Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Editia : 1
Pag. 1/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
1.3.2. OtelOL52-2k
1. STAS 500/1-78 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehmce de calitate.
2. STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
3. STAS 505-86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
4. SREN 10.029 Table de otel laminate la cald cu grosimi mai mari sau egale cu 3mm. Tolerante
la dimensiuni, la forma si la masa.
1.4. Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda prevederilor din standardele de produse si sa respecte
precizarile si conditiile tehnice suplimentare mentionate.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 2/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
1.5. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate uzinate si sa fie marcate de catre
uzina producatoare.
1.6. intreprinderea care uzineaza piesele si subansamblele metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre
datele cuprinse in certificated de calitate si cele din STAS-urile si prevederile suplimentare din prezentele
specificatii tehnice.
1.7. Intreprinderea care uzineaza elementele de constructii metalice este obligata sa efectueze prin sondaj,
la fiecare lot de produse laminate de aceiasi tip, aprovizionate de la acceasi otelarie, reverificari de calitate
prin analize chimice si incercari mecanice, pentru a exista certitudinea ca materialele corespund calitativ
cerintelor din prezentele specificatii tehnice.
1.8. Extragerea epruvetelor se va face conform prevederilor STAS 7324-75.
Certificatele vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate si pastrate timp de
10ani.
2. Suruburi obisnuite
2.1. Suruburile obisnuite folosite la montaj pentru prinderi provizorii vor fi suruburi grosolane conform SR
ISO 4016/93 cu piulite STAS 922-89.
3. Suruburi de inalta rezistenta pretensionate.
3.1, Suruburile de inalta rezistenta, piuliteie si saibele vor fi din grupele de caracteristici mecanice indicate in
planurile de rezistenta, conform STAS-urilor : 2700-89, 2700-89 si 10616-84.
3.2 Dimensiunile suruburilor, piulitelor si saibelor precum si verificarile si incercarile asupra organelor de
asamblare vor corespunde normelor in vigoare.
3.3 intreprinderea care monteaza structura metalica va face de asemenea verificarea caracteristicilor
mecanice ale suruburilor, piulitelor si saibelor prin verificarea duritatii Brinell.
3.4 Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate
special.
Conditii tehnice de calitate pentru uzinarea elementelor de constructii metalice
1. Din punct de vedere al conditiilor tehnice de calitate, in conformitate cu STAS 767/0-88, elementele
metalice fac parte din categoria B, cu precizarea tolerantelor care se aplica din acest STAS.
2. Prevederi speciale
2.1. Inainte de debitare si taiere, marcajele privind calitatea materialului si numarul sarjei se vor transmite
pe fiecare element rezultat.
2.2. Uzina constructoare va face preasamblarea elementelor de constructii adiacente si va marca fiecare
element in parte, conform denumirii din proiect.
2.3. Elementele care se executa in oglinda fata de elementul desenat, se vor realiza numai prin corelare cu
planurile generate, in vederea montajului corect al pieselor.
2.4 in cazul taierii termice, elementele metalice se vor incadra in clasa de calitate II, conform STAS
10564/1-81.
Organizarea controlului calitatii in uzina
1. Controlul calitatii se va face conform prevederilor din STAS 767/0-88 din fisele tehnologice si proceselor
tehnologice de executie conform proiectului pe fiecare faza de executie in parte (sortarea laminatelor si
pregatirea lor, trasarea, debitarea, asamblarea provizorie in vederea sudarii, prinderea provizorie, sudarea,
remedierea defectelor, prelucrarea cusaturilor, etc.).
2. In vederea urmaririi controlului executiei, uzina va intocmi si completa fise de urmarire a executiei si fisa
de masuratori.
In fise se vor trece pentru fiecare piesa, marca si clasa de calitate a otelului, precum si sarja si numarul
certificatuiui de calitate al lotului din care face parte piesa debitata.
in mod analog, pentru fiecare cusatura sudata, in fisa se va trece poansonul sudorului si numele maistrului
care a supraveghiat si controlat executia.
Pe schite se vor insemna si locurile unde s-au facut eventualele remedieri ale cusaturilor sudate (defecte
interioare) insotite de note explicative scrise pe schita.
3. Fisele de urmarire si masuratori intocmite pentru fiecare piesa si ansamblu sudat, vor fi semnate de
organui de control al uzinei si prezentate la receptia subansamblurilor, odata cu restul documentelor de
receptie.
3. Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate cat si defectele de suprafata neadmise sunt
cele din Normativul C150-1999.
4. La examinarea vizuala si cu lichide penetrante sau pulberi magnetice nu se admit:
- fisuri sau crapaturi de nici un fel;
- crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult
1mm la piese mai groase de 30mm;
- cratere;
- cratere initiale si finale;
- suprainaltari sau adancituri neadmise;
- suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia londitudinala a cusaturilor;
- scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusatura.
5. La verificarea prin ciocanire cu ciocanul usor (de 250 gr) prin care se determina compactivitatea sudurii
sunetul trebuie sa fie clar.
6. Daca exista dubiu asupra calitatii suduri lor de colt se admit si gauri de control si anume maxim o gaura
de 8... 12 mm diametru, la 2...4m lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura.
7. La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca:
- lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi;
- incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii;
- lipsa de topire pe margini sau intre straturi.
I, Imbinari cu suruburi
1.1. Imbinarile cu suruburi obisnuite se executa si se controleaza conform punctului 4 din STAS 767/2-78,
iar cele cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate (SIRP) conform STAS 9330-84 si instructiunilor
tehnice C133-82.
1.2. Gaurile pentru imbinarile cu suruburi si SIRP se dau dupa terminarea lucrarilor de sudare, a
eventualelor remedieri si indreptari a pieselor.
1.3. Pentru imbinarile de montaj pe santier gaurile se vor da cu 1...2 mm mai mici urmand ca ele sa fie
alezate la diametrul definitiv dupa asamblarea de proba in uzina a subansamblelor si prinderea provizorie a
tuturor pieselor ce se imbina. La premontaj se vor folosi suruburi obisnuite, de aceleasi diametre nominale
ca cele din proiect. Diametrul nominal final al gaurilor va fi cu un milimetru mai mare decat diametrul
nominal al surubului corespunzator. La final, in pozitia de preasamblare, toate suruburile trebuie sa intre in
gauri normal, fara efort.
1.4 In cazul folosi rii suruburi lor din grupele 8,8 si 10.9 lucrand prin forfecarea tijei si nu prin frecare, efortul
de pretensionare va fi 0.5xNt, unde Nt este efortul de preintindere in tija, conform C133-82.
Controlul si verificarea calitatii
1. Controlul pe parcursul uzinarii
1.1. Controlul pe parcursul uzinarii are drept scop respectarea calitatii executiei, a prevederilor din
prezentele specificatii tehnice si din procesul tehnologic de uzinare, prin acoperirea cu teste a fazelor de
executie.
1.2. Controlul permanent se face pentru fiecare faza de executie, de catre maistrii, inginerul sudor, organul
de control al uzinei, conform metodologiei proprii. Delegatul intreprinderii de montaj si beneficiarul fac
controale prin sonda Toate organele care efectueaza controlul permanent sau prin sondaj vor fi instruite si
autorizate in vederea efectuarii acestui control.
1.3. Pe parcursul executiei, se vor efectua, prin sondaj, si controale de catre delegati ai beneficiarului si
proiectantului,
1.4. In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un registru de control ce va fi
tinut in biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece urmatoarele:
- data controlului;
- cine a efectuat controlul
- constatarile facute
- semnaturile persoanelor care au efectuat controlul.
In continuare se vor trece, de catre intreprinderea executanta, masurile luate si apoi semnatura
coordonatorului tehnic al colectivului de uzinare.
1.5. Toate elementele la care exista posibilitatea montarii incorecte din punct de vedere a I inversarii
capetelor, vor fi marcate distinct in uzina, la fiecare capat, cu denumirea elementului pe care se prinde.
1.1.SCOP
Procedura defineste si descrie modul de executie a lucrarilor de betonare a diferitelor tipuri de elemente
de constructii, in conformitate cu documentatia de executie si prevederile legale in vigoare.
CONDITII
PREALABILE
Existenta la executant a documentatiei de executie si a prezentei
proceduri.
Existenta inregistrarilor de calitate pentru betonul ce se pune in opera ( bon de transport, comanda beton ).
Existenta inregistrarilor de calitate pentru: suprafata de betonare ( teren de fundare sau element beton
anterior ) si armare, P.m.i., cofrare ( rubricile corespunzatoare din F.B. sau P.V. lucrari ascunse sa fie
incheiate ).
Existenta utilitatilor:
Instalatie aer
comprimat. Instalatie
apa.
Instalatie forta si
iluminat.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 6/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Conditii de incalzire si de protectie sau de racire a betonului, daca betonarea se va desfasura atunci
o o
cind temperaturile sint mai mici de +5 C sau mai mari de +21 C ( rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc. ).
Existenta macaralelor in buna stare de
functionare. Existenta de drumuri de acces la
locul de turnare.
Existenta unui numar suficient de vibratoare de tip corespunzator.
Echiparea echipelor de betonisti cu tomberoane si scule specifice .
Existenta avizului de inceperea lucrarii ( AIL ) si fisei de betonare ( F.B.
).
Se va urmari instruirea si respectarea de catre personalul executant a normelor de protectia muncii si PSI
specifice activitatilor desfasurate.
Echipele vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopeta, casca, cizme cauciuc, centuri de
siguranta, manusi de cauciuc, etc..
ACTIUNI IMPLICATE
Pregatirea terenului de fundare sau suprafetei de beton turnat
anterior. Transport, manipularea si turnarea betonului.
Compactarea betonului.
Finisarea suprafetelor de
beton. Intarirea si protectia
betonului.
Repararea defectelor de calitate la
beton. Intreruperi neplanificate.
Intocmirea inregistrarilor de calitate.
PROCEDURA
Pregatirea terenului de fundare sau a suprafetei de beton turnat
anterior. Pregatirea terenului de fundare.
Verificarea cotei de fundare cu aparate topo.
Descarcarea manuala a ultimului strat pina cota din proiect si examinarea vizuala a suprafetei.
Executarea forajelor de detaliere si a traseelor de cercetare (daca este cazul) la decizia
geologului.
Curatirea suprafetei cu aer comprimat si mijloace manuale pina se asigura indepartarea partilor desprinse,
a noroiului sau apei.
Sortarea geologica a
suprafetei. Verificari topo la
cota finala.
Receptia finala a suprafetei si intocmirea inregistrarilor de calitate ( P.V. lucrari ascunse - pentru lucrari sub
incidenta Legii 8/79 si fise de betonare rubrica "Pregatirea suprafetei" pentru lucrari sub incidenta Legii
6/82). Pregatirea suprafetei de beton turnat anterior.
Inainte de turnarea betonului, cofrajele, barele de armatura, piesele inglobate, banda de etansare si betonul
turnat anterior, vor fi in intregime curatate de toate materialele straine din zona aferenta betonarii prin batere,
buciardare, spalare cu apa, suflarea cu aer comprimat, dupa caz.
Inaintea turnarii betonului, timp de 24 de ore, suprafat betonului turnat anterior si cofrajele vor fi udate cu
apa pentru a preveni absorbtia apei din betonul proaspat turnat, apa ramasa in denivelari fiind indepartata.
Toate operatiile pregatitoare se vor efectua avind grija sa nu se deterioreze sau deranjeze nici un element
sau parte componenta a fazei respective de betonare.
Se executa o verificare topo pentru cota finala a fazei respective de betonare.
Transport, manipulare si turnarea betonului.
Betonul va fi livrat de la fabrica in autoagitatoare de beton sau autobetoniere.
In timpul transportului, betonul va fi malaxat tot timpul, in scopul evitarii segregarii. Durata de transport ( care
se considera din momentul terminarii incarcarii ) nu va depasi:
o
45 minute cind temperatura mediului este mai mare de 30 C.
o o
60 minute cind temperatura mediului este cuprinsa intre 15 C 30 C.
o
90 minute cind temperatura mediului este mai mica de 15 C.
2. Betonul din autobetoniera se va descarca direct in benele macaralelor, in buncarele pompelor de beton
sau in jghiabul de turnare directa.
3.Turnarea betonului se poate face cu macaraua cu bena, cu palnie, cu pompa de beton, cu jghiabul, sau
combinatii din metodele de mai sus, dupa posibilitati.
4.Atunci cind inclinarea jghiaburilor este prea mare, acestea vor fi prevazute cu sicane sau praguri menite
sa schimbe alternativ directia de miscare a betonului, pentru a micsora viteza de curgere.
Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,50 m la turnarea cu bena si 1,00 m la
turnarea cu pompa.
5. Betonul va fi dirijat la locul de turnare, nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1,50 m (
prin lopatare manuala sau vibrare ) pentru ase evita fenomenul de segregare.
Betonul va fi turnat in straturi orizontale uniforme ce nu vordepasi 30 cm grosime.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 7/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
5.3.3.Compactarea betonului.
Nu se aplica la betoanele turnate in
apa.
5.3.3.1. Fiecare strat de beton va fi vibrat cu vibratoare standard alese functie de lucrabilitatea
betonului, dimensiunile elementului si densitatea armaturii.
5.3.3.2..Vibratoarele vor fi manipulate de muncitori experimentati si
instruiti.
5.3.3.3.Vibratoarele vor fi asigurate in numar suficient, cele de rezerva fiind la indemina
muncitorului.
5.3.3.4.Un strat de beton nu va fi turnat pina cind betonul din stratul turnat anterior a fost complet
vibrat.
Stratul de beton anterior va fi acoperit de urmatorul, inainte de a intra in priza, astfel incit stratul de jos sa
fie capabil a fi revibrat cu stratul nou turnat.
5.Vibratorul se introduce in beton sub actiunea greutatii proprii pe o adincime de aproximativ 1,5 grosimea
stratului in pozitia verticala, iar scoaterea lui se va realiza cit mai lent pentru a nu lasa goluri pe suprafata
stratului.
6.Durata de vibrare intr-un punct va fi de 5-30 secunde in functie de lucrabilitatea betonului si timpul
vibratorului. Punctele de vibrare vor fi alese in asa fel incit zonele de influenta sa se suprapuna in plan.
7.Vibrarea inceteaza in momentul in care suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa, nu mai apar
bule de aer in masa de beton, betonul nu se mai taseaza si apare apa sau lapte de ciment la imbinarea
cofrajelor.
8.Vibratoarele nu vor fi intrebuintate in limita de 0,80 m din vecinatatea traductorilor de deformatii, montati
in
beton, cind astfel de piese exista in faza care se
betoneaza.
9.Se va evita contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armatura, piesele inglobate, a benzilor
de etansare,tecilor cablelor de precomprimare, ancorajele sistemului de precomprimare, etc..
10In zonele pieselor inglobate, a benzilor de etansare, etc., compactarea se realizeaza cu vergele de
otel.
11In cazul unor faze de betonare cu grad ridicat de complexitate, turnarea si vibrarea in straturi a betonului
se va face numai pe baza de proiect sau schema tehnologica de punere in opera a betonului.
12. Zonele cu grad sporit de dificultate pentru vibrare dintr-o faza de betonare se vor verifica din
punct de vedere al umplerii cu beton prin ciocanirea la exterior a cofrajului in zonele respective cu maiuri (
ciocane ) din lemn pina ce cofrajul nu mai suna a gol.
Metoda este eficienta mai ales in cazul stilpilor si
diafragmelor.
Toate operatiile de finisare se vor executa de muncitori experimentati si calificati in acest gen de lucrari
(
betonisti, zidari, mozaicari
).
Intreruperi neplanificate.
Cu toate ca opririle sint evenimente nedorite pe parcursul betonarii, acestea pot aparea din urmatoarele
motive:
incendii, defectarea fabricilor de beton, avarii de energie electrica, deformarea cofrajelor,
etc.. In aceste cazuri santierul va proceda la emiterea deciziei de oprire a operatiei de
betonare.
Se vor lua masuri de formarea rosturilor, de pozitionarea benzilor de etansare in betonul turnat proaspat si
se vor stria suprafetele.
In cazul cind se ordona oprirea rapida a betonarii se vor introduce fortat benzile PVC de etansare la
suprafata betonului proaspat, precum si a unor sipci de lemn pe mijlocul suprafetei turnate in vederea formarii
unui rost de imbinare.
In cazul averselor de ploaie se va reduce continutul de apa din amestec si se vor prevedea mijloace
manuale sau pompe dec vacum in vederea evacuarii apelor strinse in cantitati apreciabile in cofrajul
elementului structurilor, evitindu-se formarea pungilor de apa pe suprafata betonului turnat.
Inainte de reluarea betonarii se vor indeparta orice materiale straine precum si laptele de ciment si se va trece
la tratarea suprafetei prin turnarea unui strat de beton cu un cotinut de ciment mai mare, dupa care se poate
reincepe operatia de betonare.
Reluarea betonarii se face dupa 24 de ore de la
intrerupere.
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
Lucrari pregatitoare
Asigurarea resurselor necesare:
- utilaje pentru executia lucrarilor: buldozere, excavatoare, autobasculante, autogreder, incarcator frontal,
freza, cisterna pentru apa, cilindru compactor vibrator lis si pe pneuri, placi compactoare, cisterna pentru
motorina, unelte;
- personal calificat si instruit.
Asigurarea documentatiei de lucru necesare:
- proiectul de executie autorizat si aprobat de Consultant (profile longitudinale si transversale, detalii de
executie, stecificatii tehnice), vizat de verificator de proiecte
- procedura de lucru, PCCVI si formulare pentru inregistrari.
Stabilirea gropilor de imprumut:
- Investigarea amplasamentelor posibilelor gropi de imprumut.
- Emiterea comanzilor catre laborator pentru prelevare probe din posibilele gropi de imprumut.
- Prelevarea probelor de laborator impreuna cu reprezentantul Consultantului din posibilele gropi de
imprumut propuse de constructor.
- Efectuarea incercarilor de laborator pentru stabilirea naturii materialelor.
- Obtinerea aprobarii Consultantului pentru utilizarea gropilor de imprumut analizate, cu minim 8 zile
inainte de inceperea exploatarii unei gropi de imprumut. Cererea trebuie insotita de:
- rezultatele incercarilor de laborator, analize si sondaje.
programul de exploatare a gropii de imprumut si de refacere a mediului, acordul proprietarului, daca
este cazul, pentru ocuparea terenului si exploatarea gropii de imprumut.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 11/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Pichetajul lucrarilor:
- Pichetajul axei traseului drumului cu materializarea pe teren a tuturor puctelor importante ale traseului
prin picheti cu martori, iar virfurile de unghi prin borne de beton legate de reperi amplasati in afara
amprizei drumului. Pichetajul va fi insotit si de o retea de reperi de nivelment, din borne de beton,
amplasati in afara zonei drumului, cel putin cite 2 reperi/Km. Pichetarea profilelor transversale se face la
o distanta maxima de 30 m in aliniament si la 20 m in curbe. Pichetii complementari vor fi legati in plan
si in profil in lung de reperii folositi initial.
- Materializarea prin tarusi si sabloane, odata cu definitivarea pichetajului a:
- inaltimii rambleelor sau adincimii sapaturii in ax, de-a lungul axului
drumului,
- punctelor de intersectii ale taluzelor cu terenul natural
(ampriza),
- inclinarea taluzelor.
- Identificarea tuturor instalatiilor subterane si aeriene aflate in ampriza lucrarilor, cu ocazia efectuarii
pichetajului amprizei de lucru, in vederea mutarii sau protejarii acestora.
Lucrari preliminare :
Executarea urmatoarelor lucrari in limita zonei expropriate:
- defrisarea, taiarea copacilor si extragerea radacinilor,
- curatirea terenului de crengi, frunze, iarba si buruieni,
- decaparea si depozitarea pamintului vegetal, de pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a
gropilor de imprumut,
- asanarea terenului,
- demolarea constructiilor existente cind este cazul.
- supunerea spre aprobare Consultantului a tehnologiei de executie pentru lucrarile de
terasamente.
- Depozitarea paminturilor improprii in depozite definitive, cu exceptia pamintului vegetal care va fi
depozitat privizoriu in vederea reutilizarii, in ambele cazuri depozitele vor fi aprobate de Consultant.
Executarea, cind este cazul a lucrarilor de colectare si drenare a apei din ampriza
drumului.
Stabilirea paminturilor utilizabile din sapaturi:
- Executarea sapaturilor se va face dupa aprobarea de catre
Consultant a lucrarilor pregatitoare.
- Emitere comanda catre laborator pentru prelevare probe din sapaturi.
- Prelevarea probelor de pamint din zonele de sapatura impreuna cu reprezentantul Consultantului pe
toata adincimea debleului,
- Executarea incercarilor de laborator pentru stabilirea caracteristicilor paminturilor din excavatii
.
- Obtinerea aprobarii Consultantului pentru utilizarea paminturilor rezultate din
sapaturi.
- Intocmirea Tabelului de miscare a pamintului (pozitionare sapaturi si gropi imprumut, cu tipul de
pamint din fiecare zona, cantitati transportate si distanta de transport) si inaintarea spre aprobare la
Consultanta in 30 de zile de la
instiintarea de incepere a lucrarilor.
Materiale utilizate la executia lucrarilor de
terasamente
Paminturile utilizate la executia terasamentelor la drumuri se clasifica conform STAS 2914 / 1984 si sunt
prezentate in anexa 1 la prezenta procedura.
Pentru fiecare sursa de pamint se efectueaza incercarile prezentate in anexa 2 la prezenta procedura, in
care se precizeaza si frecventa incercarilor.
Paminturile clasificate ca rele (4d) sau foarte rele (4 e si 4 f) se vor inlocui sau se vor stabiliza pe toata
latimea platformei la o adincime de minim 20 cm, pentru paminturile rele si la o adincime de 50 cm pentru
paminturile foarte rele. Solutia privind inlocuirea sau stabilizarea o da Consultanta la solicitarea
constructorului. Nu se vor utiliza la executia terasamentelor paminturi organice, miluri, namoluri, paminturi
turboase si vegetale, paminturi cu consistenta redusa. Pe timp friguros se interzice
Aprecierea caracteristicilor paminturilor o face laboratorul prin incercari specifice si aprobarea
pentru utilizare o da Consultanta
- in albiile majore ale riurilor, gropile de imprumut vor fi amplasate in avalul drumului, amenajind o
bancheta de 4 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut,
- fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1 3 % spre exterior si o panta
longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor,
- taluzele gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1,5 1:3 ;
cind intre picioarele taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se vor lasa nici un fel de
banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura din zonele de debleu poate fi depozitat dupa cum urmeaza:
- fie in continuarea terasamentului in rambleu, fiind nivelate, compactate si taluzate,
- fie la mai mult de 10 m de virful taluzelor de debleu ale drumului in executie sau a druimurilor existente
si in afara zonelor de scurgere a apelor.
In ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea detinatorului terenului pentru ocuparea terenului.
Executia debleelor
Receptionarea modului de pregatire a amprizelor de debleu si aprobarea lucrarilor pregatitoare si
a tehnologiei de executie de catre Consultanta.
care in mod accidental sapatura s-a executat in exces, se va trece la umplerea la cota proiectata, in
conformitate cu instructiunile Consultantului.
La saparea in terenurile sensibile la umezire, terasamentele se vor executa progresiv, asigurindu-se
drenarea si evacuarea apelor de ploaie si se va evita destabilizarea echilibrului hidrologic al zonei, pentru a
preveni supraumezirea paminturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj trebuie finalizate inainte, pentru a
se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de apa.
In cazul in care terenul intilnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile necesare si nu este de
capacitatea portanta prevazuta, Consultantul va putea prescrie inlocuirea materialului sau realizarea unui
strat de forma. Stratul de forma se compacteaza la gradul de 98 % - Proctor normal, situatie in care debleul
poate fi compactat la gradul de 97 % Proctor normal.
Panta taluzelor depinde de natura terenului. In anexa 3 la prezenta procedura sunt prezentate inclinarile
taluzelor la deblee pentru adincime de maxim 12 m, functie de natura paminturilor existente in debleu. In
deblee mai mari de 12 m, sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile indiferent de adincimea lor,
panta taluzelor se va stabili pe baza de calcul de stabilitate.
Taluzurile se curata de pietre sau de bulgari de pamint care nu sunt perfect aderente sau incorporate in
teren. Daca pe parcursul executarii lucrarilor masele de pamint devin instabile, se vor lua masuri imediate
de stabilizare, solutia fiind stabilita de comun acord cu Consultantul.
In terenurile afinate suprafata excavata se va compacta pina la 100 % Proctor normal pe o adincime de 30
cm, in conformitate cu prevederile din anexa 4 la prezenta procedura.
Tolerantele de executie pentru suprafata platforme si taluze sub 3 m sunt prezentate in anexa 5 la prezenta
procedura.
Verificarea cotelor si dimensiunilor sapaturilor
Emitere comanda catre laborator pentru verificare grad compactare teren fundare.
Receptia si obtinerea avizului pentru continuarea lucrarilor
Atacarea frontala a sapaturilor, pe intreaga latime si taluzarea pe masura avansarii, urmind profilul
transversal proiectat.
Executia rambleelor
Receptionarea modului de pregatire a amprizelor de lucru si aprobarea inceperii lucrarilor pregatitoare si
a tehnologiei de executie.Compactarea pamintului de sub ramblee pina la o adincime de minim 30 cm
conform prevederilor din anexa 4 la prezenta procedura.Executarea treptelor de infratire in situatia in care
linia de cea mai mare panta a terenului este peste 20 %, avind inaltimea egala cu grosimea stratului
prescris pentru umplutura. Inclinarea treptelor se va face catre exterior.
Emiterea catre laborator a unei comenzi pentru verificarea capacitatii portante si a gradului de
compactare, pe terenul de fundare, inainte de inceperea umpluturilor la ramblee.
Stabilirea pe tronsoane experimentale de minim 30 m a conditiilor de compactare functie de natura
materialului si utilajele utilizate: grosime optima strat, numar treceri necesare realizarii gradeloar de
compactare cerute (caracteristicile de compactare , umiditate optima si densitatea uscata maxima - a
materialelor utilizate la realizarea umpluturilor trebuie cunoscute inainte de asternerea primului strat).
Obtinerea aprobarii Consultantului pentru modul de lucru stabilit pe tronsonul experimental.
Realizarea umpluturilor in straturi uniforme pe intreaga latime a platformei si pe o lungime care sa permita
compactarea stratului pina la sfirsitul schimbului de lucru. In cazuri speciale, cu acordul Consultantului, se
pot executa si benzi alaturate, care impreuna vor acoperi intreaga latime a profilului. Pamintul se va
imprastia in straturi uniforme, la grosimea stabilita cu ocazia executarii pistei experimentale si se va
compacta cu utilajele si prin realizarea numarului de treceri stabilite. Suprafata fiecarui strat intermediar va
fi plana si va avea o panta transversala de 3 5 % catre exterior..
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 13/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Inainte cu 8 zile de inceperea lucrarilor Antreprenorul va inainta Consultantului propuneri in ceea ce priveste
grosimea maxima a strtului pentru fiecare tip de pamint. Daca pe un tronson definit ca lungime se
utilizeaza mai multe tipuri de material dar neexistind posibilitatea localizarii fiecarui tip compactarea se va
face peste tot cu utilajul care cere efortul , pentru compactare, cel mai mare. In cazul neatingerii gradului
de compactare se va varia grosimea stratului sau inlocui utilajul.
La compactare se va tine seama de urmatoarele:
- trecerile successive vor incepe de la margine spre interior si de la cota inferioara spre cota superioara,
- suprapunerea intre trecerile successive va fi de minim 20 cm sau din latimea pneului,
- pentru a asigura compactarea la marginea rambleelor, taluzurile vor fi reprofilate dupa termonarea
compactarii (umplutura in adaos),
- mentinerea umiditatii optime se compactare prin scarificare si lasare la uscare sau umectare,
- urmarirea numarului de treceri astfel incit in fiecare punct al suprafetei compactate acesta sa fie
constant.
- Caracteristicile echipamentului de compactare ( greutate, latime tambur,presiune pneuri, caracteristici
vibrare, viteze de lucru)
Panta taluzelor functie de natura pamintului utilizat in rambleu si de natura pamintului din terenul de fundare,
inclusiv de capacitatea sa portanta. In mod normal pentru rambleele cu inaltimi de pina la 12 m, acestea vor
avea panta taluzului de 1 : 1,5 masurate de la patul drumului in jos si 1 : 2 pe inaltimea ramasa pina la
piciorul taluzului, astferl:
- pt. argile prafoase sau nisipoase la Hmax. 6 m,
- pt. nisipuri argiloase sau praf argilos la Hmax. 7 m,
- pt. nisipuri la Hmax. 8 m,
- pt. pietrisuri sau balasturi la Hmax. 10 m.
Pentru ramblee mai inalte de 12 m, precum si la cele situate in albiile majore ale riurilor, vailor si in baltile
unde terenul de fundare este alcatuit din particule fine si foarte fine, panta taluzelor se va determina pe baza
unui calcul de stabilitate cu un coefficient de stabilitate de 1,3 1,5.
Panta taluzelor trebuie verificata numai dupa realizarea gradului de compactare impus.
Emiterea unei comenzi catre laborator pentru verificarea gradului de compactare a fiecarui strat
intermediar depus, a capacitatii portante si a gradului de compactare pentru ultimul strat (sub stratul de
forma). Frecventa incercarilor de laborator la realizarea umpluturilor este prezentata in anexa 6.
Verificarea cotei si geometriei stratului.
Executarea incercarilor de laborator la frecventele impuse.
Tolerantele de executie pentru suprafata patului si a pantelor taluzelor sunt urmatoarele:
- platforma fara strat de forma: 3 cm,
- platforma cu strat de forma: 5 cm,
- taluz neacoperit: 10 cm,
- pentru alte lucrari de terasamente nelegate de patul drumului sau pante ale taluzelor: + 5 cm.
Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.
Receptia stratului executat si obtinerea aprobarii Consultantului pentru continuarea lucrarilor.
Prevederi generale la executia lucrarilor de terasamente:
- se interzice executia lucrarilor daca pamintul este inghetat, cu zapada sau cu umiditate mult
peste umiditatea optima (> 4 %),
0
- lucrarile se vor intrerupe in conditii de vreme nefavorabila: ploi, ninsori, temperaturi sub 1 C.
Suprafata stratului de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10..12 % pe ultimii 80 cm pina la
taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapidse a apelor.
Abaterile limita la latimea stratului sunt de:
- 0,05 m fata de axa,
- 0,10 m la latimea intreaga,
- 0,05 m la cotele de nivel ale proiectului.
Emiterea unei comenzi carea laborator pentru verificarea capacitatii portante, a gradului de compactare si
a incercarilor specificate in anexa 8 la prezenta procedura, cu frecventa precizata in anexa.
Protectia suprafetei stratului cu: geotextil, cu un strat de 3 4 cm de nisip sau cu un strat de bitum lichid
2 2
in cantitate de 0,8 Kg/m sau emulsie bituminoasa in cantitate de 1,5 Kg/m .
Nu se acopera stratul de forma inainte de receptionarea acestuia.
Executia santurilor si rigolelor
Se vor respecta prevederile proiectului: sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie sa ramina constant paralela cu piciorul taluzului.
Inainte de receptia lucrarilor rigolele si santurile se vor curata de bulgari si alte depuneri.
ANEXA 1 - Categorii si tipuri de pamint clasificate conform STAS 2914 / 1984
Simbol Granulozitatea
Continutul in parti fine in
Calitatea
Denumirea si caracterizarea principalelor % din masa totala pt.: Un Ip Ul
tipuri de paminturi d<0,00 d<0,0 (%) (%) (%)
d<0,25
5 5
mm
mm mm
Cu foarte putine parti
fine, neuniforme
Fparte buna
(granu-
1. Paminturi necoe-
lozitate continua);
zive grosiere (frac- 1a >5
insensi
tiunea > 2 mm <1 < 10 < 20 0 -
bile la inghet dezghet
reprezinta mai putin
si la variatiile de
de 50 %)
umiditate
Idem 1a, insa uniforme
1b 5 F.buna
(granulozitate discont.)
Cu parti fine
neuniforme
Fparte buna
2. Paminturi necoe- (granulozitate
zive, medii si fine continua), sensibilitate
2a >5
(fractiunea < de 2 mijlocie la inghet-
mm reprezinta mai dezghet, insensibi <6 < 20 < 40 10 -
mult de 50%). Nisip le la variatii de
pietris, nisip mare, umiditate
mijlociu sau fin Idem 2a, insa uniforme
(granulozitate disconti- 2b 5 Buna
nua)
Cu multe parti fine,
3. Paminturi necoe- foarte sensibil la
zive medii si fine inghet-dezghet
Mediocra
3b > 40
fin cu liant prafos umflare libera medie
sau argilos sau mare
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 15/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
m
Denumirea si caracterizarea principalelor Granulozitatea Un Ip Ul
i tl
a
Anorganice, cu
compresi- bilitate si
Medi-ocra
umflare libera redusa, 4a < 10 < 40
sensibilitate mijlocie la
inghet-dezghet
Anorganice, cu
4. Paminturi
compresi- bilitate
coezive: nisip
Medi-ocra
mijlocie, umflare libera
prafos, praf nisipos, 4b < 35 < 70
redusa sau medie,
nisip argilos, praf,
foarte sensibile la
praf argilos nisipos, Conform nomogramei
inghet-dezghet
praf argilos, argila Casagrande anexata
Organice (MO>5%),
prafoasa nisipoasa,
cu compresibilitate si
argila nisipoasa,
Medi-ocra
umfla- re libera reduse 4c 10 < 40
argila prafoasa,
si sensibilitate mijlocie
argila, argila grasa
la inghet-dezghet
Anorganice, cu
compresi- bilitate si
umflare libera mare, 4d > 35 > 70 Rea
sensibilitate mijlo- cie
la inghet-dezghet
Granulozitatea
Simbol
Calitatea
Denumirea si caracterizarea % din masa totala pt.: Un Ip Ul
principalelor tipuri de paminturi d<0,00 d<0,0 (%) (%) (%)
d<0,25
5 5
mm
mm mm
Organice (MO>5%), cu
compresibilitate mijlocie, umflare
4e < 35 < 75 Rea
libera redusa sau medie, foarte
sensibile la inghet-dezghet
Organice (MO>5%), cu
compresibilitate mare, umflare Foarte
4f - > 40
libera medie sau mare, foarte rea
sensibile la inghet-dezghet
Verificarea si receptia lucrarilor
In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea
dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri.
In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de
incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre
un laborator de specialitate.
Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile
prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor.
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 16/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
1. SCOP / scope
Instructiunea documenteaza modul de executie si conditiile de verificare si receptie a lucrarilor de aplicare
a membranelor hidroizolatoare
PROCEDURA TEHNICA DE
EXECUTIE:
La executarea lucrarilor vor fi avute in vedere urmatoarele conditii:
Se verifica calitatea suprafetei suport a hidroizolatiei (pante, daca este curata, daca este
uscata).
Se aplica stratul de amorsa; materialul este imprastiat cu ajutorul canciocului, apot. acesta este raspandiit
cu ajutorul unor maturi de paie sau perii.Operatia va avea in vedere, in special intinderea a stratului de
amorsa si mai ales patrunderea acestuia in stratul de beton sau sapa, precum si includerea prafului ramas
eventual dupa operatia de maturare.
LA ELEMENTELE SUBTERANE
La lucrarile de hidroizolatie a constructiilor contra apelor, cu sau fara presiune, trebuie sa se respecte
prevederile STAS 2355/2 - 87, ale normativului C 112-86 cap. 4.8 si ale detaliilor respective ale
proiectului.
Izolatia hidrofuga se va realiza pe toata inaltimea peretilor subsolului.
Protectia hidroizolatiei verticale se va realiza din zidarie de caramida plina, minimum 12,5 cm grosime.
Modul de alcatuire a izolatiei hidrofuge sub cota terenului este precizata, prin planurile de executie ale
proiectului.
in elongatie este de maxim 30%, si pierderea rezistentei la intindere de maxim 15 %(168 ore la
116 grade C), conform standardelor
Rezistenta la imbatranire cu ozon : Nici o spartura dupa 168 ore expunere la esantion 50%
elongatie la 40 grade C si 100MPa ozon, conform standardelor
Rezistenta la absorbtia de apa: Mai putin de 0.5% crestere de volum dupa 72 ore imersie (la 100
grade C), conform standardelor.
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
6.DESCRIERE ACTIVITATI
6.1 Scule ,dispozitive si utilaje folosite
- stanta
- fierastrau
- foarfeca
- aparat de sudura cu autogen
- aparat de sudura electric
- masina de copiat
- masina de indreptat
- polizor
- presa
- dispozitive de asamblare-sudare
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 19/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
n cazuri speciale se acord, cu aprobarea proiectantului modificri ale soluiilor, gabaritelor sau
finisajelor fa de cele aprobate iniial, dar nu sub
nivelul soluiilor iniiale (din punct de vedere calitativ i cantitativ). Abateri maxime admisibile la
execuia confeciilor metalice:
lungime, lime 2 mm
grosime 1 mm; 0,5 mm;
planeitate: deviaia unui col fa de planul format de celelalte trei va fi max. 1,5 mm,
ca dimensiuni pn la 1,5 m i max. 1% din lungime la dimensiuni peste 1,5 m
Protejarea lucrrilor
Toate suprafeele tmplriei vor fi protejate cu carton ondulat, eventual i banderole de protecie.
6.3.3. Sudarea
Sudarea se face prin procedeul de sudare cu arc electric, manual, cu electrozi inveliti. Sudarea se
executa in hale inchise la minim 5 grd. Celsius, lipsite de curenti de aer.
Se foloses electrozi SUPERBAZ care inainte de a fi utilizati se vor calcina in cuptoare izoterme la
temperaturi de 250-300 grade C timp de minim 2 ore. Electrozii se vor transporta si se pastreaza la locul
de sudare in cutii speciale termoizolante.
Inainte de inceperea lucrarilor de sudare, maistrul care conduce lucrarile de sudare a ansamblului ce se
sudeaza impreuna cu inginerul sudor responsabil tehnic cu sudura vor verifica elementele asamblate
in vederea sudarii pentru a constata ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- subansamblul care urmeaza sa se sudeze este corect asamblat si asezat pe dispozitiv in asa fel incat sa
permita deplasarea tehnica a pieselor si sa previna tensiunile reziduale
- pe piesele care alcatuiesc subansamblul sunt trecute marcajele indicate in Fisa de urmarire a lucrarii
- dimensiunile subansamblului si ale rosturilor dintre piese corespund prevederilor fiselor.
- marimea si forma rosturilor este conforma cu prevederile din proiectul e executie
In cazul unor rosturi mai mari se admite incarcarea prin sudare a marginilor fiecarei piese in parte pana
se realizeaza forma rostului prescrisa in proiect. Aceasta operatie se face printr-o tehnologie eprobata
de ISCIR-ul local. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in aceste rosturi a unor materiale brute,
sirme, rotunduri, bare etc.
- zonele pe care se aplica cusaturile sudate ca si cele invecinate pe 30-50mm sunt bine curatate de
murdarie, rugina, ulei, etc.
- piesele tehnologice de la capetele cusaturilor sunt asezate corect.
- calitatea electrozilor este conforma cu cea prevazuta in proiect
- sudurile de asamblare provizorie sunt corect plasate, au dimensiuni prevazute in tehnologie si nu
prezinta fisuri sau alte defecte neadmise. Hefturile fisurate se taie, locul de polizeaza si se controleaza
cu lichide penetrante
- la imbinarile cap la cap, marginile tablelor trebuie sa fie curatate de oxizi si rugina prin polizare cu pietre
abrazive sau cu discuri de sirma, pe ambele fete si pe o latime de 30...40mm
- la imbinarile de colt, atat pentru cusaturile in relief cat si pentru cele de adancime, rostul trebuie sa fie
bine curatat pe o latime de 30...40mm pe toata lungimea lui.
Cusaturile sudate trebuie sa corespunda dimensiunilor din proiect. Aspectul cusaturilor trebuie sa rezulte
uniform si lipsit de defecte.
La sudarea unui rost, hefturile se vor taia polizandu-se locul lor sau ele se vor topi partial si ingloba in
cusaturile respective. Arcul electric va fi amorsat numai pe placutele terminale tehnologice sau in rosturi.
Zgura de pe cusaturi se indeparteaza numai dupa racirea normala a acestora (100-150 grade C) cu
ciocane pneumatice de indepartat zgura de sudura. Se interzice racirea fortata a imbinarilor sudate.
Craterele rezultate la sfarsitul sudarii se vor poliza si resuda.
La sudarea in mai multe straturi suprafata stratului exterior va fi curata de zgura dupa care va fi
examinata de sudori cu ochiul liber si atentie. Nu se admit fisuri, lipsa de topire, nepatrunderi. Daca se
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 22/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
constata fisuri sudorul va anunta in mod obligatoriu maistrul sudor sau inginerul sudor pentru a se
constata cauzele reale si a se face apoi remedierea sudurilor.
Abaterile dimensionale ale pieselor, elementelor sau subansamblelor sudate
- abateri limita la lungimea pieselor secundare: +-2...4 mm
- abateri limita la lungimea grinzilor principale:
pana la deschideri de 9m inclusiv: +0..4mm
la deschideri mai mari de 9m: +0...6 mm
- abateri limita la stalpi frezati (cu inaltimea intre 4,5 si 9m) +-2mm
- abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate prin sudare: +-2...4mm
Daca lungimile rezulta mai mari ele se vor prelucra cu discuri abrazive.
Pentru a se respecta toleranta la deformarea in ciuperca se recomanda ca talpile superioare ale
grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece inainte de sudare.
Receptia calitativa
Fazele procesului de executie a structurilor metalice constituie in parte lucrari care devin ascunse,
astfel incit verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in Registrul de procese verbale
pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse .
In cazul fazelor determinante este obligatorie participarea:
-beneficiarului
-proiectantului
-executantului
-inspectiei in constructii
In procesele verbale se vor preciza concret verificarile si masuratorile efectuate , abaterile constatate iar
dupa caz, incadrarea in tolerantele admisibile fata de proiect.
Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun.
Se vor verifica:
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 23/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
EXECUTIE
5.1 OPERATIUNI PREGATITOARE
La Inceperea executiei lucrarilor interioare, urmatoarele lucrari vor fi
terminate:
Zidaria peretilor despartitori trebuie sa fie terminata si impanarea peretilor din elemente
prefabricate sa fie asigurata; eventualele spargeri si strapungeri pentru treceri de conducte
trebuie sa fie executate si reparate.
Instalatiile electrice, de apa, de Incalzire centrala prevazute sa ramana Ingropate sub tencuiala,
vor fi complet executate si probate.
Plasele de rabit vor fi montate in zonele prevazute in proiect.
Suprafetele suport, de tencuit, trebuie sa Indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie rigide pentru ca tencuiala sa nu se fisureze sau sa se coscoveasca;
sa fie curate si rugoase pentru a asigura o buna adrenta a mortarului;
sa fie uscate; mortarul sa fie Intarit in rosturile zidariei si suprafetele de beton
sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu fie Intarit in rosturile zidariei si suprafetele de
beton sa fie uscate, pentru ca umiditatea acestora sa nu influenteze negativ aderenta
tencuielilor;
sa fie curatate de praf, noroi, urme de beton sau de mortar, pete de grasime sau bitum, etc.
rosturile zidariilor de caramida sau Inlocuitori sa fie curatate pe cca.3-5 mm adancime;
sa fie verificate daca se Inscriu in abaterile maxime de planeitate admise, urmarind ca iesiturile
locale mai mari sa fie cioplite, iar intrandurile mai mari de 4,0 cm sa fie acoperite cu o plasa de
rabit prinsa in cuie in rosturile zidariei;
portiunile din lemn sau metal care apar pe suprafetele de tencuit (ghermele, grinzi, buiandrugi,
etc.) se vor acoperi cu carton bitumat si cu plasa de rabit;
pe peretii executati din beton celular autoclavizat sau beton macroporos la Incaperile cu
umiditate mare (peste 60%), inainte de tencuire se va aplica pe suprafata de tencuit, un strat
impermeabil - bariera de vapori, conform prevederilor din proiect;
tencuielile interioare se pot executa numai dupa terminarea executarii acoperisului sau in cazul
teraselor, numai dupa executarea hidroizolatiei si probarea etanseitatii acesteia prin inundare,
scurgerea apelor pluviale fiind asigurata.
5.2 TRASAREA SUPRAFETELOR
Trasarea este obligatorie la tencuielilor finisate (la care stratul vizibil este prelucrat) pentru a se realiza
suprafete plane, verticale, orizontale, aliniate cu suprafetele finite ale placarilor de gipscarton adiacente.
A.Trasarea peretilor
Se va face in faza l-a prin punctare, prin aplicarea pe suprafata de tencuit a unor martori de inventar, in asa
fel incat fata lor sa corespunda cu fata nivelata a grundului; in cazul suprafetelor din beton martorii de
inventar se vor Inlocui cu martori din mortar, turtite din mortar, nivelate, avand grosimea stratului de
tencuiala ce va fi aplicata. In faza a ll-a se va trece la fixarea reperelor, operatie care consta in pozarea
unor repere metalice de inventar Intre martorii plantati pe suport. Nivelarea mortarului se va face
obligatoriu cu dreptarul metalic de inventar.
B.Trasarea tavanelor
Se va face folosindu-se martori si fasii de ghidaje din mortar.
Operatiile de punctare si trasare se desfasoara in succesiune Incepand cu aplicarea unui mortar central din
mortar in grosime de 1-1,5 cm si continand cu aplicarea altor doi martori la capetele dreptarului lung asezat
orizontal cu bolobocul paralel cu latura lunga a Incaperii; repetand operatiile se realizeaza fasii de ghidaj pe
ambele directii, punand dreptarul pe martori si umpland cu mortar spatiul dintre acesta si tavan.
5.3 TIPURI DE TENCUIELI INTERIOARE ce se vor realiza conform proiectului:
Tencuieli gletuite
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 24/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Gletul va fi prevazut ca strat suport pentru realizarea finisajelor de calitate superioara (ex.: vopsitorii cu
vopsea de ulei la pereti si tavane).
Tipul de glet care va fi folosit, se va stabili in functie de natura stratului suport prevazut in proiect, dupa
cum urmeaza :
glet de var-ipsos : orice mortar de grund uscat
glet de ipsos : orice mortar de grund uscat
glet de ipsos-var: orice mortar de grund pe baza de ciment var Stratul de glet se va executa prin
Intinderea si netezirea pastei cu otelul de glet, pe suprafete de max.1 in pentru a se putea realiza
netezirea inainte de intarirea pastei. Grosimea stratului de glet de 1+3 mm se obtine prin doua-trei aplicari
si niveiari succcsive. Se va verifica planeitatea suprafetei gletului, folosind dreptarul metalic.
Suprafata obtinuta trebuie sa fie perfect neteda la pipalt, eventualele asperitati vor fi curatate si netezite cu
hartie fina sticlata.
Pentru suprafetele peretilor executati din blocuri sau placi din b.c.a., cu rosturi subtiri de 2-3 mm, se va
aplica gletul de netezire pe baza de aracet si nisip fin avand compozitia 1:2:0,5 (aracet DP 25 ; nisip fin 0,2
mm; apa) in volume.
Aplicarea gletului de netezire se va face cu drisca de glet, in straturi de 1 mm grosime sau folosind
aparatul de zugravit manual sau electric, sau pistolul de tencuit. Netezirea se va face manual, cu drisca de
glet (otelul de glet).
Aplicarea spritului (strat amorsa)
Mortarul pentru stratul de sprit trebuie sa fie fluid (consistenta cu conul etalon sa fie Intre 1:1 si 1:3 cm),
sa contina nisip in cantitate mica, sa fie de acelasi tip cu mortarul de grund si sa asigure o aderenta foarte
buna la stratul suport.
Inaintea aplicarii mortarului de sprit, suprafata de tencuit va fi stropita cu apa.
Grosimea stratului de sprit va fi de cca.1-2 mm; acesta va fi continuu si va acoperi Intreaga
suprafata. Suprafata stratului de sprit va fi rugoasa pentru a se asigura a buna legatura cu mortarul
de grund.
In functie de stratul suport, pentru stratul de sprit se vor folosi urmatoarele tipuri de mortare:
suprafete de beton: lapte de ciment (ciment-apa-o mica cantitate de nisip)
zidarii din b.c.a. (blocuri, placi si fasii) : mortar de ciment-var-nisip (In proportie de 1:0,25:3)
zidarie de caramida : nu necesita acoperire cu strat de sprit
suprafete acoperite cu plasa de rabit: spritul care se aplica se numeste smir si va fi mortar de tipul
var-ipsos sau var-ciment, avand consistenta maturate cu conul etalon de 5-6cm (mortar vartos),
care se va aplica manual astfel incat mortarul sa intre bine Intre ochiurile plasei de rabit, sa o
acopere in Intregime si sa aiba o suprafata cat mai rugoasa pentru a asigura grundului a aderenta
cat mai buna.
Aplicarea spritului se va face fie mecanizat cu masina de tencuit, Intr-un singur strat si o singura trecere,
prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin miscari circulare si obligatoriu de jos in sus in randuri
orizontale pe Intreaga sunrafata de tencuit, Intre fasiile de ghidaj (repere) fie manual prin stropire cu a
matura scurta, astfel incat grosimea stratului obtinut sa fie de maximum mm.
Aplicarea grundului
Grundul va avea grosimea maxima de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitatile suportului si va
crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul).
Mortarele pentru grund vor avea o consistenta mai redusa\ respectiv 9-12 cm in cazul aplicarii lor
cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm in cazul aplicarii lor cu mijloace manuale.
Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dupa Intarirea mortarului de sprit, dar nu Inainte de
24 ore de la aplicarea acestuia.
In cazul suprafetelar din beton armat, care din turnare au forme regulate, fara denivelari mari si fara abateri
mari de la verticals sau orizontala, se va renunta la stratul de grund, aplicandu-se stratul vizibil direct,
peste stratul de sprit netezit si Intarit.
Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu masina de tencuit, Intr-un singur strat la fiecare
trecere, Intre fasiile de ghidaj, de jos in sus; grosimea finala a tencuielii se va obtine prin mai multe
treceni,
dupa zvantarea stratului aplicat anterior.
In cazul cand aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos In sus, in una
sau doua reprize, prin aruncarea lui pe suprafata de tencuit. Mortarul se va Intinde Intre fasiile de
ghidare, orizontale sau verticale (stalpisori) Intr-un strat cat mai uniform si de grosimea indicata de
repere.
Daca dupa nivelare grundul este prea neted, va fi crestat cu mistria pe adancime de 2-3 mm.
Se va acorda o atentie deosebita operatiilor de realizare a colturilor intrande sau iesinde (usi, ferestre,
nise, spaleti, intersectii de ziduri etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptane la cumpana sau boloboc,
pentru ca acestea sa se realizeze drepte si verticale, respective orizontale. Se va acorda a atentie
deosebita executiei racordurilor dintre tavane si pereti care se vor face in colt drept (colt viu).
Aplicarea tinciului (strat vizibil)
Grosimea stratului vizibil va fi de 1-4 mm, variind dupa cum unmeaza:
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 25/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
11.PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE: VOPSITORII
LAVABILE
1. SCOP / scope
In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de pregatirea suprafetelor,
vopsitorii si finisarea suprafetelor interioare
EXAMINARE
Se vor examina substraturile si conditiile in care se vor executa vopsitoriile pentru respectarea cerintelor
in aplicarea vopselurilor. Suprafetele ce urmeaza a fi vopsite trebuie sa fie perfect uscate in acest scop.
Nu incepeti sa aplicati vopseaua pana cand toate corectiile nu au fost facute. Inceputul vopsirii va avea
loc in cazul acceptarii de catre aplicator a conditiilor dintr-o anumita zona.
6.2 PREGATIRE
General: se vor inlatura dispozitivele de orice fel care au fost instalate dar care nu trebuie vopsite, sau se
vor proteja. Dupa vopsire, aceste dispozitive vor fi reinstalate.
Curatare: Inainte de aplicarea vopselei sau altor tratamente, se vor curata substraturile de substante care ar
putea afecta priza diverselor straturi. Se va inlatura uleiul si alte grasimi inainte de curatare. Se va
programa curatarea si vopsirea astfel incat praful nu va cadea pe suprafetele proaspat vopsite.
Pregatirea suprafetelor: Curatati si pregatiti suprafetele conform instructiunilor producatorului pentru fiecare
substrat.
Se vor prevedea straturi bariera peste amorse incompatibile sau aceste amorse vor fi
inlaturate. Se va informa in scris arhitectul despre probleme anticipate folosind materialul de strat-finisaj
specificat impreuna cu substraturi amorsate de altii.
Se vor inlatura eflorescentele, praful, murdaria, grasimile, uleiurile etc. Se va inlatura luciul prin inasprirea
suprafetei. Daca vopseluile de grunduire au fost folosite, se va apela la metode mecanice de tratare a
suprafetei.
Se vor folosi metode cu jet abraziv daca acestea vor fi recomandate de
producator.
Se va determina alcalinitatea si umiditatea suprafetelor cu ajutorul unor teste specifice. Daca suprafetele
sunt suficient de alcaline incat vopseaua sa se umfle si sa arda, se va corecta aceasta situatie inainte
aplicarii. Nu se vor vopsi suprafete unde gradul de umezeala il depaseste pe cel indicat in instructiunile
producatorului.
Pregatirea materialelor: Se vor amesteca si pregati materialele pentru vopsire conform instructiunilot
producatorului:
Recipientele folosite in amestecarea si aplicarea vopselei se vor mentine curate, fara
reziduuri.
Agitati materialul inaintea aplicarii pentru omogenizarea mixturii. Inlaturati peliculele si - daca e necesar - se
va filtra materialul.
Se vor folosi doar diluanti recomandati de producatorul vopselei, si doar in cantitatile recomandate.
6.3 APLICARE
General
Se aplica vopseaua conform indicatiilor producatorului. Se vor folosi aplicatoare si tehnici optime pentru
substrat si tipul de material care e aplicat.
Nu se vor vopsi suprafete murdare, ruginite, umede sau nu se va vopsi in conditii nefavorabile formarii
unei pelicule durabile de vopsea.
Numarul straturilor si grosimea necesara a peliculei sunt aceleasi indiferent de metoda de
aplicare. Nu aplicati straturi succesive pana cand stratul anterior nu s-a asezat conform
recomandarilor producatorului.
Se vor aplica straturi suplimentare daca substraturile, petele sau alte conditii se vad inca, pana
cand pelicula exterioara este uniforma in culoare si aparenta. Se va acorda atentie sporita
pentru ca suprafetele, inclusiv muchiile, colturile, si sudurile, sa primeasca o pelicula la fel de
groasa ca cele de pe alte suprafete.
Programarea vopsitoriilor
Se va aplica primul strat pe suprafetele care au fost curatate, pre-tratate sau pregatite in alt fel
pentru vopsire - atat timp cat este practic, dupa pregatiri si inainte de deteriorarea suprafetei.
Se va permite timp suficient intre straturi succesive pentru a se permite uscarea. Nu aplicati un strat
nou pana cand vopseaua nu a ajuns in stadiul in care nu mai este lipicioasa la apasarea cu degetul
si unde aplicarea altui strat de vopsea nu determina pierderea aderentei stratului anterior.
Proceduri de aplicare
Se vor aplica vopseluri si straturi cu pensula, roller-ul, spray sau alte aplicatoare, conform indrumarilor
producatorului.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 27/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Montarea Tamplariei PVC se va face numai terminarea executarii lucrarilor cu proces tehnologic umed
(tencuieli interioare, spacluirea peretilor ce se tencuiesc).
Inaintea montarii tocurilor se vor face urmatoarele operatiuni:
verificarea calitatii lucrarilor executate anterior si care pot influenta operatiunile de montaj a
tamplariei;
trasarea si verificarea axelor de montaj a tamplariei, functie de elementele de prindere existente
sau pentru pozitionarea acestora.
Etansarea rostului Intre toc si perete se va face prin umplerea rostului cu spuma poliuretanica.
Dupa realizarea celorlalte lucrari de finisaj interior: pardoseli, tencuieli, se monteaza Tamplaria PVC,
respectandu-se indicatiile producatorului.
7. INREGISTRARI / Records
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 28/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
EXECUTIE
Stratul de uzura alcatuit dintr-un pavaj din pavele prefabricate din beton de ciment pe substrat de nisip
va fi executat dupa receptia stratului inferior din balast compactat.
Pavelele din beton de ciment, ca sa arate si mai ales ca sa se comporte bine in timp, trebuie sa fie
fabricate din beton de ciment C30/37 si dupa uscare sa atinga rezistentele respective, conform prevederilor
din NEO
13/2002.
Se atrage atentia antreprenorului ca la primirea pavelelor de la furnizor, loturile respective sa fie insotite
de certificate de calitate care sa certifice calitatea ceruta. Antreprenorul va verifica, prin sondaj, marca
betonului in laboratoarelor proprii sau pe baza de comanda la un laborator specializat.
Nerespectarea marcii betonului este o conditie suficienta de reziliere a contractului cu furnizorul si
cautarea altor oferte serioase.
Se va acorda o atentie deosebita in timpul manipularii pavelelor pentru a se evita spargerea sau
ciobirea acestora.
Substratul de nisip pe care se monteaza pavelele este alcatuit dintr-un strat de nisip uscat si afanat la
partea superioara.
Se va utiliza nisipul natural sortul 0-7mm care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0.09mm de
maxim 12%.
Pentru impamantarea pavajului se va utiliza nisipul natural 3-7mm sau
savura.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterate la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea
nisipului din roci feldspatice sau sistoase.
Trotuarul este delimitat de carosabil prin borduri de ciment 20x25cm, iar de zona verde prin borduri
10x15cm. Trotuarele au panta transversala de 2.5% (3%) si sunt alcatuite din pavaj de 6cm grosime din
pavele din beton de ciment C30/37, montate pe un pat de nisip si pe o fundatie de balast compactat de
10cm grosime.
Aleile pietonale si trotuarele situate deasupra subsolului cladirii vor fi alcatuite din aceleasi straturi,
pomindu- se de la straturile superioare ale subsolului
Drumurile si platformele tehnologice rutiere adiacente, au fost prevazute cu urmatorul sistem rutier
4 cm beton asfaltic Ba16;
6 cm binder de criblura BaD25;
8 cm mixtura asfaltica AB2;
20 cm piatra sparta compactata, cu impanare fara innoroire;
25 cm balast compactat;
20 cm piatra sparta compactata impanata fara innoroire;
geotextil cu rol de separatie
Stratul inferior de 20cm piatra sparta pe geotextil cu rol de separatie a fost prevazut pentru a fi utilizat ca
drum de santier pe perioada de executie a cladirilor, ulterior fiind inclus in zestrea drumului, definitiv, ca
strat de forma.
Baza stratului din balast va avea panta de 4% spre exterior.
A. Aleea pentru jogging
Va fi prevazuta cu acelasi sistem de mai sus, intrucat suprafata recomandata pentru jogging este cea de
asfalt.
B. Pentru parcarile pentru autoturisme s-a adoptat urmatorul sistem rutier:
6 cm pavaj din pavele prefabricate din beton inierbate;
4 cm nisip nisip pentru montare pavaj;
15 cm balast compactat;
geotextil cu rol de separatie.
Carosabilul este delimitat de zonele verzi adiacente prin borduri din beton 20x25(cm) montate pe beton
C8/10 cu 15cm deasupra carosabilului.
Accesele carosabile situate deasupra subsolului cladirii vor fi alcatuite din aceleasi straturi, pomindu-se de
la straturile superioare ale subsolului.
Se atrage atentia asupra necesitatii executiei lucrarilor de terasamente premergatoare la nivelul de calitate
impus pentru ca sistemele rutiere si pietonale prevazute sa se comporte corespunzator in exploatare.
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
1. SCOP / scope
In modul de desfasurare a activitatilor se includ specificatiile pentru lucrarile de iluminat exterior
FAZA TEHNOLOGICA DESCRIERE TEHNOLOGIE
Pichetare teren In prima faza, se procedeaza la predarea amplasamentului. Aceasta
etapa implica descoperirea traseului proiectat si concordanta sau
neconcordanta cu datele din proiect.
Decapare/Spargere beton Aceasta faza se efectueaza doar unde este necesar. Implica indepartarea
stratului de beton/asfalt/spatiu verde pentru a se executa santul si/sau
cameretele de tragere.
Executare sant Dupa identificarea profilului santului si traseul pe care se executa acesta,
se pregatesc utilajele, uneltele si materialele necesare in vederea
executiei. Dupa executie se procedeaza la curatarea verificarea si
intretinerea uneltelor si utilajelor.
Executare camereta Se identifica locatia si tipul de camereta dorit. Se executa sapatura
necesara pentru instalarea cofrajului. Se confectioneaza cofrajul conform
normativelor. Se monteaza cofrajul si se toarna beton conform STAS.
Urmatoarea etapa, decofrarea, se executa dupa intarirea betonului.
Instalare cablu energie Se instaleaza pe fundul santului pe strat de nisip. Se acopera cablul cu un
strat de nisip. Se instaleaza folia avertizoare. Compactarea se face in
straturi cu udare succesiva. Se aduce terenul la starea initiala
Instalare stalp Se sapa groapa si se toarna fundatia conform normativelor si fiselor
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 30/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Pentru realizarea lucrarii, noi, in calitate de executant, vom aplica punct-cu-punct toate cerintele
beneficiarului mentionate in caietul de sarcini, specificatii si memorii tehnice.
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
1. Excavare anuri
2. Tehnologia de instalare "fara sptur" a conductelor mbinarea conductelor sudarea cap la cap
3. mbinarea prin electrofuziune mbinri si fitinguri mecanice pozarea tuburilor in tranee realizarea
umpluturilor
4. Confectii metalice ajutatoare
5. Refacerea terenului si aducerea lui la forma iniiala traversarea cailor ferate, , a rurilor si
a drumurilor principale
6. Montarea echipamentelor de monitorizarea retelelor de apa
7. Testare
8. Spalare si clorare
9. Intretinere
10. Recepia
11. Programul de control al calitii, verificri l ncercri
Sudurile se marcheaza conform reglementarilor in vigoare si a standardelor specifice (6726 ; 7084/4; 8183;
8299 ).
Tevile din otel se imbina astfel incat capetele sudurrilor eclicoidale sau logitudinale sa nu fie in prelungire
ci decalate alternativ. Decalajul este in functie de diametrul conductei si este cel putin 10 mm.
Imbinarile sudate la conducte din otel se executa :
din punct de vedere al realizarii :
- cap la cap ;
- cu manson: la traversari de obstacole , in interiorul tuburilor de protectie.
din punct de vedere al procedeului de sudura :
- cu flacara oxiacetilenica , pana la diametrul de 100 mm ;
- cu arc electric, pentru orice diametru.
Clasa de calitate a imbinarilor sudate se indica in proiectul de executie.
Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive in conformitate cu prevederile
standardelor 6606; 8539; 10138; SR ISO 3059, etc. si prescriptiile tehnice CR 4 , CR 20 si I 27 sau
alte
metode de control nedestructiv legal aprobate.
MONTAREA ARMATURILOR
Robinetii de inchidere pentru instalatiile de alimentare cu apa se monteaza la vedere, in locuri
ventilate, accesibile in urmatoarele locuri:
inaintea fiecarui contor;
pe fiecare ramura importanta;
pe fiecare conducta care alimenteaza grupuri de arzatoare, mese de lucru, laboratoare;
la baza fiecarei coloane montate in cladiri cu peste 5 nivele
inaintea fiecarui arzator;
Daca plasarea robinetelor de la baza coloanelor nu se poate face in conditii de siguranta se admite
montarea unui singur robinet pentru un grup de coloane care alimenteaza maximum 24 puncte de
consum. Robinetii nu se monteaza in: camere umede, grupuri sanitare, camere frigorifice sau incaperi
care sunt expuse deteriorarii.
Se vor folosi doar robineti conform prevederilor art. 9.6 in I6/98. Toti robinetii se vor testa inainte de
montaj la o presiune de 1,5x presiunea de lucru, in conformitate cu STAS 2250.
Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si
profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea acestora), hidrantilor,
bransamentelor, etc.
Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic Informational (acolo
unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa al localitatii.
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor specifice.
Punerea in functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a retelelor, asistat de
constructor, conform prevederilor STAS 4163-3, art.4. 1.
1.1.1 Receptia lucrarilor
Receptia reprezinta actiunea prin care investitorul accepta si preia lucrarea, aceasta putnd fi data in
functiune, certificndu-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile conform prevederilor contractuale si
ale documentatiei de executie.
Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se efectueaza atat la
lucrari noi, cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte.
Receptia se face conform Legii nr.1Q/1995 privind calitatea in constructii, Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG nr 273 / 94) si altor reglementari specifice.
DOCUMENTELE NECESARE PENTRU EFECTUAREA RECEPTIEI TEHNICE
Pentru instalatiile de utilizare se depune dosar definitiv care contine toate piesele din dosarul preliminar,
cu modificariele survenite pe parcursul efectuarii lucrarilor.
Receptia tehnica se face prin :
verificarea documentelor de receptie ;
verificarea calitatii lucrarilor si a concordantei acestora cu proiectul avizat ;
efectuarea probelor de rezistenta si etanseitate de catre executant in prezenta delegatului
operatorului licentiat a sistemului de distributie.
PUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR
Punerea in functiune se face pe baza procesului verbal de receptie tehnica, dupa incheierea contractului de
furnizare a gazelor naturale.
Racodarea bransamentelor la conductele in functiune se face de operatorul licentiat al sistemului
de distributie , la solicitarea scrisa a instalatorului autorizat care a executat lucrarea.
Pentru receptie tehnica a conductelor de bransament se prezinta documentatie completa la care se
adauga fisa tehnica a conductei bransamentului
certificat de calitate al tevilor;
factura de procurare a tevilor si armaturilor
buletin de calitate a protectiei ancorozirv eliberat de un laborator autorizat;
proces verbal pentru lucrari ascunse, insotit si de buletinul de verificare a calitatii izolatiei.
Imbinarile care s-au executat dupa proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalatii la cele in functiune,
se verifca la presiunea din conducta sau din instalatie.
Inainte de de punerea a instalatiilor de utilizare, se face face refularea aerului prin robinetele aparatelor de
utilizare si a unui racord flexibil scos in exteriorul cladirii.
Etapele de realizare a receptiei sunt:
receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;
receplia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in proiect.
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
constructii:
Tuburi conducte PVC -masini taiat asfalt; - topometrist;
fitinguri, -picamer; -deserventi echipamente si utilaje
armaturi -budozer; constructii;
piese de racord -excavator; -laboranti;
manon dublu de imbinare; -autogreder; -muncitori calificati
coliere de racord -cilindri compactori si (sudori,mecanici)
Cminele de vizitare din vibrocompactori; -muncitori instalatori
polietilena -masina frezat asfalt; -necalificati
-echipamente taiat autogen;
-macara 7 tf;
-camioane;
-autobascule;
-incarcator frontal;
-autocisterne
-laborator incercari
-etc
Schemele de automatizare trebuie sa fie concepute astfel incit sa permita si dotarea etapizata cu
echipamente de automatizare in functie de urgenta importanta si posibilitati financiare.
APARATE DE MASURA
o
La instalatiile de incalzire cu apa fierbinte (peste 115 C ) sau abur de medie presiune ( peste 0,7 bari)
se va prevedea aparatura de masura, control si reglare conform instructiunilor ISCIR - C 1 pentru
cazane si MEE - PE 502-8 pentru puncte
CONTORIZAREA
In scopul realizarii economiei de energie si stabilirea unor relatii corecte intre distribuitorul si
consumatorul de caldura se prevede contorizarea consumului de caldura in instalatia de incalzire
centrala.
La punctele termice se contorizeaza - obligatoriu - caldura furnizata separat diferitelor categorii de
consumatori de caldura pentru incalzire centrala, pentru prepararea centralizata a apei calde de consum
sau pentru alte scopuri. La aceeasi categorie de consumatori contorizarea se face pe ramuri.
In punctele termice se contorizeaza caldura primita de la sursa de caldura.
Pentru cladirile de locuit se poate face contorizarea pe cladire, tronson de cladire.
Se prevede un acces usor la contoare.
La contorizarea pe cladire sau tronson de cladire montarea contoarelor se face in spatii
corespunzatoare din subsolul cladirilor.
Se folosesc echipamente de contorizare omologate de catre Biroul Roman de Metrologie Legala
(B.R.M.L.).
Montarea, intretinerea si controlul se fac conform prescriptiilor producatorului si celor ale B.R.M.L.
In cazul in care la executie nu se poate monta echipamentul de contorizare odata cu restul instalatiei, se
va prevedea spatiul necesar si se monteaza mosoare demontabile in locul carora se va monta ulterior
echipamentul de contorizare.
PROBE
SE VOR EXECUTA CONFORM PROCEDURA ATASATA
Verificarea si receptia lucrarilor
In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea
dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri.
In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de
incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre
un laborator de specialitate.
Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile
prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor.
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 41/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
CERINTE SI
Nr.
FLUX DENUMIRE ACTIVITATI CRITERI Documente
crt.
de acceptare
0 1 2 5 6
Cerinte benef. +
1 1 Preluare proiect de reglementari tehnice Contract, comanda
executie Conf. tema proiect
2 2 Exec. proiect de inst. Proiect
(cf.tema) Conf. reglem. tehnice
3 Validare proiect Conf. Plan calitate
3 Verif. specialist
4 Efectuare organizare atestat MLPTL
4 santier Conf. proiect exec. -
7 7 Montare conducte in
tavan fals si pereti rigips Conf. reglem. tehnice -
13 Predare obiectiv
13 beneficiar
4.1.6 Montarea conductelor presupune aezare tronsonului de eav pe poziie, dup ce s-a executat patul
de nisip sau direct n pm|nt sau conform proiect, dup care se execut mbinarea acestora i probarea
mbinrilor nainte de acoperirea cu pm|nt (tronsoanele de conducte se izoleaz, dup caz).
4.1.7 Probele se execut conform normativelor n vigoare ( I 9 / 94 etc. la presiunea i pe o perioad de timp
stabilite n funcie de tipul i destinaia conductelor).
4.1.8 Dup efectuarea probelor se execut umpluturile de pmant care se fac cu respectarea condiiilor de
calitate prevzute n proiect.
4.1.9 Dup ce s-au executat reelele exterioare se trece la executarea instalaiilor interioare.
4.1.10 Probarea instalaiilor interioare se face conform nornativelor pentru presiuni i perioade de timp, n
funcie de destinaia lor pe tronsoane (parial) i apoi probele definitive.
4.1.11 Dup finalizarea tuturor lucrrilor, se trece la recepia final care se face n prezena beneficiarului, a
proiectantului i se ntocmete procesul verbal de recepie al lucrrii.
4.1.12 Prin procesul verbal de recepie final, instalaiile sanitare se predau beneficiarului.
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
TUBURI DE PROTECTIE
Tuburile de protectie se vor monta , acolo unde este posibil, ingropat in tencuiala. Toate circuitele aparente
se vor fixa sigur prin intermediul consolelor, executate conform detaliilor aprobate de Inginer. La trecere prin
ziduri si plansee se vor utiliza mansoane corespunzatoare. Aranjamentul si metoda de asezare a
conductelor va fi aprobata de Seful de Proiect de Instalatii Electrice Curenti Slabi.
Conductele vor fi fixate la interax de cel mult 0,5 m prin suporti care vor fi de asemenea prevazuti la
fiecare cot sau la doze. Traseele orizontale vor putea fi prinse in cleme.
DOZE
Toate dozele de aparat pentru montaj ingropat vor fi executate conform normelor, din plastic.
In general dozele vor avea o adancime de 6 cm. Doze mai adanci se vor folosi in plafoane
pentru racordarea aparatelor.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 44/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
IMPAMANTAREA
Toate tablourile, dulapurile (rack-urile), precum si toate constructiile metalice ale instalatiilor electrice
de curenti slabi vor fi impamantate conform prevederilor din proiect si din normativele in vigoare.
AVERTIZARE INCENDIU
Centrala de avertizare incendiu se va instala conform proiect. Dupa instalare, se verifica
functionarea fiecarui element de detectie;
Detectoarele vor fi de tip optice, care pot detecta atat fumul cat si caldura, dupa caz. Acestea vor fi
amplasate in spatiile care se poate colecta fumul, in vederea unei avertizari timpurii. Unitatea centrala va
fi alimentata de la retea si echipata cu baterii pentru alimentare de urgenta cu urmatoarele caracteristici
minimale 230V, 50Hz, 75 V max. Tensiunea de lucru 24V. Temperatura ambianta de lucru 0C - 50C
Stabilirea zonelor se face conform schemei cu arhitectura retelei;
Planul cu definirea zonelor si numerotarea elementelor de detectie se afiseaza langa panoul sinoptic;
Daca incendiul semnalizat intr-o zona este confirmat de cel putin 2 (doi) senzori, se iau masurile prevazute
in programul de stingere a incendiilor, iar in situatia in care avertizarea porneste de la un singur senzor sau
de la un buton de avertizare manuala, personalul stabilit prin programul de stingere a incendiilor va verifica
daca starea este reala sau nu;Toate butoanele manuale de avertizare incendiu vor fi prevazute cu ecran
din geam securizat, vopsit in rosu si inscriptionat vizibil;Pentru actionarea acestora, se va sparge geamul;
Dupa declansarea alarmei de incendiu intr-una sau mai multe zone, personalul desemnat prin program
va declansa alarma de avertizare si in celelalte zone in care este posibil sa existe persoane;
Modul de actiune in cazul in care se declanseaza alarma de incendiu, va fi stabilit printr-un program
propriu si va fi afisat in fiecare incapere, pe holuri, in locuri publice, iar personalul va fi instruit asupra
modului de actiune pentru fiecare situatie in parte;
Centrala de avertizare incendiu va avea implementat un program de verificare permanenta a
starii elementelor de detectie precum si a continuitatii buclelor din fiecare zona;
In cazul semnalizarii unei defectiuni va fi anuntat personalul care asigura service-ul retelei;
Prezentele instructiuni vor fi completate cu instructiunile de exploatare ale echipamentului
tehnic.
INSTALATIA DE AVERTIZARE
Echipamentul va fi instalat in conformitate cu proiectul. Dupa instalare fiecare componenta va fi
verificata; Centrala semnalizare efractie si detectoare de miscare, poate fi conectata la un PC dedicat, cu
avertizare politie;
Unitatea centrala va fi alimentata de la reteaua de alimentare (230 V, 50 Hz) si echipata cu baterii
de alimentare de urgenta (24V tensiune de lucru max 75 V)
Senzorii de miscare vor fi instalati conform proiect.de executie
Sirena va fi instalata in exteriorul cladirii
Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului
INSTALATIA DE SONORIZARE
Reprezinta un sistem de echipamente interconectate intre ele si la reteaua de date.Se va prevede
alimentare tampon.Instalatia se va executa cu cablu special, cu pierderi mici iar alimentarea va fi
efectuata cu cabluri cu rezistenta marita la propagarea flacarii, protejate in tub functie de zona de lucru si
va urma traseele din planuri.Echipamentele ce se monteaza vor fi in concordanta cu proiectul. Dupa
montaj fiecare unitate in parte a echipamentelor montate va fi verificata.Difuzoarele se vor monta pe
fiecare coridor. Cablarea difuzoarelor se va face conform specificatiilor producatorului echipamentului
Cablarea difuzoarelor va fi garantata printr-un certificat in care se va specifica masuratorile circuitelor,
masuratori individuale.Aceste instructiuni vor fi completate cu cele ale producatorului
TELEFONIE
Echipamentele vor fi conforme normelor Romtelecom
Instalatia va fi realizata folosind calbu specificat in fisa tehnica a produsului, in tub de protectie si
va respecta diagrama de cablare din proiect.
Echipamentele ce se vor monta vor fi in concordanta cu proiectul
Se vor instala prize telefonice la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 -5 conectori
RETEAUA DE AUTOMATIZARE
Echipamentele vor fi conforme proiectului. Dupa instalare se va verifica fiecare componenta in parte.
Instalatia va fi realizata folosind cablu specificat in proiect, in tub de protectie si va respecta diagrama
de cablare din proiect. Cablurile vor avea terminalele in locul unde se va monta server/switch
Se vor instala prize la o inaltime de 0,4 m desupra finisajului podelei, de tip RJ45 cat 5
Prizele se vor monta la fata zidului
Verificarea si receptia lucrarilor
Verificarile si probele aferente sunt descries ion procedura specifica atasata prezentei lucrari
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 45/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
In timpul executiei seful de echipa, maistrul si seful punctului de lucru urmaresc respectarea
dispozitiilor privind respectarea prevederilor proiectului de executie si a prezentei proceduri.
In cazul in care, prin proiect, sunt stabiliti parametri suplimentari privind calitatea sau efectuarea de
incercari suplimentare, seful de santier asigura prelevarea probelor prevazute si frecventa acestora de catre
un laborator de specialitate.
Compartimentul calitate include in Planul calitatii incercarile si verificarile
prevazute. Responsabilul CQ controleaza realizarea incercarilor si verificarilor.
7. INREGISTRARI / Records
PV trasare
PV lucrari ascunse
PV receptie luctrari
PV receptie produse
PV control, etc
Certificate calitate
Declaratii conformitate
Agremente tehnice
Operatiunile de demolare se vor efectua, de regula, la lumina zilei. In cazul in care se impune ca lucrarile de
demolare sa fie continuate si pe timpul noptii, se va prevedea un iluminat corespunzator si se va evita pe cat
posibil executarea operatiunilor cu grad ridicat de periculozitate.
Se va incerca desfacerea in fragmente mai mari care vor fi evacuate si vor fi desfacute bucata cu bucata
intr-un loc special amenajat. Ordinea de demolare a zidariei se va stabili functie de ordinea de demolare a
sarpantei si planseelor, de regula dinspre capetele constructiei spre caile de evacuare a materialului
demolat.
Peretii exteriori se vor demola numai dupa imprejmuirea zonei de periculozitate si cu masuri suplimentare
de protectie a persoanelor care executa operatia de demolare.
La fundatii se va executa sapatura mecanizata pentru decopertare, fundatiile continui sub pereti vor fi sparte
cu pulverizator hidraulic, fundatiile din dreptul stalpilor se vor sparge mecanizat cu ciocanul hidraulic, dupa
care se vor dizloca si evacua cu cupa excavatorului, pamantul rezultat din sapatura se va imprastia.
Se va realiza sapatura manuala in santuri pentru decopertarea conductelor existente dintre obiectele statiei,
demontarea tuburilor si evacuarea lor, umplutura compactata in santuri.
Lucrarile de umpluturi se vor realiza cu pamant obtinut dintr-o groapa de imprumut, inclusiv pamant
vegetal.
Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide cu curgere sub presiune se face conform
tabel 5.
In cazul lichidelor necombustibile cu curgere sub presiune mai mica sau egala cu 1 bar, se prevede tub de
protectie (2) numai in cazul drumurilor modernizate.
Distantele a, b si c se considera conform pct. precedent. Distanta d se considera distanta de la
limita amprizei drumului pana in axul caminului de colectare.
Clasa sau Distante minime , in m
categoria tehnica a
drumului
d
a b c Lichide Lichide
combustibil necombustibil
e e
autostrazi 1 8 15 15 15
nationale 1 8 15 15 10
judetene 1 8 15 13 8
comunale sau de 1 4 10 11 7
exploatare
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 47/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Subtraversarea drumurilor cu conducte care transporta lichide sub nivel liber se face conform fig. 9.
In cazul autostrazilor si drumurilor nationale, cand subtraversarea se face cu conducte care au diametrul
mai mic de 400 mm, conductele se protejeaza in tub de protectie.
Subtraversarea sifonata cu conducte care transporta lichide cu curgere sub nivelul liber pe sub drumuri,
se face conform tabelului 6.
In cazul unei presiuni la cota radierului conductei sifonului mai mica sau egala cu 1 bar, se prevede intarirea
(16) numai in cazul drumurilor modernizate
Clasa sau categoria tehnica a Distante minime, in m
drumului
2L a
autostrazi 70 4
nationale 44 2
judetene 40 2
comunale 36 2
Clasa sau categoria tehnica a Distante minime, in m
drumului
2L a
autostrazi 70 4
nationale 44 2
judetene 40 2
comunale 36 2
1. MATERIALE
Materiale din care se executa subtraversarile sunt precizate in tabelul 7, 8 si 9
Tabelul 7
Pozitia Elementul de constructie Nr. fig. Material
Tabel 1b
Indice
de Calitate
plasticit ca
Umflare
Denumirea si caracteristicile Granulozitate ate Ip material
Simbol libera
principalelor tipuri de pamanturi Conform nomogramei Casagrande pentru pentru
UL%
fractiun terasam
ea sub ente
0,5 mm
4.Pamanturi anorganice, cu
coezive: compresibilitate
nisip prafos, si umflare libera
mediocr
praf nisipos, reduse, 4a <10 <40
a
nisip argilos, sensibilitate
praf, praf mijlocie la inghet-
argilos- dezghet
nisipos, praf anorganice, cu
argilos, compresibilitate
argila mijlocie, umflare
prafoasa mediocr
libera redusa sau 4b <35 <70
nisipoasa, a
medie, foarte
argila sensibile la
nisipoasa, inghet-dezghet
argila organice, 7
prafoasa, (MO>5%)* cu 0
compresibilitate
si umflare libera
reduse, 6 mediocr
4c 10 <40
sensibilitate 0 a
mijlocie la inghet- 4
dezghet d
anorganice, cu 5
compresibilitate 0
si umflare libera 4
mare, 4d >35 >70 rea
0
sensibilitate 4
mijlocie la inghet- a
dezghet
organice, 3 4
(MO>5%)* cu 0 b
compresibilitate 2 4
mijlocie, umflare 0 f
libera redusa sau 4e <35 <75 rea
medie, foarte
sensibile la 1 4
4e
inghet-dezghet 0 c
APA DE COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice
in suspensie.
Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de
arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu
aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.
O incercare la fiecare:
7 Sensibilitate la inghet-dezghet -2.000mcpamant pentru rambleuri 1709/3-90
-250ml de drum in debleu
3
8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m 1913/1-82
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
PICHETAJUL LUCRARILOR
De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate
punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de
reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili,
din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km.
In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este
materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza
planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren.
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si
completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet nou in
cazul situatiei de pct. 8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la
o distanta maxima intre acestea de 30m in aliniament si de 20m in curbe.
Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi
ca si pichetii din pichetajul initial.
Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi
si sabloane urmatoarele:
inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului;
punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza);
inclinarea taluzelor.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 52/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a
le reamplasa daca este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala
si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de
telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora
.
LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita
zonei expropriate:
defrisari;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime;
demolarea constructiilor existente.
Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile
si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu
legislatia in vigoare.Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica
de
2 m precum si la debleuri.Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face
pe intreaga suprafata a amprizei.
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si depuse in
depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va
fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului,
acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei
drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor
din ampriza drumului.Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m
sub nivelul platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate
in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata,
transportul fiind in sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute
cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in
tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia
lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
MISCAREA PAMANTULUI
Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura
a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o
diagrama
a cantitatilor ce se vor transporta ( inclusiv tabel de miscare a terasamentelor ), precum si toate informatiile
cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.).
Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, precum si
pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite
definitive.
Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa
fie supusa aprobarii Inginerului.
Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este
incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale
standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor,
Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a
provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand
existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata.
La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica
prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de
sarcini speciale Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a
pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut.
Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii pamantului care
defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum izolate de pamant din debleu sau din
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 53/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Client, daca
aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de
sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea
ordinului de incepere a lucrarilor.
GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT
In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de
sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa
fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor.
Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de:
un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din prezentul
caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in
sarcina Antreprenorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile
de imprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a
mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli:
Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevedeilor proiectului;
Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie
la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului;
taluzurile gropilor de imprumut;
sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota
santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu.
In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de
4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;
Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care
sa asigure scurgerea si evacuarea apelor;
Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3,
cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul
gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri:
in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat
si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata superioara a acestor rambleuri
suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat;
la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in
afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea
terenului si sa se respecte conditiile impuse.
La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace
inzapezirea drumului.Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita
stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din
diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul
va fi in
intregime raspunzator de aceste pagube.
Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati
aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea
fonduri suplimentare sau despagubiri.
Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a
celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.
EXECUTIA DEBLEURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu,
precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca
satisfacator de catre Inginerul lucrarii.
Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier.
Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si
taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la
umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. La
sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent
drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii echilibrului hidrologic al zonei sau a
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 54/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi
finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de
ape.In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de
portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Clientului.
Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare 100% Proctor Normal. In acest caz
se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului,
Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta
sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m
sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu.
Tabel 3
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU INCLINAREA TALUZURILOR
Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau
1.0 : 1.5
prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1.0 : 1.0 1.0 : 0.5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) 1.0 : 0.1
Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de
1.0 : 1.5 1.0 : 1.0
alterabilitate si de adancimea debleurilor
Roci stancoase nealterabile 1.0 : 0.1
Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau
favorabila in ce priveste stabilitatea chiar in consola
In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede,
infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de
stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect
aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta.
Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri
imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul.
Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de
30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c).
In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca
si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina:
degajarea la gabarit a taluzelor si platformei;
cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor.
Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie,
taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care
ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze.
Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu
este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara.
Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in
tabel4. Tabel 4
TOLERANTE ADMISE
PROFILUL
ROCI NECOMPACTE ROCI COMPACTE
Platforma cu strat de forma +/- 3 cm +/- 5 cm
Platforma fara strat de forma +/- 5 cm +/- 10 cm
Taluzului de debleu neacoperit +/- 10 cm Variabil in functie de natura rocii
Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea
Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe
cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in
prezentele caiete de sarcini.
Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Inginerul va prescrie
ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel:
in perioada ploioasa: extragere verticala;
dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior
cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal.
In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce
urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va
trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 55/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o
panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole,
lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.
EXECUTIA RAMBLEURILOR
Prescriptii generale
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si
caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie in
mod obligatoriu consemnata in caietul de santier.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet
de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii.
Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, sau la propunerea
Antreprenorului.
Modul de executie a rambleurilor
Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a
platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate
si granulometrie.
Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor elementare sa fie
executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care
impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu
trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa.
Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru)
in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu
profilul definitiv.
Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o
panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform
cerintelor din prezenta documentatie.
La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra
sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri:
impanarea golurilor cu pamant;
asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare;
realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m
grosime la partea superioara a rambleului.
La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta,
laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta
pentru
punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se
trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea
stratului asternut pentru a-l aduce la valoarea umiditatii optime.
Compactarea rambleurilor
Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazute in
STAS 2914-84 conform tabelului 5.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 56/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Tabel 5
PAMANTURI
NECOEZIVE COEZIVE
ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE Imbracam Imbracamin Imbracam Imbracaminti
PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE inti ti inti semiperman
permanen semiperma permanen ente
te nente te
a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un
rambleu cu inaltimea h 2.00 m 100 95 97 93
h > 2.00 m 95 92 92 90
b. In corpul rambleurilor la adancimea (h) sub
patul drumului: h 0.50 m 100 100 100 100
0.5 < h 2.00 m 100 97 97 94
h > 2.00 m 95 92 92 90
c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub patul 100 100 100 100
drumului
NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20mm in proportie mai mare de 50% si unde
raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea
considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri,
stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la
controlul gradului de compactare.
Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor,
grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa
compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5 , cu echipamentele existente si folosite pe
santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30
m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va
trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si
utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier.
In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi
20 cm dupa compactare.
Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4%
sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.
CONTROLUL COMPACTARII
In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:
controlul va fi pe fiecare strat;
frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6.
Tabel 6
FRECVENTA MINIMALA A
DENUMIREA INCERCARII OBSERVATII
INCERCARILOR
Incercarea Proctor 1 la 5.000 m3 pentru fiecare tip de pamant
Determinarea continutului de apa 1 la 250 ml de platforma pe strat
Determinarea gradului de
3 la 250ml de platforma pe strat
compactare
Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind
incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector
de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare
rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod
obligatoriu, mentionata in registrul de santier.
Profile si taluze
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate
cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din
dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului .
Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in
caietul de sarcini speciale.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 57/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe
cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,
ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat.
La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va
face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la
marginea
platformei, situate pe o lungime de maxim 250m.
In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va
dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv.
Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris,
compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila.Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor
cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie.Controlul caracteristicilor platformei drumului
Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in
verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la
nivelul
patului drumului.
Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile
proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate in tabelul 4 si in
prezentul caiet de sarcini.
Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta.
Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu
parghie.
Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta
necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 100 KN are valori mai
mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate .
Valoarea admisibila a deformatiei
Tipul de pamant conform STAS 1243-88
elastice 1/100 mm
Nisip prafos, nisip argilos 350
Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf 400
Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, 450
argila
Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole pentru
evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va
face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea
acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice
deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
Completarea sistemului rutier la
CARACTERISTICI
Amestec optim Fundatii rutiere inghet dezghet
Strat de forma
Sort 0-63 0-63 0-63
Continutul de fractiuni , %
Sub 0.02mm max 3 max 3 max 3
Sub 0.2mm 4-10 3-18 3-33
0-1mm 12-22 4-38 4-53
0-4mm 26-38 16-57 16-72
0-8mm 35-50 25-70 25-80
0-16mm 48-65 37-82 37-86
0-25mm 60-75 50-90 50-90
0-50mm 85-92 80-98 80-98
0-63mm 100 100 100
Conform fig.2 Conform fig.2
Granulozitate Conform fig.2 SR 662
SR 662 SR 662
Coeficient de neuniformitate (Un),
- 15 15
min
Echivalent de nisip (EN) min 30 30 30
Uzura cu masina tip Los Angeles
30 50 50
(LA) % max.
APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar
in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie sa indeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 790.
Rezistente la uzura cu
masina tip Los Angeles O proba la fiecare lot
4 (LA) aprovizionat pentru - 730-89
fiecare sursa (sort)
CONTROLUL CALITATII
In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru
determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie - indicativ CD 31-2002
Tabel 3
Metode de
Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul
verificare conform
caracteristica care se verifica de punere in opera
STAS
Fiecare studiu de compozitie pentru
1 Incercare Proctor modificata 1913/13-83
balast optimal -
minim 3 probe la o suprafata de
2 Determinarea umiditatii de compactare 1913/1-76
2.000 mp de strat
minim 3 probe la o suprafata de
3 Determinarea grosimii stratului compact -
2.000 mp de strat
Verificarea realizarii intensitatii de
4 zilnic -
compactare Q/S
Determinarea gradului de compactare minim 3 puncte pentru suprafete <
5 prin determinarea greutatii volumice in 2.000 mp si minim 5 puncte pentru 1913/15-75
stare uscata suprafete > 2.000 mp de strat
In cite doua puncte situate in
Determinarea capacitatii portante la profiluri transversale la distante de Normativ
6
nivelul superior al stratului de fundatie max 20 m unul de altul pentru CD 31-2002
fiecare banda cu latime de 4,0 m
CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 65/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200
m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara la fiecare 25 m
sau in profilele din proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm.
CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare
Proctor modificat de min.98%, pentru cel putin 93% din punctele masurate si min. 95% in rest, pentru
drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I III in cel
putin 95% din punctele masurate si min. 98% in rest.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea
inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4.
Tabelul 4
Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm)
Stratul superior al terasamentelor alcatuit din:
Grosimea stratului Pamanturi de tip: (conform STAS 1243)
de fundatie din Strat de Argila;
Nisip prafos; Praf nisipos;
balast h, cm forma Argila nisipoasa;
Nisip argilos Praf argilos; Praf
argila prafoasa
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale
in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de
imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra
sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
Substrat drenant din balast de minim 10cm. grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de substrat drenant,
asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea
tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
MATERIALE
AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
piatra sparta amestec optimal 0-63mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior este
un macadam sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate
aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune,
lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Tabel 1
CONDITII DE ADMISIBILITATE
CARACTERISTICI
Amestec optimal
SORT 0-63
Continut de fractiuni,%
Sub 0,02mm max 3
Sub 0,2mm 4-10
0-1mm 12-22
0-4mm 26-28
0-8mm 35-50
0-16mm 48-65
0-25mm 60-75
0-50mm 85-92
0-63mm 100
Granulozitate Conf. fig. 2 SR 662
Coeficient de neuniformitate (Un), min. -
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. 30
NISIP-
Tconditii
bde Domenii de utilizare:
l admisibi
litate Macadam
Caracteristici Strat izolant Umplerea
golurilor dupa Protectie
impanare
Conditii de admisibilitate
Sort 0-4 0-4 4-8*
Granulozitate:
continut de fractiuni sub 0,1mm. max; 14 - -
-imbracaminte - 15...30 -
conditii de filtru invers*
5 pd15d15f5d58p - -
Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min. 6x10-3 - -
* 5 pd15d15f5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%, respectiv 85%
de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru(f).
Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii
acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca
este corespunzator.
In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca
de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din tabelul
4. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. In
cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata,
granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta se corecteaza cu
sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar
in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse
in tabelul 4.
AGREGATEVB Tabelul 4.
Frecventa minima Metode de
Actiunea, procedeul de verificare sau
La locul de punere determinare
caracteristicile care se verifica La aprovizionare
in opera conf. STAS
Examinarea datelor inscrise in certificatul de La fiecare lot
- -
calitate sau certificatul de garantie aprovizionat
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 68/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Corpuri straine:
Ori de cate ori
argila bucati; argila In comparatie in care se
apar factori de 4606-80
aderenta; continutul observa prezenta lor
impurificare
de carbune
O proba la max. 500m3
Granulozitatea sorturilor pentru fiecare sort si - 4606-80
fiecare sursa
O proba la max. 500T
Aspectul si forma granulelor pentru piatra
pentru fiecare sort si - 4606-80
sparta
fiecare sursa.
Echivalentul de nisip O proba la max. 500m3
- 730-89
pentru fiecare sursa
O proba pe
schimb si sort si
ori de cate ori se
Umiditate - observa o 4606-80
schimbare
cauzata de cond.
meteo
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe O proba la 500 m3
piatra sparta in stare saturata la presiune pentru fiecare sort de - 730-89
normala. piatra sparta si sursa
Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la 500 m3
pentru fiecare sort si - 730-89
fiecare sursa
REALIZAREA STRATULUI DE
FUNDATIE MASURI
PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente
in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera
a stratului de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor
din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca
agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate
in registrul de laborator.
EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 69/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte compactarea se
executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu
sau fara vibrare. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din
nou. Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material
de protectie (nisip grauntos sau savura).
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta amestec optimal se
vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 5 cu frecventa
mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea
a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executant:
compozitia granulometrica a agregatelor;
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata);
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta). Tabel 5
Nr. Determinarea, procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul de Metode de verificare
crt. caracteristicile care se verifica punere in opera conf. STAS
1 Incercarea proctor modificata - 1913/13-83
Minim 3 probe la o suprafata
2 Determinarea umiditatii de compactare 4606-80
de 2000 m2 de strat
Minim 3 probe la o suprafata
3 Determinarea grosimii startului compactat -
de 2000 m2 de strat
Verificarea realizarii intensitatiide
4 zilnic -
compactareQ/S
Minim 3 puncte pentru
Determinarea gradului de compactare prin suprafete 2000m2 si minim 5 1913/115-75
5
determinarea greutatii volumetrice pe teren puncte pentru suprafete 12288-85
2000m2 de strat
Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. Minim 3 incercari la o
6 179-84
in fata compresorului suprafata de 2000 m2
In cate doua puncte situate in
profiluri transversale la
Determinarea capacitatii portante la nivelul Normativ
7 distante de max 20 m unul de
superior al stratului de fundatie CD 31-2002
altul pentru fiecare banda cu
latimea de 4.0 m
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile
deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi
de mm.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00m. lungime astfel;
In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari
de 9 mm.
In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari
de 5 mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate
si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse
de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele
de control.
RECEPTIE FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din prezentul caiet
de sarcini. IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA
GENERALITATI
Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate
la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice, la
constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din
mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.
Definirea tipurilor de mixturi
Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi:
stratul superior(de uzura sau de rulare)
stratul inferior (de legatura)
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta denumirea
de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase
cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.
PREVEDERI GENERALE
Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul va
trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor
incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor prezentului caiet de sarcini si va pastra
evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a
rezultatelor obtinute.
MATERIALE
AGREGATE
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si
prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere
(st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :
Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza :
cribluri sorturile 4 8 , 8-16 si 16 25 ; SR 667
nisip de concasare sort 0 4
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare
nisip natural sort 0-4, conf STAS 662
nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului
sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate
avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 71/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
CONDITII TEHNICE
TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si
materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Tabelul 4
Nr.
TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE
crt.
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
1 Betoane asfaltice bogate in criblura
Nisip natural sort 0-4;
Filer
Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;
Nisip de concasare sort 0-4;
2 Beton asfaltic deschis cu criblura
Nisip natural sort 0-4; Filer
Elemente geometrice
Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont si
de prevederile SR 174-1.Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa
indeplineasca conditiile din tabelul 5.
EXECUTIA LUCRARILOR
Acceptarea Utilajului
Antreprenorul supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a
realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
Statia de preparare a mixturilor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si
de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-un
interval de 24h.Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate
este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in prealabil etalonata si un
dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
Stocarea si dozarea filerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de
alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform
tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
MODUL DE PUNERE IN OPERA
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice
care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)
este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei
de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii,
oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.
Lucrari pregatitoare
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata
si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura
asfaltica sau prin frezare ;
se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele
privind drenarea apelor ;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin
maturarea mecanica a partii carosabile.
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
AMORSAREA
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu
emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu
autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor
prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zi le de
la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii
mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 73/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le
repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform documentatiei de
executie
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de
inceperea lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de
inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in
material afectand planeitatea suprafetei .
Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al
stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza,
realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure
o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de
bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii
noi.
COMPACTAREA
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in
masa materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul
de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile
de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare
punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector
experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de
performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva,
utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate
un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara
valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime
pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice).
Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri
netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput
prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la
compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-20 cm pe
asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm pe
asfaltul vechi.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 74/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a
rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile
pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri
etc.). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii
sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental
folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare
spre aprobarea Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.
carote - [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de
suprafata executata].
Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproxim ativ 1m de
la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
Faza de executie Natura controlului sau a incercarii Categoria de control Frecventa controlului
A B C
Executarea lucrarilor Temperatura de asternere X Permanent
Etalonarea atelierului de X La inceputul executiei lucrarilor
compactare apoi un control ocazional de comp.
Neconforma
Controlul ocazional de X X O carota la fiecare 250 ml drum
compactare prin carotare
Controlul profilelor Reglajul de suprafata : X X In fiecare zi la sfarsit de santier
Controlul cantitatii medii asternute
Reglarea nivelmentului X In fiecare punct indicat de Inginer
Controlul denivelarilor x In fiecare punct indicat de Inginer
A incercari preliminare de informare;
B controlul calitatii;
C controlul de receptie.
Formular 13 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE PTE - 28
Editia : 1
Pag. 76/77 LUCRARI DE CONSTRUCTII GENERALE
RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94
(Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape la
terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantie)
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini
. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de
calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control
(beneficiar, proiectant,diriginte)
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.
RECEPTIE FINALA
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare
HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.