Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
si cailor ferate in zonele de deal in si lungul de munte canalelor , navigabile si tuare, bazinelor la por diferite lucrari subterane, etc. Zidurile de sprijin au ca scop principal sustinerea pamantului asigurand din astfel amonte,
trecerea pe distanta minima intre atunci doua cote, cand nu exista spatiu pentru asigurarea u treceri taluzate. Pe anga l aceasta, zidurile de sprijin dupa asigura, caz, protectia impotriva eroziunii, degradarilor din inghet,etc.
Coronament
Talpa de fundare
Umplutura
Zid de sprijin cu pamant armat Fig. 1 Tipuri de ziduri de sprijin Zidurile de sprijin pot fi de diferite tipuri:
ziduri de sprjin de greutate; ziduri de rijin sp consola tip (T sau ; L) ziduri de sprijin din palplanse 1
ziduri de sprijin din elemente prefabricate, gabioane,casoaie; masive de pamant armat,etc. O alta clasificare imparte zidurile de sprijin intre: ziduri de sprijin pentru umpluturi ziduri de aparare impotriva inundatiilor
ZP
ZP
ZP
Baza orizontala
Baza orizontala si pinten de Baza inclinata incastr are Nota: R partea dinspre rau ZP zona protejata Ziduri consola tip T intors
50
2.70
50
40
30
30
1.00
In figura 3 este prezentat zidul din beton armat pentru protectia malului drept al intr o zona in care nu exista suficient spatiu pentru un dig din pamant.
In cadrul acestei teme se cere proiectarea unui zid de spijin in variante de zid din beton armat. Zidul de sprijin este necesar pentru realizarea considera ca suprafata terenului este orizontala caracteristici: ?=18,5 kN/m F=30 o q=30kN/m2 Etapele realizarii iectului pro Proiectarea zidului de sprijin cuprinde urmatoarele etape: ?
3
? ? ?
calculul impingerii active a pamantului ; verificarea factorilor de siguranta armarea zidului rijin. de sp
1 P redimensionarea zidului de sprijin (determinarea dimensiunilor sectiunii transversale) Elementele sectiunii transversale sunt determinate in functie conform notatiilor prezentate 4.in figura q h >30cm 24 ;
de inaltimea
a Df 1 ... 1 10 8 h
2.C alculul impingerii active a pamantuluiRankine in ipoteza Aceasta metoda presupune urmatoarele ipoteze:
planul de rupere este prismul vertical, de pamant ce reazema direct pe talpa zidului deplasandu se solidar idul; cu z nu se mobilizeaza frecare pe planul de rupere. Impingerea activa a unui masiv necoeziv se poate calcula conform schemei 5 Valoarea impingerii totale, Pa ,se calculeaza conform relatiei: PPP aq?? ? in care: P? impingerea activa datorata presiunii geologice; Pq impingerea activa datorata suprasarcinii. (1)
prezen
Obs:. Calculele se fac pentru un metru liniar de zid 3. Verificarea facorilor de siguranta 3.1.Verificarea zidului la alunecare alpa (fig. pe 6) t Factorul de siguranta la alunecar e se determina cu relatia: ??4 fG ? ?? ??1
fN ? FSL ?? PP aa
(3)
in care N Psi respectiv verticale, orizontale care actioneaza asupra a sunt rezultatele fortelor zidului, iar f este coeficentul de frecare dintre lui si talpa terenul zidu de fundare. 4
Fig6 Obs:In G 4 trebuie inclus si efectul suprasarcinii si q Verificareastabilitatii zidului la alunecare pe talpa elatiei: se exprima conform r
L F1,3 ? S
( 4)
Din considerente economice,valoarea FSL se plafoneaza superior ca toate celelalte verificari sa fie indeplinite. 3. 2.Verificarea stabilita tii zidului la rasturnare 7) (fig. Sub actiunea impingerii P active cunoscuta ca punct a se poate roti in jurul punctului M. Dupa cum se poate observa .4 din momentul fig de rasturnare Pa iar momentul de stabilitate de greutatea (G...G). zidului 14
la valoarea 1.4, cu
Factorul de siguranta la rasturnare se determina cu relatia: M FSR ?? S MPb raa in care: M Smomentul de stabilitate corespunzator tuturor fortelor care se opun rasturanre a zidului prin raport cu punctul M;
? Gb?
ii
(5)
te
M rmomentul de rasturnare corespunzator Pa ; fortei bi distanta dintre punctul M si dreapta suport G i ; a greutatii ba distanta dintre punctul M si dreapta suport a P impingerii . active a
( 6)
Actiunea compusa a fortelor care actioneaza asupra zidului se transmite cat fundare prin interm ediul talpii acestuia.
Se face reducerea tuturor fortelor in raport cu centrul de greutate al talp Admitand o distributie liniara a presiunilor pe teren,valorile extreme ale relatia: NM p max2 [kN/m] min ?? AW in care: Nrezultanta fortelor verticale; M momentul tuturor fortelor in raport cu mijlocul talpii; Aaria suprafetei de rezemare AB1 a ?? zidului; (m) 2
2 B1? W modulul de rezistenta W ?(m) ; 6 3
( 7)
Figura 8 Presiu nile calculate conform ( 7) relatiei trebuie sa satisfaca simultan conditiile: pp ? pp ?? minmax medconv 2 p1.2p ? maxconv p0 min ?
Exemplu de calcul a stabilitatii zidului de protectie impotriva prevazut in inundatiilor proiectul de amenajare a raului Bahlui
Terenul confor m studiului geo preliminar este de tipul: praf argilos f=15o ?=19 kN/m c=37 kN/m
2 3
e=0,65 )indicele porilor - raportul intre volumul de goluri si volumul scheletului miner n? e 1? e ? =?( 1n) ?apa greutatea pamantul ui submersat P conv=150 kPa presiunea maxima suportata de teren 7
h (1)a
G3 G1 G5 G4 P (3)p.pamant G2
p kp h p
P(1)apa P (2)a.pamant
pk a h p a
h( 2)p
h a +h p )
h a +h p )
S
41Mpa (intindere)
82Mpa (compresiune)
Stabilitatea la rasturnare in jurul piciorului aval cata al prin zidului calcului este verifi factorului d stabilitate M FSR ?? M
S R
1,22
Presiunile pe (la teren piciorul amonte si aval ale )talpii sunt zidului VM max pmin ?? AW p min= 41 kN/m
2 2 p max = 82 kN/m
Rezulta ca in conditii normale de exploatare presiunile (fara seism) pe talpa de fundare nu sunt depasite iar factorul de e stabilitat la rasturnare este supraunitar In conditii de seism rezervele de stabilitate ar putea fi insuficiente.