,rauri
Pe rauri in functie de debit se folosesc Batarduri

Metode de executie :
-Turnarea betonului sub apa
-realizarea de umpluturi din anracamente si piatra sparta
-realizarea sau utilizarea blocurilor mari din beton
-realizarea Fundatiei sub forma de chesoane plutitoare
Turnarea betonului: -saci de iuta
-cutii cu fundul mobil
-cu palnia mobila
-cu palnia fixa
-cu pompa
Fundatii executate sub apa cu ajutorul sacilor de iuta -se umplu sacii cu beton si se realizeaza o
zidarie cu acesti saci . Sub greutatea sacilor,lapte de ciment iese prin tesatura si se realizeaza o legatura
intre saci .Dezavantajele acestei metode consta in ca zidaria are o rezistenta redusa pentru ca la interfata
dintre saci, laptele dintre saci poate fi spalat si legatura este slaba. M sac 40-50 kg, dozajul de ciment
350Kg/m3.
Met cutiilor cu fundul mobil.Betonul se introduce in cutii cu fundulmobil care sunt amplasate in
zona kucrari cu ajutorul unei macarale.Cutia este amplasata pe terenul unde urmeaza sa se execute lucrarea
si apoi sunt ajutate cu ajutorul unui scripete fundul cutiei care se desface eliberand betonul. Capacitatea
cutiei 0.02-0.4m3. Desi aceasta met prezinta dezavantajul ca betonul turnat este de calitate scazuta deoarece
apar discontinuitati in turnare de la o cutie la alta.
Metoda cu palnia mobile.Se executa o estacada

- Palnie Fixa Betonul turnat prin metoda Contractor se poate raspandi in conditii bune pana la o distant de
circa 3-3.5m fata de tub permitand betonarea suprafetei prizontale de ordinal a 6x6m2.


Umpluturi din arocament draga. Umplutura se realizeaza mai inalte decat este in proiect si se lasa sa se
taseze un timp pana ajung la cota din teren.

Blocuri mari din beton. Sunt cu greutate variind de la zeci de tone pana la sute de tone, se realizeaza sub
forma unei zidarii insa sub zidarie trebuie o nivelare a fundului de exemplu cu saci de iuta.


3. Fundatii directe de adancime

Chesoane deschise
Forma in plan poate fi patrata, dreptunghiulara, in sectiune vertical chesonul poate fi cu sectiunea peretelui
constanta, pereti inclinati, grosime variabila. Au grosimi de =0.6-1.0 m >0.4m. Latimea la cutit b=0.15-
0.20m, diafragmele =0.25m. Pentru argile roci semistancoase cutitul se realizeaza sub un unghi de 60, pt
nisipuri afanate cutitul se face la un unghi de 30, pt pamanturi considerate nisipuri compactate argile plastic
vartoase 45.

Coborarea chesoanelor deschise implica doua operatiuni: saparea pamantului din interior concomitant cu
avansarea cutitului in adancime, turnarea la suprafata a tronsoanelor urmatoare fara deplasarea corpului
dj coborat.

G>F+R, subpresiunea w, G-W>F+R, G=H
ba
=UH
ba. F=Uexthifi
Rezistenta pamantului la cutit este in fuct
de pamantul in care coboara r=qNq, R=rU, W=H

Chesoane cu aer comprimat


Cand cutitul chesonului deschis s-a intepenit sau cand terenul care este strabatut de cheson este un teren
rezistent trebuie sapat manual.
Se executa un planseu care separa camera de lucru. Sapaturile se executa manual in camera de lucru.
Camera de lucru are aer sub presiune, iar presiunea aerului este mai mare decat presiunea hidrostatica
pentru a mentine apa in porii pamantului. Pe cos urca si coboara muncitorii in camera de lucru. La intrarea
in schimb muncitorii intra in campana pentru a se produce ecluzarea lor, iar la iesire desecluzarea.
Pamantul este eliminate prin cos cu ajutorul chiblei.
Presiunea in camera de lucru = 1 atm => timp ecluzare = 5 min si timp desecluzare = 8 min
Presiunea in camera de lucru = 3 atm => timp ecluzare =22 min si timp desecluzare = 55min
G-W-Pa>F+R, grosimea peretelui D=0.6-1.2 m, hp=0.6-1.2m, =0.15-0.25m

4. Fundatii indirecte de adancime
Fundatii pe piloti:
Pilotul este un element liniar la care raportul latime/lungime = 1/20

Clasificarea pilotilor:
- Dupa modul de transmitere a incarcarii:
Purtatori pe varf P=Pv, Pe=0
Flotanti P=Pe, Pv=o
- Dupa modul de executie:
Prefabricati: lemn, metal, beton
Turnati pe loc
- Dupa materialul de constructie:
Beton
Lemn
Metal
Balast
Materiale sintetice
- Dupa modul de conlucrare cu pamantul:
De dislocuire
De indesare
Pilotii din lemn reprezinta trunchiuri de copaci care au sectiunea bazei constant L=6-12m.sunt protejati cu
inele metalice la cald. Pilotii din beton armat sau precomprimat se realizeaza in fabrici sau pe poligoane din
apropierea santierului.

Piloti executati pe loc:
- Forati fara tubaj
- Forati sub noroi bentonitic
- Forati cu tubaj recuperabil
Piloti tip benoto-
D=800,1000,1500 mm
Saparea se face cu o bena - hammar grab, 12 piese hidraulice, 5 motoare.L-20m

Procedeul Franki sunt piloti executati prin batere, cu o coloana de inventar
D=600,800

Fundatii pe coloane
- Coloane piloti
D=0,4 1,0 m
= 8 12 cm
L= 8 12 cm
- Coloane propriu zise se executa uzinat prin centrifugare say pot fi executate pe santier insa in cofraje
vertical
D= 1,2 2,5 m
= 12 cm
L = 6 10 m
- Coloane puturi
D= 3 6 m
= 16 cm
L = 4 8 m

Capacitatea portanta a pilotilor Stas 2561/3-81
- Incercari directe
- Relatii empirice
Incercarile directe sunt facute in functie de numarul de piloti care intra
Nr de piloti incercati 2 3 4 6
Nr de piloti in lucru <100 100 500 500 - 1000 1500- 2000

R = k m Pcr
K = coeficient de omogenitate = 0,7
m = coeficientul conditiilor de lucru = 1
Pcr = sarcina maxima pana la care pilotul a manifestat distrugerea
Relatii emirice
- Pilotii purtatori pe varf
R= k m Pv A
K = 0,7 pt pilotii prefabricati
K = 0,5 pt pilotii executati pe loc
Pv = rezistenta de calcul a terenului sub varful pilotului
A=sectiunea pilotului
A=d
2
/4 circular
A=d
2
patrat
- Piloti flotanti
R= k m
1
Pv A + k m
2
Ufi li
Pentru piloti prefabricate m
1
=m
2
=1
Pentru piloti introdusi prin vibrare m
1
= 0,2 ; m
2
= 1
U = perimetrul pamantului
fi= rezistenta de calcul pe suprafata lateral
li = grosimea stratului pe care il strabate pilotul.
U=perimetrulpilotului, fi=rezistenta de calcul pe supraf lateral a pilotului, li lungimea stratului pe care
il strabate pilotul. U=2piR, U=4L


Capacitatea portanta a grupului de piloti


Rg= m
u
R
m
u
= coefficient de utilizare a incarcarii
in functie de raportul r/r
0
avem valori pt m
u

r/r
0
= 2 => m
u
=1
r/r
0
= 1,8 => m
u
=0,95
r/r
0
= 1 => m
u
=0,7
r
0
= l tg

5. Executia sapaturilor pentru fundatii
Cand se face executia sapaturilor, daca fundatia are suprafata mare in plan se executa sapatura escavatiei
deschisa sub un anumit taluz pt care se face calculul de verificare a stabilitatii.
Daca avem fundatii cu dimensiuni mici, dar la adancimi mari se recomanda sa facem sapaturi sprijinite.
Axul fundatiilor-axe modulare
Hcr = 4C/
Trasarea fundatiilor materializarea pe teren a conturului fundatiilor cu ajutorul reperilor. Reperii trebuiesc
pusi la cel putin 1 m/1.5m fata de fundatie.
Latimea sapaturii trebuie de 0,8 1 m pt ca in cazul in care se fac hidroizolatii sa poata circula un muncitor
pe langa fundatie

Sprijinirea escavatilor
Sistemul de sprijinire e in functie de dimensiunea escavatilor si de adancimea e
Sprijiniri simple cu dulapi orizontali


Ordinea de executie:
- Sapatura
- Sprijinirea cu dulapi orizontali
- Aranjarea filatei
- Sprijinirea cu sprait
Acest tip de sapatura se executa pt pamanturi coezive Hcr=4c/ (c=coeziunea)

Sprijiniri cu dulapi verticali

1-dulap, 2-filata, 3-spraiti
Acest tip de sprijinire se executa pt pamanturi necoezive.
Ordinea executiei:
- Introducerea dulaplui in pamant
- Sapatura
- Dulapii au grosimea de 3,8 cm
- Filata 4.8-14 cm
- Sprait diametru = 4 cm
Distanta dintre spaturi:
- Pe verticala = 1m
- Pe orizontala = 2m

6.Pereti de rezistenta si de etansare
Rolul peretelui de rezistenta este sa reziste la impingerea pamantului iar daca avem apa in pamant trebuie
sa nu avem apa in sapaturi si folosim pereti de etansare.Peretio de rezistenta si de etansare intervin in doua situatii:
ca elemente provizorii si ca elemente definitive.
1 Palpanse-elemente liniare care se caracterizeaza prin lungime, latime si grosime. Lemn->lucrari
provizori, durata de viata mica; Metal->se folosesc in mod frecvent atat ca elemente de rezistenta cat si de etansare;
Beton armat-> au o utilizare redusa si se folosesc atunci cand raman incorporate in constructive.
Palpansele din lemn. Sectiunea palpanselor de lemn se ia in
functie de lungimea lor stiind ca la o lungime mare corespunde o rezistenta mai mare la infingere.

Imbinarea lemnului- se leaga cu scoabe doua cate doua

-in coada de randunica

-la jumatate / in fal


-lamb si uluc sau nut si feder

Infingerea palpanselor de lemn se face cu sonete usoare,
cu un berbec care nu depaseste greutatea de 200 daN
Protejarea palpanselor
Durata de viata redusa (2-3 ori)
Cu saboti jos, sus, capison

Palapase metalice cea mai mare utilizare, sunt folosite atat ca elemente de rezistenta cat si ca elemente
de etansare. Se bat cu usurinta in pamant pt ca sect de contact este redusa. L=6-20 m (28m). Sunt elemente laminate
in uzina, durata de viata 50% din sectiune distrusa prin coroziune
Sectiune sub forma de U



Sectiune sub forma de S







2 Pereti executati din piloti sau pereti executati pe loc

- secanti - ideea consta din forarea, respectiv betonarea, in doua etape: pilotii primari,notati 1.3.5.7 se executa
complet in etapa I din beton simplu, pilotii secundari 2.4.6 se foreaza partial in pamant, partial in corpul de beton al
pilotilor primari.


3 Pereti mulati Este un perete executat la adancime mare si cu sectiune mica direct intr-o transee executata sub
noroi bentoniti: bentonita+apa. (bentonita-argila->montmorilonit 85-90%). Tehnologia de executie consta din
realizarea a doua operatiuni: excavarea transeii, fara sprijiniri, prin utilizarea noroiului bentonitic si betonarea
transeii sub noroi, prin procedeul contractor.

Principalele functiuni ale noroiului bentoniti in procesul de exacavare a transeii sunt: asigurarea stabilitatii peretilor
verticali ai transeii, micrsorarea greutati aparenta a materialului rezultat din sapatura, racirea si lubrifierea peretilor
transeii; in aceste conditi se poate manevra mai usor coloana de lucru.
Se deosebesc doua moduri de executie:executia in continuare(presupune realizarea panourilorprin avansare printro
singura directie si necesita
numai un tub de cofraj), executia
alternativa( implica realiz de
panouri primare si secundare.
Tip foreze(foraj cu circulatie
inversa) tipul graifer(bene
graifer) tipul excavator(utilaj
ELSE)
Peretii mulati pot fi folositi in diferite scopuri:ecrane de etansare inlucrari definitive sau provizorii, elemente de
rezistenta pentru sarcini verticale, elemente de sprijin pentru sarcini orizontale.

7.Drenarea excavatiilor
Epuismente directe procedeul de realizarea a epusimentelor directe consta din pompare directa din
excavatie.apa izvorata pe taluzuri sau afluenta prin baza se scurge la suprafata excavatiei si se aduna intr-un put de
colectarea, de unde este pompata spre exterior.

In fuctie de tipul de prijinire fluxul se face prin baza excavatiei, fundul excavatiei se amenajeaza sub forma unuei
retele de drenaj
Viteza de drenaj vd=10-30 cm/zi
Timpul de drenaj Td=H/vd (zile)

Epuismente indirecte.Coborarea generala a nivelului apei subterane
Se realizeaza coborarea generala a nivelului apei din pamant dupa care se executa sapaturile. Se deosebesc trei
procedee mai importante: drenarea prin puturi filtrante, drenarea prin puturi de adancime,drenarea cu filtre aciculare.

.
Drenarea prin puturi filtrante. Se realizeaza de regula prin forare si modul lor de echipare nu difera de
puturile de exploatare utilizate in alimentarile cu apa.

Drenarea cu Filtre aciculare. Sunt realizate din 2 conducte, cel exterior perforat, cel interior cu peretele plin.Partea
activa a instalatiei denumita filtru sau ac, este un tub cu diamentru d 2-5cm. Se aseaza pe suprafata pamantului, este
alimentat cu apa si se face impingerea hidraulica.