Plan S.S.M. Lot IV Automatizare Si Securizare Conducta

9
Titlul Documentului: PLAN DE SNTATE I SECURITATE N MUNC
Numrul Documentului: 1062-TGN-AUT4-PLN-PJM-22-00009

Proiect: DEZVOLTAREA PE TERITORIUL ROMNIEI A SISTEMULUI
NAIONAL DE DISTRIBUIE A GAZULUI PE CORIDORUL DE
TRANSPORT BULGARIA-ROMNIA-UNGARIA-AUSTRIA,
GAZODUCT PODIOR - HORIA GMS I TREI NOI STAII DE
COMPRIMARE (JUPA, BIBETI I PODIOR) (ETAPA 1) (NUMR
DE REFERIN PE LISTA UE: 6.24.2)
Revizie Data Emis de Verificat de Verificat de Aprobat de
Rev 2 20.03.2017 Cozma Octavian Butnaru Iulian Popescu Paul Ion Sterian
Coordonator SSM Manager SSM Manager de proiect Director General
UMP BRUA SNTGN Transgaz
SA
Derogare de rspundere: Responsabilitatea privind aceast publicaie revine integral autorului. Uniunea European
i Agenia Executiv pentru Inovare i Reele (I.N.E.A.) nu sunt responsabile pentru modul n care sunt utilizate
informaiile publicate.
SOCIETATEA NAIONAL DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ - SA Media
DEPARTAMENTUL PROIECTARE l CERCETARE
PLANUL DE SECURITATE l SNTATE N MUNC
PTnr. 1062/2015
conform HGR 300 / 2006 privind cerinele minime de
securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile
faza de elaborare a proiectului
Cod -
(Cod antier) pentru
proiectul:
DEZVOLTAREA PE TERITORIUL ROMNIEI A SISTEMULUI NAIONAL DE TRANSPORT
GAZE NATURALE PE CORIDORUL BULGARIA - ROMNIA - UNGARIA - AUSTRIA
LOT 4 - AUTOMATIZARE SI SECURIZARE CONDUCT

J
Responsabil proiect Liviu

ANC
PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 2

Cuprins ..........................................................................................................................................................................................................5
Date generale privind proiectul ....................................................................................................................................................................7
Principalele lucrri cuprinse n proiect .........................................................................................................................................................7
Generaliti privind Planul de Sntate i Securitate n Munc ...................................................................................................................8
A. Scopul ....................................................................................................................................................................................................9
B. Obiective ................................................................................................................................................................................................9
C. Definiii ...................................................................................................................................................................................................9
1. Introducere ............................................................................................................................................................................................11
1.1. Informaii privind proiectul ..................................................................................................................................................................11
1.2. Strategia de Securitate i sntate n munc ....................................................................................................................................11
1.3. Documente suplimentare ce trebuie respectate ................................................................................................................................11
2. Organizarea proiectului i responsabilitile privitoare la Securitatea i Sntatea n Munc ..............................................................11
2.1. Organizarea proiectului......................................................................................................................................................................11
2.2. Responsabiliti i obligaii generale..................................................................................................................................................11
2.3. Obligaiile si sarcinile angajatorilor din antier ...................................................................................................................................11
2.4. Obligaiile si sarcinile generale angajailor.........................................................................................................................................12
2.5. Responsabilitile personalului de antier .........................................................................................................................................12
3. Legislaia in domeniul Securitii i sntii n munc care se aplica proiectului si lucrrilor ..............................................................15
3.1. Cerine legale de baza .......................................................................................................................................................................15
3.2. Cerine legale conform contractului ...................................................................................................................................................15
3.3. Documente interne antierului/proiectului..........................................................................................................................................15
4. Msuri generale de organizare a antierului.........................................................................................................................................15
4.1. Delimitarea amplasamentului i deplasarea in incinta santierului: ....................................................................................................15
4.2. Controlul accesului pe antier i procedura de primire a personalului ..............................................................................................16
4.3. Spaiile i facilitile destinate organizrii de antier..........................................................................................................................16
5. Evaluarea riscurilor previzibile ..............................................................................................................................................................18
5.1. Noiuni generale.................................................................................................................................................................................18
5.2. Evalurile de risc i Proceduri de lucru..............................................................................................................................................19
5.3. Furnizori si/sau Subantreprenori........................................................................................................................................................19
6. Msuri pentru asigurarea sntii si securitii lucrtorilor ..................................................................................................................19
6.1. Msuri minime ...................................................................................................................................................................................19
6.2. Instruciuni de Securitate si Sntate n munc pe antier ...............................................................................................................23
7. Alegerea furnizorilor si a subantreprenorilor .........................................................................................................................................24
8. Comunicare si cooperare......................................................................................................................................................................24
8.1. Comunicarea .....................................................................................................................................................................................24
8.2. Managementul comunicrii si cooperrii ...........................................................................................................................................25
9. Msuri pentru paza antierului..............................................................................................................................................................25
10. Proceduri pentru situaii de pericol iminent .........................................................................................................................................25
11. Raportarea accidentelor/incidentelor ..................................................................................................................................................25
12. Asigurare sociala si faciliti pe antier ...............................................................................................................................................26
13. Informarea i instruirea personalului de antier ..................................................................................................................................26
14. Coordonarea Securitii i sntii n Munca / monitorizare ............................................................................................................ 27
14.1. edine de coordonare .....................................................................................................................................................................27
14.2. Scurte edine de Securitate i Sntate n Munc ........................................................................................................................27
14.3. edine lunare de Securitate si sntate n munc .........................................................................................................................27
14.4. Permisul de lucru .............................................................................................................................................................................27
Date generale privind proiectul
14.5. Inspeciile .........................................................................................................................................................................................28
14.6. Auditri pentru securitate i sntate in munca ...............................................................................................................................28
14.7. Evidena aciunilor de securitate i sntate in munca pe antier ...................................................................................................28
ANEXA 1 - Informaii de ordin administrativ care privesc antierul .............................................................................................................29
ANEXA 2 - Politica de Securitate si Sntate n munc a SNTGN Transgaz SA Media.........................................................................30
ANEXA 3 - Organizarea executrii lucrrilor n cadrul proiectului ...............................................................................................................31
ANEXA 4 - Analiza riscurilor generatoare de situaii de urgen i msuri de aprare, prevenire i stingere ale incendiilor ......................38
ANEXA 5 - Lista cu persoane de contact si adrese .....................................................................................................................................55
ANEXA 6 - Subcontractori principali ............................................................................................................................................................55
ANEXA 7 - Cerine legale ............................................................................................................................................................................56
ANEXA 8 - Evaluri de risc pe antier .........................................................................................................................................................58
ANEXA 9 - Proceduri de lucru .....................................................................................................................................................................71
ANEXA 10 - Cerinele contractorului ......................................................................................................................................................... 73
ANEXA 11 - Plan pentru situaii de urgen .............................................................................................................................................80
ANEXA 12 - Plan de evacuare .................................................................................................................................................................85
ANEXA 13 - Procedura de raportare a incidentelor/accidentelor .............................................................................................................87
ANEXA 14 - Regula celor trei greeli .......................................................................................................................................................94
ANEXA 15 - Modelul de permis de lucru ..................................................................................................................................................95
ANEXA 16 - Regulament de vizitare ........................................................................................................................................................98
ANEXA 17 - Telefoane de urgen ............................................................................................................................................................ 99
ANEXA 18 - Identificarea de la distan a lucrtorilor peuniti..............................................................................................................100
ANEXA 19 - Registrul de Coordonare ...................................................................................................................................................102
Proces verbal de predare - primire al Registrului de Coordonare ............................................................................................................. 115
ANEXA 20 - Dosar de Intervenii Ulterioare - model ................................................................................................................................. 116
Proces verbal de predare - primire al Dosarului de Intervenii Ulterioare .................................................................................................. 120

Date generale privind proiectul
1062/2015
Numrul proiectului:
Proiect Tehnic i Caiete de Sarcini
Faza:
Dezvoltarea pe Teritoriul Romniei a Sistemului Naional de Transport gaze naturale pe
Denumire proiect: coridorul Bulgaria - Romnia - Ungaria - Austria - Lot 4 -Automatizare i Securizare
Conduct
SNTGN TRANSGAZ SA Departamentul Proiectare i Cercetare

Beneficiar (investitor):
Proiectant de specialitate:
Managerul de proiect :
Elaborare proiect Cozma Octavian
Antreprenor General: Faza:
Coordonator SSM:
Principalele lucrri cuprinse n proiect
1. Condiii tehnice generale echipamente electrice;

2. Instalaii de alimentare i distribuie energie electric;
3. Instalaii electrice interioare staii de robinete i protecie la descrcri atmosferice;
4. Sistemul de automatizare;
5. Sistemul de achiziie date privind protecia catodic;
6. Sistemul de management integrat de securitate efracie i incendiu;
- Sistemul CCTV ( supraveghere prin camere video);
- Sistemul de control efracie i acces obiective;
- Sistemul de monitorizare incendiu;
7. Sistemul de fibr optic senzitiv;
8. Sistemul de telecomunicaii;

Generaliti privind Planul de Sntate i Securitate n Munc
Planul de securitate i sntate a fost ntocmit n conformitate cu cele mai importante acte normative naionale i sau europene
privind Securitatea si Sntatea n Munc dup cum urmeaz:
1. Legea Securitii i Sntii n Munc nr.319/14.07.2006, publicat n M.O. 646/26.07.2006. Legea preia
Directiva Consiliului nr.89/391/CEE publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L183/1989.
2. H.G. nr. 1425/11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii 319/2006
privind securitatea i sntatea n munc.
Hotrri ale Guvernului Romniei care preiau directive ale UE:
1. H.G. nr.1091 din 16 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc. Hotrrea
transpune Directiva 1989/654/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
2. H.G. nr.1146 din 30 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre
lucrtori a echipamentelor de munc. Hotrrea transpune Directiva 1989/655/CEE, amendat de Directivele 95/63
/CE i 2001/45/CE publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.
3. H.G. nr.1048 din 9 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre lucrtori a
echipamentelor individuale de protecie la locul de munc. Hotrrea transpune Directiva 89/656/CEE, publicat n
Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr.L393/1989.
4. H.G. nr.971 din 26 iulie 2006, privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i de sntate la locul de
munc. Hotrrea transpune Directiva 92/58/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L
245/1992.
5. HG nr. 300 din 2 martie 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile.
Hotrrea transpune Directiva 92/57/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L
245/1992.
6. Hotrrea Guvernului nr. 1875/2005 privind protecia sntii i securitii lucrtorilor fa de riscurile datorare
expunerii la azbest. Hotrrea transpune prevederile Directivei 83/477/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitii
Europene (JOCE) nr. L 263/1983, mpreun cu toate modificrile sale, respectiv Directiva 91/382/CEE, publicat n
JOCE nr. L 206/1991, Directiva 98/24/CE, publicat n JOCE nr. L 131/1998, i Directiva 2003/18/CE, publicat n JOCE
nr. L 97/2003.
7. H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la expunerea lucrtorilor
la riscurile generate de zgomot. Hotrrea transpune Directiva 2003/10/CE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor
Europene (JOCE) nr. L 42/2003.
8. H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005, privind cerinele minime de securitate si sntate referitoare la expunerea
lucrtorilor la riscurile generate de vibraii. Hotrrea transpune Directiva 2002/44/CE publicat n Jurnalul Oficial
(JOCE) nr. L 177/2002.
9. H.G. nr.1051 din 9 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a
maselor, care prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare. Hotrrea transpune Directiva
1990/269/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.
10. H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006, privind cerinele minime de securitate i sntate n munc referitoare la utilizarea
echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotrrea transpune Directiva 1990/270/CEE, publicat n Jurnalul Oficial al
Comunitilor Europene (JOCE) nr. L 156/1990.

A. Scopul
Planului de Securitate i Sntate a Muncii pe antiere
B. Obiective
Obiectivul Planului de Securitate i Sntate pe antiere este acela de a definii scopul, cerinele i msurile ce trebuie luate
pe perioada execuiei lucrrilor i n cazul interveniilor ulterioare. Acesta va fi folosit pentru:
A demonstra c proiectul va implementa un sistem de organizare a securitii i sntii muncii eficient i coerent;
A arta cum sunt identificate, evaluate, controlate i diminuate toate pericolele i efectele asupra omului, proprietii
i mediului;
Informarea executanilor (contractori-subcontractori) cu privire la cerinele minime de securitate i sntate care vor
fi impuse prin proiect;
Stabilirea unui cadru unitar pentru implementarea i succesiunea iniiativelor de protecie i sntate de-a lungul
diferitelor faze ale activitii de construcie;
Precizarea cerinei obligatorii pentru toi executanii de a avea Planuri proprii de securitate i sntate pe antiere, i
evaluri de riscuri pentru toate tipurile de lucrri pe care le execut;
Tuturor prilor li se va cere s participe, s contribuie la dezvoltarea viitoare a acestui Plan i s fie de acord cu
implementarea acestuia.
Toate obiectivele proiectului i Planului de Securitate i Sntate urmresc s realizeze proiectarea, construcia i recepia
Proiectului cu:
Zero accidente;
Numr minim de cazuri tratate medical;
Efectuarea de lucrri fr riscuri sau cu riscuri foarte mici;
Conformarea cu legislaia romn i cea european aplicabil;
C. Definiii
n sensul prezentului plan, termenii i expresiile de mai jos se definesc dup cum urmeaz:
antier temporar sau mobil, denumit n continuare antier - orice antier n care se desfoar lucrri de
construcii sau de inginerie civil;
Beneficiar (investitor) - orice persoan fizic sau juridic pentru care se execut lucrarea i care asigur fondurile
necesare realizrii acesteia;
Manager de proiect - orice persoan fizic sau juridic, autorizat n condiiile legii i desemnat de ctre beneficiar,
nsrcinat cu organizarea, planificarea, programarea i controlul realizrii lucrrilor pe antier, fiind responsabil de
realizarea proiectului n condiiile de calitate, costuri i termene stabilite;
Proiectantul lucrrii - orice persoan fizic sau juridic competent care, la comanda beneficiarului, elaboreaz
documentaia de proiectare;
ef de antier - persoana fizic desemnat de ctre antreprenor s conduc realizarea lucrrilor pe antier i s
urmreasc realizarea acestora conform proiectului;
Antreprenor (constructor, contractant, ofertant) - orice persoan fizic sau juridic competent care execut
lucrri de construcii-montaj, n baza unui proiect, la comanda beneficiarului;
Accident de munc - vtmarea violenta a organismului, precum i intoxicaia acuta profesional, care au loc n
timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de
munca de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
Boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de
ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului, n procesul de munc;
Boal legat de profesie - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur
profesional;
Echipament de munc - orice maina, aparat, unealt sau instalaie folosit n munc;
Echipament individual de proteCie - orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a-l
proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de

munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv;
Loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv
orice alt loc din aria ntreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii;
Pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actuala creia i lipsete doar prilejul declanator
pentru a produce un accident n orice moment;
Securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai
bune condiii n desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i
a altor persoane participante la procesul de munc;
Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore
de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din comportamentul
neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil sa aib asemenea urmri i/sau a cauzat
ori ar fi fost posibil sa produc pagube materiale;
Zone cu risc ridicat i specific - acele zone din cadrul ntreprinderii i/sau unitii n care au fost identificate riscuri
ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
Accident care produce incapacitate temporar de munc (ITM) - accident care produce incapacitate
temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice consecutive, confirmat prin certificat medical;
Accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmat prin decizie de ncadrare
ntr-un grad de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
Accident mortal (D) - accident n urma cruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau dup un
interval de timp, n baza unui act medico-legal;
Accident colectiv - accidentul n care au fost accidentate cel puin 3 persoane, n acelai timp i din aceleai cauze,
n cadrul aceluiai eveniment;
Accident de munc de circulaie - accident survenit n timpul circulaiei pe drumurile publice sau generat de traficul
rutier, dac persoana vtmat se afla n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu;
Accident de munc de traseu:
- accident survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la domiciliu i invers i care
a antrenat vtmarea sau decesul;
- accident survenit pe perioada pauzei reglementare de mas n locuri organizate de angajator, pe traseul
normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde ia masa i invers, i care a antrenat vtmarea sau
decesul;
- accident survenit pe traseul normal al deplasrii de la locul de munc la locul unde i ncaseaz salariul i
invers i care aantrenat vtmarea sau decesul;
Invaliditate - pierdere parial sau total a capacitii de munc, confirmat prin decizie de ncadrare ntr- un grad
de invaliditate, emis de organele medicale n drept;
Invaliditate evident - pierdere a capacitii de munc datorat unor vtmri evidente, cum ar fi un bra smuls din
umr, produse n urma unui eveniment, pn la emiterea deciziei de ncadrare ntr-un grad de invaliditate de ctre
organele medicale n drept;
Intoxicaie acut profesional - stare patologic aprut brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe
existente la locul de munc;
ndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite n: contractul individual de munc, regulamentul intern sau
regulamentul de organizare i funcionare, fia postului, deciziile scrise, dispoziiile scrise ori verbale ale
conductorului direct sau ale efilor ierarhici ai acestuia.
1. Introducere
1.1. Informaii privind proiectul
Proiectul se desfoar n conformitate cu cerinele de securitate i sntate n munc al SNTGN Transgaz SA Media.
Informaiile necesare elaborrii Planului de Securitate si Sntate n munc se gsesc n Anexa 1.

n Anexa 1 sunt cuprinse elementele eseniale care sunt informaii generale ca, numele i adresa beneficiarului,
managerului de proiect, antreprenorilor, adresele acestora, persoane de contact, numrul lucrtorilor de pe
antier, numele persoanei desemnate s conduc executarea lucrrilor (managerul de proiect), data nceperii i
finalizrii lucrrilor, durata lucrrilor, prezentarea pe scurt a proiectului, program de execuie, amplasarea construciei, i
condiiile de pe antier.
1.2. Strategia de Securitate i sntate n munc
Strategia de securitate si sntate n munc a beneficiarului este prezentat n Anexa 2.
1.3. Documente suplimentare ce trebuie respectate
Planul de mediu
Regulamentul de antier
Documentele contractuale
2. Organizarea proiectului i responsabilitile privitoare la Securitatea i Sntatea n Munc
2.1. Organizarea proiectului
Organizarea proiectului este prezentat n Anexa 3.
2.2. Responsabiliti i obligaii generale
Pe antier se vor purta in mod obligatoriu ctile de protecie, nclminte de protecie si mbrcminte vizibil de la distant.
Echipamentul individual de protecie adecvat lucrrilor efectuate va fi asigurat de angajator si utilizat de angajai conform
instruciunilor primite. In termen de o sptmna de la aducerea la cunotin a prezentului toi subantreprenorii
vor prezenta modul de identificare de la distanta a lucrtorilor proprii conform formularului din Anexa 18.
2.3. Obligaiile si sarcinile angajatorilor din antier
Angajatorii au obligaia de a se ocupa de toate aspectele de securitate si sntate n munc privitoare la angajai in principiul
rspunderii angajatorilor prevzut in legislaia naional care transpune Directiva 89/391/CEE. Dac un angajator n poziie de
beneficiar sau un manager de proiect a desemnat unul ori mai muli coordonatori in materie de securitate si sntate, acesta
nu va fi exonerat de rspunderile care ii revin in acest domeniu. Costurile aferente vor fi suportate de angajator.
n vederea asigurrii si meninerii securitii i sntii lucrtorilor din antier, angajatorii au, in principal, urmtoarele obligaii:
sa respecte obligaiile generale ale angajatorilor in conformitate cu prevederile din legislaia naional care
transpune Directiva 89/391/CEE;

sa ndeplineasc si sa urmreasc respectarea planului de securitate si sntate de ctre toi lucrtorii din antier;
sa ia masurile necesare in conformitate cu cerinele minime stabilite;
sa tina seama de indicaiile coordonatorilor in materie de securitate si sntate sau ale sefului de antier si sa le
ndeplineasc pe toata perioada execuiei lucrrilor;
sa informeze lucrtorii independeni cu privire la masurile de securitate si sntate care trebuie aplicate pe antier si
s pun la dispoziia acestora instruciuni adecvate;
sa redacteze planurile proprii de securitate si sntate si sa le transmit coordonatorilor in materie de securitate si
sntate.
In vederea meninerii securitii i sntii pe antier, atunci cnd ei nii executa o activitate profesionala pe antier,
angajatorii trebuie sa respecte prevederile din legislaia naional care transpune prevederile Directivei 89/391/CEE
referitoare la obligaiile angajailor, echipamentul de munca, echipamentul individual de protecie si indicaiile
coordonatorului sau coordonatorilor in materie de securitate si sntate in munc.

n mod special angajatorul va acorda atenie urmtoarelor sarcini:
stabilirea si evaluarea riscurilor si pericolelor, definirea si documentarea masurilor corespunztoare;

informarea si instruirea angajailor ;
asigurarea echipamentului Individual de protecie;
ntreruperea activitii i prsirea zonei de munc n cazul unui pericol iminent;
informarea personala cu privire la situaia existenta privitoare la tehnicile si dezvoltarea securitii n munc;
colaborarea n aa fel nct nimeni sa nu fie pus in pericol ;
evaluarea nivelului de calificare si a punctelor slabe ale angajailor afectai lucrrii;
implementarea bazelor generale de prevenire a riscurilor ;
coordonarea lucrrilor in cazul in care mai mult de un muncitor efectueaz o lucrare ;
asigurarea de personal calificat pentru prim ajutor in numr suficient ;
desemnarea de lucrtori care s se ocupe de Securitatea si Sntatea conform legislaiei n vigoare.
2.4. Obligaiile si sarcinile generale angajailor
Toi angajaii au obligaia de a respecta indicaiile si instruciunile angajatorului pentru a preveni riscurile si punerea in pericol
a propriei persoane sau a altora. In plus, au obligaia de a raporta de ndat riscurile, pericolele, incidentele si accidentele.
n mod special angajaii au obligaia de a respecta urmtoarele sarcini:
aplicarea masurilor de protecie necesare ;

utilizarea corespunztoare a mijloacelor de munca, uneltelor, etc.
folosirea corespunztoare a Echipamentului Individual de Protecie;
utilizarea corespunztoare a dispozitivelor de protecie;
evitarea punerii in pericol a propriei persoane si a altora prin consumul de alcool, medicamente i droguri ;
raportarea accidentelor, a incidentelor;
raportarea pericolelor iminente si grave pentru sntate i munc;
raportarea defectelor prezentate de Echipamentul Individual de Protecie si de dispozitivele de protecie;
ndeprtarea defectelor in mod corespunztor, conform informaiilor, instruciunilor i mijloacelor tehnice disponibile.
2.5. Responsabilitile personalului de antier
Responsabilitile Managerului de Proiect:
s aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
s coopereze cu coordonatorii in materie de securitate si sntate in timpul fazelor de proiectare si de realizare a

lucrrilor;
sa ia in considerare observaiile coordonatorilor in materie de securitate si sntate consemnate in registrul de
coordonare;
sa stabileasc masurile generale de securitate si sntate aplicabile antierului, consultndu-se cu coordonatorii in
materie de securitate si sntate;
sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii in materie de securitate si sntate.
Atunci cnd la realizarea lucrrilor pe antier participa mai muli antreprenori, un antreprenor si unul sau mai muli
subantreprenori, un antreprenor si lucrtori independeni ori mai muli lucrtori independeni beneficiarul si/sau managerul de
proiect trebuie sa desemneze un coordonator in materie de securitate si sntate pe durata realizrii lucrrii.Pentru a-i putea
ndeplini atribuiile, coordonatorii n materie de securitate i sntate trebuie:
s participe la toate etapele de elaborare a proiectului i de realizare a lucrrii;

s fie invitai la toate ntrunirile care privesc elaborarea proiectului i realizarea lucrrii;
s primeasc i, dac este cazul, s solicite managerului de proiect i antreprenorului elementele necesare ndeplinirii
sarcinilor sale;
s ntocmeasc i s in la zi registrul de coordonare dup modelul prevzut in Anexa 19.

Responsabilitile Coordonatorului in materie de sntate si securitate in munca pe durata elaborrii proiectului
lucrrii:
s coordoneze aplicarea principiilor SSM nc din faza de concepie, studiu i elaborare a proiectului lucrrii.
Managerul de proiect, proiectantul i, atunci cnd este cazul, beneficiarul trebuie s ia n considerare principiile
generale de prevenire n materie de securitate i sntate prevzute n legislaia naional care transpune Directiva
89/391/CEE, n special n ceea ce privete: alegerea soluiilor arhitecturale, tehnice i/sau organizatorice n scopul
planificrii diferitelor lucrri ori faze de lucru care se desfoar simultan sau succesiv, estimarea timpului necesar
pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru.
n faza de concepie, studiu i elaborare a proiectului lucrrii trebuie s se in seama, ori de cte ori este necesar,
de toate planurile de securitate i de sntate i de toate dosarele ntocmite;
s elaboreze sau s solicite s se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate i sntate, preciznd
regulile aplicabile antierului respectiv i innd seama de activitile de exploatare care au loc n cadrul acestuia;
s pregteasc un dosar de intervenii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrrii, coninnd elementele utile n
materie de securitate i sntate de care trebuie s se in seama n cursul eventualelor lucrri ulterioare;
s adapteze planul de securitate i sntate la fiecare modificare adus proiectului;
s transmit elementele planului de securitate i sntate tuturor celor cu responsabiliti n domeniu;
s deschid un registru de coordonare i s-l completeze;
s transmit planul de securitate i sntate, registrul de coordonare i dosarul de intervenii ulterioare beneficiarului
i/sau managerului de proiect i coordonatorului n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii;
s participe la ntrunirile organizate de beneficiar i/sau de managerul de proiect;
s stabileasc, n colaborare cu beneficiarul i/sau managerul de proiect, msurile generale de securitate i sntate
aplicabile antierului;
s armonizeze planurile proprii de securitate i sntate ale antreprenorilor cu planul de securitate i sntate al
antierului;
s organizeze coordonarea ntre proiectani;
s in seama de toate eventualele interferene ale activitilor de pe antier.
Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata elaborrii proiectului lucrrii trebuie s aib competena
necesar exercitrii funciei:
experien profesional de minimum 5 ani n arhitectur, construcii sau conducerea antierelor;
formare specific de coordonator n materie de securitate i sntate, actualizat la fiecare 3 ani.
Responsabilitile Coordonatorului in materie de sntate si securitate in munca pe durata realizrii lucrrii
sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea soluiilor tehnice si/sau
organizatorice in scopul planificrii diferitelor lucrri sau faze de lucru care se desfoar simultan ori succesiv si la
estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrri sau faze de lucru;
sa coordoneze punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca este cazul,
lucrtorii independeni respecta principiile SSM, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate si
sntate;
sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptri ale planului de securitate si ale dosarului de intervenii
ulterioare, in funcie de evoluia lucrrilor si de eventualele modificri intervenite;
sa organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe antier, si coordonarea activitilor
acestora, privind protecia lucrtorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot afecta sntatea
lucrtorilor, informarea reciproca si informarea lucrtorilor si a reprezentanilor acestora si, daca este cazul,
informarea lucrtorilor independeni;
sa coordoneze activitile care urmresc aplicarea corecta a instruciunilor de lucru si de securitate a muncii;
sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aib acces pe antier;
sa stabileasc, in colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, masurile generale aplicabile antierului;
sa tina seama de toate interferentele activitilor din perimetrul antierului sau din vecintatea acestuia;
sa stabileasc, mpreun cu antreprenorul, obligaiile privind utilizarea mijloacelor de protecie colectiva, instalaiilor
de ridicat sarcini, accesul pe antier;
sa efectueze vizite comune pe antier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, nainte ca acetia s redacteze
planul propriu de securitate si sntate;
sa avizeze planurile de securitate si sntate elaborate de antreprenori si modificrile acestora.

Responsabilitile coordonatorului de montaj si coordonatorului de punere in funciune:
Coordonarea sarcinilor de lucru pentru a fi executate intr-o maniera sigura si in timpul stabilit;
Responsabilitile personalului autorizat pentru permisul de lucru:
Sa elibereze permisul de lucru
Sa retrag permisul de lucru
Conducerea si implementarea tuturor procedurilor de sigurana in conformitate cu sistemul permisului de lucru
Modelul permisului de lucru se gsete n Anexa 15, Modelul de Permis de Lucru.
Responsabilitile Supraveghetorului/ lucrtorului desemnat cu sigurana n munc la punctele de lucru:
S se asigure ca regulamentele si cerinele de sigurana in munca pe antier respectate de ctre personalul

subantreprenorilor (implementarea planului de securitate si sntate n munc conform tipului de lucrri).
Cooperarea cu Managerul General de antier, cu responsabilul pentru securitate si sntate n munc pe antier si
cu responsabilii cu securitatea in munca si supraveghetorii celorlalte companii de pe antier in probleme de protecia
securitii i sntii n munc.
Raportarea Managerului General de antier cu privire la accidente/incidente
Sa se asigure ca echipamentul si materialele de lucru pot fi folosite in sigurana.
Responsabilitile tuturor celor care se afla pe antier:
s se conformeze cerinelor de securitate si sntate in munca, ex. planul de securitate si sntate n munc;
s foloseasc echipamentul individual de protecie;
s anune conducerea n caz de pericole, accidente, incidente, deficiene etc.;

toat lumea s fie contient de faptul ca fiecare persoana este responsabil cu propria sigurana si a celorlali de
pe antier.
3. Legislaia in domeniul Securitii i sntii n munc care se aplica proiectului si lucrrilor
3.1. Cerine legale de baza
Constituia Romniei;
Codul Muncii;
Directiva Consiliului European nr. 89/391/1989;
Prevederile legislaiei romane, respectiv Legea nr. 319/2006 privitoare la securitatea i sntatea n munc;
Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legi nr. 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006;
HG 300/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile;
HG 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate/sntate la locul de munca;
ndrumrile CE privind conformitatea bunurilor furnizate.
3.2. Cerine legale conform contractului
Legislaia ce se aplic, reglementrile si standardele, sunt prezentate in Anexa 7.
3.3. Documente interne antierului/proiectului

Proiectul lucrrii;
Declaraia prealabila;
Planul de securitate si sntate coordonator;
Planurile de securitate si sntate ale antreprenorilor si subantreprenorilor;
Registrul de coordonare;
Dosarul de intervenii ulterioare;
Permisele de lucru;
Instruciuni de Securitate si Sntate n munc si proceduri de lucru.

4. Msuri generale de organizare a antierului
4.1. Delimitarea amplasamentului i deplasarea in incinta santierului:
Punctele de lucru trebuie mprejmuite cu band avertizoare i, la intrrile n cadrul perimetrului antierului, se vor poziiona
panouri de semnalizare care vor indica:
obligativitatea purtrii echipamentului individual de protecie;

regulile pe linie de securitate i sntate n munc ce trebuie s fie respectate n incinta antierului;
riscuri de accidentare specifice zonei de lucru
Deplasarea n incinta antierului
Planul de circulaie pietonal va fi elaborat la nceputul lucrrii pentru fiecare punct de lucru de ctre coordonatorul pe linie de
securitate i sntate n munc, mpreuna cu reprezentanii beneficiarului i ai antreprenorului, i va fi mbuntit pe parcursul
lucrrii cu indicaiile constructorilor.
Cile de circulaie, trebuie s fie calculate, plasate i amenajate, astfel nct s poat fi utilizate uor, n conformitate cu
destinaia lor.Cile de circulaie utilizate de ctre lucrtori pentru realizarea sarcinilor de munc trebuie s fie meninute libere,
fr denivelri, s fie stabile i solide, astfel nct lucrul s se desfoare n condiii de siguran.
Cile i ieirile de urgen trebuie s fie n permanen libere i s conduc n modul cel mai direct posibil ntr-o zon de
securitate.
n caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie s poat fi evacuate rapid i n condiii de securitate maxim pentru lucrtori.
Numrul, amplasarea i dimensiunile cilor i ieirilor de urgen se determin n funcie de utilizare, de echipament i de
dimensiunile antierului, precum i de numrul maxim de persoane care pot fi prezente.
Pe timpul nopii caile de circulatie, caile de urgen i posturile de lucru trebuie iluminate artificial corespunztor i
suficient.Cnd pe cile de circulaie se execut manevre riscante (ntoarceri, mers cu spatele etc.) vehiculele sau utilajele vor
fi pilotate.
Persoanele care fac acest lucru trebuie s se amplaseze n zone n care pot fi vzute de ctre conductorul
autovehiculului/utilajului i pot vizualiza zona de manevra, astfel nct sa previn ptrunderea n zon a persoanelor sau altor
utilaje. n cazul observrii unui pericol vor semnaliza imediat oprirea manevrrii autovehicolului / utilajului. Conductorul
vehiculului/utilajului nu va ncepe/relua manevrele dect dup ce a primit semnalul de la persoana care l piloteaz.
Zonele de staionare pentru utilaje sau autovehicule se vor semnaliza special. Autovehiculele i utilajele vor staiona numai n
zonele special prevazute. n timpul staionrii acestea vor avea n mod obligatoriu motorul oprit i vor fi asigurate adecvat (cu
frna de staionare sau cale de blocare).
Nu se vor lsa autovehicule sau utilaje nesupravegheate, cu motorul pornit sau cu cheile n contact.
Este cu desvrire interzis manevrarea autovehiculelor sau utilajelor de ctre persoane necalificate corespunztor.
4.2. Controlul accesului pe antier i procedura de primire a personalului
Este interzis accesul oricrui vizitator n incinta antierului fr autorizaie de la o persoan din conducerea antierului sau de
la coordonatorul pe linie de securitate i sntate n munc la nivelul lucrrii.
Vizitatorii ce au obinut acordul s intre n incinta antierului vor purta OBLIGATORIU echipamente de protecie
individual.Toate societile vor fi obligate s informeze postul de control asupra tuturor celor care au acordul lor de a intra n
antier, le vor lua datele personale i vor informa conducerea antierului sau coordonatorul pe linie de securitate i sntate
n munc.
Toate societile contractoare vor trebui s furnizeze listele cu muncitorii ce lucreaz n antier.Fiecare persoan care intr n
antier trebuie s cunoasc:
riscurile la care se expune (exemple de riscuri prin afiare);
conduita n caz de accident (numere de telefon de urgen expuse pe panou la intrare);

locul unde se acord primul ajutor.
Nerespectarea prevederilor de mai sus va putea antrena o excludere provizorie sau definitiv a persoanei vinovate sau
chiar a societii n culp. Decizia excluderilor prevzute la prezentul paragraf poate fi luat de ctre Reprezentanii
Beneficiarului i/sau Coordonatorul pe Linie de Securitate i Sntate n Munc.
4.3. Spaiile i facilitile destinate organizrii de antier
Organizarea antierului de construcii trebuie s satisfac toate condiiile de securitate i de igien a muncii. Amplasarea pe
teritoriul antierului a construciilor temporare auxiliare, a depozitelor, a rampelor de descrcare, a spaiilor de odihn i servire
a mesei, a instalaiilor i a grupurilor sociale pentru muncitori trebuie s fie n concordan cu toate normele care asigur
securitatea i sntatea n munc.
Barcile, depozitele de materiale i echipamente, parcrile de utilaje/autovehicule, locurile de odihn i servire a mesei,
punctele de prim ajutor trebuie plasate n zone cu risc minim din antier. Este preferabil s nu se execute
lucrri la o distan mai mic de 10 m de organizarea de antier. n cazul n care aceast cerin nu poate fi ndeplinit, se
construiesc bariere suplimentare de securitate i se instaleaz semnalizare de securitate.
Cile de circulaie dinspre accesul n antier spre organizarea de antier i dinspre organizarea de antier spre antierul
propriu-zis trebuie s fie libere de obstacole i s nu prezinte riscuri. Cile de circulaie pedestr nu se vor intersecta cu cile
de circulaie auto, n caz contrar, eventualele ncruciri se vor semnaliza corespunztor.
Se vor asigura i se vor amenaja:
A. Se va asigura existena la fiecare punct de lucru a minim un WC (tip hazna sau toalet ecologic), se va evita
amplasarea acestora n imediata apropiere a drumurilor de acces.
B. La fiecare punct de lucru se vor amenaja spaii pentru odihn (atunci cnd se ntrerupe activitatea i / sau alte situaii
care impun acest lucru - msuri prevzute de OUG 99/2000 n perioadele cu temperaturi ridicate extreme), spaii
pentru servirea mesei, acestea trebuie s fie suficient de mari i prevzute cu un numr de mese i de scaune
corespunztor numrului de lucrtori i s ofere adpost, avnd n vedere temperaturile ridicate ce se nregistreaz
pe timpul verii n zona geografic unde este aplasat antierul (dup caz, se vor asigura existena unor aparate de aer
condiionat).
Aceste spaii pot fi barci sau corturi nchise, dotate cu mobilier specific, pentru a putea fi utilizate i ca i spaii pentru
schimbarea hainelor lucrtorilor i depozitarea acestora.
Pentru pstrarea la rece a alimentelor i apei minerale (acordate conf. OUG 99/2000), spaiile de odihn/servirea
mesei vor fi dotate cu lzi frigorifice.
C. n apropierea spaiilor de odihn/servire a mesei se vor se vor organiza spaii pentru efectuarea, igienei personale a
lucrtorilor, dotate corespunztor cu chiuvete, du cu apa curent (minim 20 litri/om), spun i prosoape.
D. Pentru acordarea corespunztoare de ngrijiri medicale n caz de accidentare sau stri de ru ale lucrtorilor, la
fiecare punct de lucru se vor asigura spaii (barci sau corturi) amenajate ca puncte de prim ajutor, semnalizate
corespunztor, dotate cu pat i trus standard de prim ajutor, care va fi completat cu medicamentaia minim
necesar.
La punctele de lucru, constructorul va asigura prezena de personal propriu instruit pentru acordarea primului ajutor
(cel puin o persoan la fiecare punct de lucru) i , dupa caz, a unui echipaj specializat n acordarea asistenei
medicale de urgen, dotat cu autoutilitar special pentru transportul accidentailor la uniti sanitare, sau contracte
incheiate cu unitati specializate pentru acordarea asistentei medicale de urgenta si transportul accidentatilor.
Se vor instrui toi lucrtorii cu privire la conduita pe care trebuie s o adopte n caz de accident i cui sa se adreseze.
E. Pentru intervenia prompt n cazul izbucnirii unui incendiu, se va organiza un punct de intervenie, la fiecare punct
de lucru, n apropierea zonelor de lucru dotate cu stingtoare cu pulbere i CO2 (cel putin 2 stingtoare P50, 6
stingtoare P10/ P6, 2 stingtoare G2/G6), pturi ignifuge cu accesorii (frnghii) pentru manipularea acestora de la
distan, glei, trncoape, lopei.
Executantul va desemna i instrui o echipa pentru intervenia rapida mpotriva incendiilor, format din minimum trei

persoane pentru fiecare punct de lucru.
De asemeni Executantul va ntiina n prealabil serviciile de pompierii zonale n legtur cu amplasamentul exact al
punctelor de lucru i traseul pe care acetia urmeaz s se deplaseze.
Pentru materialele care prezint pericol de incendiu se vor lua msuri suplimentare de protecie n conformitate cu
indicaiile productorilor ( mod de stocare, temperaturi maxime admise, vecinti etc.).
F. Depozitarea materialelor se va face n spaii special amenajate. Acestea trebuie amplasate pe teritoriul antierului,
inndu-se cont de riscurile pe care le implic manipularea i depozitarea materialelor, conform
actelor de nsoire de la productori i de condiiile de impact asupra mediului (contaminri ale solului, aerului, apei
etc).
Substanele chimice vor fi depozitate n spaii separate (mai ales dac au incompatibiliti cu alte materiale).
Materialele care prezint pericol de explozie sau incendiu (tuburi de oxigen, acetilena, vopsele, diluani etc.) vor fi
depozitate separat, n spaii special amenajate care vor fi semnalizate corespunztor i care vor oferi protecie
mpotriva deplasrilor necontrolate ale recipienilor, mpotriva razelor solare i a umiditii. Se vor asigura spaii
suficiente pentru descrcarea, manipularea i depozitarea n condiii de siguran a materialelor grele i/sau
voluminoase, astfel nct s se asigure libertate de micare i evitarea deplasrii necontrolate a materialelor.
Este recomandat evitarea stocrii de carburani n antier. n cazul n care este necesar i stocarea de carburani,
se vor aplica reguli speciale de depozitare, vor fi semnalizate corespunztor, asigurate mpotriva razelor solare i
mpotriva accesului persoanelor neautorizate.
n spaiile de depozitare se vor amplasa mijloace de stingere a incendiilor compatibile cu tipul de materiale stocate
(lemn, oxigen, diluani, materiale plastice etc).
Amenajarea de magazii provizorii, altele dect cele puse la dispoziie prin facilitile organizrii de antier, va fi admis
de ctre managerul de proiect i coordonatorul n materie de securitate i sntate n munc numai dup ce s-au
luat toate msurile de securitate generale i speciale.
G. Instalaiile electrice temporare, utilizate pentru alimentarea echipamentelor tehnice i pentru asigurarea iluminatului
artificial vor fi proiectate, relizate, verificate i ntreinute de ctre personal calificat i autorizat. Acestea trebuie s nu
prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrtorii s fie protejai contra riscurilor de electrocutate direct sau
indirect.
Toate tablourile electrice din antier, indiferent de societatea care le instaleaza i exploateaz, trebuie s respecte
msurile de securitate:
- s fie ncuiate;
- s nu fie expuse intemperiilor(protejate);
- s fie dotate cu sisteme automate de ntrerupere a alimentrii cu energie electric n caz de urgen
(sigurane automate i calibrate);
- s fie legate la centura de npmntare;
- s fie dotate cu prize exterioare prevzute cu capace de protecie i n perfect stare (nesparte sau nefixate
corespunztor);
Conductorii electrici care alimenteaz antierul vor fi poziionai (dup caz suspendai) astfel nct s nu fie n
pericol de a fi agai de utilajele care se deplaseaz n zon.
H. Pentru asigurarea meninerii antierului n ordine i n stare de curenie, fapt ce cooncur la siguran lucrtorilor,
beneficiarul va pune la dispoziie, la fiecare punct de lucru, un numr suficient de containare pentru colectarea
selectiv a deeurilor rezultare din procesele tehnologice i gunoi menajer i va asigura evacuarea acestora pe toat
durata lucrrilor.
Fiecare constructor are obligaia s asigure curarea zonei sale de lucru i s menina cile de acces curate, va sorta i
transporta cu mijloace adaptate toate deeurile pn la containere.
Este interzis colectarea i depozitarea deeurilor n gropile tehnologice.

5. Evaluarea riscurilor previzibile
5.1. Noiuni generale

In vederea realizrii unui sistem de lucru sigur se vor identifica activitile ce prezint riscuri de accidentare sau mbolnvire i
se elaboreaz evaluarea riscurilor si proceduri de lucru. Acestea vor identifica masurile de sigurana in munca ce trebuie luate
si riscurile ramase, asociate cu activitatea in cauza. Rezultatele vor fi folosite n ntrunirile
de coordonare a activitii pentru securitate si sntate in munca, scurte edine de instruire si autorizarea permisului de lucru,
iar personalul va fi instruit nainte de nceperea activitii.
5.2. Evalurile de risc i Proceduri de lucru
Evalurile obinuite de risc:
Evaluri de risc n timpul proiectrii;

Evaluri de risc privind activitatea de antier (riscuri generale, riscuri specifice);
Evaluri ale substanelor periculoase pentru sntate.
Rezultatele evalurii riscurilor sunt prezentate in Anexa 8.
Evaluarea riscurilor definete si ierarhizeaz activitile desfurate in funcie de nivelul de risc. Toate activitile din antier
vor fi desfurate astfel nct riscurile sa fie minimalizate. Activitile care implica chiar si un risc minor, vor fi efectuate cu
instruciuni si proceduri de lucru (in special in cazurile singulare) in sistemul Permisului de lucru.
Aceste proceduri de lucru vor fi nsuite in cadrul instruirilor periodice si controlabile si amendabile n caz de schimbri.
Coninutul procedurilor de lucru pentru furnizori si/sau subantreprenori pot fi gsite n Anexa 9.
Acestea vor fi completate de informaiile furnizori si/sau subantreprenori ca atare.
5.3. Furnizori si/sau Subantreprenori
Furnizori si/sau Subantreprenori au obligaia de a pregti analiza riscurilor, Proceduri de lucru i evaluri ale substanelor si
materialelor utilizate in acord cu riscurilor prezentate de activitile lor. Rezultatele vor fi revzute naintea nceperii lucrrilor
pe antier de ctre consultantul antreprenorului pentru Sntatea si Securitate n Munc i dup aprobarea lor se vor face
instruirile necesare. Documentele adiionale ale subantreprenorilor vor fi prezentate in maxim o sptmna dup aducerea la
cunotin a prezentului.
6. Msuri pentru asigurarea sntii si securitii lucrtorilor

6.1. Msuri minime
Managerul de proiect, Coordonatorul in materie de Sntate i Securitate precum si toi reprezentanii furnizorilor si
subantreprenorilor din antier trebuie sa acioneze in aa fel nct sa fie asigurate cerinele minime de Securitate i
Sntate n munc pe antier dup cum urmeaz:
Mijloacele de producie
Pentru prevenirea riscurilor de producere a unor evenimente legate de funcionri necorespunztoare a echipamentelor de
munc: utilaje, macarale, autovehicule, instalaii speciale de perforat/tiat conducte la rece, compresoare, echipamentele
pentru controlul sudurilor, echipamente tehnice - aparate de sudur, scule electrice i unelte, butelii cu gaze tehnologice, AMC,
etc., utilizate de ctre constructori n cadrul proiectului, managerul de proiect trebuie s se asigure c, acestea, sunt omologate,
corespund din punct de vedere tehnic, au verificrile/ inspeciile periodice efectuate, i n termen de valabilitate, sunt
corespunztoare din punct de vedere constructiv, proceselor tehnologice ce se vor executa.

n acest scop managerul de proiect va solicita, n prealabil, documentele care s ateste datele tehnice ale echipamentelor de
munc, mai sus menionate (cri tehnice, documentele unde sunt menionate verificrile/ inspeciile tehnice, grafice de revizii
i reparaii).
Personalul de execuie
n vederea prevenirii riscurilor de accidentare determinate de eventuale erori umane n realizarea proceselor tehnologice,
i/sau de stare de sntate precar a lucrtorilor, managerul de proiect va solicita constructorilor documentele din care s
rezulte faptul c lucrtorii utilizai de acetia, au calificrile i autorizrile necesare (diplome, atestate profesionale, autorizaii,
etc), ocuprii posturilor de lucru n cadrul antierului(ex. sudori, macaragii, buldozeriti, electricieni, etc.). Sunt instruii
corespunztor privind securitatea i sntatea muncii i au efectuat controlul medical periodic de medicina muncii, cu aviz
medical apt.
De asemeni se va solicita eliberarea de Ordinele de Lucru, de ctre constructori, pentru fiecare tip de lucrare ce urmeaz a se
executat pe antier, unde se vor meniona cu numele lucrtorii utilizai, funciile ocupate de ctre acetia, materialele
(proceduri de lucru, instruciunile proprii de s.s.m., actele normative privitoare la P.S.I. i S.U.), ce au fcut obiectul instruirii
suplimentare.
Stabilitate si soliditate
Materialele, echipamentele si, in general, orice element care, la o deplasare oarecare, poate afecta securitatea si sntatea
lucrtorilor, trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur.
Accesul pe orice suprafaa de material care nu are o rezistenta suficienta nu este permis dect daca se folosesc echipamente
sau mijloace corespunztoare, astfel nct lucrul sa se desfoare in condiii de sigurana.
Instalaii de distribuie a energiei
Instalaiile trebuie proiectate, realizate si utilizate astfel nct sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrtorii sa
fie protejai corespunztor contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta. La proiectarea, realizarea si
alegerea materialului si a dispozitivelor de protecie trebuie sa se tina seama de tipul si puterea energiei distribuite, de condiiile
de influenta externe si de competenta persoanelor care au acces la pri ale instalaiei.
Detectarea i stingerea incendiilor
n funcie de caracteristicile antierului si de dimensiunile i destinaia ncperilor, de echipamentele prezente, de

caracteristicile fizice si chimice ale substanelor sau ale materialelor prezente, precum si de numrul maxim de persoane care
pot fi prezente, este necesar sa fie prevzute un numr suficient de dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor,
precum si, daca este cazul, un numr suficient de detectoare de incendiu si de sisteme de alarma.
Dispozitivele de stingere a incendiului, detectoarele de incendiu si sistemele de alarma trebuie ntreinute si verificate in mod
periodic. La intervale periodice trebuie sa se efectueze ncercri si exerciii adecvate. Dispozitivele neautomatizate de stingere
a incendiului trebuie sa fie accesibile si uor de manipulat. Acestea trebuie sa fie semnalizate conform prevederilor din legislaia
naional care transpune Directiva 92/58/CEE. Panourile de semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistente si amplasate in
locuri corespunztoare.
Ventilaie
inndu-se seama de metodele de lucru folosite si de cerinele fizice impuse lucrtorilor, trebuie luate masuri pentru a
asigura lucrtorilor aer proaspt in cantitate suficienta. Daca se folosete o instalaie de ventilaie, aceasta trebuie meninut
n stare de funcionare si nu trebuie sa expun lucrtorii la cureni de aer care le pot afecta sntatea. Atunci cnd este
necesar pentru sntatea lucrtorilor, un sistem de control trebuie sa semnalizeze orice oprire accidentala a instalaiei.

Expunerea la riscuri particulare
Lucrtorii nu trebuie sa fie expui la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori,
praf. Atunci cnd lucrtorii trebuie sa ptrund intr-o zona a crei atmosfera este susceptibila sa conin o substan toxica
sau nociva, sa aib un coninut insuficient de oxigen sau sa fie inflamabila, atmosfera contaminata trebuie controlata si trebuie
luate masuri corespunztoare pentru a preveni orice pericol. Intr-un spaiu nchis un lucrtor nu poate fi in nici un caz expus la
o atmosfera cu risc ridicat. Lucrtorul trebuie cel puin sa fie supravegheat in permanenta din exterior si trebuie luate toate
masurile corespunztoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv si imediat.
Mediul de munc
In timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, inndu -se seama de metodele de
lucru folosite si de solicitrile fizice la care sunt supui lucrtorii.
Pentru asigurarea deplin a securitii i sntii muncii pe antier, managerul de proiect va lua n calcul i condiiile de mediu,
astfel pentru:
Temperaturi ridicate, se va asigura existena pe antier a corturilor i/sau umbrelelor pentru sudori, ndeplinirea
msurilor prevzute de O.U.G. nr.99/2000 alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus n locuri umbrite,
cu cureni de aer, asigurarea apei minerale adecvate, cte 2-4 litri/persoan/schimb, asigurarea echipamentului
individual de protecie adecvat, asigurarea de duuri.
Noxe: Zgomot (provocat de utilaje n funciune, refularea gazelor din conducte i instalaii)
Radiaii infraroii i ultraviolete (rezultate n timpul procesului de sudur electric) se va urmrii modul de dotare cu
echipament individual de protecie al lucrtorilor care se expun acestor noxe (E.I.P.: antifoane externe/ interne; mti,
oruri, mnui ghetre, jambiere pentru sudur).
Calamiti naturale (cutremure, inundaii, tornade, surpare teren, prbuire arbori, etc), se va asigura ca fiecare
constructor s aib desemnai lucrtori instruii corespunztor privind modul de aciune i coordonare a activitilor
de salvare a persoanelor i a bunurilor, n situaii de urgen.
Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, ncperilor si cailor de circulaie de pe antier. Posturile de lucru,
ncperile si cile de circulaie trebuie sa dispun, n msura in care este posibil, de suficienta lumina naturala. Atunci
cnd lumina zilei nu este suficienta si, de asemenea, pe timpul nopii locurile de munca trebuie sa fie prevzute cu
lumina artificiala corespunztoare si suficienta. Atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumina portabile,
protejate contra ocurilor. Culoarea folosita pentru iluminatul artificial nu trebuie sa modifice sau sa influeneze
percepia semnalelor ori a panourilor de semnalizare. Instalaiile de iluminat ale ncperilor, posturilor de lucru si ale
cailor de circulaie trebuie amplasate astfel nct sa nu prezinte risc de accidentare pentru lucrtori. ncperile,
posturile de lucru si cile de circulaie in care lucrtorii sunt expui la riscuri in cazul ntreruperii funcionarii iluminatului
artificial, trebuie sa fie prevzute cu iluminat de sigurana de o intensitate suficienta.
Ui si pori
Uile culisate trebuie sa fie prevzute cu un sistem de sigurana care sa mpiedice ieirea de pe sine si cderea lor. Uile si
porile situate de-a lungul cailor de sigurana trebuie sa fie semnalizate corespunztor. In vecintatea imediata a porilor
destinate circulaiei vehiculelor trebuie sa existe ui pentru pietoni. Acestea trebuie sa fie semnalizate in mod vizibil si trebuie
sa fie meninute libere in permanenta. Uile si porile mecanice trebuie sa funcioneze fr sa prezinte pericol de accidentare
pentru lucrtori. Acestea trebuie sa fie prevzute cu dispozitive de oprire de urgenta, accesibile si uor de identificat, cu
excepia celor care se deschid automat in caz de pana de energie, si trebuie sa poat fi deschise manual.
Ci de circulaie - zone periculoase
Cile de circulaie, inclusiv scrile mobile, scrile fixe, cheiurile si rampele de ncrcare, trebuie sa fie calculate, plasate si
amenajate, precum si accesibile astfel nct sa poat fi utilizate uor, in deplina securitate si in

conformitate cu destinaia lor, iar lucrtorii aflai in vecintatea acestor cai de circulaie sa nu fie expui nici unui risc.
Cile care servesc la circulaia persoanelor si/sau a mrfurilor, precum si cele unde au loc operaiile de ncrcare sau
descrcare trebuie sa fie dimensionate in funcie de numrul potenial de utilizatori si de tipul de activitate. Dac sunt utilizate
mijloace de transport pe cile de circulaie, o distanta de securitate suficienta sau mijloace de protecie adecvate trebuie
prevzute pentru ceilali utilizatori ai locului.
Cile de circulaie trebuie sa fie clar semnalizate, verificate periodic si ntreinute.
Cile de circulaie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel nct sa existe o distanta suficienta fata de ui, pori, treceri
pentru pietoni, culoare si scri.
Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevzute cu dispozitive care sa evite ptrunderea
lucrtorilor fr atribuii de serviciu in zonele respective.
Trebuie luate masuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii abilitai sa ptrund in zonele periculoase.
Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil.
Cheiuri si rampe de ncrcare
Cheiurile si rampele de ncrcare trebuie sa fie corespunztoare dimensiunilor ncrcturilor ce se transporta. Cheiurile de
ncrcare trebuie sa aib cel puin o ieire. Rampele de ncrcare trebuie sa fie sigure, astfel nct lucrtorii sa nu poat
cdea.
Spaiu pentru libertatea de micare la postul de lucru.

Suprafaa posturilor de lucru trebuie stabilita, in funcie de echipamentul si materialul necesar, astfel nct lucrtorii sa
dispun de suficienta libertate de micare pentru activitile lor.
Primul ajutor
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment. De asemenea, angajatorul
trebuie sa asigure personal pregtit in acest scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ngrijiri medicale,
a lucrtorilor accidentai sau victime ale unei mbolnviri neateptate. Trebuie prevzute una sau mai multe ncperi de prim
ajutor, in funcie de dimensiunile antierului sau de tipurile de activiti.
ncperile destinate primului ajutor trebuie sa fie echipate cu instalaii si cu materiale indispensabile primului ajutor si trebuie
sa permit accesul cu brancarde. Aceste spatii trebuie semnalizate in conformitate cu prevederile din legislaia naional care
transpune Directiva 92/58/CEE. Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde condiiile de munca o cer.
Acestea trebuie sa fie semnalizate corespunztor si trebuie sa fie uor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat in loc
vizibil trebuie sa indice clar adresa si numrul de telefon ale serviciului de urgenta.
Instalaii sanitare
j
Vestiare si dulapuri pentru mbrcminte lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare daca acetia
trebuie sa poarte mbrcminte de lucru si daca, din motive de sntate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe
intr-un alt spaiu. Vestiarele trebuie sa fie uor accesibile, sa aib capacitate suficienta si sa fie dotate cu scaune. Vestiarele
trebuie sa fie suficient de ncptoare i s aib dotri care sa permit fiecrui lucrtor sa i usuce mbrcmintea de lucru,
daca este cazul, precum si vestimentaia si efectele personale si sa le poat pstra ncuiate. In anumite situaii, cum ar fi
existenta substanelor periculoase, a umiditii, a murdriei, mbrcmintea de lucru trebuie sa poat fi inut separat de
vestimentaia si efectele personale. Fiecare lucrtor trebuie sa dispun de un loc unde sa-si pun mbrcmintea si efectele
personale sub cheie.
Dusuri, chiuvete
J
7

Atunci cnd tipul de activitate sau cerinele de curtenie impun acest lucru, lucrtorilor trebuie sa li se pun la dispoziie duuri
corespunztoare in numr suficient. Trebuie prevzute sli de duuri, separate pentru brbai si femei, sau o utilizare separata
a acestora. Slile de duuri trebuie sa fie suficient de ncptoare, astfel nct sa permit fiecrui lucrtor sa i fac toaleta,
fr sa fie deranjat si in condiii de igiena corespunztoare. Duurile trebuie prevzute cu apa curenta, rece si calda. Atunci
cnd duurile nu sunt necesare, trebuie sa fie prevzut un numr suficient de chiuvete cu apa curenta calda, daca este necesar.
Acestea trebuie sa fie amplasate in apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.
Trebuie prevzute chiuvete separate pentru brbai si pentru femei sau o utilizare separata a acestora atunci cnd acest lucru
este necesar din motive de decenta.
Daca ncperile cu duuri sau cu chiuvete sunt separate de vestiare, aceste ncperi trebuie sa comunice intre ele. Cabine
de WC-uri si chiuvete
In apropierea posturilor de lucru, a ncperilor de odihna, a vestiarelor si a slilor de duuri lucrtorii trebuie sa dispun de
locuri speciale, dotate cu un numr suficient de WC-uri si de chiuvete, utiliti care sa asigure nepoluarea mediului nconjurtor,
de regula ecologice.
Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate pentru brbai si femei sau utilizarea separata a acestora.ncperi pentru odihna
si/sau cazare
Lucrtorii trebuie sa dispun de ncperi pentru odihna si/sau cazare uor accesibile, atunci cnd securitatea ori sntatea lor
o impun, in special datorita tipului activitii, numrului mare de lucrtori sau distantei fata de antier.
ncperile pentru odihna si/sau cazare trebuie sa fie suficient de mari si prevzute cu un numr de mese si de scaune
corespunztor numrului de lucrtori.
Dac nu exista asemenea ncperi, alte faciliti trebuie sa fie puse la dispoziie personalului pentru ca acesta sa le poat folosi
in timpul ntreruperii lucrului.
ncperile de cazare fixe care nu sunt folosite doar in cazuri excepionale trebuie sa fie dotate cu echipamente sanitare in
numr suficient, cu o sala de mese si cu o sala de destindere.
Acestea trebuie sa fie dotate cu paturi, dulapuri, mese si scaune, inndu -se seama de numrul de lucrtori. La atribuirea lor
trebuie sa se tina seama de prezenta lucrtorilor de ambele sexe.
Dispoziii diverse
Intrrile si perimetrul antierului trebuie sa fie semnalizate astfel nct sa fie vizibile si identificabile in mod clar.
Lucrtorii trebuie sa dispun de apa potabila pe antier si, eventual, de alta butura corespunztoare si nealcoolica, in cantiti
suficiente, att in ncperile pe care le ocupa, cat si in vecintatea posturilor de lucru.
Lucrtorii trebuie sa dispun de condiii pentru a lua masa in mod corespunztor si, daca este cazul, sa dispun de faciliti
pentru a-si pregti masa in condiii corespunztoare.
6.2. Instruciuni de Securitate si Sntate n munc pe antier
Instruciunile de protecia muncii pe antier servesc pe lng altele, asigurrii condiiilor sigure pe antier.
Ele sunt elementele cheie ale siguranei in munca pe antier (ex: lucrul la nlimi, lucru electric, lucru cu focul, spturi etc. ).
ntruct procesele tehnologice aplicate n cadrul antierului implic riscuri majore, managerul de proiect va solicita
constructorilor prezentarea Procedurilor de Lucru (pentru fiecare proces tehnologic n parte), proceduri aprobate de
conducerea unitilor i avizate de personal tehnic calificat, sau dup caz (cerine legale) de organisme externe abilitate.
Managerul de proiect va solicita ntocmirea de Programe de Lucru, n care se vor stabilii toate detaliile tehnice necesare

execuiei lucrrilor n bune condiii - tehnice, de mediu i s.s.m.
Pentru fiecare proces tehnologic se va solicita utilizarea de echipe cu lucrtori cu experien, conduse fiecare de un
coordonator de lucrri.
Se aplic urmtoarele reguli:
Respectarea instruciunilor de securitate in munca de toata lumea.

Comunicarea instruciunilor de securitate in munca nainte de nceperea lucrrilor.
Actualizarea instruciunilor de securitate in munca se va face din motive obiective (ex: accidente), caz in care
modificrile vor fi comunicate nainte de nceperea lucrrilor.
Anexarea instruciunilor de securitate in munca specificate in contract sau generate de alte motive.
Instruciunile de Securitate i Sntate n munc aplicabile in cadrul proiectului vor fi ataate de antreprenor.
Semne de avertizare (interdicii, avertismente, semne obligatorii etc.) din care o parte sunt cerute de lege, vor fi expuse pe
locurile impuse de lege sub supravegherea Coordonatorului de Securitate si/sau a persoanei desemnate cu Securitatea i
Sntatea in Munca pe antier. Semne suplimentare vor fi expuse la propunerea persoanelor desemnate cu Securitatea i
Sntatea in Munca pe antier si la hotrrea Coordonatorului de Securitate, in birourile antierului, in cantina sau oricare alt
loc potrivit.
n cazul n care instruciunile de protecia muncii pe antier/regulamentul de antier nu sunt respectate de angajai, se va aplica
Regula celor trei greeli definita in Anexa 14.
Nota: Alcoolul i drogurile sunt strict interzise pe antier. Orice nclcare a acestei reguli va fi urmat de
ndeprtarea imediat de pe antier a persoanei n cauz.
7. Alegerea furnizorilor si a subantreprenorilor
Furnizorii si subantreprenorii sunt alei in conformitate cu procedurile de procurare din Sistemul de management al calitii
(Proceduri, denumire, coduri procurare). Calitatea, capacitatea lor din punct de vedere al aspectelor de securitate si sntate
n munc si protecie a mediului se evalueaz pe baza unei proceduri standard, dup care trebuie sa fie aprobai. Se iau in
considerare chestionare, audituri, referine si performantele curente. In cazul celor ce executa lucrri de construcie pe antier
se acorda atenie speciala aspectelor de securitate si sntate in munca: competenta de a contribui la cerinele referitoare
protecia muncii si la necesitile de instruire, experiena, etc.
n cadrul proiectului subantreprenorii acceptai se vor conforma standardelor de securitate i sntate n munc, dup
denumirea si cerinele specifice ale proiectului. Acest fapt va fi asigurat prin condiiile relevante ale consoriului si cele ale
contractelor de furnizare.
Numele antreprenorilor i subcontractorilor de prim nivel sunt prezentate in Anexa 6.
8. Comunicare si cooperare
8.1. Comunicarea
Toate prile trebuie sa dein informaiile adecvate pentru executarea lucrrilor in deplina sigurana.
subantreprenorii vor avea Planul Propriu de Securitate si Sntate n munc si instruciunile de Securitate i Sntate
n munc pentru antier.
subantreprenorii de materiale si transportatorii vor primi regulamentul de antier, pe care au obligaia sa-l respecte
in cazul riscurilor speciale se asigura instruciuni corespunztoare
vizitatorii pe antier vor primi echipament de protecie, nsoitor in antier, vor fi instruii si vor fi nregistrai sub
semntura astfel nct vizita lor s decurg in deplina sigurana (regulamentul de vizitare este prezentat in anexa 16);
toi partenerii vor coopera si vor comunica in problemele de securitate si sntate n munc si vor respecta indicaiile
Coordonatorului in materie de securitate si sntate in munca.

8.2. Managementul comunicrii si cooperrii
Organizarea si sarcinile privitoare la sigurana si sntatea in munca vor fi in conformitate cu seciunea 2, cu caracter
de obligativitate pentru toi furnizorii si subantreprenorii;
Informaiile referitoare la sigurana si sntatea in munca si la cerinele de instruire descrise in seciunea 13 trebuie
ndeplinite de ctre subantreprenori:
In cazul unor deficiente la nivel de sigurana si sntate in munca, antreprenorul are dreptul de a cere instruire
suplimentara sau ncetarea activitii. In cazuri mai grave are dreptul de a exclude de pe antier angajai, furnizori
sau subantreprenori.
edina de pornire se va organiza cu scopul de a avea asigurarea ca toi subantreprenori au informaii complete,
neleg lucrarea, implicaiile pentru/fata de ceilali participani, restriciile, declaraiile de metode si coordonarea
securitii i sntii n munc.
Toi subantreprenorii antierului vor fi obligai sa participe la edinele privitoare la securitatea si sntatea in munca
conform seciunii 14.
9. Msuri pentru paza antierului
Securitatea antierului va fi asigurata printr-un sistem adecvat de control al accesului.
Nu au acces pe antier persoanele neautorizate. Mai mult, se impune si respectarea regulilor de trafic, montarea de indicatoare
specifice de interzicere a accesului neautorizat, de limitare a vitezei, inclusiv accesul si ieirea vehiculelor de transport si
reglementrile privind parcarea.
Regulile privind sistemul de control al accesului pe antier si cele privind circulaia sunt prezentate in Anexa 16 si in
Regulamentul de antier.
10. Proceduri pentru situaii de pericol iminent
Personalul antierului va avea la dispoziie proceduri ce precizeaz ce masuri trebuie luate in cazul unei situaii de pericol
iminent sau de pericol potenial. Aceste proceduri cuprind informaii despre cum trebuie sa se procedeze in cazul unei urgente
(ex: cine trebuie informat, informaii legate de cel mai apropiat spital, doctor sau alte servicii medicale, aranjamente privind
acordarea primului ajutor, sistemul de alarma pentru incendii, echipament de protecie mpotriva incendiilor, ieiri de urgenta,
puncte de adunare etc.)
Aceasta informaie poate fi gsita in Planul pentru situaii de urgen n Anexa 11.
In cazul unei situaii periculoase, care necesita evacuarea antierului, se va aplica Planul de Evacuare conform Anexei 12.
11. Raportarea accidentelor/incidentelor
ntregul personal de pe antier are obligaia de a-si informa superiorii cu privire la orice accident sau incident. Superiorul l va
informa pe Coordonatorul in materie de sntate si securitate care la rndul lui l va informa pe managerul de proiect.
Managerul de proiect are responsabilitatea de a se asigura ca toate accidentele/incidentele sunt raportate si ca se iau masuri
de prevenire.
Decesul, vtmarea grava, situaii primejdioase, vor fi imediat comunicate autoritilor, respectiv Inspectoratului
Teritorial din localitatea respectiva, prin cel mai rapid mod posibil, si ulterior confirmate in scris.
Informaiile privind autoritile competente si adresele acestora vor fi stabilite de managerul general de antier si de
beneficiar nainte de ocuparea amplasamentului si fac parte din Planul de Securitate si sntate in munca. Toate
adresele si numerele de telefoane necesare, vor fi afiate in biroul antierului si pe postere referitoare la securitatea
si sntate in munca, vezi si Anexa 17.
Managerul general de antier va raporta de asemenea toate accidentele INSPECTORATULUI TERITORIAL DE

MUNCA si a observatorului general al beneficiarului, conform procedurii interne de raportare.
Daca se cere informarea mass-mediei, aceasta va fi coordonata de purttorul de cuvnt al Managerului de Proiect.
Procedura de raportare este definita in Anexa 13.
12. Asigurare sociala si faciliti pe antier
Se vor asigura cantine, toalete, spatii pentru splare, apa potabila etc. pentru toi angajaii si subantreprenorii. De asemenea
se va amenaja un spaiu de prim ajutor corespunztor dotat cu trusa medicala, targa de transport si pat de ntindere. Detaliile
sunt prezentate in Anexa 12. Aceasta anexa arata planul antierului pe care sunt marcate toate amenajrile si cuprinde
informaii utile care nu au fost menionate in Regulamentul de antier.
13. Informarea i instruirea personalului de antier
Toate persoanele de pe antier vor primi informaii referitoare la sigurana si sntatea in munca, instruciuni si pregtire,
nainte de a li se permite sa intre pe antier:
Instruire general;
Plan de Securitate si Sntate in Munca;
Regulamentul de antier si Instruciuni de Securitate si Sntate n munc interne;
Instruciuni referitoare la securitatea si sntatea n munc la locul de munca din antier.
Coordonatorul de securitate si sntate n munca va verifica sa fie respectate urmtoarele:
Angajaii antreprenorului trimii pe antier au fost instruii in mod regulat cu privire la problemele de SSM;
Subantreprenorii trebuie sa dovedeasc faptul ca angajaii lor sunt instruii cu privire la problemele de securitate si
sntate in munca, prin verificarea la intrarea in antier a fiselor de Securitate si Sntate, ca sunt api pentru sarcina
de munca dispusa (confirmarea medicului de medicina a muncii in fisa) si ca ndeplinesc cel puin cerinele menionate
mai sus. (li se pune la dispoziie documentaia);
Instruirea pentru Prim Ajutor a subantreprenorilor: fiecare subantreprenor se va conforma cerinelor legale cu privire
la instruirea pentru acordarea primului ajutor.
Instructajul pentru acordarea primului ajutor pe antier: managerul general de antier va verifica in mod regulat in
cadrul edinelor lunare de securitate si sntate n munc daca numrul de oameni calificai in acordarea primului
ajutor este suficient. Daca este necesar, are dreptul sa solicite instructaje suplimentare.
In cazul in care se aduc modificri/amendamente Planului de Securitate si sntate in munca, ca urmare a schimbrii
unor condiii ce au impact asupra SSM, se va face instruirea cu privire la aceste modificri si vor fi tratate conform
cerinelor de coordonare a SSM ca informaii iniiale.
Contientizarea masurilor de protecie: in afara de instruirea cu privire la contientizarea masurilor de SSM, pe antier
vor fi plasate afie de SSM, note de avertizare referitoare la foc si pericol iminent etc. Aspectele referitoare la
securitatea si sntatea in munca specifice antierului vor fi in mod regulat discutate de ctre managerul de proiect
si supraveghetori . Se va stabili un program de stimulare pentru a-i premia pe cei care dau dovada de un nalt grad
de contientizare.i de penalizare a celor care nu respecta instruciunile din acest plan actualizat si anexele lui.
Note de avertizare prevzute de lege vor fi amplasate in funcie de necesiti.
Instruciunile referitoare la aspectele de mediu, care pot coincide parial cu cele de Securitate si Sntate in Munca,
pot fi gsite in Planul de Mediu.
14. Coordonarea Securitii i sntii n Munca / monitorizare
Coordonarea Securitii i sntii n Munca sunt elemente importante ale sistemului de management al SSM. Prin aceasta
se asigura respectarea tuturor cerinelor din Planul de Securitate si Sntate n munc si funcionarea corespunztoare a
sistemului in cazul modificrilor.
14.1. edine de coordonare
edinele de coordonare au rolul de a revizui progresul lucrrilor si de a avertiza pe toi participanii la lucrri asupra apariiei
unor situaii ce pot afecta lucrrile in execuie, ex: livrri, macarale, eliberarea si/sau retragerea de permise de lucru, implicaii

pentru/de ceilali, restriciile sau masuri care urmeaz a fi luate in urma inspeciilor/ incidentelor/accidentelor. Aceste edine
cuprind ntotdeauna teme precum Securitatea si Sntatea in Munca si Mediul.
Participani (cel puin): Managerul de Proiect, supraveghetorii, reprezentanii subantreprenorilor, conform necesitilor.
14.2. Scurte edine de Securitate i Sntate n Munc
edine de Securitate si Sntate n munc vor fi inute sptmnal pentru a oferi informaii despre subiecte speciale,
instruciuni pentru situaii speciale, instruiri repetate si mai ales pentru comunicarea intensiva cu privire la aspectele de protecia
muncii in activitatea zilnica.
Sugestii/subiecte de discuie de la personalul muncitor sunt bine venite.Se va ine evidenta rezultatelor.
Participani (cel puin): managerul de proiect, consultant pe probleme de SSM, Coordonatorul in materie de securitate si
sntate, reprezentanii pe probleme de SSM ai partenerilor /subantreprenorilor implicai in f aza de execuie, alte persoane in
funcie de necesiti.
14.3. edine lunare de Securitate si sntate n munc

Pe lng edinele regulate de coordonare cu reprezentanii beneficiarului, se vor tine edine lunare de Securitate si sntate
in munca, la care prezenta este obligatorie.
Obiectivul acestor edine este de a revizui Planul de Securitate si sntate n munc i de a evalua performantele de securitate
si sntate in munca.
Participani (cel puin): managerul general de antier, conducerea de Securitate si sntate n munc de pe antier, un
reprezentant al fiecrui contractor, un reprezentant al beneficiarului.
Se va tine evidenta rezultatelor.
14.4. Permisul de lucru

Managerul de proiect si toi supraveghetorii au obligaia de a verifica daca cerinele referitoare la SSM si mediu sunt
ndeplinite.
Conducerea de Securitate si Sntate n munc al antreprenorului sau alt personal competent va verifica la intervale
neregulate si cu ocazii speciale antierul. De regula aceste verificri se vor efectua lunar. Rezultatele inspeciilor de antier
vor fi raportate si se vor defini masurile de prevenire.
In plus, se vor efectua inspecii externe ale antierului. Rezultatele acestor inspecii vor fi nregistrate in scris si vor fi luate in
considerare la evaluarea performantelor de Securitate si sntate in munca.
14.6. Auditri pentru securitate i sntate in munca
Antreprenorul va efectua auditri oficiale referitoare la securitate si sntate in munca. De obicei se face un audit per antier
pentru evaluarea nivelului de performanta al Sistemului de management al Securitii i sntii n munc.
14.7. Evidenta aciunilor de securitate si sntate in munca pe antier
Coordonatorul in materie de Securitate i Sntate n munc tine evidenta masurilor SSM pe antier care sunt introduse in
Registrul de Coordonare dup cum este necesar. Rapoartele de accidente, incidente si de deficiente la fel ca si statisticile
SSM vor fi predate Coordonatorului in materie de Securitate i Sntate n munc al antierului. O copie a dosarului SSM va
fi naintata managerului antreprenorului. Pentru coninutul Registrului de Coordonare se consulta Anexa 19. Pentru
formularele standard de raport vezi Anexa 19.
ef Proiect
Liviu Ancs
Coordonator SSM pe
durata elaborrii proiectului Octavian Co

ANEXA 1 - Informaii de ordin administrativ care privesc antierul
1. Denumirea antierului : Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a sistemului naional de transport gaze naturale pe
coridorul Bulgaria - Romnia - Ungaria - Austria - Lot 4 -Automatizare i securizare conduct
2. Adresa exact a antierului: onducta se amplaseaz pe teritoriul judeelor:

Giurgiu,Teleorman,Dmbovia,Arge,Olt,Vlcea,Gorj, Hunedoara, Cara Severin,Timi. O atenie deosebit se
dau lucrrilor ce vor fi executate la SMG Jupa,Bibeti i Podior.
Pe acest lot conducta este considerat ca fiind amplasat ntre Podior i Reca.
3. Numele beneficiarului: SNTGN Transgaz SA Media
4. Tipul lucrrii: Construcii - Montaj execuie de instalaii electrice i de automatizare;
5. Managerul de Proiect: Liviu Anc
6. Coordonatorul n Materie de Securitate i Sntate pe durata elaborrii proiectului :Octavian Cozma;
7. Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii:
8. Data la care va ncepe lucrarea: 2017
9. Durata estimativ a lucrrilor pe antier: 882 zile;
10. Numrul maxim estimat de lucrtori pe antier: 100;
11. Numrul de antreprenori/subantreprenori independeni prevzut pe antier: 16

ANEXA 2 - Politica de Securitate si Sntate n munc a SNTGN Transgaz SA Media
POLITICA PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT

CALITATE-MEDIU, SNTATE l SECURITATE OCUPAIONAL
Politica TRANSGAZ este s asigure permanent un mediu de lucru sigur i sntos, pe toate amplasamentele, pentru
toi angajaii, inclusiv pentru contractani i vizitatori.
ncepnd cu anul 2013, TRANSGAZ iniiaz integrarea Sistemului de Management Calitate- Mediu n conformitate cu
SR EN ISO 9001:2008, respectiv SR EN ISO 14001:2005, cu Sistemul de Management al Sntii i Securitii Ocupaionale,
conform SR OHSAS 18001:2008.
Principiile care stau la baza Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu, Sntate i Securitate ocupaional sunt:
- Abordarea managementului ca sistem;

- Abordare procesual a activitilor;
- Satisfacerea cerinelor clienilor i a prilor interesate;
- Dezvoltarea durabil a proceselor;
- Managementul riscului privind operarea n siguran a instalaiilor i minimizarea impactului asupra factorului uman i a
mediului nconjurtor;
- Implicarea angajailor.
Pentru aceasta, se stabilesc urmtoarele obiective :

- Implementarea Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu, Sntate i Securitate Ocupaional (SMI-CMSSO)
n ntreaga organizaie;
- Conformarea cu cerinele legale i de reglementare;
- Analiza i (re)trasarea proceselor departamentale;
- Proiectarea unui sistem de management al performanei;
- Elaborarea planului de continuitate a afacerii;
- Monitorizarea performanelor i mbuntirea continu;
Prin atribuiile ce mi revin, mi asum ntreaga responsabilitate pentru stabilirea i alocarea resurselor necesare n vederea
meninerii i mbuntirii continue a Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu, Sntate i Securitate Ocupaional
n deplin concordan cu politica declarat. -
Data: 13.06.2013

ANEXA 3 - Organizarea executrii lucrrilor n cadrul proiectului
1. Descrierea general a antierului
1.1 Introducere
Beneficiarul va preda Executantului amplasamentul construciei liber de orice sarcini, i i va ndeplini toate obligaiile.
1.2 Obiectivele proiectului
n Planul de securitate i sntate au fost prinse i riscurile prezentate de aceste lucrri. n cazul n care exist pericole pentru angajai,
care nu sunt cuprinse n planul de securitate i sntate sau sunt incluse msuri de combatere a pericolelor ce nu pot fi implementate
de ctre firmele vizate, coordonatorul de antier trebuie anunat nentrziat despre aceasta, nc nainte de nceperea lucrrilor.
Procesele-verbale de conferin i de inspecie a antierului ntocmite de ctre coordonatorul de antier i remise persoanelor vizate
constituie adaptri ale planului de securitate i sntate.
Msurile i prevederile stipulate n deciziile corespunztoare (aprobrile de construcie emise n baza normelor legale, aprobrile
sanitare etc.) trebuie respectate i nu vor fi menionate explicit n prezentul plan de securitate i sntate.
Configuraia propus
Lucrrile se desfoar pe judeele Giurgiu,Teleorman,Dmbovia,Arge,Olt,Vlcea,Gorj,Cara Severin,Timi i . Pe acest lot

conducta este considerat ca fiind amplasat ntre Podior i Reca.
Necesitate i oportunitate
n prezent punctele de intrare-ieire n/din SNT, Giurgiu, respectiv Ndlac sunt legate printr-un sistem de conducte dup cum urmeaz:
Conducta 0 20 Giurgiu - Podior;

Conductele 0 20" Podior - Corbu Fir 1 i Fir 2;
Conductele 0 20" Corbu- Hurezani Fir 1, Fir 2 i Fir 3;
Conducta 0 20" Hurezani - Bibeti - Smbotin - Haeg;
Conductele 0 20" Bcia - Haeg - Reca, Vest 1 i Vest 2;
Conductele 0 24" Vesti i 0 20" Vest 2 Reca - Maloc;
Conductele 0 24" Vesti i 0 16" Vest 2 Maloc - Fntnele;
Conducta 0 24" Fntnele - Horia i 0 20" Fntnele - Vladimirescu - Horia;
Conducta 0 28" Staia de Msurare Gaze (SMG) Horia - Ndlac;
Presiunea maxim admisibil de operare pentru conductele de mai sus este de 40 bar. n prezent presiunile de operare nu depesc
valoarea de 30 bar, iar diametrele nu sunt mai mari de 0 24". Capacitile de transport existente nu permit vehicularea volumelor de
gaze stabilite prin Conveniile ncheiate cu Bulgaria i Ungaria. "Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a Sistemului Naional de Transport
Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria - Romnia - Ungaria - Austria const n construirea unei conducte noi de transport gaze
naturale care s fac legtura ntre SCG Podior i SMG Horia.
Aceast investiie face parte din Proiectele de Interes Comun (PCI) ale Uniunii Europene, Coridorul PCI 7.1.5 - sectorul romnesc.
Prin construirea acestei conducte se vor atinge urmtoarele obiective:
diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a rilor europene;

transportul spre pieele Central Europene a rezervelor de gaze naturale din regiunea Caspic;
asigurarea pe direcia Bulgaria a unei capaciti de transport n ambele sensuri de curgere de 1,5 miliarde m3/an gaze
naturale, pn la sfritul lunii martie 2019;
dezvoltarea unei capaciti de transport pe direcia Ungaria pn la sfritul lunii martie 2019 de pn la 4,4 miliarde

m3/an.
Aceast conduct de transport va permite interconectarea cu conductele care vor avea ca surse poteniale de alimentare gazele din
Marea Neagr, gazele lichefiate de la rmul Mrii Negre (Proiectul AGRI).
n aceste condiii dezvoltarea pe teritoriul Romniei a unei infrastructuri de transport gaze naturale de la rmul Mrii Negre pn la
grania Romnia-Ungaria reprezint una din prioritile majore ale TRANSGAZ. In acest sens, proiectul Dezvoltarea pe teritoriul
Romniei a Sistemului Naional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria - Romnia - Ungaria - Austria a fost inclus in Planul
de dezvoltare pe 10 ani al TRANSGAZ.
Entitatea responsabil cu implementarea proiectului este SNTGN TRANSGAZ SA Media, operator liceniat al Sistemului Naional de
Transport Gaze Naturale din Romnia.
Pe acest lot se vor executa lucrri de automatizare i securizare conduct astfel nct date de interes privind conducta s fie
achiziionate la CCCAMS Jupa precum i la Bibeti i Podior.
Limitele furnizrii
Date de proiectare
Proiectarea lucrrilor privind Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a Sistemului Naional de Transport Gaze Naturale pe coridorul Bulgaria
- Romnia - Ungaria - Austria - Lot 4 Automatizare i securizare conduct s-a fcut n conformitate cu prevederile din standarde i
normativele din proiect.
La fiecare din caietele de sarcini s-au prevzut cerinele i lucrrile necesare.
Primul caiet de sarcini CS1 se refer condiiile generale de alegere ale echipamentelor care fac parte din proiect. Aceste
echipamente se vor alege conform unor cerine generale.
De asemenea n acest caiet de sarcini sunt cuprinse i cerinele de ntocmire a proiectelor n faza de detalii de execuie DDE. Fiecare
din sistemele principale descrise n prezentul proiect tehnic vor avea un proiect de detaliu de execuie care va fi avizat de Beneficiar.
Proiectul de detaliu va ine cont de echipamentele alese.
Conform acestor cerine generale toate sistemele descrise trebuie s funcioneze integrat astfel nct s nu fie probleme n
interconectarea lor.
La Centrele de Comand Automatizare, Monitorizare i Supraveghere Conduct (CCAMS) de la Jupa, Bibeti i Podior se vor monta
echipamente care s asigure redundana pentru orice situaii neprevzute.
n cel de-al doilea caiet de sarcini CS2 se face referire la instalaiile de alimentare i distribuie energie electric montate n staiile
de robinete.
Staiile de robinete se vor monta pe traseul conductei i sunt n principal staii de robinete cu descrcare a presiunii ( staii de robinete
mari) , staii de robinete cu monitorizare a presiunii ( staii de robinete mici, staii de robinete care se monteaz la traversarea cilor
ferate aval de o staie de robinete cu descrcare a presiunii) i staii de robinete de interconectare cu noduri tehnologice. n staiile de
robinete de interconectare cu nodurile tehnologice se monteaz robinete de reglare care vor funciona cu reglaj dup debit i presiune.
Staiile de robinete cu descrctor de presiune vor avea montate n incinta lor cofrete metalice termoizolante. Cofretele metalice vor
avea dimensiunea de Lxlxh de 6x2,4x2,8 m.
De asemenea la locaiile Podioru,Reca, Hurezani unde exist interconectare cu S.N.T. se vor monta acelai tip de cofrete metalice,
dar se vor folosi tablouri electrice de tip TGA1.
n interiorul acestor cofrete metalice vor fi montate urmtoarele tablouri electrice:
TGA - tablou electric general i automatizare tablou dedicat alimentrii cu energie electric i automatizrilor din staia de

robinete;
TGA1 - montat la interconectrile din dreptul nodurilor tehnologice Podior,Reca, Hurezani;
TC - tablou electric dedicat comunicaiilor, transmisiilor de date. La staiile de interconectare contorul/contoarele se vor monta
n interiorul tablourilor de comunicaii;
TFS - tablouri electrice pentru fibra optic senzitiv cu meniunea c aceste tablouri se vor monta ntr- un numr de 7 cofrete
pe traseu conduct i nc 3 tablouri n camerele de automatizare din (CCAMS);
TEC - tablou electric cofret care va fi unt tablou dedicat instalaiilor electrice din cofret(prize monofazate i trifazate, iluminat
interior, instalaie de climatizare, central de incendiu, instalaie automat de stingere incendiu);
Din tabloul TGA se va alimenta i tabloul electric denumit TE1 montat n minishelterul de la staiile de robinete cu monitorizarea
presiunii. Aceste staii de robinete sunt montate la trecerile de ci ferate.n staiile de robinete cu monitorizarea presiunii se monteaz
n dulapuri denumite minisheltere, tablouri electrice TE1 destinate alimentrii cu energie electric i automatizrii locale a robinetului.
n staiile de robinete de interconectare din dreptul N.T. Corbu se monteaz n dulapuri denumite minisheltere, tablouri electrice TE2
destinate alimentrii cu energie electric i automatizrii locale a robinetului de reglare, cu reglaj de debit i presiune i a robinetelor
aferente. Caietul de sarcini CS3 prezint instalaiile electrice interioare din staiile de robinete precum i protecia instalaiilor la atingeri
accidentale i la descrcri atmosferice.
Incintele staiilor de robinete cu descrcare de presiune se vor prevede cu instalaii electrice interioare de for i date , executate
conform normelor n vigoare, avnd puterea instalat totala Pi = 8,00 kW iar pentru staiile de robinete cu msurarea presiunii, se are
n vedere puterea instalat totala Pi = 4,00 kW .
Alimentarea cu energie electric se va realiza pentru fiecare grup de robinete, din BMPT printr-o linie electric trifazat nou.
Alimentarea cu energie electric pentru fiecare locaie n parte este prezentat n caietele de sarcini de alimentare cu energie electric
prezentate n proiectele Lot 1,Lot 2,Lot 3.
Alimentarea de rezerv a echipamentele ce vor fi instalate n obiectiv este realizat prin instalarea unui grup electrogen automat pe
gaz metan dotat cu AAR.
n acest caiet de sarcini se descriu:
iluminatul din incinta staiilor de robinete;

execuia tablourilor electrice TGA,TGA1,TE1,TE2 montate la staiile de robinete;
conexiunile electrice ntre TGA,TGA1,TE1,TE2 i echipamentele din staii ( grup electrogen, robinete, traductoare de presiune
i temperatur);
conexiuni electrice ntre tablouri electrice;
puneri la pmnt ale echipamentelor ;
asigurarea cu energie redundant din UPS;
execuia prizelor de pmntare din incinta staiilor de robinete;
zonarea Ex a staiilor de robinete.
n CS 4 se descrie sistemul de automatizare conform cruia instalaiile de automatizare se vor executa n regim de "lucrare la cheie",
inclusiv sistemul de diagnoz i mentenan, sistemul de video-wall i sistemul de msur gaze la interconectrile cu nodurile
tehnologice. Serverele destinate acestor sisteme se vor monta n Centrele de Comand Automatizare, Monitorizare i Supraveghere
Conduct (CCAMS) de la Jupa , Bibeti i Podior.
Aceste centre vor avea n fiecare din cele trei locaii dou camere :
Camer de automatizare cu echipamente,servere,rack-uri;
Camer de dispecerizare traseu conduct;
Fiecare centru va fi echipat corespunztor implementrii unui sistem integrat de comand, automatizare, monitorizare i supraveghere
prin care s se realizeze, n final, controlul staiilor de robinete, sistemelor de protecie catodic, sistemului de securitate, sitemului de
fibra optic senzitiv, controlul gazelor prin robinete de reglare la staiile de interconectare cu nodurile tehnologice de la
Podior,Bibeti,Corbu i Reca, i care s asigure transmiterea fluxului informatic ctre i de la sistemul SCADA implementat n
S.N.T.G.N. Transgaz.

Sunt descrise toate lucrrile necesare execuiei att la nivelul centrelor ct i la staiile de robinete.
n CS 5 se descrie implementarea unui sistem de achiziie de date din sistemul de protecie catodic, prelucrarea datelor i comenzi
date n acest sistem. Achiziia de date se refer la acele date ce vor fi primite de la cabinele redresoare montate n staiile de robinete
precum i de la prizele de potenial cu transmisie de date montate pe traseu conduct. Pentru monitorizarea proteciei catodice i a
prizelor de potenial speciale montate la mijlocul distanei ntre dou cabine redresoare pe traseu, va exista un server (regim redundant)
montat la staia de comprimare Jupa. De asemenea se va implementa un soft de gestionare a proteciei catodice.
Caietul de sarcini se refer la sistemul de achiziie date privind protecie catodic precizndu-se cerinele funcionale ct i condiiile
tehnice necesare realizrii n regim de lucrare la cheie .
n faza 1 se vor executa un numr de 18 staii de protecie catodic. Vor fi montate 17 prize de potenial cu transmisie date. Cabinele
redresoare vor fi amplasate n staiile de robinete cu descrctor de presiune (ntr-un singur caz o staie de protecie catodic se va
monta n Staia de Comprimare Bibeti). Datele achiziionate de la aceste cabine vor fi disponibile la o interfa de unde vor fi transmise
la un PLC local. Ulterior prin sistemul de transmisie date, respectiv al tabloului TC datele vor fi transmise la un server (redundant)
montat la Staia de Comprimare Jupa n camera de automatizare din (CCAMS). Furnitura se va integra n ansamblul funcional al
obiectivului BRUA i va fi conform cu descrierea, precizrile i solicitrile din prezentul caiet de sarcini i fiele tehnice aferente acestui
sistem, cu observaia c acestea nu sunt limitative.
Caietul de sarcini CS 6 se refer la un sistem de mangement integrat de securitate, efracie i incendiu pentru traseul conductei.
La fiecare din staiile de robinete se vor monta sisteme de detecie, semnalizare, alarmare la incendiu precum i sisteme de detecie,
semnalizare, i alarmare la efracie.
La staiile de robinete la care se monteaz cofrete metalice (de 6x2,4 x2,8 m) se vor monta i sisteme de stingere automat a incendiului
cu gaz Inergen.
Staiile de robinete care au montat un tablou electric n minishelter vor avea numai sistem de detectare a incendiului i central de
incendiu.
Fiecare din staiile de robinete va avea un sistem de securitate antiefracie. Acest sistem are la rndul lui un subsistem detecie
semnalizare i alarmare la efracie i un subsistem de supraveghere video.
Accesul n interiorul staiilor de robinete se va face controlat dup tastarea pe tastatur de acces montat la poarta de acces, a codului
de acces valabil la data intrrii n incint.
Accesul n interiorul staiilor de robinete va fi supravegheat de sistemul video i nregistrat de un NVR local. Autonomia de nregistrare
va fi de minim 30 de zile la nregistrarea cu camere HD cu IP, pe ntreaga perioad a zilei.
Datele furnizate de centralele de incendiu vor fi transmise ctre CCAMS Jupa.
CS 7 se refer la sistemul de fibr optic senzitiv cu rolul de a detecta i localiza cu precizie spturile neautorizate i piederile de
gaz pe tot traseul conductei. Aceast detecie i localizare va fi realizat n timp real pe baza montrii n anumite staii de robinete i
respectiv n cele 3 staiile de comprimare Podior,Bibeti i Jupa , de tablouri electrice dedicate aa cum vor fi descrise n continuare.
Proiectul urmeaz a fi implementat pe toata lungimea conductei BRUA i a obiectivelor pe care aceasta le include. Instalarea soft-urilor
i realizarea aplicaiilor soft se execut de ctre Executant.
Obiectivele aferente conductei BRUA ce vor fi echipate cu tablouri electrice pentru fibra optic senzitiv sunt urmtoarele:
Staii de robinete cu descrctor de presiune prevzute n schema de montaj;

Staia de comprimare Podior;
Staia de comprimare Bibeti;
Staia de comprimare Jupa n care va fi instalat serverul aplicaiei i aplicaiile soft dezvoltate ce integreaz to sistemul.
Prin montarea sistemului se va asigura:
monitorizarea spturilor mecanizate sau manuale pe o arie cuprins de lungimea conductei i o lime de 20 m (10 m
stnga dreapta fa de axul conductei);
monitorizarea pierderilor de gaz pe tot traseul conductei;
harta traseului cu indicarea exact a locaiei n care are loc un eveniment;
prezentarea grafic clar a modului n care se face intruziunea (spturi prin excavare, spturi manuale,piederi de gaz
e.t.c)

detectarea ruperii fibrei optice;
raportarea alarmelor pe nivele;
funcie de autodiagnoz defectare sistem;
interfee de date;
module I/O pentru conectare cu alte sisteme;
CS 8 se refer la sistemul industrial de telecomunicaii. Sistemul de comunicaii aferent BRUA, are rolul de a asigura transmiterea
datelor industriale i extinderea soluiei de comunicaii unificate aflat n exploatare n Transgaz la toate punctele de interes de pe
conducta BRUA. n acest sens se va instala un cablu de fibr optic n lungul conductei, care va fi folosit pentru a se asigura legturile
ntre echipamentele active de comunicaii instalate n locaiile cu robinete cu descrcare a presiunii (24 buc.) i n staiile de
comprimare (3). Cablul de fibr optic se va ntrerupe n fiecare punct de interes mai sus amintit i se va conecta la un patch panel de
fibr optic.
n fiecare punct de interes se vor instala echipamente active care s permit extinderea soluiei de comunicaii unificate. Se identific
dou furnituri de echipamente active de comunicaii:
echipamente active pentru locaiile n care sunt staiile de comprimare;
echipamente active pentru locaiile din staiile de robinete.
Sistemul de telecomunicaii are o importan deosebit deoarece este considerat sistemul nervos care realizeaz legturile pentru
implementarea unui sistem integrat de comand, automatizare, monitorizare i supraveghere prin care s se realizeze, n final, controlul
staiilor de robinete, sistemelor de protecie catodic, sistemului de securitate, sistemului de fibr optic senzitiv, etc.
Sistemul de comunicaii asigur transportul de date pentru urmtoarele sisteme:

Sistemul de automatizare;
Sistemul de achiziie date privind protecia catodic;
Sistemul de management integrat de securitate:
- Sistemul CCTV ( supraveghere prin camere video);
Sistemul de fibr optic senzitiv;

Sistemul de msur a gazelor la interconectri cu noduri tehnologice; Sistemul de
supraveghere reea telecomunicaii.
Utiliti : Energie electric
Alimentrile cu energie electric se vor executa pentru staiile de robinete i pentru staiile de interconectare ntr- un alt proiect
Alimentrile cu energie electric se vor executa din linii electerice de 0,4 kV i din linii electrice de 20 kV.
Depozit de materiale inflamabile
In antier nu exist depozit de combustibil. Este interzis cu desvrire antreprenorului si subantreprenorilor sa depoziteze in perimetrul
antierului in orice forma combustibili. Benzina i uleiurile necesare generatoarelor electrice sau altor echipamente vor fi aduse n
antier numai in cantiti necesare zilei curente de lucru si vor fi depozitate numai in bidoane originale. Depozitele temporare de
materiale inflamabile, cum ar fi: vopsele, diluani, hrtie de ambalaj, materiale plastice inflamabile, cherestea etc. vor fi iniiate numai
cu respectarea stricta a legislaiei SSM, PSI si in conformitate cu planul de securitate. Despre poziia acestor depozite, modul de
protecie si prevenire a evenimentelor va fi informat direct Coordonatorul de Securitate care va dispune.
Sistemul de stingere a incendiilor
Trebuiesc asigurate stingtoare mobile calibrate calitativ pentru materialele combustibile i de mrime/cantitate corespunztoare.

Prin proiect se vor prevedea sisteme de stingere a incendiilor la fiecare din cofretele metalice. Legislaia PSI aplicabila lucrrii:
- Legea 307/2006
- OMAI 163/2007
- OMI 712/2005
- P 118-99 Normativ de sigurana la foc a construciilor
- MP 008-2000 Manual privind exemplificri, detalieri si soluii de aplicare a prevederilor normativului P 118-99
- C 300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii si instalaii aferente
acestora
- CE 1-95 Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerinei de sigurana in exploatare
- Ord. 163/2007 Norme generale de aparare impotriva incendiilor
- NP086-05 Normativ pentru Proiectarea, Executarea si Exploatarea Instalaiilor de Stingere a Incendiilor
- Pe tot parcursul execuiei lucrrilor, precum si in activitatea de exploatare si ntreinere a instalaiilor proiectate se va urmri
respectarea cu strictee a prevederilor actelor normative menionate.
Apa potabil
Apa potabil n faza de execuie se va aproviziona zilnic din afara antierului n sticle mbuteliate.
Condiii de mediu
J
Nivelul de zgomot
Zgomotul in interior in faza execuie: Valoarea limita inferioara de expunere la zgomot conform HG 493/2006 este de 80 dB(A). De la
acest nivel trebuie declanate aciuni de nlturare a riscului.
n faza de execuie depirile nivelului de zgomot admis se datoreaz sumei zgomotului produs de funcionarea utilajelor.
Evaluarea nivelului de zgomot in faza de execuie se poate face la o ora de maxima activitate in antier.
Emisiile de exhaustare
n faza de execuie emisiile de posibile noxe rezultate in urma activitilor se vor face pe cale natural. n funcie de natura
lucrrilor se va avea grija sa fie suficient spaiu deschis sau dispozitive de exhaustare pentru eliminarea posibilelor noxe
produse.
Lichide reziduale
n faza de execuie nu se genereaz lichide reziduale.
Condiii specifice amplasamentului

Caracteristicile geografice ale amplasamentului obiectivului de investiie sunt prezentate n proiectul tehnic la punctul 2,
Descrierea general a lucrrilor.

2. Realizarea lucrrilor
Nr. Responsabil
Crt. Denumirea unitii Activitate/ lucrare lucrri Telefon
1. S.C ....................S.A. Conform caietelor de sarcini din proiect
2.
1. Condiii tehnice generale echipamente

electrice;
2. Instalaii de alimentare i distribuie energie
electric;
3. Instalaii electrice interioare staii de robinete i
protecie la descrcri atmosferice;
4. Sistemul de automatizare;
5. Sistemul de achiziie date privind protecia
S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. -
catodic;
Media
6. Sistemul de management integrat de
securitate efracie i incendiu;
- Sistemul CCTv( supraveghere prin camere
video);
7. Sistemul de fibr optic senzitiv;
8. Sistemul de telecomunicaii;
ANEXA 4 - Analiza riscurilor generatoare de situaii de urgen i msuri de aprare, prevenire i stingere ale
incendiilor
Capitolul 1. Legislaia specific
1.1. Situaii de urgen

HOTRRE nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura
organizatoric, atribuiile, funcionarea i dotarea comitetelor i centrelor operative pentru situaii de urgen;^
HOTRRE nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcionarea i atribuiile serviciilor
de urgen profesioniste;
ORDONAN DE URGEN nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de
Urgen;
ORDIN nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul
situaiilor de urgen;
ORDIN nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performan privind structura organizatoric
i dotarea serviciilor profesioniste pentru situaii de urgen;
ORDIN nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregtirea,
organizarea, desfurarea i conducerea aciunilor de intervenie ale serviciilor de urgen profesioniste;
ORDIN nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta
specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren;
ORDIN nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz i acoperire
a riscurilor i a Structurii - cadru a Planului de analiz i acoperire a riscurilor;

ORDIN nr. 160 din 23 februarie 2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfurare i
finalizare a activitii de prevenire a situaiilor de urgen prestate de serviciile voluntare i private pentru situaii
de urgen.
1.2. Prevenirea i stingerea incendiilor

LEGEA nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
HOTARARE nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau
autorizarii privind securitatea la incendiu;
ORDIN M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea normelor generale de aprare impotriva incendiilor;
ORDIN nr. 210/2007 pentru aprobarea metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de
incendiu;
ORDIN nr. 106 din 9 ianuarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de stabilire a consiliilor locale i operatorilor
economici care au obligaia de a angaja cel puin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuii n
domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
Normativ privind securitatea la incendiu a construciilor, Partea a II-a - Instalaii de stingere - indicativ P 118 /2-
2013.

CAPITOLUL 2. Analiza riscurilor generatoare de situaii de urgen i msuri de acoperire luate la
proiectare
pentru obiectivul
PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria Austria
- Automatizare si securizare conduct-
J
1. Legislaia specific
1.1. Situaii de urgen
Hotrre nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatoric,
atribuiile, funcionarea i dotarea comitetelor i centrelor operative pentru situaii de urgen;
Hotrre nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcionarea i atribuiile serviciilor de
urgen profesioniste;
Ordonan de urgen nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen;
Ordin nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind instruirea salariailor n domeniul
situaiilor de urgen;
Ordin nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performan privind structura organizatoric i
dotarea serviciilor profesioniste pentru situaii de urgen;
Ordin nr. 1134 din 13 ianuarie 2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregtirea, organizarea,
desfurarea i conducerea aciunilor de intervenie ale serviciilor de urgen profesioniste;
Ordin nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta
specifice riscului la cutremure si/sau alunecari de teren;
Ordin nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz i acoperire a
riscurilor i a Structurii - cadru a Planului de analiz i acoperire a riscurilor;
Ordin nr. 160 din 23 februarie 2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfurare i
finalizare a activitii de prevenire a situaiilor de urgen prestate de serviciile voluntare i private pentru situaii de
urgen.

Legea nr. 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor;
Hotarare nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau
autorizarii privind securitatea la incendiu;
Ordin MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea normelor generale de aprare impotriva incendiilor;
Ordin nr. 210/2007 pentru aprobarea metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu;
Ordin nr. 106 din 9 ianuarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de stabilire a consiliilor locale i operatorilor economici
care au obligaia de a angaja cel puin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atribuii n domeniul aprrii
mpotriva incendiilor;
Normativ privind securitatea la incendiu a construciilor, Partea a II-a - Instalaii de stingere - indicativ P 118 /2- 2013.
Ordinul 166/2010 - pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind aprarea mpotriva incendiilor la construcii i
instalaii aferente.
2. Analiza riscurilor generatoare de situaii de urgen i msuri de acoperire luate la proiectare
Personalul care asigur supravegherea, exploatarea i ntreinerea conductelor de transport gaze naturale i a
instalaiilor aferente va fi instruit de catre angajator n conformitate cu prevederile legale, respectiv Ordinul nr. 712
/ 2005 n domeniul situaiilor de urgen.

Analiza riscurilor generatoare de situaii de urgen, prezentat n continuare i msurile de acoperire luate la
proiectare a fost fcut n conformitate cu prevederile Ordinului MAI nr. 132 / 2007, dup cum urmeaz:
2.1. Analiza riscurilor naturale
2.1.1. Fenomene meteorologice periculoase
Inundaii
La proiectarea sistemelor de automatizare i securizare codncut s-au luat toate msurile de siguran i s-a inut seama de
studiul hidrologic, de posibilitile de depire a debitelor maxime n regim existent ale rurilor traversate de conduct.
Obiectivele n care se vor instala echipamentele de automatizare i securizare conduct sunt ampalsate la distan de
ruri,praie,canale. Exist un risc minim de inundaii i aceasta poate aprea numai n cazuri extreme,cu probabilitate mic
de apariie n care de pe versani apar torente. Pentru acest ultim caz s-au prevzut pentru echipamente cofrete termoizolante,
minishletere sau cabine redresoare, care s reziste la torente. Ampalsarea lor se face pe fundaii supranlate sau pe stlpi
electrici. La amplasarea pe stlp cabinele redresoare sunt montate la minim 1,5 m de sol. Prizele de potenial cu transmsie
de date, au tablourile electrice montate la minim 1,5 m de sol.
Furtuni, tornade, secet, nghe
Instalatiile tehnologice sunt proiectate a fi montate n soluie suprateran i subteran.
n cofretele termoizolante,minisheltere, cabine redresoare sau alte tablouri electrice se asigur prin proiect i ulterior execuie
instalaii de climatizare. Echipamentele au un grad de protecie care s le fereasc de aceste fenomene. Suprastructura
instalatiilor tehnologice a fost proiectat inndu - se seama de direcia predominant de aciune i fora de impact a vnturilor,
n istoricul zonelor de amplasament nefiind nregistrate furtuni i tornade.
Pentru instalaiile electrice subterane sunt prevzute cabluri electrice sub adncimea maxim de nghe a solului stabilit
pentru zonele de amplasament. De asemenea pentru fibra optic senzitiv sunt montate camerete sub limita de nghe,
conexiunile acesteia fiind protejate n cutii de jonciuni.
Incendii de pdure
Nu este cazul, probabilitatea fiind minim.n apropierea zonelor de padure in timpul executiei lucrrilor, la lucru cu flacr
deschis, muncitorii vor fi instruii, sa fie atenti s nu ia foc vegetaia, mai ales n perioadele secetoase i s nu se aprind
focuri n pdure.
2.1.2. Fenomene distructive de origine geologic

Cutremure
Lucrrilor proiectate s-au realizat cu ncadrarea seismic n conformitate cu prevederile Normativului P100. Alunecri de
teren
Pe amplasamentul conductei de transport gaze naturale i a instalaiilor electrice, de automatizare i securizare codncut
proiectate s-au luat msuri de siguran astel nct orice alunecare de terne s nu afecteze funcionarea echipamentelor.
Cofretele, minishelterele, tablourile electrice i alte echipamente sunt montate n fundaii sigure.
2.2. Analiza riscurilor

tehnologice Riscuri industriale
La execuia instalaiilor proiectate nu sunt utilizate substane periculoase.
Riscuri de transport i depozitare produse periculoase
Prin instalaia proiectat se vehiculeaz gaze naturale, care pot deveni surs de explozie sau incendiu numai n amestec cu
aerul, ntr - o anumit proporie. La punerea n funciune a instalatiei se vor lua msurile necesare pentru evacuarea aerului
pe la captul opus celui prin care se introduc gazele. Se vor lua masuri pentru prevenirea incendiilor i exploziilor prin
interzicerea accesului cu surse de foc. Conexiunea cablurilor electrice la conduct sau alte conexiuni n locuri cu pericol de
explozie vor fi atent supravegheate. Sudarea confec iilor i evilor se va face

cu luarea tuturor msurilor de siguran inclusiv existena permiselor cu foc aprobate de conducerea SNTGN Transgaz SA
Media i numai de ctre personal special instruit i dotat pentru executarea acestor tipuri de lucrri. Riscuri nucleare
Se vor lua msuri ca personalul aflat pe traseul conductei s fie ndrumat ctre cel mai apropiat centru de decontaminare i
adpost civil .
Riscuri de poluare
Msurile ce se iau prin proiectare exclud orice risc de poluare a apelor i n general a mediului nconjurtor, n procesul de
transport gaze, conexiuni electrice i montaj echipamente chiar i n caz de avarie. De asemenea, lucrrile de execuie a
instalaiilor de orice natur legate de proiect nu influeneaz n niciun fel i nici nu stnjenesc curgerea apelor din zona de
amplasament a acestora. Pentru prevenirea infiltrrii de substane petroliere care pot contamina pnza freatic se vor lua msuri
speciale de nlocuire a carburanilor i lubrefianilor la autovehicole i utilaje.
Deoarece orice realizare tehnic are influen asupra mediului nconjurtor, deci i lucrrile de pozare a cablurilor electrice n sol,
este necesar ca n acest capitol s fie cuprinse urmtoarele:
legislaia privind protecia mediului aplicabil;

aspectele de mediu identificate la o astfel de lucrare ;
msurile care vor fi luate n vederea protejrii factorilor de mediu.
Pe perioada execuiei vor aprea emisii poluante cauzate de transportul auto al noilor echipamente i materiale.
n ceea ce privete emisiile de noxe generate de transportul auto al echipamentelor i materialelor pe drumurile publice, acestea
sunt nesemnificative n raport cu cele datorate circulaiei auto curente.
Pe perioada transportului este necesar asigurarea proteciei mediului n situaia apariiei unui accident prin care s se produc
pierderea etaneitii echipamentelor care au ca mediu izolant substane poluante.
Fabricantul va face dovada c are implementat un sistem corespunztor de management de mediu conform SR EN ISO 14001
.Fabricantul trebuie s nglobeze la realizarea echipamentelor tehnologii nepoluante pentru ap, atmosfer i sol. Fabricantul
trebuie s utilizeze pe ct este posibil numai materiale ecologice.
La montaj, Executantul trebuie s evite orice activitate de agresiune asupra mediului, prin poluarea apei, aerului i solului cu
deeuri, produse petroliere, depiri ale nivelului de zgomot admis.
n timp i dup ncheierea lucrrilor de montaj i probe, Executantul lucrrii va asigura curenia la locul de munc, materialele
demontate i toate deeurile rezultate fiind depozitate n containere speciale.
n cadrul derulrii etapelor de lucru ce se realizeaz la amplasarea cablurilor electrice n sol rezult urmtoarele aspecte de
mediu care sunt prezentate, mpreun cu impactul pe care l genereaz asupra mediului, n tabel urmtor.
Clasificarea
Nr. Sursa aspectului de Impactul asupra
Aspectul de mediu Punctaj impactului asupra
crt. mediu mediului
mediului
Organizarea de antier Schimbarea temporar a folosinei Impact peisagistic
1 30 Nesemnificativ
terenului
Distrugerea temporar a structurii Scderea fertilitii
2 46 Nesemnificativ
solului solului

Clasificarea
Nr. Sursa aspectului de Impactul asupra
Aspectul de mediu Punctaj impactului asupra
crt. mediu mediului
mediului
Pregtirea culoarului de ndeprtarea vegetaiei de pe teren Distrugerea temporar
lucru i sparea anului a vegetaiei 46 Nesemnificativ
pentru cabluri electrice
Funcionarea i ntreinerea Emisii de unde sonore n mediu Poluare fonic 46 Nesemnificativ
utilajelor i a autoutilitarelor Emisii de noxe n aer Poluarea local a
66 Mediu
3 aerului
Scurgeri accidentale de uleiuri sau de Poluarea apei i a
79 Mediu
combustibil pe sol sau n ap solului
Montare evi metalice/tuburi

PVC de protecie cabluri Emisii de compui organici volatili n
4 Poluarea aerului 62 Mediu
electrice n sol sau aerian aer
i protejarea celor metalice
prin vopsire
Efectuarea probelor privind Eventuale scurtcircuite Impact asupra
5 18 Nesemnificativ
integritatea cablurilor vietilor din sol
Generare deeuri Poluare sol 30 Nesemnificativ
6 Toate etapele Consum de resurse naturale (ap, Diminuarea resurselor
18 Nesemnificativ
energie, materiale) naturale
La montaj, Executantul trebuie s evite orice agresiune asupra mediului, prin poluarea apei, aerului i solului cu deeuri,
depiri ale nivelului de zgomot admis, substane periculoase etc..
n timpul i dup ncheierea lucrrilor de montaj i probe, Executantul lucrrii va asigura curenia la locul de munc,
toate deeurile rezultate fiind depozitate n containere speciale.
Dup terminarea lucrrilor reperele demontate vor avea circuitul stabilit de Legea nr.211/2011.
n vederea protejrii mediului de impacturile poteniale s-au inclus, nc din faza de proiectare, anumite msuri n cadrul
proiectului, msuri menite s reduc sau chiar s elimine aceste impacturi.
Aceste msuri constau n:
-alegerea traseului cablurilor electrice astfel nct acesta s nu traverseze arii naturale protejate, zone cu risc ridicat de
alunecare, zone umede, terenuri inundabile, pduri, plantaii pomicole i viticole etc.;
-utilizarea pe ct posibil a drumurilor de acces existente evitndu-se astfel realizarea unor noi drumuri; -amplasarea
cablurilor electrice n sol se va face pe ct posibil pe suprafee de teren care nu sunt cultivate (culturi agricole, livezi, puni
etc.).
Pe durata lucrrilor, n vederea protejrii factorilor de mediu, se vor respecta urmtoarele msuri enumerate mai jos:
Protecia apelor :
- se interzice efectuarea oricror lucrri n albia major a cursurilor de ap fr avizul organelor n drept;
- se interzice orice deversare de substane poluante sau deeuri n apele de suprafa ;
- se interzice splarea mainilor i/sau a utilajelor n apele de suprafa.
Protecia aerului :
- n vederea diminurii emisiilor de gaze de ardere, pe durata pauzelor se vor opri motoarele de la utilaje i/sau autoutilitare
;
- la cabluri electrice pozate ndeosebi n soluri prfoase (loessoide), din apropierea localitilor, se vor lua
msuri de protejarea a solului decopertat i depozitat pe marginea anului pentru evitarea antrenrii particulelor de praf
n aer .

Protecia solului, a florei i a faunei :
- n ceea ce privete solul, funcie de tipul acestuia, se va decoperta prima dat orizontul superior, care se va depozita
separat de restul pmntului care va fi scos ;
- acoperirea cablului electric se va realiza n final cu refacerea stratului vegetal, acolo unde acesta s-a decopertat i
depozitat separat ;
- nu se vor arunca, nu se vor incinera, nu se vor depozita pe sol i nici nu se vor ngropa deeuri menajere sau alte tipuri
de deeuri (resturi izolaii PVC, polietilen, resturi conductori de cupru, resturi electrozi (cocs, zinc), lavete, recipiente
pentru vopsele etc.) ;
- deeurile se vor depozita separat pe categorii (hrtie; ambalaje din polietilen, metale etc.) n recipiente sau containere
destinate colectrii acestora ;
- este interzis deversarea uleiurilor uzate, a combustibililor, a lamului de carbid pe sol ;
- se vor utiliza doar cile de acces i zonele de parcare stabilite pentru utilajele de lucru .
Protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor
- n cazul alimentrilor cu energie electric care utilizeaz transformatoare 20/0,4 kV care sunt susceptibile s produc
zgomote acestea vor fi verificate anterior n sarcin la firma productoare toate sistemele care pot produce zgomote vor
fi ferm fixate ;
- uruburile de fixare ale acestora vor fi strnse cu chei dinamometrice corect reglate pn ce vibraiile acesteia vor fi
minime;
- asigurarea contra desfacerii dispozitivelor ce pot vibra se asigur dup caz cu aibe, piulie i contrapiulie;
- transformatoarele staiilor de protecie catodic vor fi impregnate n lac i fixate corespunztor n juguri metalice;
- se va alege un program de lucru pentru utilajele folosite pentru sparea anului n care se monteaz cablul , astfel nct
impactul asupra populaie din zon s fie ct mai redus.
Protecia mpotriva radiaiilor

- radiaiile emise sunt minime n cazul sistemelor electrice utilizate n industria gazifer .
Deeuri rezultate i mod de valorificare
Evidena gestionrii deeurilor rezultate pe perioada execuiei lucrrilor, revine Executantului care va executa lucrrile,
acesta se va conforma prevederilor legislaiei n vigoare la momentul respectiv.
Cod
Nr. Cine execut operaia de
Tip deeu (dup HG Mod de eliminare/valorificare
crt. eliminare/ valorificare
856/2002)
1 Cupru 17 04 01 Deeul rezultat se adun n saci de polietilen i se Operator specializat al
valorific la societi specializate Vr Execuntantului
2 Polietilen 17 02 03 Deeul rezultat se adun n saci de polietilen i se Operator specializat al

arunc la gropi de gunoi HC Execuntantului
3 Deeuri metalice 17 04 07 Deeul rezultat se adun n saci corespunztori i Operator specializat al

se valorific la societi specializate Vr Execuntantului
4 Hrtie 20 01 01 Deeul rezultat se adun n saci de polietilena i se Operator specializat al

valorific la societi specializate Vr Execuntantului

Cod
Nr. Cine execut operaia de
Tip deeu (dup HG Mod de eliminare/valorificare
crt. eliminare/ valorificare
856/2002)
5 Ceramic 17 02 02 Deeul rezultat se adun n saci de polietilen i se Operator specializat al
arunc la gropi de gunoi HC Execuntantului
7 Ulei auto 13 02 08 Deeul rezultat se adun n vase metalice i se Operator specializat al

pred unitilor de profil pentru valorificare Ve Execuntantului
8 Sprturi de beton, moloz Deeul rezultat se adun n saci de polietilen / sau Operator specializat al
rezultat din demolri se ncarc n remorci specializate i se transport Execuntantului
la gropi de gunoi/ terenuri de depozitare cu
acceptul primriei locale HC
Codurile pentru Mod de eliminare/valorificare :

DO - depozitul de gunoi al oraului/comunei
HP - halda proprie
HC - halda industrial comun
I - incinerarea n scopul eliminrii
Vr - valorificare prin ageni economici autorizai
P - utilizare material sau energetica n propria ntreprindere
Ve - valorificare energetic prin ageni economici autorizai
A - altele
Prbuiri de construcii, instalaii sau amenajri existente

Pe amplasamentul instalatiilor proiectate nu sunt amplasate cldiri.
Eecul utilitilor publice

nainte de nceperea lucrrilor se vor identifica, n prezena deintorilor, conductele i cablurile existente n zona de
amplasament a instalaiilor de gaz i electrice i se vor lua toate msurile necesare pentru protejarea acestora i astfel
evitarea deteriorrii lor respectiv ntreruperii furnizrii de utiliti spre zonele locuite sau zonele industriale.
Cderi de obiecte din atmosfer sau din cosmos
Se vor lua msuri ca personalul aflat pe traseul conductei sa fie indrumat catre cel mai apropiat adpost civil. Muniie
neexplodat
Zonele au fost cercetate cu ocazia executarii lucrarilor anterioare i nu s-au gasit muniie neexplodat.
2.3. Analiza riscurilor biologice

Se vor lua msuri ca personalul aflat pe traseul conductei sa fie indrumat catre cel mai apropiat centru de decontaminare si
adapost civil .
2.4. Analiza riscurilor de incendiu

Cuprinde referiri cu privire la analizarea i diferenierea riscurilor de incendiu dup context: statistica incendiilor i a altor
situaii de urgen, evidenele existente pe localiti, operatori economici, instituii publice etc..., fond construit, vegetaie
sau vehicule.
2.5. Analiza riscurilor sociale

n cazul n care apar situaii conflictuale se vor lua msuri s fie eliminate prin medierea acestora.

2.6. Analiza altor tipuri de riscuri
Cuprinde referiri cu privire la analizarea, pe baza statisticilor, a interveniilor cele mai des desfurate, cum sunt: descarcerri,
asisten medical i transport medical, deblocri de persoane, evacuare a apei din subsolul cldirilor, salvri de animale, etc.
2.7. Zone de risc crescut
Conducta de transport gaze naturale proiectat respect distanele de siguran fa de cldirile i construciile existente n
vecintatea amplasamentului acesteia i fa de zonele locuite, fiind amplasat n pe ct posibil n extravilanul localitilor pe
de teritoriul judeelor i totodat, n afara zonelor industriale cu risc crescut, iar in zonele n care distanele nu pot fi respectate
s-au luat msuri de siguran crescut a conductei (perete ngroat, verificare US pe toat suprafaa evilor, proba de presiune
de 1,5 Pregim, etc). De asemenea instalaiile i echipamentele electrice n zonele n care exist risc crescut de explozie vor fi
amplasate de personal instruit cu autorizaii de lucru n medii Ex.
Activitile preventive planificate, organizate i desfurate cu scopul acoperirii riscurilor sunt:

controale i inspecii de prevenire;
avizare / autorizare de securitate la incendiu i protecie civil, dup caz;
acordurile i avizele obinute pentru nceperea lucrrilor, precum i autorizaia de construire;
asisten tehnic de specialitate;
informarea preventiv;
pregtirea populaiei;
constatarea i sancionarea nclcrilor prevederilor legale;
alte forme.
Planuri de intervenie n situaii de urgen, elaborate conform Anexei 3 la Normele generale de aprare mpotriva
incendiilor, Ordin 163 / 2007.
Planurile de intervenie n situaii de urgen cuprind urmtoarele:
categoriile de servicii de salvare / intervenie n caz de urgen i amplasarea unitilor operative (localitatea,
distana, itinerariul de deplasare, telefonul sau alte mijloace de alarmare, alertare );
mijloacele de intervenie i protecie a personalului pentru fiecare tip de risc;
zona de acoperire a riscurilor;
timpii de rspuns.
Instruire
Va fi consemnat modul n care a fost asigurat cunoaterea, de ctre forele destinate interveniei, a modalitilor de aciune
conform planurilor de analiz i acoperire a riscurilor.
3. Msuri de aprare, prevenire i stingere a incendiilor
3.1. Msuri de aprare mpotriva incendiilor
Criteriile de performan care trebuie asigurate pe ntreaga durat de execuie a lucrrilor i de utilizare (exploatare)
ulterioar sunt: riscul de izbucnire a incendiilor, rezistena la foc, prentmpinarea propagrii incendiilor, comportarea la foc a
construciei, stabilitatea la foc a structurii de rezisten, cile de acces, evacuare i intervenie.
Se poate concluziona c prin conceptul de prevenire a incendiilor se nelege:
organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor;

gestionarea riscurilor de incendiu (identificare, evaluare, control, combatere);
dotarea cu mijloace tehnice de intervenie n caz de incendiu, substane de stingere i accesorii;
realizarea cerinei de calitate securitate la incendiu a construciilor;
conlucrarea i colaborarea cu diveri factori din diferite domenii de activitate i de la diferite niveluri de decizie;
desfurarea aciunilor de informare public,

dinamicitatea elaborrii deciziilor.
Pentru obiectivul care face obiectul proiectului este necesar a se lua urmtoarele msuri de aprare mpotriva
incendiilor, att n timpul execuiei ct i n timpul exploatrii, respectiv executrii lucrrilor de mentenan - ntreinere:
toate conexiunile electrice ,montarea de tablouri electrice se vor face numai de personal autorizat ANRE;
Executantul lucrrilor de instalaii electrice are obligaia de a fi autorizat ANRE;
Instaliie n mediile cu pericol de explozie trebuie executate numai de spersonal autorizat INSEMEX;
Executantul i va ntocmi propriile instruciuni de lucru care s respecte legislaia n vigoare;
interzicerea executrii oricror lucrri de sudur sau tiere cu flacr deschis n apropierea materialelor inflamabile;
generatorul de acetilen va fi instalat n timpul lucrului la o distan de minim 12 - 15 m fa de orice surs de foc:
arc de sudur, flacr deschis, corpuri incandescente, igri aprinse, etc.;
la sfritul lucrului, generatorul de acetilen se va goli i se va spla corespunztor; se interzice cu desvrire
lsarea generatorului nedemontat i ncrcat cu carbid i gaz n interior;
manipularea tuburilor de oxigen i acetilen se va face cu capacele de protecie i inelele din cauciuc montate, cu
mare atenie, evitnd lovirea i trntirea lor; totodat, pstrarea tuburilor de oxigen i acetilen se va face n locuri
ferite de radiaii solare.
este interzis fumatul n apropierea generatorului de acetilen;
n cazul n care se folosesc topitoare de bitum, acestea vor fi amplasate n locuri ferite de circulaia utilajelor i
personalului iar transportul bitumului topit se va face numai cu dispozitive omologate, muncitorii folosind
echipamentul de protecie corespunztor: cizme de cauciuc, mnui, ochelari de protecie, salopet, etc.;
personalul care lucreaz n raza utilajelor acionate electric sau n raza reelelor electrice va fi instruit pentru evitarea
electrocutrii;
cuplarea conductei proiectate la conductele in functiune se va face numai prin ordin scris al beneficiarului i n baza
unu program de lucru detaliat cu puncte de intervenie i msuri clare, cu responsabiliti pe operatori;
Pentru lucrri de cuplri - decuplri conducte i instalaii electrice care pot prodcue scntei sau foc se vor lua urmtoarele
msuri:
lucrrile se vor realiza numai cu dispozitive i scule speciale pentru acest gen de operaii, numai de ctre personal
instruit i pe baza unui program ntocmit special, semnat de organele competente ale constructorului i beneficiarului
i de asemenea, sub directa supraveghere a delegailor acestora;
nici o lucrare cu foc nu va fi nceput fr PERMIS DE LUCRU CU FOC , eliberat de eful unitii beneficiare a
instalaiilor la care se lucreaz; acest permis va indica msurile preventive ce trebuie lu ate pentru a ncepe lucrul
cu foc;
permisul de lucru cu foc ( Anexa nr 4 la Normele Generale de Aprare mpotriva Incendiilor, aprobate cu Ordinul nr.
163 / 2007 ) este valabil o singur zi; pentru lucrul n continuare se va emite n fiecare zi de lucru un nou permis; n
timpul lucrului, permisul trebuie s se gseasc la persoana avizat s execute lucrarea;
instalaiile i conductele la care urmeaz s se lucreze vor fi predate constructorului de ctre beneficiar, pe baza
unui proces verbal n care se va specifica c acestea sunt pregtite conform cerinelor minime de sntate i
securitate n munc i a reglementrilor raporturilor privind aprarea mpotriva
incendiilor n relaiile generate de contract sau convenie, putndu - se lucra la ele cu foc deschis i cu scule
productoare de scntei;
este interzis execuia lucrrilor de sudur sau a operaiilor ce ar produce scntei la instalaiile n
funciune, la orice aparate sau conducte de gaze n funciune i la instalaiile legate de cele n funciune;
maistrul, eful de echip i muncitorii nu vor ncepe lucrul nainte de ndeplinirea tuturor
msurilor prevzute n permisul de lucru cu foc;
lucrrile cu foc trebuie oprite imediat dac, n cursul executrii lor, independent de luarea
msurilor necesare, se constat scpri de gaze n preajma locului ( punctului ) de lucru;
acolo unde nu se pot asigura condiiile prevzute de reglementarile pentru lucrul cu foc deschis i unde este posibil,
poriunea de instalaie sau conducta la care urmeaz s se lucreze se va demonta din cele mai apropiate flane, dup
ce n prealabil a fost golit i se va transporta ntr - un loc unde se poate lucra cu foc; dup executarea interveniei,
poriunea de instalaie ( sau tronsonul de conduct ) se va transporta i monta din nou n instalaie ( sau conduct );
att demontarea ct i montarea se vor efectua utiliznd scule antiscntei;
sunt interzise apropierea cu flacr, lucrul cu scule ce pot produce scntei, sudarea i accesul utilajelor la o distan
mai mic de 35,00 m de instalaia aflat n exploatare;
n toate cazurile n care exist pericolul formrii unui amestec exploziv se vor lua urmtoarele msuri:
- interzicerea fumatului i a lucrului cu foc deschis;
- evitarea producerii de scntei;
- nchiderea gazelor prin manevrarea robinetelor de secionare;
- evacuarea imediat a gazelor din conducte i instalaii prin dispozitivele speciale(descrctoare de
presiune, supape de siguran, etc. );
la punerea n funciune a conductelor i instalaiilor noi, modificate sau reparate se va proceda la evacuarea aerului
din conducte i instalaiile aferente, lsnd s treac, pe la captul opus celui prin care se introduc gazele, o cantitate
de gaze reprezentnd de 2 - 3 ori volumul conductelor respectiv instalaiilor;
cnd pe antier apar probleme deosebite va fi solicitat proiectantul pentru elaborarea de eventuale proceduri speciale,
astfel ca execuia s se desfoare fr evenimente nedorite.
Pentru prevenirea izbucnirii i dezvoltrii incendiilor n timpul execuiei se vor respecta prevederile din normativele
republicane i departamentale de prevenire i stingere a incendiilor.
Msurile generale de prevenire a incendiilor la exploatarea construciilor, instalaiilor i amenajrilor privesc:
controlul/supravegherea din punct de vedere al prevenirii incendiilor a activitilor, pe timpul desfurrii i dup
ncheierea acestora;
stabilirea msurilor tehnico-organizatorice n vederea reducerii riscului de incendiu ori a consecinelor incendiilor;
meninerea condiiilor realizate pentru evacuarea utilizatorilor n siguran i pentru securitatea echipelor de intervenie
n cazul izbucnirii unui incendiu;
ntreinerea n stare operativ a mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor.
Exploatarea sistemelor, instalaiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, se face conform reglementrilor tehnice
specifice.
Exploatarea mijloacelor tehnice prevzute la aliniatul anterior cu defeciuni, improvizaii sau fr protecia corespunztoare
fa de materialele sau substanele combustibile din spaiul n care sunt utilizate este interzis.
La utilizarea sistemelor, instalaiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, este obligatorie respectarea instruciunilor de
funcionare, verificare i ntreinere, precum i a msurilor specifice de aprare mpotriva incendiilor, emise i aprobate potrivit
legii.
Pe timpul exploatrii instalaiilor aferente construciilor i instalaiilor tehnologice cum sunt cele de gaze, electrice, de ap, de
nclzire, de ventilare, de climatizare, de canalizare i altele asemenea se interzic:
neasigurarea supravegherii conform instruciunilor de funcionare;
funcionarea fr sistemele, aparatele i echipamentele necesare conform instruciunilor de funcionare pentru
controlul i meninerea parametrilor privind sigurana n funcionare sau nlocuirea acestora cu altele
supradimensionate;
ntreinerea necorespunztoare a elementelor prevzute pentru izolare termic sau electric ori pentru separare;
depirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrrilor de ntreinere i reparaii sau executarea necorespunztoare a
acestora;
executarea lucrrilor de ntreinere i reparaii sau a unor modificri de ctre personal neautorizat.
Meninerea n bun stare a instalaiilor i sistemelor de captare i scurgere la pmnt a descrcrilor electrice atmosferice
este obligatorie la construcii i instalaii, utilaje i echipamente tehnologice, conform reglementrilor tehnice specifice.
Utilizarea sistemelor de captare i scurgere la pmnt a electricitii statice conform instruciunilor specifice i reglementrilor
tehnice este obligatorie.
n spaiile cu risc mare de incendiu sau de explozie se interzice accesul salariailor i al altor persoane fr echipament de
protecie adecvat condiiilor de lucru.
Folosirea dispozitivelor, aparatelor, uneltelor i sculelor neprotejate corespunztor sau care pot produce scntei prin
funcionare, lovire sau frecare n spaii sau n locuri cu risc de explozie este interzis.
Produsele, materialele i substanele combustibile se amplaseaz la distan de siguran fa de sursele de cldur ori se
protejeaz astfel nct s nu fie posibil aprinderea lor.

Se interzice folosirea sobelor i a altor mijloace de nclzire defecte, cu improvizaii, supraalimentate cu combustibili sau
nesupravegheate, precum i aprinderea focului utilizndu-se lichide inflamabile la izolarea conductei i aplicarea proteciei
mecanice.
Pe timpul transportului, depozitrii i manipulrii produselor sau substanelor combustibile se ine seama de proprietile
fizico-chimice ale acestora, astfel nct la contactul dintre ele s nu se produc ori s nu se propage incendiul.
Produsele i substanele combustibile se transport, se manipuleaz i se depoziteaz n ambalaje adecvate, realizate i

inscripionate corespunztor, n vederea identificrii riscurilor de incendiu i stabilirii procedeelor i substanelor de stingere
ori de neutralizare adecvate.
Dispunerea materialelor periculoase n depozit se face potrivit planului de depozitare.
La elaborarea planurilor de intervenie se ine seama de compatibilitatea produselor sau substanelor combustibile cu
substanele de stingere.
Deeurile i reziduurile, scurgerile i depunerile de praf sau de pulberi combustibile se ndeprteaz ritmic prin metode i
mijloace adecvate, obligatoriu la terminarea fiecrui schimb de lucru, i se depun n locuri special destinate depozitrii sau
distrugerii lor.
Deeurile i reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide, cum sunt crpe, cli, bumbac, rumegu, care
conin astfel de produse, se colecteaz n cutii sau n vase metalice ori cu cptueal metalic interioar, prevzute cu capac,
amplasate n locuri fr risc de incendiu i marcate.
Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care se reutilizeaz, se depoziteaz, cu asigurarea distanelor de siguran
fa de cldiri, instalaii, culturi agricole, suprafee mpdurite i alte materiale combustibile, n funcie de natura i de
proprietile fizico-chimice ale acestora.
Deeurile, reziduurile i ambalajele combustibile, care nu se reutilizeaz, se distrug conform reglementrilor specifice.
Materialele i substanele care prezint pericol de autoaprindere se pstreaz n condiii adecvate naturii lor, bine ventilate i
lundu-se msuri de control i prentmpinare a fenomenului de autonclzire.
Amplasarea depozitelor de combustibili, furaje i plante tehnice se face la distane de siguran, astfel nct eventualele incendii
produse la acestea s nu pericliteze vecintile.
Tratarea sau protejarea materialelor i elementelor de construcii combustibile i/sau a structurilor din alctuirea construciilor
sau a instalaiilor cu substane de termoprotecie ori ignifuge se efectueaz potrivit reglementrilor tehnice specifice.
n perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judeene sau locale din zonele cu risc crescut de incendiu i, dup caz,
administratorii operatorilor economici/conductorii instituiilor din zonele menionate trebuie s elaboreze programe speciale de
msuri pentru prevenirea incendiilor specifice.
Msurile speciale pe timpul secetos cuprind:
identificarea i nominalizarea sectoarelor de activitate n care crete riscul de incendiu n condiiile caracteristice
temperaturilor atmosferice ridicate i lipsei de precipitaii;
interzicerea utilizrii focului deschis n zonele afectate de uscciune avansat;
restricionarea efecturii, n anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrri care creeaz condiii favorizante pentru
producerea de incendii prin degajri de substane volatile sau supranclziri excesive;
asigurarea protejrii fa de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor i a altor tipuri de ambalaje
care conin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbr;
intensificarea controalelor n zonele cu culturi agricole i n locuri cu vegetaie forestier, mai ales cele frecventate

pentru agrement;
asigurarea i verificarea zilnic a rezervelor de ap pentru incendiu.
Msurile speciale stabilite sunt aduse la cunotin tuturor salariailor i, dup caz, populaiei.
Organizarea aprrii mpotriva incendiilor presupune:
stabilirea structurilor cu atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor;
elaborarea, aprobarea i difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispoziii, hotrri i altele asemenea, prin care se
stabilesc rspunderi pe linia aprrii mpotriva incendiilor;
elaborarea, aprobarea i difuzarea documentelor i evidenelor specifice privind aprarea mpotriva incendiilor;
organizarea aprrii mpotriva incendiilor la locurile de munc;
planificarea i executarea de controale proprii periodice, n scopul depistrii, cunoaterii i nlturrii oricror stri de
pericol care pot favoriza iniierea sau dezvoltarea incendiilor;
analiza periodic a capacitii de aprare mpotriva incendiilor;
elaborarea de programe de optimizare a activitii de aprare mpotriva incendiilor;
ndeplinirea criteriilor i a cerinelor de instruire, avizare, autorizare, atestare, certificare, agrementare, prevzute de
actele normative n vigoare;
realizarea unui sistem operativ de observare i anunare a incendiului, precum i de alertare n cazul producerii unui
astfel de eveniment;
asigurarea funcionrii la parametrii proiectai a mijloacelor tehnice de aprare mpotriva incendiilor;
planificarea interveniei salariailor, a populaiei i a forelor specializate, n caz de incendiu;
analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor i stabilirea mprejurrilor i a factorilor determinani,
precum i a unor msuri conforme cu realitatea;
reglementarea raporturilor privind aprarea mpotriva incendiilor n relaiile generate de contracte/convenii;
asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fiele de instruire.
Personalul care efectueaz lucrri are, la locul de munc, urmtoarele obligaii principale:
S respecte regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, aduse la cunotin, sub orice form, de
administrator sau de conductorul lucrrii, dup caz;
S utilizeze substanele periculoase, instalaiile, utilajele, mainile, aparatura i echipamentele, potrivit instruciunilor
tehnice, precum i celor date de administrator sau de conductorul instituiei, dup caz;
S nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de aprare mpotriva
incendiilor;
S comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munc orice nclcare a normelor de aprare
mpotriva incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum i orice defeciune
sesizat la sistemele i instalaiile de aprare mpotriva incendiilor;
S coopereze cu salariaii desemnai de administrator, dup caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are
atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, n vederea realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor;
S acioneze, n conformitate cu procedurile stabilite la locul de munc, n cazul apariiei oricrui pericol iminent de
incendiu;
S furnizeze persoanelor abilitate toate datele i informaiile de care are cunotin, referitoare la producerea
incendiilor.
Executanii lucrrilor de construcii i de montaj de echipamente i instalaii sunt obligai:
S realizeze integral i la timp msurile de aprare mpotriva incendiilor, cuprinse n proiecte, cu respectarea
prevederilor legale aplicabile acestora;
S asigure luarea msurilor de aprare mpotriva incendiilor pe timpul executrii lucrrilor, precum i la organizrile
de antier;
S asigure funcionarea mijloacelor de aprare mpotriva incendiilor prevzute n documentaiile de execuie la
parametrii proiectai, nainte de punerea n funciune.
Se interzice blocarea sau diminuarea gabaritului cilor de acces prin depozitarea de materiale, echipamente sau ambalaje. Este
obligatorie verificarea zilnic a cilor de evacuare, pentru meninerea acestora n stare de practicabilitate.

Pe ntregul traseu de evacuare se interzic urmtoarele:
amenajarea unor locuri de munc sau activiti pe cile de evacuare, inclusiv cele cu caracter de amenajare
temporar, care reduc gabaritul acestora i care nu sunt prevzute n proiect;
se interzice mascarea indicatoarelor i a panourilor de marcare a cilor de evacuare, stingtoarelor de incendiu prin
depozitarea diferitelor materiale.
Indiferent de sezon, cile de acces i intervenie se ntrein pentru a fi practicabile, curate i libere de orice obstacole, materiale,
utilaje, ambalaje, zpad, care ar putea mpiedica intervenia operativ pentru stingerea incendiilor
n toate etapele de proiectare i execuie se respect prevederile din Normele i dispoziiile generale de prevenire i stingere
a incendiilor precum i a reglementrilor specifice de siguran la foc. Proiectul a fost ntocmit pentru a corespunde prevederile
actelor normative tehnice care s permit executarea i exploatarea obiectivului n condiii de deplin siguran i sntate,
att pentru personalul de execuie ct i pentru personalul de exploatare.
Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaz la loc vizibil i uor accesibil i se verific la termenele prevzute n
instruciunile date de furnizor.
Executarea lucrrilor cu foc deschis n locuri cu pericol de incendiu este admis numai dup luarea msurilor de prevenire i
stingere a incendiilor necesare i dup obinerea permisului sau autorizaiei de lucru cu foc. Aceste
lucrri se execut numai de ctre echipe instruite n acest scop i dotate cu echipament de lucru, protecie i intervenie.
La terminarea lucrului, conductorul compartimentului de lucru va verifica:

- oprirea tuturor masinilor i utilajelor;
- curarea locului de munc i evacuarea deseurilor;
- scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate la cabluri flexibile.
La execuie dupa terminarea lucrului, respectiv in exploatare periodic, se va verifica dac nu s-au creat focare de incendiu
in zona conductelor i instalaiilor tehnologice.
n vederea primei intervenii n caz de incendiu se prevd urmtoarele:
organizarea de echipe cu atribuiuni concrete, cu instructajul efectuat conform normelor;

msuri i posibiliti de alertare a unitilor ( serviciilor civile ) de pompieri, de exemplu asigurarea unui post telefonic
fix sau mobil pentru anunarea pompierilor n caz de incendiu.

CAPITOLUL 3. Msuri de aprare, prevenire i stingere a incendiilor
3.1. Msuri de aprare mpotriva incendiilor
Criteriile de performan care trebuie asigurate pe ntreaga durat de execuie a lucrrilor i de utilizare ( exploatare) ulterioar
sunt: riscul de izbucnire a incendiilor, rezistena la foc, prentmpinarea propagrii incendiilor, comportarea la foc a
construciei, stabilitatea la foc a structurii de rezisten, cile de acces, evacuare i intervenie.
Se poate concluziona c prin conceptul de prevenire a incendiilor se nelege:
organizarea activitii de aprare mpotriva incendiilor;

gestionarea riscurilor de incendiu (identificare, evaluare, control, combatere);
dotarea cu mijloace tehnice de intervenie n caz de incendiu, substane de stingere i accesorii;
realizarea cerinei de calitate securitate la incendiu a construciilor;
conlucrarea i colaborarea cu diveri factori din diferite domenii de activitate i de la diferite niveluri de decizie;
desfurarea aciunilor de informare public,
dinamicitatea elaborrii deciziilor.
Pentru obiectivul care face obiectul proiectului este necesar a se lua urmtoarele msuri de aprare mpotriva incendiilor, att
n timpul execuiei ct i n timpul exploatrii, respectiv executrii lucrrilor de mentenan - ntreinere:
interzicerea executrii oricror lucrri de sudur sau tiere cu flacr deschis n apropierea materialelor inflamabile;
generatorul de acetilen va fi instalat n timpul lucrului la o distan de minim 12 - 15 m fa de orice surs de foc:
arc de sudur, flacr deschis, corpuri incandescente, igri aprinse, etc...;
la sfritul lucrului, generatorul de acetilen se va goli i se va spla corespunztor; se interzice cu desvrire
lsarea generatorului nedemontat i ncrcat cu carbid i gaz n interior;
manipularea tuburilor de oxigen i acetilen se va face cu capacele de protecie i inelele din cauciuc montate, cu
mare atenie, evitnd lovirea i trntirea lor; totodat, pstrarea tuburilor de oxigen i acetilen se va face n locuri
ferite de radiaii solare.
este interzis fumatul n apropierea generatorului de acetilen;
n cazul n care se folosesc topitoare de bitum, acestea vor fi amplasate n locuri ferite de circulaia utilajelor i
personalului iar transportul bitumului topit se va face numai cu dispozitive omologate, muncitorii folosind
echipamentul de protecie corespunztor: cizme de cauciuc, mnui, ochelari de protecie, salopet, etc.;
personalul care lucreaz n raza utilajelor acionate electric sau n raza reelelor electrice va fi instruit pentru evitarea
electrocutrii.
Cuplarea conductei proiectate la conductele in functiune se va face numai prin ordin scris al benefiaciarului si in baza
unu program de lucru detaliat cu puncte de interventie si masuri clare, cu responsabilitati pe operatori.
Pentru lucrri de cuplri - decuplri conducte i instalaii de gaze cu foc ( sudur, tiere n metal, lucru cu scule care produc
scntei ) se vor lua urmtoarele msuri:
lucrrile de cuplri se vor realiza numai cu dispozitive i scule speciale pentru acest gen de operaii, numai de ctre
personal instruit i pe baza unui program ntocmit special, semnat de organele competente ale Executantului i
beneficiarului i de asemenea, sub directa supraveghere a delegailor acestora;
nici o lucrare cu foc nu va fi nceput fr PERMIS DE LUCRU CU FOC , eliberat de eful unitii beneficiare a
instalaiilor la care se lucreaz; acest permis va indica msurile preventive ce trebuie luate pentru a ncepe lucrul cu
foc;
permisul de lucru cu foc ( Anexa nr 4 la Normele Generale de Aprare mpotriva Incendiilor, aprobate cu Ordinul nr.
163 / 2007 ) este valabil o singur zi; pentru lucrul n continuare se va emite n fiecare zi de lucru un nou permis; n
timpul lucrului, permisul trebuie s se gseasc la persoana avizat s execute lucrarea;
instalaiile i conductele la care urmeaz s se lucreze vor fi predate Executantului de ctre beneficiar, pe baza unui

proces verbal n care se va specifica c acestea sunt pregtite conform cerinelor minime de sntate i securitate n
munc i a reglementrilor raporturilor privind aprarea mpotriva incendiilor n relaiile generate de contract sau
convenie, putndu - se lucra la ele cu foc deschis i cu scule productoare de scntei;
este interzis execuia lucrrilor de sudur sau a operaiilor ce ar produce scntei la instalaiile n funciune, la orice
aparate sau conducte de gaze n funciune i la instalaiile legate de cele n funciune;
maistrul, eful de echip i muncitorii nu vor ncepe lucrul nainte de ndeplinirea tuturor msurilor prevzute n
permisul de lucru cu foc;
lucrrile cu foc trebuie oprite imediat dac, n cursul executrii lor, independent de luarea msurilor necesare, se
constat scpri de gaze n preajma locului ( punctului ) de lucru;
acolo unde nu se pot asigura condiiile prevzute de reglementarile pentru lucrul cu foc deschis i unde este posibil,
poriunea de instalaie sau conducta la care urmeaz s se lucreze se va demonta din cele mai apropiate flane, dup
ce n prealabil a fost golit i se va transporta ntr - un loc unde se poate lucra cu foc; dup executarea interveniei,
poriunea de instalaie ( sau tronsonul de conduct ) se va transporta i monta din nou n instalaie ( sau conduct );
att demontarea ct i montarea se vor efectua utiliznd scule antiscntei;
sunt interzise apropierea cu flacr, lucrul cu scule ce pot produce scntei, sudarea i accesul utilajelor la o distan
mai mic de 35,00 m de instalaia aflat n exploatare;
n toate cazurile n care exist pericolul formrii unui amestec exploziv se vor lua urmtoarele msuri:
- interzicerea fumatului i a lucrului cu foc deschis;

- evitarea producerii de scntei;
- nchiderea gazelor prin manevrarea robinetelor de secionare;
- evacuarea imediat a gazelor din conducte i instalaii prin dispozitivele speciale ( descrctoare de
presiune, supape de siguran, etc... );
la punerea n funciune a conductelor i instalaiilor noi, modificate sau reparate se va proceda la evacuarea aerului
din conducte i instalaiile aferente, lsnd s treac, pe la captul opus celui prin care se introduc gazele, o cantitate
de gaze reprezentnd de 2 - 3 ori volumul conductelor respectiv instalaiilor; cnd pe antier apar probleme deosebite
va fi solicitat proiectantul pentru elaborarea de eventuale proceduri speciale, astfel ca execuia s se desfoare fr
evenimente nedorite.
n toate etapele de proiectare i execuie se respect prevederile din Normele i dispoziiile generale de prevenire i stingere
a incendiilor precum i a reglementrilor specifice de siguran la foc.Proiectul a fost ntocmit pentru a corespunde prevederile
actelor normative tehnice care s permit executarea i exploatarea obiectivului n condiii de deplin siguran i sntate,
att pentru personalul de execuie ct i pentru personalul de exploatare.
Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaz la loc vizibil i uor accesibil i se verific la termenele prevzute n
instruciunile date de furnizor.
Executarea lucrrilor cu foc deschis n locuri cu pericol de incendiu este admis numai dup luarea msurilor de prevenire i
stingere a incendiilor necesare i dup obinerea permisului sau autorizaiei de lucru cu foc. Aceste lucrri se execut numai
de ctre echipe instruite n acest scop i dotate cu echipament de lucru, protecie i intervenie.
La terminarea lucrului, conductorul compartimentului de lucru va verifica:
- oprirea tuturor mainilor i utilajelor;

- curarea locului de munc i evacuarea deeurilor;
- scoaterea de sub tensiune a tuturor aparatelor electrice portabile racordate la cabluri flexibile.
La execuie dupa terminarea lucrului, respectiv in exploatare periodic, se va verifica dac nu s-au creat focare de incendiu in
zona conductelor i instalaiilor tehnologice.
n vederea primei intervenii n caz de incendiu se prevd urmtoarele:

organizarea de echipe cu atribuiuni concrete, cu instructajul efectuat conform normelor;
msuri i posibiliti de alertare a unitilor ( serviciilor civile ) de pompieri, de exemplu asigurarea unui post telefonic fix
sau mobil pentru anunarea pompierilor n caz de incendiu.
CAPITOLUL 4. Lista dotrilor PSI
Nu este cazul n cadrul acestei lucrri. La statii de robinete se vor prevedea sisteme de stingere a incendiilor la robinetele cu
descrctor de presiune. La fiecare dintre robinete se vor monta pichete PSI.

ANEXA 5 - Lista cu persoane de contact si adrese
Nr.
Crt. Denumirea unitii Persoan de contact Telefon
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
ANEXA 6 - Subcontractori principali

Nr.
Crt. Denumirea unitii Activitate Persoan de contact Telefon
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Tabelul de mai jos cuprinde o lista informativa a sistemului legislativ roman, legile cadru, norme si norme specifice. Lista conine
ANEXA 7 - Cerine legale
nu numai norme specifice pentru lucrri de construcii (ex. - norme specifice de securitate n munc pentru lucrri de excavaii,
fundaii, terasamente, nivelri i consolidri de teren), ci si norme generale si specifice prevzute a fi executate pentru proiect.
ntruct Romnia a transpus in legislaia naional cea mai mare parte a directivelor Europene, ar trebui sa fie suficienta referina
la legea romana. In acelai timp Directivele Europene trebuie considerate ca documente cu caracter de obligativitate si trebuie
considerate ca total aplicabile in cadrul proiectului (in special in situaia in care lipsesc, parial sau total, din legislaia naional).
ntregul set de legi la care se face referire in prezentul document se gsete pe site-ul proteciamuncii.ro pentru consultare. Cu
toate acestea fiecare furnizor are obligaia contractuala (si legala) de a deine pe antier setul de legi privitoare la lucrrile
executate.
n cazul subantreprenorilor strini (care nu sunt romni), acetia au obligaia de a respecta orice lege (legea din tara de origine)
privitoare la lucrrile lor. Contractantul general nu va accepta subantreprenori care nu respecta cerinele legale din Romania.
Directiva
Nr. european Data intrrii n
Act normativ romn Subiect
crt. transpus vigoare
Legea securitii i sntii n munc
L 319/2006 M.O.
1. 89/391/CEE 01.10.2006
646/26.07.2006
H.G. 300/2006 M.O. nr. Privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
2. antiere temporare sau mobile 92/57/CEE 01.01.2007
252/21.03.2006
H.G. 493/2006 M.O. nr. Privind cerinele minime de securitate i sntate
3. referitoare la expunerea lucrtorilor la riscurile generate 2003/10/CE 01.09.2006
380/03.05.2006 de zgomot
H.G. 971/2006 M.O. nr. Privind cerinele minime pentru semnalizarea de

4. securitate i/sau sntate la locul de munc 92/58/CEE 01.10.2006
683/09.08.2006
H.G. 1028/2006 M.O. nr. Privind cerinele minime de securitate i sntate n
5. munc referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran 90/270/CEE 01.10.2006
710/18.08.2006 de vizualizare
6. utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale 89/656/CEE 01.10.2006
722/23.08.2006 de protecie la locul de munc
H.G. 1050/2006 M.O. nr. Privind cerinele minime pentru asigurarea securitii i
7. sntii lucrtorilor din industria extractiv i de foraj 92/91/CEE 01.10.2006
737/29.08.2006
Privind cerine minime de securitate i sntate pentru
H.G. 1051/2006 M.O. nr. manipularea manual a maselor care prezint riscuri
8. pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare 90/269/CEE 01.10.2006
713/21.08.2006
Privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii

H.G. 1058/2006 M.O. nr. i protecia sntii lucrtorilor care pot fi expui unui
9. potenial risc datorat atmosferelor explozive 1999/92/CE 01.10.2006
737/29.08.2006
Privind cerinele minime la locul de munc

H.G. 1091/2006 M.O. nr.
10. 89/654/CEE 01.10.2006
739/30.08.2006

Directiva
Nr. european Data intrrii n
Act normativ romn Subiect
crt. transpus vigoare
H.G. 1092/2006 M.O. nr. Privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate
11. de expunerea la ageni biologici n munc 2000/54/CE 01.10.2006
762/07.09.2006
Privind stabilirea cerinelor minime de securitate i
H.G. 1093/2006 M.O. nr. sntate pentru protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor
12. legate de expunerea la ageni cancerigeni sau mutageni 2004/37/CE 01.10.2006
757/06.09.2006 n munc
H.G. 520/2016 M.O. nr. Privind cerinele minime de securitate i sntate

769/11.09.2006 de cmpuri electromagnetice
Privind protecia sntii i securitatea lucrtorilor fa 83/477/CEE cu
de riscurile datorate expunerii la azbest modificri
H.G. 1875/2005 M.O. nr. 91/382/CEE
14. 01.09.2006
64/24.01.2006 98/24/CE
2003/18/CE
H.G.1876/2005 M.O. nr. Privind cerine minime de sntate i securitate

81/30.01.2006 de vibraii
Privind cerine minime de securitate i sntate pentru
H.G. 1218/2006 M.O. nr. asigurarea proteciei lucrtorilor mpotriva riscurilor 98/24/CE,
16. legate de expunerea la ageni chimici n munc 06.09.2006
845/13.10.2006 2006/15/CE
17. utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor 89/655/CE 01.10.2006
815/03.10.2006 de munc
H.G. 1425/2006 M.O. Normele metodologice pentru aplicarea legii securitii

18. i sntii nr. 319/2006 01.11.2006
nr.882/30.10.2006

ANEXA 8 - Evaluri de risc pe antier
Evaluarea riscurilor reprezint identificarea tuturor pericolelor (factorilor de risc) prezente n cadrul proceselor de munc,
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaiei dintre doi parametri: gravitatea i frecvena consecinei maxime posibile
asupra organismului uman prin producerea de accidente de munc i boli profesionale, i stabilirea de msuri de prevenire i
protecie necesare eliminrii sau reducerii riscurilor profesionale.
Pentru stabilirea msurilor necesare mbuntirii nivelului de securitate a sistemului de munc analizat se impune luarea
n considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii n ordinea:
- 7 - 1 dac se opereaz cu nivelurile de risc;
- 1 - 7 dac se opereaz cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ine seama de ordinea ierarhic generic a msurilor de prevenire, respectiv:
msuri de prevenire intrinsec;
msuri de protecie colectiv;
msuri deprotecie individual.
Scala de cotare a gravitii i probabilitii

consecinelor aciunii factorilor de risc asupra organismului uman
CLASE DE GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINELOR

CONSECINE
NEGLIJABILE - consecine minore reversibile cu incapacitate de munc pre-vizibil pn la 3 zile
1
calendaristice (vindecare fr tratament)
MICI - consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil de 3 - 45 zile care necesit
2
tratament medical
3 MEDII - consecine reversibile cu o incapacitate de munc previzibil ntre 45 - 180 zile care
necesit tratament medical i prin spitalizare
4 MARI - consecine ireversibile cu o diminuare a capacitii de munc de minimum 50 %, individul
putnd s presteze o activitate profesional (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE
- consecine ireversibile cu pierdere de 100 % a capacitii de munc, dar cu posibilitate de
autoservire, de autoconducere i de orientare spaial (invaliditate de gradul II)
FOARTE GRAVE - consecine ireversibile cu pierderea total a capacitii de munc, de autoservire, de
6
autoconducie sau de orientare spaial (inv. de gradul I)
7 MAXIME - deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINELOR
PROBABILITATE
(frecvena probabil de producere a consecinelor)
EVENIMENTE
EXTREM DE RARE extrem de mic P > 10 ani
1
2 FOARTE RARE foarte mic 5 ani < P < 10 ani
3 RARE mic 2 ani < P < 5 ani
4 PUIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare 1 lun < P < 1 an
FOARTE foarte mare P < 1 lun
6 FRECVENTE

Scala de ncadrare a nivelurilor de risc/securitate
CUPLUL NIVEL DE SECURITATE

NIVEL DE RISC GRAVITATE - PROBABILITATE
MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM
1
FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) FOARTE MARE
2 6
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE
4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU
5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC
FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) FOARTE MIC

6 2
7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) MINIM
1

A. Evaluri de risc general pe antier
a) Fia de evaluare
antier FIA DE EVALUARE DURATA EXPUNERII: 8 - 10 h/schimb

Coordonator de securitate
CLASA
CONSECINA CLASA DE
COMPONENTA FACTORI DE RISC FORMA CONCRET DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC DE NIVEL DE
MAXIM PREVI PROBABILITAT
SISTEMULUI DE MUNC IDENTIFICAI (descriere, parametri) GRAVI RISC
ZIBIL E
TATE
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maini n micare - prindere, antrenare de ctre transmisii cu cuplaje, cu INV.gr.III
PRODUCIE MECANIC curele sau prin arbori sau acionri la utilaje sau unelte de mana 4 4 4
2. Proiectare de corpuri la polidiscuri i maini de gurit INV.gr.III 4 4 4

3. Cdere liber de scule, materiale de la cotele superioare ale cldirii sau din INV.gr.III 4 4 4
mijloacele de transport
4. Suprafee sau contururi periculoase - contact direct al epidermei cu suprafee ITM 3-45 zile
tietoare, neptoare, alunecoase (sticl, materiale abrazive, cuie, oel 2 5 3
beton)
5. Prinderea, lovirea sau strivirea de mijloacele de transport cu materiale pe antier sau Deces
7 2 4
drumul public
6. Deplasri sub efectul gravitaiei ale diferitelor subansambluri, materiale, Deces
prefabricate n timpul descrcrii, manipulrii sau depozitrii, reparaiilor 7 3 5
sau demolrilor de construcii (alunecri, rostogoliri, rsturnri, cdere
liber, surpare, prbuire)
7. Recipiente sub presiune utilizate pe antier: tuburi cu oxigen, butelii cu butan, Deces
7 1 3
acetilen, aer comprimat
8. Vibraii la utilizarea ciocanului pneumatic la spargerea betoanelor Neglijabil 1 1 1
FACTORI DE RISC 9. Electrocutare prin atingere direct - contacte i conductori neizolai sau cu DECES
ELECTRIC izolaia mbtrnit n tablourile electrice de pe antiere sau de la 7 1 3
beneficiari, cordoane de alimentare cu izolaie deteriorat
10. Electrocutare prin atingere indirect - legturile echipamentelor electrice la DECES
instalaiile de npmntare de la punctele de lucru cu grad ridicat de 7 2 4
coroziune, fr papuci de priz; izolaii strpunse accidental
11. Substane inflamabile - lucrul cu benzin, diluani, decapani, lacuri i vopsele
FACTORI DE RISC CHIMIC DECES
7 1 3
12. Substane explozive (capse, benzine, etc.) Deces 7 1 3
13. Substane toxice utilizate la vopsiri DECES 7 1 3
MEDIUL 14. Umiditatea ridicat a aerului - n perioadele ploioase ale anului ITM 3-45 zile 2 1 1

antier FIA DE EVALUARE
DURATA EXPUNERII: 8 - 10 h/schimb Coordonator de securitate
CLASA
CONSECINA CLASA DE
MAXIM PREVI PROBABILITAT
SISTEMULUI DE MUNC IDENTIFICAI (descriere, parametri) GRAVI RISC
ZIBIL E
TATE
DE MUNC FACTORI DE RISC FIZIC 15. Cureni de aer datorai lucrului cu geamurile deschise, n special nainte de ITM 3-45 zile 2 2 2
nchiderea golurilor
16. Nivel ridicat de zgomot datorat utilajelor de mic mecanizare i sculelor INV.gr.III
4 2 3
portabile
17. Pulberi pneumoconiogene (ciment) DECES 7 1 3
18. Calamiti naturale (trsnet, inundaie, vnt, grindin, viscol, alunecri - DECES
7 1 3
surpri-prbuiri de teren sau copaci)
FACTORI DE RISC CHIMIC 19. Gaze sau vapori inflamabili sau explozivi - vapori de diluani, benzin, lacuri DECES
i vopsele 7 1 3
FACTORI DE RISC 20. Microorganisme n suspensie n aer atunci cnd se lucreaz n canale ITM 3-45 zile
necurate 2 1 1
BIOLOGIC
SARCINA DE MUNC SUPRASOLICITARE 21. Poziii de lucru forate, vicioase, efort static, efort dinamic la executarea ITM 3-45 zile
FIZIC diverselor lucrri de demolri sau reparaii de imobile cu condiii de 2 5 3
organizare vitrege
SUPRASOLICITARE ITM 3-45 zile
PSIHIC 22. Decizii dificile n timp scurt efectuate n mediu cu zgomot 2 3 2
23. Ritm de munc mare datorat termenelor scurte de execuie i a presiunii ITM 3-45 zile
2 5 3
beneficiarului
24. Operaii repetitive de ciclu scurt, n special la lucrrile de finisaj, montat ITM 3-45 zile
2 3 2
faian, gresie, rostuit, zidrie, vopsitorii, etc.
CONINUT Deces
25. Operaii, reguli i procedee de lucru greite, n special n cazul lucrului fr
NECORESPUNZTOR AL
detalii de execuie, sau cu detalii insuficiente, sau neadaptate dotrilor 7 1 3
SARCINII DE MUNC tehnice ale firmei
26. Omiterea unor operaii din tehnologie cu scopul de a economisi sau Deces
7 1 3
sustrage materiale, sau de a ctiga timp
27. Metode de munc necorespunztoare (succesiune greit a operaiilor), din Deces
7 1 3
dorina de a simplifica i termina mai repede operaia
EXECUTANT ACIUNI GREITE 28. Executarea defectuoas de comenzi - la betonierele i sculele portabile din ITM 3-45 zile
2 5 3
dotare
INV.gr.III 4 5 5
29. Utilizarea greit a mijloacelor de protecie ale echipamentelor din dotare

antier FIA DE EVALUARE DURATA EXPUNERII: 8 - 10 h/schimb
Coordonator de securitate
CLASA
CONSECINA CLASA DE
MAXIM PREVI PROBABILITAT RISC
SISTEMULUI DE MUNC IDENTIFICAI (descriere, parametri) GRAVI
ZIBIL E
TATE
30. Executarea defectuoas de manevre - la utilizarea echipamentelor din INV.gr.III 4 5 5
dotarea antierului (eliminarea protectorilor)
31. Cdere la acelai nivel prin dezechilibrare, alunecare, mpiedicare pe ITM 45-180 zile 3 5 4
suprafeele de circulaie i de lucru de pe antier.
32. Nesincronizri de operaii, n special atunci cnd se lucreaz n echip INV.gr.III
4 2 3
(lan de lucrtori)
33. Pornirea n afara sarcinii de munc a utilajelor existente pe antier Deces 7 1 3
34. Oprirea sau alimentarea n afara sarcinii de munc cu energie a Deces
7 1 3
echipamentelor de pe antier
35. Deplasri, staionri n zone periculoase pe schele, eafodaje, acoperiuri, Deces 7 3 5
canale, cmine etc.
36. Deplasri cu pericol de cdere de la nlime prin pire n gol, Deces 7 3 5
dezechilibrare sau alunecare
37. Comunicri accidentogene n special datorit zgomotului i a distanei Deces
7 1 3
ntre executani
OMISIUNI 38. Neutilizarea echipamentului individual de protecie i a celorlalte mijloace INV.gr.III 4 4 4
de protecie din dotare
39. Omiterea intenionat a unor operaii de munc Deces 7 4 6

b) Fia de msuri propuse
FIA DE MSURI PROPUSE antier
Nr. Simbol Nivel de

FACTOR DE RISC MSURI PROPUSE (Nominalizarea msurii)
crt. factor risc risc
6 Msuri oraanizatorice:
Omiterea intenionat a unor operaii de munc J Supravegherea lucrrilor cu personal exigent i cu experien
J Verificarea periodic a modului de respectare a instruciunilor de lucru
1 F39 J Aplicarea de sanciuni disciplinare celor care nu respect instruciunile de lucru i protecia muncii
Deplasri sub efectul gravitaiei ale diferitelor J Supravegherea operaiilor de descrcare, ncrcare, manipulare i depozitare de eful de echip J Depozitarea i
manipularea materialelor cu respectarea normelor de protecia muncii n vigoare Msuri tehnice:
subansambluri, materiale, prefabricate J Dotarea cu rastele i dispozitive speciale de prindere a pieselor i materialelor cu forme speciale
2 F6
Utilizarea greit a mijloacelor de protecie ale
3 F29 J Efectuarea unei instruiri suplimentare a lucrtorilor atunci cnd pe antier se utilizeaz un echipament tehnic pentru
echipamentelor din dotare prima dat insistndu-se asupra modului de utilizare a protectorilor din dotarea acestora.
4 F30 Executarea defectuoas de manevre antierului J Instruirea muncitorilor asupra modului de efectuare a manevrelor pe antier J Supravegherea executrii manevrelor
de ctre personal cu experien
Msuri oraanizatorice:
J Instruirea lucrtorilor asupra zonelor periculoase existente pe antier i a factorilor de risc de accidentare care se
5 F35 Deplasri, staionri n zone periculoase 5 manifest n aceste zone
J Prezentarea msurilor de prevenire luate de angajator n aceste zone J Prezentarea comportamentului de dorit al
lucrtorilor n aceste zone Msuri tehnice:
J Montarea de panouri sau plcue de avertizare a pericolelor existente J mprejmuirea zonelor periculoase J
Acordarea de echipament individual de protecie, dup caz
Msuri oraanizatorice:
Pericol de cdere de la nlime prin pire n gol, J mbuntirea propagandei proteciei muncii la locurile de munc prin montarea de afie sugestive avertiznd asupra
pericolului de cdere de la nlime i proiectarea unui film de protecia muncii cu aceast tem
dezechilibrare sau alunecare
J Efectuarea sistematic a cureniei la locurile de munc i ndeprtarea de pe suprafeele de circulaie a bucilor de
materiale (evi, oel beton, crmizi, etc.)

J Marcarea i semnalizarea golurilor i a contururilor planeelor cldirilor n construcie Msuri tehnice:

6 F36 5
J Blocarea golurilor din planee, perei i mprejmuirea acestora cu balustrade rezistente J Montarea de balustrade la
spturi, canale, cmine
J Utilizarea de schele de inventar moderne, certificate din punct de vedere al proteciei muncii
Msuri organizatorice:
J La instructajele periodice se vor face de fiecare dat i demonstraii practice asupra modului de lucru la fiecare
Organe de maini n micare - prindere, antrenare echipament
J Interzicerea interveniei la utilaje de ctre personalul de exploatare a acestora J Efectuarea lucrrilor de ntreinere i
7 F1 4 reparaii numai de personal autorizat sau firme specializate
J Instruirea i testarea personalului de execuie asupra modului de utilizare a fiecrui echipament tehnic din dotare.
J Efectuarea de demonstraii practice la instructajele la locul de munc i periodice, asupra modului de lucru cu ET din
dotare
Proiectare de corpuri J Interzicerea utilizrii echipamentelor tehnice care nu au montai protectorii prevzui de fabricantul echipamentelor.
J Utilizarea n producie numai a echipamentelor tehnice certificate din punct de vedere al securitii muncii i care au
aplicate marcajele CE sau CS de securitate.
J Respectarea graficelor de revizii i reparaii a echipamentelor din dotare.
8 F2 4
9 F3 Cdere liber de scule, materiale 4 J Instruirea lucrtorilor asupra modului de lucru cu scule pe schele i eafodaje J Depozitarea corespunztoare a
materialelor atunci cnd se execut lucrri la mai multe niveluri ale aceleai cldiri
J Interzicerea lucrului fr casc de protecie pe antiere Msuri tehnice:
J Executarea de podini de protecie n zona drumurilor i cilor de circulaie J mprejmuirea zonelor de lucru la care
exist riscul cderii de materiale J Montarea de plase de protecie
Prinderea, lovirea sau strivirea de mijloacele de
J Reglementarea circulaiei autovehiculelor n incinta antierului (stabilirea accesului n incint, cile de circulaie,
transport sensurilor de circulaie, viteza maxim, etc.)
J Supravegherea lucrrilor de ncrcare i descrcare n i din autovehicule

J Interzicerea efecturii de ctre autovehicule a manevrelor fr dirijare

10 F5 4 J Interzicere efecturii de transporturi cu mijloace de transport inadecvate materialelor care se transport Msuri
tehnice:
J Montarea de indicatoare de dirijare a circulaiei n incint
F10 4 Msuri tehnice:
J Utilizarea a dou msuri de protecie: una principal i una suplimentar mpotriva electrocutrii prin atingere direct
11 Electrocutare prin atingere indirect
J Verificarea conform normelor a rezistenei electrice a prizelor de npmntare
Msuri oraamzatorice:
J Efectuarea sistematic a cureniei la locurile de munc i ndeprtarea de pe suprafeele de circulaie a bucilor de
Cdere la acelai nivel prin dezechilibrare, materiale (evi, oel beton, crmizi, etc.)
J ntreinerea n bune condiii a cilor de circulaie de pe antiere
alunecare, mpiedicare pe suprafeele de circulaie J Suspendarea traseelor de cabluri la trecerea peste cile de circulaie a pietonilor sau autovehiculelor J ndeprtarea
i de lucru de pe antier. gheii de pe cile de circulaie
J Organizarea corespunztoare a activitii de recuperare i valorificare a deeurilor i materialelor reciclabile
12 F31 4
Msuri oraamzatorice:
J Considerarea (n Regulamentul intern al firmei) neutilizrii echipamentelor individuale de protecie ca o abatere
Neutilizarea echipamentului individual de protecie disciplinar grav care poate atrage concedierea celui vinovat
13 F38 4 J Discutarea listei de dotare cu EIP cu reprezentanii salariailor i aprobarea acesteia numai dup nsuirea
i a celorlalte mijloace de protecie din dotare de ctre salariai
J Stimularea lucrtorilor care se remarc n utilizarea corespunztoare a EIP i sancionarea celor care ncalc
reglementrile n domeniu.

a. Modele de fise de evaluare period ica
Forma de
Nr Clasa riscuri Factori de risc Nu exista Exista parial Exista Locul manifestrii manifestare
1 Riscuri mecanice Rezistenta mecanica a unor pari ale sistemului Friciune

Pari in micare ale instalaiei Elemente elastice, ex. arc
compresor Lichide si gaze sub presiune
2 Riscuri electrice Contact direct Proces electrostatic

Lucrul in vecintatea cablurilor suspendate sau a
tablourilor de nalta tensiune Interferenta electromagnetica
Consecina directa a scurt-circuitului electric
Pericol pentru sntate prezentat de lucrul la temperaturi
3 Riscuri termice extreme
Evacuare aburi si lichide fierbini Radiaii termice, incendiu
sau explozie
Zgomot
4 Riscuri prezentate de sistem Vibraii
Radiaii
Riscuri prezentate de substane
5 Fise tehnice de securitate
chimice
Riscuri indirecte Fulger
6 Furtuna
Descrcri electrice, Inundaii
Riscuri produse de funcionare
deficienta Defeciuni sistem control Deranjamente reglare sisteme
7
ntrerupere energie
Defeciuni calculator, defeciuni software
Accesul in spaiul de lucru Deconectare surse energie
Riscuri produse la darea in exploatare Curare
8
si ntreinere Mnuire sau manevrare brutala

Amplasament: Evaluare Nr.: Data:
Sistem: Lucrare: Procedura :
Data/Semntura: Revizie resp. SSM Data/Semntura:
Nr. Factori de risc Risc potenial/ pierderi Persoana Sistem Grad de Masuri Risc rmas
Crt. Subgrup Verificri curente risc suplimentare
S L R R Nota
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Hipotermie Vtmare grava, deces toate pers. In Controlul accesului pe antier Permis de
1 nec, lucru in prezenta apei zona periculoasa lucru 3 1 3 Tratat in procedura specifica 3
Masuri protecie, evaluare riscuri
Cdere de la nlime, cadre, scri, schele Vtmare grava, deces ntreg Coordonare SSM Verificare: cadre, scri,
personalul Personal commissioning schele Personal instruit/cu experiena Ham de sigurana daca se
2.1 3 1 3 3
cere
Tratat in procedura specifica
Cdere de la nlime mai mare de 5 m Vtmare grava, deces ntreg
2.2 personalul Coordonare SSM Verificare: cadre, scri, 3 3 9 Ham de sigurana Tratat in 3
schele Personal instruit/cu experiena procedura specifica
Cdere obiecte Curtenie de calitate
3.1 In spaiul de lucru sau cai de acces Vtmare grava, deces ntreg Verificare zilnica de supervizor Coordonare 3 2 6 Echipament de protecie 3
personalul Personal testri operaionale SSM Personal instruit/cu experiena suplimentar
Cdere obiecte Vtmare grava, deces ntreg Verificare zilnica de supervizor Coordonare Curtenie de calitate
Lucrri simultane la diferite niveluri personalul SSM Personal instruit/cu experiena Echipament de protecie
3.2 3 3 9 suplimentar 3
Acces controlat in zona de
lucru
Lovire de ncrcturi in timpul ridicrii Being Vtmare grava, deces ntreg Coordonare SSM Personal instruit/cu Masuri protecie si./sau
lifted personalul Personal testri operaionale experiena Echipament certificat evaluare riscuri ridicri si
4 3 2 6 greuti mari 3
Studio ridicare pt ridicri in
tandem
Electrocutare Vtmare grava, deces HV- ntreg
Testare operaionala a sistemelor personalul Personal testri operaionale Permis de lucru Procedura de coordonare 3
5.1 3 2 6
Masuri protecie in plan testri operaionale testri operaionale mpreuna
Control acces: camere electrice, bariere cu partenerii si furnizorii
Electrocutare in timpul utilizrii uneltelor sau Vtmare grava ntreg personalul Echipament certificat Personal instruit/cu
echipamentului Personal testri operaionale experiena Coordonare SSM Verificare nainte de utilizare,
5.2 3 2 6 utilizare corecta a uneltelor 3
Instructaj pt.
unelte/echipament special

Tablouri electrice de distribuie
la toate nivelurile la care se
lucreaz
Electrocutare produsa la punerea sistemului Vtmare grava, deces ntreg Personal instruit/cu experiena Coordonare Semne avertizare Trasee de
sub tensiune personalul Personal testri operaionale SSM Raportare defeciuni/ntreruperi cabluri corespunztoare
5.3 3 2 6 Marcare speciala a sistemelor 3
sub tensiune
Asfixiere in spatii nchise Vtmare grava, deces Controlul accesului in spaiul de lucru
Toi angajaii din zona periculoasa Permis de lucru Echipament de protecie
Masuri protecie, evaluare riscuri suplimentar Ventilare
6 3 1 3 suplimentara Supraveghere 3
speciala a lucrrii
Analiza aerului nainte de
intrarea angajatului
Blocare in canale de vizitare, conducte, supape Vtmare grava ntreg personalul Coordonare SSM Personal instruit/cu Balustrade, bariere Capace
Personal testri operaionale experiena acoperire canale, conducte
7 3 2 6 3
goluri
Mnuiri manuale Solicitare , mpiedicare ntreg personalul Personal instruit/cu experiena Utilizare
8 dispozitive ridicare/manevrare Verificare 2 3 6 Discuii Toolbox 3
dispozitive ridicare/manevrare
Vtmare ochi din cauza prafului Personal instruit/cu experiena Echipament
Curtenie de calitate Stropire
9.1 Tulburri vedere ntreg personalul individual de protecie 2 2 4 2
drumuri de acces
Personal testri operaionale
Vtmare ochi cauzata de flacra sudurii Tulburri vedere ntreg personalul Controlul accesului in spaiul de lucru
Baricade pentru zona unde se
9.2 Personal instruit/cu experiena Coordonare 2 1 2 2
sudeaz
SSM
Zgomot Tulburri auz Controlul accesului in spaiul de lucru
10 Toate persoanele in zona de influenta Personal instruit/cu experiena echipament 2 1 2 2
individual de protecie specific
Cderi produse de suprafee denivelate sau Suitable access to workplace Echipament
11.1 ude Vtmare uoara Toate persoanele din individual de protecie Semne avertizare 1 1 1 1
zona periculoasa temporare
Cdere provocata de obstacol neprevzut Echipament individual de protecie Curare
11.2 Vtmare uoara Toate persoanele din regulate a cailor de acces 1 1 1 Iluminat corespunztor 1
zona periculoasa
Atingeri, arsuri produse de lucrul cu focul Personal instruit/cu experiena Echipament Semne avertizare
12 2 1 2 2
Arsura, oprire ntreg personalul individual de protecie
Incendiu Vtmare grava, deces Toate Coordonare SSM Exerciii plan de urgenta Instruiri regulate,discuii
13.1 persoanele din 3 1 3 Toolbox 3

zona periculoasa Controlul accesului pe antier
Incendiu produs la asamblri, e. g.:lucrul cu Vtmare grava, deces ntreg Plan de urgenta temporar (extinctor) Permis ndeprtare materiale si
13.2 3 1 3 3
focul personalul de lucru deeuri inflamabile
Gaze produse de lucrri de asamblare Difficulty in breathing ntreg personalul Ventilare temporara corespunztoare ndeprtare materiale si
(Vopsire, Lucrul cu focul) Evaluare riscuri COSHH Coordonare SSM deeuri inflamabile
14 2 3 6 Echipament de protecie 3
suplimentar
(masca gaze, masca praf))
Coliziuni vehicule pe antier (excavator, Vtmare grava, deces Toate Instruire oferi
utilaje, automobile) persoanele pe antier ofer instruit/cu experiena Semen rutiere suplimentare
15 Verificare regulata a parilor in micare ale 3 2 6 Limitare viteza Regula celor 3
utilajelor trei greeli pentru conducere
periculoasa
Contact cu materii chimice (vopseluri, solveni) Erupii Evaluare riscuri substane COSHH Acces controlat in zona de
ntreg personalul Echipament individual de protecie lucru
16 3 1 3 3
Daca se cere, utilizare masca
de gaze
Ptrundere Substane COSHH in spatiile de Vtmare grava Toate persoanele din Evaluare riscuri substane COSHH Masuri
lucru zona periculoasa protecie la depozitare si evacuare l Comunicare rapida a
17 3 1 3 3
Substane COSHH incidentelor Tratat in
procedura specifica
Expunere la radiaii Vtmare grava Toate persoanele din Masuri protecie, evaluare riscuri Acces controlat in zona de
zona periculoasa Coordonare SSM Permis de lucru lucru pentru ali angajai
Supravegherea zonei de
18 3 3 9 radiografiere in timpul 3
lucrrilor
Informarea tuturor parilor pe
antier
Influenta excesiva a radiaiei electromagnetice Vtmare uoara Proiectare evaluare riscuri Coordonare SSM
19 Toate persoanele din zona de influenta 1 1 1 1
Eficienta redusa in cazul lucrrilor la peste Aer de munte Controlul sntii

20 1000m deasupra nivelului marii Toate persoanele cu edere prelungita 1 1 1 1
pe antier
Instabilitate politica, punere in pericol de ctre Vtmare grava, deces Toate
21 alte persoane persoanele pe antier Coordonare SSM Paza antier 3 1 3 3
Controlul accesului pe antier
Gaze sau lichide sub presiune (aer Permis de lucru
22 comprimat, vapori, gaze naturale) Vtmare grava, deces Personal testri Masuri protecie, evaluare riscuri 3 2 6 Plan testare calitate Tratat in 3
operaionale Personal testri presiune Coordonare SSM procedura specifica

Spturi adnci Vtmare grava Angajaii din zona de Masuri protecie, evaluare riscuri Instruciuni
spturi SSM pe antier G CC HSM 011
Marcare in calendarul masurilor de
23 3 1 3 Tratat in procedura specifica 3
sigurana
Elaborare lista de control
Lucrri executate simultan de mai muli Masuri protecie, evaluare riscuri

24 furnizori Vtmare grava Toate persoanele din Coordonare SSM 3 1 3 Tratat in procedura specifica
zona periculoasa
Existenta solului contaminat Erupii Masuri protecie, evaluare riscuri Procedura Tratat in procedura specifica
Angajaii din zona de spturi de mediu G CC QMS 015 Cooperare cu echipa de SSM
25 3 2 6
a beneficiarului
Lucrri cu azbest Vtmare grava, deces Angajai lucrri Prohibition of asbestos Tratat in procedura specifica
26 montaj Special caution for demolition works 3 3 9
Demontarea/montarea componentelor grele Vtmare grava Angajai lucrri montaj

27 prefabricate Coordonare SSM Personal instruit/cu 3 2 6 Tratat in procedura specifica
experiena Echipament certificat
Acoperiuri fragile Masuri protecie, evaluare riscuri Personal
28 3 1 3
Vtmare grava Lucrtori in construcii instruit/cu experiena Tratat in procedura specifica

ANEXA 9 - Proceduri de lucru
1.Scop
Scopul acestei proceduri de management al proteciei muncii este de a stabili modul de organizare pentru pregtirea, instruirea
si utilizarea Declaraiilor de metoda si de a furniza informaii despre procedurile de munca si masurile de protecie luate in
cazul lucrrilor ce prezint riscuri. Declaraiile de metoda sunt o componenta eseniala a unui sistem de munca in sigurana,
alturi de evaluarea riscului si de un sistem corespunztor de acordare a permisului de lucru.
2. Domeniu de aplicare
Aceasta procedura pentru managementul proteciei muncii este valabila pentru toate aciunile antreprenorului referitoare la
lucrrile de pe antier si va fi transmisa tuturor partenerilor, subcontractorilor si subantreprenorilor acestora.
3. Documente de referin
Managementul Securitii i sntii n munc - Principii generale
Managementul Securitii i sntii n munc - Aplicare in proiecte Plan
Standard de Securitate si sntate n munc
4. Pregtirea Procedurilor de lucru

Definirea subiectului Declaraiei de metoda se bazeaz pe evaluarea riscurilor si se va efectua pentru orice lucrri ce prezint
riscuri si in cazul in care se considera ca este necesar.
Fiecare dintre executanii lucrrilor pe antier au obligaia de a pregti Proceduri de lucru conforme cu lucrrile executate.
Proceduri de lucru se vor ntocmi in conformitate cu prezenta procedura, cu suficient timp nainte de nceperea lucrrilor nct
angajaii care executa lucrrile sa poat fi instruii, si vor fi revizuite de coordonatorul de montaj. Vor fi instruii in conformitate
cu declaraia de metoda angajaii care urmeaz sa execute lucrrile si - daca este cazul - si ali contractori ce au tangenta cu
lucrrile respective. Se va acorda atenie deosebita masurilor de protecie a muncii. Fiecare contractor va prezenta un registru
cu procedurile de lucru pe care le-a elaborat. Procedurile de lucru vor fi revizuite periodic pentru a se asigura nsuirea
experienei ctigate prin executarea lucrrilor. In cazul unor modificri semnificative ale procedurilor de lucru si/sau condiiilor
de munca, procedurile de lucru vor fi revizuite si modificate in consecina.
Proceduri de lucru generale:

Procedurile de lucru generale sunt pregtite in mod obinuit pentru lucrrile de baza ale contractorilor si se aplica in cazul
activitilor repetitive, cu grad sczut de risc.
Proceduri de lucru particulare:

Proceduri de lucru particulare se elaboreaz pentru activiti deosebite, ce implica riscuri sporite.
5. Coninutul procedurilor de lucru

Declaraiile de metoda trebuie sa cuprind cel puin urmtoarele:
Pagina de garda conform regulamentului privind documentaia antierului, cuprinznd detaliile proiectului si
amplasarea (Document Numrul) ;
Data, tiprirea si semntura persoanei responsabile ;
Planurile de execuie si schiele necesare pentru o nelegere clara ;
Secvenele de lucru pas cu pas, cu explicaii privind modul de executare a lucrrii;
Inclusiv studiul i poziiile macaralei, locaia schelelor, accesul la punctul de lucru etc.;
Riscurile poteniale si masurile de protecia muncii corespunztoare fiecrei etape de lucru ;
Masurile preventive ce trebuie luate pentru securitatea si sntatea in munca si protecia mediului;
Cerinele pentru Permisul de lucru;
Instruirea si ndrumrile date salariailor care executa lucrrile ;
Nivelul cerut de personal si calificare ;
Numele si calificarea persoanelor care supravegheaz lucrarea, inspecteaz si aproba zonele de lucru, metode de

lucru, masuri de securitate in organigrama ;
Numele persoanelor care au fost instruite in conformitate cu Procedura de lucru ;
Legislaie, coduri, standarde de Securitate si sntate n munc- cele aplicabile ;
Instalaii, echipamente si unelte ce urmeaz a fi utilizate si detalii privind verificarea lor si starea de ntreinere ;
Echipamentul individual de protecie necesar
Evaluarea zgomotului si evaluarea de risc, daca este cazul ;
Graficul in timp al lucrrilor cu program de execuie detaliat ;
Restricii speciale, elemente interzise sau care trebuie evitate, daca este cazul ;
Foaie separata cu evaluarea riscurilor lucrrilor particulare in cazul in care nu se trateaz separat;
Planul de inspectare si probe, daca nu se trateaz separat.

ANEXA 10 - Cerinele contractorului
J
1. Scop
Scopul prezentei proceduri este de a defini termenii si condiiile pentru parteneri si subantreprenori cu privire la Securitatea si
sntatea in Munca si Protecia Mediului pentru proiectele legate de lucrri. Prezenta procedura este elaborata pe baza
standardelor proprii de protecia muncii si mediului, reprezentnd cerinele minime ce trebuie ndeplinite, si necesita
respectarea tuturor reglementarilor legale din tara respectiva aplicabile proiectului.
2. Domeniu de aplicare
Prezentul ghid se aplica tuturor activitilor legate de lucrrile privind achiziionarea si gestionarea furniturilor si serviciilor
contractate.
3. Documente de referin j
Documentele sistemului de management ale candidatului;
Chestionar lrgit pentru evaluarea nelegerii de ctre furnizor si subantreprenor a problemelor de securitate si sntate n
munc si protecia mediului;
Chestionar pentru furnizori si subantreprenori.
4. Definiii si abrevieri
J
Plan SSM Planul pentru Securitate si sntate n munc

Plan M Planul pentru mediu
5. Cerine J
Pentru parteneri si subantreprenori se aplica, in diferitele stadii ale proiectului, urmtoarele condiii privind
Securitatea si Sntatea in Munca si a mediului:
5.1. Pre-calificare
Urmtoarele documente vor fi prezentate de ctre membrii parteneri si de ctre subantreprenori in faza de precalificare:
- Informaii conform Chestionarului.
5.2. Faza de ofertare
Pe lng informaiile din paragraful 5.1, se vor mai prezenta urmtoarele:
organizarea de antier prevzuta pentru proiect

Calificarea personalului cu atribuii in domeniul proteciei muncii si mediului in cadrul proiectului respectiv
model de Plan de Securitate si sntate n munc si protecia mediului, pentru a se putea evalua daca acesta
corespunde
Evaluarea generala a riscurilor pe antier si exemple de Proceduri de lucru
Analiza riscurilor in cazul substanelor periculoase;
Informaii conform Chestionar lrgit pentru evaluarea nelegerii de ctre furnizor a problemelor de protecia muncii
si mediului
Produsele furnizate de parteneri sau de subantreprenori vor fi probate pentru dovedirea conformitii cu reglementrile de
protecia muncii ex. analiza riscurilor, certificare CE.
5.3. Faza de execuie a proiectului
Contractantul va pune la dispoziie documentaia de SSM si protecia mediului si va implementa programul de SSM si protecia

mediului conform condiiilor contractuale si documentelor proiectului si va lua masuri ca toate condiiile sa fie impuse furnizorilor
si subantreprenorilor in mod corespunztor. Urmtoarele obligaii trebuie ndeplinite:
Respectarea tuturor legilor aplicabile si a standardelor relevante pentru proiect si stabilirea sarcinilor
subantreprenorilor ;
Respectarea Planului de SSM si a Planului de Mediu elaborate de Contractantul general ;
Efectuarea evalurii riscurilor elementelor furnizate, pentru faza de proiectare ;
Identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor, elaborarea procedurilor pentru controlul riscurilor (Proceduri de lucru) si
informarea Contractantului general cu privire la toate aceste aspecte ;
Contractantul general are autoritatea de a aprecia daca riscurile sunt evaluate corect si daca definirea controlului
riscurilor este corespunztoare si, mai mult dect att, daca riscurile afecteaz lucrrile altor subantreprenori.
Aceste documente vor fi naintate Contractantului general pentru aprobare.
Informarea imediata a Contractantului general in caz de accident, incident, vtmri, pericol iminent, condiii
periculoase.
Contractantul general are autoritatea de a decide daca este nevoie de masuri preventive suplimentare pentru evitarea
unor accidente ulterioare si daca este necesara modificarea Planului SSM.
Transmiterea ctre Contractantul general a informaiilor relevante pentru registrul SSM.
Respectarea prevederilor din Planul SSM
Respectarea indicaiilor date de Contractantul general
Transmiterea informaiilor ctre angajaii ai.
Toi angajaii care executa lucrri pe antier vor fi informai si instruii corespunztor, aa nct sa cunoasc riscurile, masurile
pentru situaii de urgenta, regulamentul SSM si pentru mediu ca si riscurile ce decurg din lucrrile altor subantreprenori.
Rapoartele vor fi nsoite de documente si vor fi pstrate de contractant.
Rapoarte si informaii relevante cu privire la securitatea si sntatea in munca si mediu vor fi prezentate conform condiiilor
contractuale. Cel puin urmtoarele documente vor fi prezentate:
Planuri si informaii conforme cu execuia;

Proceduri de lucru redactate ;
Analiza riscurilor conform domeniului de activitate ;
Certificate de ncercare (documente privind ncercarea materialelor si a echipamentului utilizat) ;
Detalii privind metodele de execuie: metode specifice care includ toate informaiile necesare pentru efectuarea in
sigurana a modificrilor sau demolrilor ;
Materialele utilizate (in special cele periculoase sau neobinuite) ;
Detalii privind echipamentul si ntreinerea ;
Proceduri si cerine de ntreinere, programarea ntreinerii ;
Manuale de Exploatare si ntreinere ;
Detalii privind amplasamentul si natura serviciilor, masurilor pentru situaii de urgenta, paza contra incendiilor, etc. ;
Registre de execuie, registre de investigare a antierului ;
Rapoarte de abateri ;
Rapoarte in caz de accident/incident ;
Fotografii ;
Toate informaiile mai sus menionate privitoare la furnizori/subantreprenorii subantreprenorilor ;
Orice alte informaii conform celor stipulate in contract
Orice alte informaii solicitate de legislaie ;
Documente privind mediul, cum sunt etichete pentru deeuri, protocol de depozitare, rapoarte de investigare, analiza
apei, etc. ;
In cazul in care lucrrile de proiectare sunt executate de contractant, se vor furniza urmtoarele informaii
suplimentare:
- Toate planurile executate de proiectant ;

- Criterii de proiectare, declaraii de proiectare, obiectivele construciei, demolare ;
- Verificri, ntreinerea programata ;
- Aprobri de planificare, mandat de construcie ;

Chestionar lrgit pentru evaluarea nelegerii de ctre Subcontractor a problemelor de Securitate si Sntate si
mediului
1. Cine este persoana cu cea mai nalta funcie de conducere din intreprinderea dv. nsrcinata cu problemele
de Securitate si Sntate n munc si protecia mediului si ce calificri are pentru a deine aceasta funcie?
2. Cine este persoana autorizata sa tina legtura in problemele de SSM si mediu cu reprezentanii autoritilor
pentru Securitate si Sntate, mediu si alte organe legale?
3. Intreprinderea dv. face parte dintr-o grupare industriala/profesionala recunoscuta?
4. Ce experiena are intreprinderea dv. in probleme SSM si mediu in proiecte de acest tip?
5. Care este experiena intreprinderii dv. in activiti desfurate conform reglementarilor CPM (construcii,
proiectare si management)?
6. Cum sunt monitorizate strategiile intreprinderii dv. si realizrile pe antier?
7. Care este organizarea intreprinderii dv. din punct de vedere al managementului si controlului aspectelor de
protecia muncii, sntii si mediului?
8. Cum va asigurai ca angajaii dv. au competenta legislative si practica pentru a executa lucrrile in deplina
sigurana?
9. Rugam naintai o lista cu personalul cheie implicat in aspectele de SSM si mediu si poziia lor. Care este
calificarea lor oficiala?
10. Ce sisteme de monitorizare activa si reactiva a performantei pe antier are intreprinderea dv.?
11. Dai detalii despre performantele dv. SSM si mediu in ultimii cinci ani, specificnd rata de incidenta
accidentelor, frecventa accidentelor si gravitate.
12. S-a ntmplat vreodat ca intreprinderea dv. sa nceteze un proiect de amploare pentru ca existau ndoieli cu
privire la securitatea muncii?
13. In ultimii cinci ani a suferit cineva dintre angajaii dv. sau ai sub-contractorilor dv.:
accident mortal?
vtmare grava?
14. NB: va rugam sa dai detalii pentru fiecare situaie.
15. In ultimii cinci ani ai emis proiecte cu:
note de mbuntire?
note de interdicie?
16. Va rugam sa dai detalii pentru fiecare situaie.
17. Ce proceduri utilizeaz intreprinderea dv. pentru investigarea accidentelor sau a incidentelor grave?
18. Cum descriei principiile generale ale prevenirii accidentelor? pe baza ierarhiei controlului, ce masuri iau
angajaii dv. pentru prevenirea pericolelor?
19. Exista in intreprinderea dv. un sistem de raportare a situaiilor de pericol iminent pe antier?
20. Cum evaluai posibilitatea ca:
un pericol pentru sntate duce la mbolnvire sau boala profesionala
gravitatea consecinelor?
evaluarea riscurilor poteniale asociate cu sarcinile lor
21. Ce masuri iau angajaii dv. pentru:
a evalua potenialele riscuri asociate cu sarcinile lor?
a se asigura de realizarea unui sistem sigur de munca
22. In cadrul proiectului dv., in ce consta Sistemul tipic de Management al securitii muncii?
23. Cum ai descrie un sistem sigur de munca? Cum implementai un sistem sigur de munca?
24. Cum va asigurai ca o metoda de lucru in sigurana este comunicata angajailor dv. si urmata?
25. Ce masuri exista pentru nelegerea securitii muncii la nivelul noilor angajai si al subantreprenorilor?
26. Ce masuri aplica intreprinderea dv. pentru a influenta in mod pozitiv comportamentul individual al angajailor?
27. Are intreprinderea dv. programe de stimulare pe antier? Dai detalii.
28. Se emit Proceduri de lucru pentru toate acele lucrri, ale dv. sau ale subantreprenorilor, ce prezint riscuri?
29. ntreprinderea nmneaz FTS (fise tehnice de securitate) anterior nceperii lucrrilor?
30. Ce masuri ia intreprinderea dv. pentru riscurile prezentate de substanele periculoase pe antier si in afara lui?
31. Exista proceduri pentru sistemul de management al deeurilor?
32. Avei angajai instruii la standard local sau National? Dai date statistice.
33. Care sunt modalitile de informare, instruire si pregtire a angajailor la toate nivelurile?
34. Ce tip de program de instruire utilizeaz intreprinderea dv. pentru a asigura atingerea si meninerea

standardelor; cum se face documentarea instruirii si cine se ocupa de aceasta?
35. Putei furniza o copie a programului dv. de instruire?
36. Cum tratai o problema privitoare fie la angajaii dv. fie la subantreprenori odat ce a fost identificata?
37. Descriei modalitile de supervizare/supraveghere a antierului.
38. Furnizai informaii (CV) despre personalul angajat pe antier in probleme de SSM si mediu si in funcia de
supervizori.
39. Dirigintele de antier este responsabil si cu SSM si mediu? Daca da, indicai timpul afectat aspectelor de
Securitatea si Sntatea in Munca.
40. Ce proceduri are intreprinderea pentru pre-calificarea si evaluarea subcontractorilor/subantreprenorilor?
41. Ce modalitatea are intreprinderea pentru evaluarea unui furnizor din punct de vedere al
performantei de protecia muncii?
42. Deinei liste de control tip/standard pentru inspecii? Dai o lista cu asemenea inspecii.
43. Putei oferi o evaluare generala a riscurilor si o declaraie generala de metoda pentru lucrrile de care este
posibil sa rspundei?
44. Putei oferi evaluri ale riscurilor si Proceduri de lucru pentru lucrri similare?
45. Certificatele legale de inspecie ale utilajelor si echipamentelor se pstreaz pe antier?

Obligaiile angajatorilor
1. S adopte din faza de cercetare, proiectare i execuie a construciilor, soluii conforme normelor de protecie a muncii,
standardelor de securitate i reglementrilor specifice, prin a cror aplicare s fie eliminate sau reduse la minim riscurile
de accidentare i mbolnvire profesional a angajailor.
2. S asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea i sntatea angajailor n vederea stabilirii msurilor de prevenire,
incluznd alegerea echipamentului tehnic, a substanelor chimice i a preparatelor utilizate, amenajarea locului de
munc, etc. Angajatorul trebuie s dispun evaluarea riscurilor de accidentare i mbolnvire profesional pentru toate
locurile de munc.
3. S asigure auditarea de securitatea i sntatea n munc a unitii, cu ajutorul instituiilor abilitate.
4. S solicite autorizarea funcionrii unitii din punct de vedere al proteciei muncii i s cear revizuirea acesteia n
cazul modificrii condiiilor iniiale pentru care a fost emis.
5. S stabileasc msurile tehnice i organizatorice de protecie a muncii, corespunztor condiiilor de munc i factorilor
de risc evaluai la locul de munc, pentru asigurarea securitii i sntii angajailor.
6. S stabileasc n fia postului atribuiile i rspunderea angajailor i a celorlali participani la procesul de munc n
domeniul proteciei muncii, corespunztor funciilor exercitate.
7. S elaboreze instruciuni proprii de securitate a muncii care s particularizeze prezentele norme i normele specifice
de securitate a muncii, n raport cu activitatea care se desfoar.
8. S asigure pentru salariaii care au o relaie de munc cu durat determinat acelai nivel de protecie de care
beneficiaz ceilali angajai.
9. S ia msuri pentru asigurarea de materiale necesare informrii i educrii angajailor, acte normative, teste, fie
tehnice de securitate.
10. S asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii, asupra riscurilor la care aceasta va fi expus la locul de
munc precum i a msurilor de prevenire i stingere a incendiilor i evacuarea n caz de pericol eminent.
11. S se asigure c angajaii din uniti din exterior, care lucreaz n unitatea sa, au primit instruciuni adecvate referitoare
la riscurile pentru securitate i sntatea lor.
12. S asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea i perfecionarea personalului cu atribuii n domeniul proteciei
muncii.
13. S ia msuri pentru autorizarea exercitrii meseriilor i a profesiilor conform reglementrilor n vigoare.
14. S angajeze numai persoane care n urma controlului medical corespund sarcinilor de munc pe care urmeaz s le
execute.
15. S ia msuri necesare informrii compartimentului de protecie a muncii despre angajaii care au relaii de munc cu
durat determinat sau cu caracter intermediar.
16. S asigure periodic sau ori de cte ori este cazul, verificarea ncadrrii noxelor n limitele admise, prin msurtori
efectuate de ctre organisme abilitate.
17. S stabileasc i s in evidena locurilor de munc cu pericol deosebit i s identifice locurile de munc unde pot
aprea stri de pericol iminent.
18. S asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i
control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutralizare a substanelor nocive degajate n procesele
tehnologice.
19. S asigure dotarea, ntreinerea, verificarea echipamentelor individuale de protecie i a echipamentelor individuale de
lucru i s nu permit desfurarea nici unei activiti de ctre angajaii si fr utilizarea corect de ctre acetia a
echipamentului din dotare.
20. S acorde la recomandarea medicului, materialele genico-sanitare i alimentaie de protecie.
21. S asigure supravegherea medical corespunztoare a riscurilor pentru sntate la care angajaii sunt expui n timpul
lucrului.
22. S asigure ntocmirea fiei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare angajat expus i completarea acesteia de
fiecare dat cnd se produc schimbri ale procesului de producie.
23. S ntocmeasc evidena nominal a angajailor cu handicap i a celor cu vrsta sub 18 ani.
24. S anune imediat producerea unei avarii tehnice, evenimente, accidente de munc sau mbolnviri profesionale la
Inspectorul teritorial de munc i organele de urmrire penal competente, potrivit legii.
25. S prezinte documentele i s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc n timpul controlului sau al cercetrii
accidentelor de munc.

26. S asigure realizarea msurilor stabilite de inspectorii de munc, cu ocazia controalelor i a cercetrii accidentelor de
munc.
27. S desemneze din oficiu sau la solicitarea inspectorului de munc, persoanele care particip la efectuarea controlului
sau la cercetarea accidentelor de munc.
28. S ia msuri pentru a nu modifica starea de fapt rezultat din producerea unui accident de munc mortal sau colectiv,
n afara cazurilor n care meninerea acestei stri ar genera alte accidente sau avarii cu consecine grave, sau ar
periclita viaa accidentailor sau a altor angajai.

OBLIGAIILE ANGAJAILOR PRIVIND SECURITATEA I SNTATEA N MUNC
1. s-si nsueasc i s respecte normele i instruciunile de protecie a muncii i msurile de aplicare a acestora.
2. s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de protecie.
3. s nu procedeze la deconectarea, schimbarea i mutarea arbitrar a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor
tehnice i ale cldirilor, precum i s utilizeze corect aceste dispozitive.
4. s aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune tehnic sau alt situaie care constituie un
pericol de accidentare sau mbolnvire profesional.
5. s aduc la cunotina conductorului locului de munc n cel mai scurt timp posibil accidentele de munc suferite
de persoana proprie sau de ali angajai.
6. s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze de ndat conductorul
locului de munc
7. s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de accidentare sau mbolnvire
profesional persoana sa sau a celorlali participani la procesul de producie.
8. s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care a fost acordat.
9. s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n munc,
pentru a da angajatorului posibilitatea s se asigure c toate condiiile de munc sunt corespunztoare i nu prezint
riscuri pentru securitate i sntate la locul su de munc.
10. s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n munc, att
timp ct este necesar pentru realizarea oricrei sarcini sau cerine impuse de autoritatea competent pentru
prevenirea accidentelor i bolilor profesionale.

ANEXA 11 - Plan pentru situaii de urgen
Proceduri pentru situaii de urgen

Msuri de prevenire
Pentru a asigura eficienta planului pentru situaii de urgenta toate persoanele de pe antier trebuie sa fie instruite in mod
corespunztor. Toate persoanele de pe antier au obligaia de a respecta procedurile din planul de urgenta si de a-si ntri
cunotinele despre masurile de urgenta, de ex. prin utilizarea repetata a ieirilor in caz de urgenta si a cailor de salvare,
verificarea semnificaiei semnelor de protecia muncii, etc.
Pentru un comportament corect in situatii de urgenta se vor respecta indicaiile urmtoarelor anexe:
Anexa 16 Reguli generale in situatii de alarma (numere de tefon, semnale de alarma, prim ajutor, ambulanta, etc),
Anexa 10 Plan de evacuare in caz de incendiu, lesiri in caz de urgenta, Puncte de adunare, Unitati de prim ajutor (in caz de
incendiu, explozii, evacuare, etc.).
In plus, in cazul emisiilor de substante periculoase pentru sanatate, se vor respecta instructiunile cuprinse in Fisa tehnica de
securitate (FTS).
eful de antier de santier are obligatia de a se asigura ca toate iesirile de urgenta si punctele de adunare sunt in permanenta
libere, iar in cazul modificarii acestora, toate persoanele de pe santier sunt informate.
In cazul sesizarii unui potential pericol, toate persoanele de pe santier au obligatia de a-l informa imediat pe managerul de
proiect.
Se vor efectua cu regularitate verificari/incercari ale sistemelor de alarma (vezi Anexa 12 Plan de evacuare). Sesizarea
situaiilor de urgen
Persoana care sesizeaz o situaie de urgenta l va informa imediat pe superiorul sau, care, la rndul sau l va informa imediat
de administratorul societii (vezi Reguli generale in caz de alarma)
Se vor transmite urmtoarele informaii:
Despre ce tip de urgenta este vorba

Locul exact al situaiei de urgenta si locul in care se afla persoana care anun
Ce anume s-a ntmplat deja (vtmare, incendiu)
Ce masuri intenioneaz sa ia cel ce face anunul (ex. salvarea rantiilor, stingerea incendiului etc.)
Se va respecta in permanenta urmtoarea regula:
1. ALARMA
2. AJUTOR
3. SALVARE/STINGERE
Comportament in situaii de urgenta

In situaii de urgenta, personalul antierului este anunat prin semnal acustic (vezi Reguli generale de alarma) Reguli
generale pentru situaii de urgen:
ramai calm ;
nu folosi liftul ;
nu fugi la vestiar, toaleta etc. ;
nu pierde timp cu recuperarea lucrurilor personale ;
respecta instruciunile dirigintelui de antier ;

nu prsi locul de adunare pana cnd nu se aude semnalul de ncetare a alarmei .
In cazul unei situaii de urgenta ce impune evacuarea antierului (semnalul sonor de evacuare) personalul antierului va
proceda conform Anexei 12 a Planului SSM, Plan de evacuare.
Comportament in caz de accident
In caz de accidentari se urmresc urmtorii pai:
se ferete zona accidentului ;

se cuta primul ajutor (persoana instruita pentru Prim ajutor) ;
se asigura primul ajutor ;
daca este posibil, se transporta accidentatul la punctul de prim ajutor pentru ngrijire medicala acordata de personal
calificat pentru prim ajutor ;
se informeaz dirigintele de antier despre accident ;
se anun Ambulanta, Pompierii, spitalul, in funcie de necesiti (Vezi Reguli generale de alarma) ;
se furnizeaz informaii sistemului de raportare a accidentelor ;
se analizeaz cauzele accidentului ;
se nltur cauza accidentului ;
se informeaz si se instruiesc toi angajaii din antier prin intermediul Planului SSM despre modalitile de evitare
a accidentelor similare ;
se verifica daca nlturarea cauzei accidentului a fost eficienta ;
se raporteaz accidentul pentru statistici ;
se informeaz in funcie de situaie ( angajator, Director de antier).
Prevenirea incendiilor
Amplasarea extinctoarelor, a hidranilor pentru furtunurile pompierilor si a alarmelor de incendiu se afla in Plana 2, Planul
de prevenire a incendiilor, Ieiri de urgenta, cai de salvare, puncte de adunare, puncte de Prim ajutor.Telefoanele pentru
unitatea de pompieri, ambulanta, spital se afla in Plana 1 reguli generale de alarma
Masuri de prevenire
instruirea tuturor persoanelor de pe antier cu privire la prevenirea incendiilor ;

respectarea zonelor unde fumatul este interzis ;
ndeprtarea scrumului in recipiente neinflamabili ;
depozitarea materialului inflamabil aa nct sa nu obstrucioneze cile de ieire ;
pstrarea cailor de ieire, a ieirilor de urgenta si a punctelor de adunare in permanenta libere ;
meninerea vizibilitii semnelor de protecie, indicatoarelor ( ex. ieiri de urgenta, prim ajutor ) ;
acces liber la extinctoare ;
cile de salvare si accesul pompierilor sa nu fie blocate de parcarea mainilor ;
executarea lucrului cu focul numai conform sistemului bazat pe permis de lucru ;
evacuarea zilnica a deeurilor inflamabile;
verificarea regulata a extinctoarelor si a celorlalte echipamente (conf. dispoziiilor legale).
Comportament in caz de incendiu

dac pentru salvarea oamenilor trebuie s trecei prin ncperi/barci incendiate, punei pe cap o ptur umed;
deschidei cu pruden uile, deoarece afluxul rapid de aer, provoac creterea rapid a flcrilor;
prin ncperile cu fum dens deplasai-v tr sau aplecai;
strigai victimele, gsii-le i salvai-le;
dac vi se aprinde mbrcmintea nu fugii, culcai-v la pmnt i rostogolii-v;
asupra oamenilor crora li s-a aprins mbrcmintea, aruncai un palton, o ptur/ptur ignifug sau ceva care i
acoper etan;
n cazul stingerii incendiului folosii stingtoare, ap, nisip, pmnt, nvelitori, etc.;
dac arde suprafaa vertical, apa se arunc de sus n jos;
lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pmnt, cuverturi grele;

instalaiile electrice se sting numai dup ntreruperea prealabil a sursei de energie;
ieii din zona incendiat n direcia dinspre care bate vntul;
bombele incendiare de aviaie se sting prin acoperire cu pmnt sau prin scufundare n butoaie cu ap;
picturile de napalm czute pe mbrcminte se sting prin acoperirea locului respectiv cu mbrcminte subire, lut
sau nisip;
amestecurile pe baz de fosfor sau sodiu se sting prin izolarea acestora de aerul nconjurtor prin acoperire cu
pmnt, nisip, acoperiri etane;
aplicai pe prile afectate pansament uscat i curat i prezentai-v la punctele medicale.
in cazul unui incendiu minor se va utiliza stingtorul aflat cel mai aproape si incendiul va fi raportat administratorului
(in caz de nesigurana se urmeaza instruciunile pentru incendii de proporii)
in cazul unui incendiu de proportii se anunta imediat unitatea de pompieri si administratorul societatii .
se urmaresc semnalele sonore de alarma si daca este cazul se actioneaza conform Planului de evacuare din
Anexa 12 a Planului SSM.
Muniii neexplodate
Sub denumirea general de muniii sunt incluse urmtoarele:
cartue pentru arme militare, de tir i de vntoare;

proiectile;
bombe sau arunctor de rachete;
muniie reactiv;
torpile;
mine;
cartue de semnalizare;
petarde;
grenade;
bombe;
orice elemente ncrcate cu substane explozive.
La ntlnirea unei astfel de muniii, respectai urmtoarele reguli:
nu le atingei;
nu le lovii saumicai;
nu le introducei n foc;
nu ncercai s demontai focoasele sau alte elemente componente;
nu lsai copiii s se joace cu asemenea componente;
nu ridicai, nu transportai sau introducei muniiile neexplodate n ncperi, sau grmezi de fier vechi;
n zona unde se presupune c ar exista muniie neexploatat nu permitei accesul, nu facei focul i nu executai
lucrri etc.
Cnd luai la cunotin despre existena lor, anunai imediat organul de poliie cel mai apropiat i Inspectoratul Judeean
pentru Situaii de Urgen (112)
Substane periculoase
n cazul scurgerii sau emisiei de substane periculoase se vor respecta urmtoarele proceduri:
Daca substan este cunoscuta, se aplica procedurile conform fisei tehnice de securitate.
Daca substan nu este cunoscuta si se presupune ca pune in pericol sntatea si sigurana (miros, fum, ardere
nbuita) este informat imediat administratorul societii. In cazul in care nu poate fi contactat se anun imediat
brigada de pompieri.
Indiferent de situaie, se va parasi zona periculoasa.
Se respecta procedurile din Planul de Mediu (programul Gata pentru situaii de urgenta )

Responsabiliti
De securitatea generala a antierului rspunde Directorul general de antier. El este sprijinit in problemele de protecia muncii
de responsabilul SSM si mediu.
Directorul general al antierului reprezint centrul de unde se controleaz toate masurile luate in caz de urgenta.
In situaii de urgenta se informeaz Managerul de proiect.
Instruciuni
Instruciuni pentru sigurana antierului:
1. Instruciuni pentru extinctoare

2. Comportament in caz de incendiu
3. Semne Importante
4. Fise tehnice de securitate (cuprinse in Planul de mediu)
Instruciuni de Securitate i Sntate n Munc pe antier
Instruciunile de protecia muncii pe antier servesc pe lng altele, asigurrii condiiilor sigure pe antier, fiind elementele
cheie ale siguranei n munc pe antier
Se aplica urmtoarele reguli:
Respectarea instruciunilor de securitate n munc de toata lumea

Comunicarea instruciunilor de securitate n munc nainte de nceperea lucrrilor
Actualizarea instruciunilor de securitate n munca se va face din motive obiective (ex: accidente), caz n care,
modificrile vor fi comunicate nainte de nceperea lucrrilor.
Instruciunile de Securitate i Sntate n Munc aplicabile n cadrul proiectului, de ctre lucrtorii S.N.T.G.N. Transgaz S.A.
Media sunt:
Instruciuni proprii de SSM pentru operare, mentenan conducte i instalaii aferente

Instruciuni proprii de SSM pentru lctu mecanic conducte echip de intervenie
Instruciuni proprii de SSM pentru macaragiu
Instruciuni proprii de SSM pentru motorist
Instruciuni proprii de SSM pentru sudor
Instruciuni proprii de SSM pentru electrician
Instruciuni proprii de SSM pentru ofer
Instruciuni proprii de SSM generale pentru S.N.T.G.N. Transgaz S.A.
Instruciunile de Securitate i Sntate n Munc aplicabile, pentru fiecare tip de lucrare executat n cadrul
proiectului, de ctre lucrtorii antreprenorului, vor fi prezentate Coordonatorului de securitate al antierului.
In cazul in care instruciunile de securitatea muncii pe antier nu sunt respectate de angajai, se va aplic Regula celor trei
greseli definita in Anexa 14.
Nota: Alcoolul si drogurile sunt strict interzise pe antier. Orice incalcare a acestei reguli va fi urmata de
indepartarea imediata de pe santier a persoanei in cauza.

ANEXA 12 - Plan de evacuare
Informaii generale
Pentru asigurarea eficienei Planului de evacuare ntregul personal al antierului trebuie sa fie instruit n acest sens. Procedurile
de urgen vor fi urmate de la apariia situaiei de urgenta pn n momentul n care se revine la situaia de siguran pe
antier.
Apariia unei situaii de urgen
O situaie de urgen ce impune evacuarea apare dac:

se descoper substane sau obiecte periculoase
apare o situaie periculoasa care se extinde si pune in pericol alte persoane
exista persoane expuse la o situaie periculoasa de care nu i dau seama si prin urmare nu pot lua masuri de
prevenire
Procedura de evacuare
La sesizarea unei situaii de urgenta orice persoana de pe antier are obligaia de a anun celelalte persoane, de
a-si informa superiorul si, daca se poate, persoanele din apropiere (prin strigate, producere de zgomot, semnale de
atenionare etc.) si de a se deplasa imediat la conducerea antierului. Persoana respectiva va rmne in birou pentru
a furniza informaii detaliate conducerii antierului, unitarii de pompieri, beneficiarului si reprezentanilor autoritilor.
Dup evaluarea situaiei, directorul general al antierului si, in lipsa lui, responsabilul SSM al antierului va aciona
semnalul de alarma conform Regulilor generale in caz de alarma. Nota: Semnalul de alarma poate fi declanat si
de echipa de pompieri (ex. Echipa de pompieri a centralei)
La semnalul de alarma toate persoanele de pe antier se vor deplasa pe cile de ieire, ieirile de urgenta, la punctele
de adunare, cum se arata in Afiul Ieiri de urgenta, puncte de adunare, Puncte de Prim ajutor. In msura in care
este posibil, utilajele aflate in funciune vor fi asigurate (ex. asigurare mecanica prin ancorare, nchiderea alimentarii
electrice a motoarelor, etc.)
Pe cat posibil se verifica daca toate persoanele din zona periclitata au fost evacuate
In funcie de tipul situaiei de urgenta se informeaz autoritile respective (ex. In cazul alarmei pentru bombe se
informeaz mai nti politia).
Dirigintele de antier va inspecta ndeaproape zona in pericol (att cat se poate) pentru a putea evalua daca si cum
poate fi izolata zona respectiva de restul antierului.
Daca zona respectiva poate fi izolata, dirigintele de antier poate decide continuarea lucrrilor in zonele care nu sunt
expuse pericolului si poate aciona semnalul de ncetare a alarmei conf. Afiului Reguli generale de alarma.
Directorul general al antierului sau delegatul sau (ex. Responsabilul SSM pe antier) vor rmne in zona periculoasa
care a fost izolata si se asigura ca s-a restabilit sigurana zonei respective; personalul care lucreaz in apropiere va
fi instruit cu privire la masurile luate si la restriciile impuse.
Directorul general al antierului va rezolva situaia de urgenta si va tine legtura cu autoritile si beneficiarul in
conformitate cu reglementrile legale si cu Sistemul de Management al SSM specific CC si va informa conducerea
unitarii si pe membrul responsabil din consiliu.
Verificarea sistemului de alarma
Sistemul de alarma va fi verificat in mod regulat prin acionarea, in fiecare zi de luni a lunii, la ora 10.00 am, de ctre
Coordonatorul de Securitate al antierului. Verificarea si rezultatele (de reparaie si reverificare) vor fi nregistrate.
Directorul general al antierului antreprenorului poate iniia un exerciiu de alarma, situaie in care acesta va fi raportat.
Documentaie i
Prezentul Plan de evacuare face parte din Planul de urgenta care este parte integranta a Planului de Securitate si sntate in
munca. Toate modificrile vor fi nregistrate in documente si vor fi comunicate in instruciunile de securitate a muncii conform
Procedurilor Planului SSM. Motivele evacurii vor fi identificate si se vor lua masuri corespunztoare pentru evitarea in viitor
a unor evenimente similare. Masurile vor fi nregistrate in documente si comunicate tuturor celor din antier conform

procedurilor Planului de SSM. In plus, o copie a documentaiei va fi naintata Coordonatorului in materie de SSM pe antier.
Documente de referin:
Afi Reguli generale pentru alarma

Afi Prevenirea incendiilor, Ieiri de urgenta, puncte de adunare, puncte de prim ajutor

ANEXA 13 - Procedura de raportare a incidentelor/accidentelor SCOP
Scopul acestei proceduri este de a asigura raportarea accidentelor/incidentelor in aa fel nct:
Sa se poat acorda imediat ajutor de urgenta

Sa se poat stabili sarcinile pentru reducerea consecinelor
Sa se protejeze zonele care risca sa fie ulterior afectate
Sa se poat furniza informaii
Sa se poat pregti rapoarte in mod sistematic
Cauza accidentului si masurile de prevenire sa poat fi definite pentru prevenirea repetrii accidentului DOMENIU
DE APLICARE
Prezenta procedura se aplic Proiectului
DEFINIII
Accident
Orice eveniment ce are ca rezultat pierderi si daune
Accident fatal
Un incident grav este definit ca un eveniment cu urmri grave ce pun
in pericol viei omeneti cum ar fi drmarea structurilor, a schelriei
sau orice alt incident ce poate produce vtmri multiple.
Eveniment ce poate conduce la vtmri corporale si poate avea ca
rezultat avarii si daune
Incident
Incident ce duce la vtmri care determina ntreruperea lucrului mai
Accident Major Accident Minor mult de 3 zile
Incident ce duce la vtmri care determina ntreruperea lucrului mai
Putin de 3 zile
Pericol iminent
Accident sau incident ce prezint potenial de risc de mare gravitate
fie de vtmare corporala fie de pagube nsemnate aduse proprietii
Responsabil/tehnician SSM pe antier Responsabil pentru SSM pe antier, sau medicul sau responsabilul
SSM al subantreprenorilor
Categoria A de raportare a accidentelor si incidentelor cuprinde:

Cazuri ce necesita Prim ajutor
Cazuri de restricionare a lucrului
Categoria B de raportare a accidentelor si incidentelor cuprinde:
Toate accidentele ce au ca rezultat ntreruperea activitii

Vtmri fatale
Orice incident ce prezint riscuri grave din punct de vedere al severitii si frecventei (conform definiiei date de
Responsabilul/Tehnicianul SSM al antierului sau de Directorul general al antierului) si care necesita masuri de
prevenire care trebuie comunicate tuturor persoanelor de pe antier.

Pentru raportarea accidentelor angajaii vor informa autoritile imediat telefonic asupra oricrui incident ce are ca rezultat
vtmri ce necesita ntreruperea lucrului mai mult de trei zile. Informarea se va face telefonic. Va fi urmata de un raport scris
al cercetrilor, conf. FORMULAR PT INVESTIGAREA ACCIDENTELOR.
RESPONSABILITI
)
Responsabilul SSM pe antier al fiecrui furnizor/subantreprenor
va urmri:
Completarea unui raport tip i a registrului de coordonare conform prezentelor directive in interval de 24 ore de la
producerea incidentului si trimiterea raportului ctre administratorul antreprenorului.
Raportarea imediata a incidentelor de categorie B ctre administratorul antreprenorului.
Informarea autoritilor cu privire la toate accidentele de ctre angajator, in conformitate cu legislaia romana,
Angajatorul subantreprenor noteaz evenimentul in Registrul de Evenimente propriu.
Dirigintele de antier al furnizorului/subantreprenorului
Dirigintele de antier al furnizorului trebuie sa nainteze administratorul antreprenorului FORMULARUL de INVESTIGARE A

ACCIDENTULUI imediat dup semnarea acestuia de toate prile, inclusiv de reprezentanii autoritilor locale.
Administratorul antreprenorului
In afara de rspunderea generala privind securitatea muncii pe antier, acesta are obligaia de a raporta accidentele/incidentele
in conformitate cu prezenta procedura. In problemele de securitatea muncii, directorul general al antierului este asistat de
Coordonatorul in materie de SSM
Responsabilul SSM pe antier
In afara de responsabilitatea de a supraveghea aspectele de securitatea muncii pe antier, responsabilul SSM pe antier. - la
solicitarea administratorului - va stabili masurile corespunztoare ce trebuie luate pentru a evita accidente ulterioare imediate
sau pe termen lung, va pregti rapoartele de accident si de protecia muncii, statisticile etc.
INSTRUCIUNI
)
Prezenta procedura a fost impartita in doua etape, formular cu nregistrare categoria A care se refera la accidente minore si
permite tehnicianului/responsabilului SSM sa pstreze evidenta tuturor incidentelor si accidentelor pentru a stabili direciile si
dosarul proiectului. Toate accidentele minore vor fi nregistrate in Registrul de accidente minore.
Formularul cu nregistrare categoria B este ntocmit astfel nct sa permit investigarea eficienta a oricror accidente sau
incidente grave spre a se putea ajunge la analiza cauzelor. Pentru toi angajaii aflai pe antier se completeaz formularul firmei
asiguratoare.
Toate accidentele grave vor fi nregistrate in Registrul pentru accidente grave. Investigaia oficiala va fi efectuata prin
completarea FORMULARULUI DE INVESTIGARE A ACCIDENTELOR.
Toate incidentele majore care nu au avut ca rezultat vtmri, dar prezint risc potenial de vtmare se nregistreaz in
Registrul pentru incidente.
NCETAREA LUCRULUI
Accident fatal, incident grav
In cazul unui accident fatal sau incident grav partenerul/furnizorul va dispune ncetarea imediata a lucrului in zona respectiva in

mod ordonat si in etape, cu excepia acelor lucrri, ex. turnare a betonului, care impun continuitate pentru prevenirea unor
probleme structurale ulterioare.
Verificarea imediata a securitii
Subcontractorul va implementa o verificare imediata si sistematica a securitii in munca pentru ntreaga zona de execuie a
contractorului respectiv. Aceasta verificare va fi monitorizata si auditat de reprezentantul beneficiarului si de administratorul
antreprenorului sau de tehnicianul/responsabilul SSM de pe antier. Scopul acestei verificri este de a se verifica securitatea in
munca pe care o prezint respectiva zona, aa nct sa nu existe riscul repetrii accidentului sau producerii unui accident
similar. Orice zone/acte considerate a nu prezenta sigurana vor fi imediat izolate si/sau remediate. Tehnicianul/responsabilul
SSM al antreprenorului pe antier are dreptul, daca va considera necesar, sa extind auditul la ntregul antier.
Reluarea lucrului
Activitatea nu va fi reluata pana ce nu s-a restabilit sigurana in munca a zonei in cauza. Subcontractorul va aviza sub semntura
securitatea in munca, din toate punctele de vedere, pentru fiecare sector al zonei. Reprezen tantul beneficiarului va contrasemna
avizarea si va autoriza reluarea activitii, pe sectoare daca este cazul. Tehnicianul SSM pe antier. poate dispune luarea de
masuri suplimentare in cazul in care considera ca protecia muncii nu este asigurata corect.
In caz de accident fatal, nu se reia activitatea pana ce reprezentanii autoritilor locale nu au venit pe antier si au dat aprobarea
de continuare a lucrrilor.
Procedura de raportare
In cazul unui accident fatal, partenerul/furnizorul va informa imediat pe administratorul antreprenorului si mpreuna vor anun
telefonic autoritile locale.
Informaii privind telefoanele se afla in afiul Reguli generale de alarma. Furnizorul va efectua investigaia mpreuna cu
autoritile locale. O copie a raportului final contrasemnat va fi naintata directorului general de antier al antreprenorului, imediat
ce a fost primita de furnizor.
Rapoartele de accidente/incidente vor fi incluse in rapoartele lunare de securitatea muncii.
Accidente fatale
In caz de accident fatal angajatorului ii revine obligaia de a anun familia persoanei decedate si de a rezolva toate aspectele
privind asigurarea si compensaiile.
Pregtirea statisticilor accidentelor
Pentru edinele lunare SSM statistica accidentelor este elaborata de tehnicianul SSM pe antier.
Formularul utilizat este identic, din punct de vedere al structurii informaiei, cu formularul de raportare a accidentului. Pentru
statistici, a se vedea Formularul , Statistica lunara a accidentelor.
Ghid de utilizare a formularelor de raportare a incidentelor

Formularul de raportare a accidentelor/incidentelor sunt prezentate in Anexa 12 a Planului de Securitate si sntate in munca.
Formular
Acest formular se utilizeaz pentru toate accidentele suferite de angajaii detaai pe antier.
Formular Rezultate investigaiilor de categorie B
Fisa rezultatelor investigaiei trebuie completata de tehnicianul/responsabilul SSM pe antier al ntreprinderii respective pe
baza indicaiilor urmtoare.
Nota: Responsabilul SSM pe antier are rol de coordonare cu privire la pregtirea acestor rapoarte si va stabili

(mpreuna cu administratorul societii) o echipa de investigare pentru a identifica factorii ce au cauzat
incidentul.
a) Cauze directe - aciuni sau condiii periculoase care pot fi identificate din cele ce urmeaz.
Aciuni primejdioase Condiii primejdioase
1) utilizarea utilajelor fr a avea calificarea necesara 1) bariere sau bare de protecie necorespunztoare
2) incapacitate de avertizare sau instruire 2) echipament de protecie inadecvat/ necorespunztor
3) incapacitate de a asigura protecia 3) unelte, utilaje sau materiale cu deficiente
4) acionare nafara limitelor proiectului 4) zone de munca aglomerate sau restricionate
5) ndeprtarea unui dispozitiv de protecie 5) sisteme de avertizare inadecvate
6) utilizarea echipamentului defectuos 6) substane chimice periculoase
7) neutilizarea echipamentului individual de protecie 7) curtenia
8) tehnici de ridicare necorespunztoare 8) expunere la zgomot
9) plasarea necorespunztoare a persoanei/material 9) expunere la radiaii
10) poziie necorespunztoare de munca 10) temperaturi extreme
11) repararea utilajelor in funcionare 11) iluminat prea slab/prea puternic
12) activitatea nafara sarcinilor de serviciu 12) ventilaie necorespunztoare
13) influenta alcoolului, drogurilor, medicamentelor 13) alte situaii identificate
14) Altele
Nota: Actul primejdios trebuie sa descrie aciunile sau omisiunile ce au condus direct la accident
Condiiile primejdioase trebuie sa descrie situaii, sisteme, utilaje si orice alte elemente care ar fi trebuit sa existe pentru
prevenirea accidentului.
b) Cauze de baz - condiiile ce au condus la actul sau situaia ce au provocat accidentarea pot include urmtoarele:
Incapacitatea de a reaciona intr-o situaie speciala (instructaj in caz de procedura noua, personal nou angajat,
echipament, proces si/sau materiale noi).
Lipsa de instruciuni (nu exista sau nu au fost transmise)
Incapacitatea de a corecta situaia existenta.
Instruciuni / instructaje necorespunztoare sau nenelese
Superiorii nu au explicat pentru ce
Superiorii nu au ascultat ce li s-a comunicat
ndatoririle si sarcinile nu sunt clare
Presiunea sarcinilor imediate
Instruciuni date de prea multe persoane cu putere de decizie
Evitarea lurii unei decizii
Lipsa coordonrii/lucrului in echipa
Coordonare ineficienta
Verificri si lucrri de ntreinere defectuoase
Control sau coordonare ineficiente ale muncii, care determina condiii de antier defectuoase.
Volum de munca prea ridicat / prea sczut
Reduceri de personal, fluctuaie a minii de lucru / absenteism
Sarcina de munca nu este potrivita pentru o anume persoana
c) Cauze fundamentale - tipurile generale de deficiente ce stau la baza lanului de cauze ale accidentelor sunt
urmtoarele:
Proceduri - calitate necorespunztoare a procedurilor existente privind aplicarea, disponibilitatea, realismul si

nelegerea, produse de:
- Elaborare de ctre o echipa necorespunztoare

- Lipsa de informare a personalului cu privire la proceduri
- Absenta cerinei de a stabili sarcini in proceduri.
Conflicte de interese - provenite din:

- Conflict intre construcie/ montaj si tehnicile de securitate in munca
- Conflict intre prioriti financiare si tehnicile de securitate in munca
- Conflict intre prioriti individuale si tehnicile de securitate in munca.
Comunicare - dificultatea produse:

- Probleme de limba, bariere culturale
- Lipsa unei linii clare de comunicare
Materiale - calitate, disponibilitatea uneltelor si a utilajelor, produse de:

- Componente greit achiziionate/utilizate.
- Deficiente ale echipamentului.
Proiectare
- Criterii necorespunztoare de proiectare si echipamentului
Condiii ambientale/externe - situaie ce poate avea efecte negative asupra unei persoane sau asupra locului de
munca rezultata din:
- Moral sczut, situaie ce poate avea nenumrate cauze: aplicare incorecta a regulamentelor, disciplina
sczuta, modificri de reguli etc.
- Deteriorare fizica produsa de munca ndelungata, sub presiune, etc.
- Personal incapabil sa fac fata sau sa reacioneze in situaii deosebite sau de urgenta
- Informaii incorecte sau netransmise.
Pregtire - deficiente in pregtire si cunotine produse de:
- colarizarea nu corespunde cerinelor de serviciu

- Instructaj ineficient.
- Instructajul nu este potrivit pentru personalul cruia i se adreseaz
- Diferite acte sau omiteri pot fi influenate si de curenie sau de alte condiii de pe antier
d) "Aciuni si detalii de remediere luate in prezent
Vorbete de la sine: ofer scurte detalii privind aciunile iniiate sau care urmeaz a fi luate pentru a preveni repetarea.
1. Plan de aciune prioritar
Prezint in detaliu masurile ce urmeaz a fi luate, inclusiv modificri de procedura, programe de instruire etc. cu termene fixe.
2. Echipa de investigare
Va fi stabilita de dirigintele de antier sau de tehnicianul/responsabilul SSM pe antier, care vor desemna membrii echipei de
investigare si persoana care semneaz raportul.
Formular Detalii de investigare
Acest formular sta la baza tuturor rapoartelor de categorie B, si este completat de persoana nsrcinata cu supravegherea
activitii.
In acest raport supraveghetorul trebuie sa expun propria sa versiune asupra faptelor, furniznd detalii, informaii pertinente si
o scurta declaraie privind instruciunile date, inclusiv instructajul la locul de munca sau orice alte informaii date care fac legtura

intre aciunile sale si este posibil sa fi condus la incident.
Formular foaia de continuare
Se va utiliza pentru rapoarte de categoriile A si B si furnizeaz declaraiile martorilor, scite, comentarii asupra cercetrilor si
orice alte detalii necesare pentru raportul general.
Formular Statistica lunara a accidentelor
Statistica accidentelor se va iniia odat cu deschiderea antierului si se va emite lunar de ctre toate ntreprinderile de pe
antier. Informaiile vor fi cumulative acoperind ntreaga durata pana la ncheierea lucrrilor respectivei firme.
Formulare locale romne
In conformitate cu prevederile privind implementarea, din legea cadru nr. 319/2006 si Normele Metodologice de Aplicare a
acesteia, pentru cazurile de accidente cu vtmare se vor folosi tipizatele prescrise.
Conform Planului SSM si legislaiei romane formularele vor fi completate de angajator (fiecare contractant, subcontractant,
furnizor etc.) si naintate Contractantului general care la rndul sau le transmite autoritilor locale.
Aceste formulare au fost discutate in cele de mai sus.
Toate formularele se pun la dispoziia directorului general de antier al antreprenorului pentru inspecii.

Formular de comunicare operativa a evenimentului
FIA Nr. JUDEUL Adresa
Denumirea angajatorului la care s-a produs evenimentul: SC SRL
Telefon
Cod CAEN LOCALITATEA
Denumirea angajatorului la care este /a fost angajat accidentatul Adresa
Data/Ora producerii Telefon
Data comunicrii: Locul producerii

evenimentului VICTIME
Nume Nume Nume

Numele/funcia Prenume Prenume Prenume
persoanei care Ocupaie: Ocupaie: Ocupaie:
comunic: Unitatea medical la care a Vechime n ocupaie: Vechime n ocupaie: Vechime n ocupaie:
fost internat accidentatul: Vechime
Vrsta:
la locul de munc: Vechime la locul de munc:
Vrsta:
Vechime la locul de munc:
Vrsta:
Starea civil: Starea civil: Starea civil:
Copii n ntreinere: Copii n ntreinere: Copii n ntreinere:
Alte persoane n ntreinere: Alte persoane n ntreinere: Alte persoane n ntreinere:
INCIDENT PERICULOS: Decizia de ncadrare INV
ACCIDENT
Colectiv Individual Nr/Data Gr.
Invaliditate Invaliditate Deces
Nr. de victime Din care decedai evident
Descrierea mprejurrilor care se cunosc i cauze prezumtive n care s-a produs evenimentul:
Consecinele accidentului (n cazul decesului se va meniona data i ora decesului): Starea
civil:
C-
cstorit D
- divorat N
-
necstorit

ANEXA 14 - Regula celor trei greeli
Prezenta procedura se aplica pe toate antierele antreprenorului
Scopul ei este de a ntri i mbunti condiiile de securitate si sntate n munc prin educarea angajailor care
ncalc regulamentul de antier si reglementrile privitoare la securitate si sntate n munc prin practice
necorespunztoare.
In cazul in care se considera ca aciunile unui angajat pun in pericol securitatea si sigurana in munca a personalului
aflat pe un antier al antreprenorului , acesta are dreptul de a aciona in etape, conform regulii celor trei greeli, dup
cum urmeaz:
1-a abatere: Avertizare verbala, urmata de ntiinarea angajatorului;.

a 2-a abatere: Amenda adresata angajatorului;
a 3-a abatere: ndeprtare de pe antier a ntregii echipe si ntiinarea in scris a

angajatorului,
Revenirea pe antier numai cu acordul directorului de antier si dup reinstruire.
In cazul unei nclcri grave a securitii in munca pe antier consultantul SSM, Coordonatorul de Securitate,
administratorul antreprenorului au dreptul sa concedieze imediat si permanent angajatul in cauza.
Consumul de alcool si droguri este considerat o nclcare grav a regulamentului de securitate n munc
pe antier i va fi urmat de ndeprtarea imediat si permanent din antier a angajatului n cauz.

ANEXA 15 - Modelul de permis de lucru
PERMIS DE LUCRU
Pentru antreprenorul/subantreprenorul (executantul) ___________________________________
caruia in intervalul _____________ 2016, ___________ 2016, intre orele _____ - ____ i se permite executarea urmtoarelor
lucrri: ____________________________________________
Locul de desfasurare a lucrarilor:.

Echipa de lucratori se compune din urmatorii:
Utilaje si scule folosite.
Conditii speciale: ____________________

Starea zonei la predarea amplasamentului.
Starea zonei la terminarea perioadei de lucru:
Mentiuni:
1. Permis de lucru se elibereaza zilnic in caz de lucru cu foc, pe o saptamana in cazul altor lucrari si se poate
2. prelungi cu maxim o saptamana calendaristica.
3. Schimbarea conditiilorr de lucru atrage obligativitatea schimbarii acestuia.
4. Este sarcina Executantului completarea si solicitarea eliberarii permisului de lucru.
Lucrul fara permis sau fara permis adecvat lucrarilor atrage dupa sine sistarea lucrarilor pana la eliberarea
5. permisului si penalizarea executantului (unitate) cu nivelul 2 de penalizare. In caz de evenimente, intreaga
responsabilitate conform legii revine executantului.
Executantul are obligatia, ca la expirarea perioadei de valabilitate a permisului sa predea zona de lucru cel
6. putin in starea in care a primit-o. Consecintele de orice fel cauzate de degradarile, lipsa curateniei, resturile
lasate-constatate la expirarea valabilitatii permisului-vor fi suportate de executant.
7. In timpul executiei lucrarilor sunt obligatorii respectarea stricta a legislatiei in vigoare SSM si PSI-SU.
Responsabilitatea respectarii acestora si a sesizarii riscurilor posibile la predarea amplasamentului revine
8. executantului.
La eliberarea permisului de lucru vor fi prezentate fisele de instruire SSM si PSI-SU ale lucratorilor
completate la zi si conform cu sarcina de lucru de executant. Acestea vor fi pastrate la locul de munca, in mod
organizat, pe durata permisului de lucru Eventualele schite se noteaza pe verso.
Data: ___________ ____________________________ _____________________________________
(Manager de proiect) (Sef lucrarea-nume si prenume, telefon, citet, semnatura)
Prelungire:
Data: ___________ ____________________________ _____________________________________
(Manager de proiect) (Sef lucrarea-nume si prenume, telefon, citet, semnatura)

SNTGN TRANSGAZ Media
Sector/P. L. ___________
PERMIS DE LUCRU CU FOC

Nr ....... din ..................
Se elibereaz prezentul permis de lucru cu foc doamnei/domnului
ajutat de doamna/domnul ..................................................... care urmeaz s execute.................................. ,

folosind ................................... la (in).......................... Lucrrile ncep la data de ......................... ora........... , i se
ncheie la data de ................... ora .........................
Premergtor, pe timpul i la terminarea lucrrilor cu foc se vor lua urmtoarele msuri:
1. ndeprtarea sau protejarea materialelor combustibile din zona de executare a lucrrilor i din apropierea
acesteia, pe o raz de ............ metri, astfel:
2. Golirea, izolarea, splarea, aerisirea conductelor, utilajelor sau instalaiilor, prin:
3. Ventilarea spaiilor n care se execut lucrrile se realizeaz astfel:
4. Verificarea zonei de lucru si a vecintilor acesteia, nlaturarea surselor de aprindere si a conditiilor care
favorizeaza producerea incendiilor si a exploziilor, protejarea antifoc a materialelor din zona.
5. nceperea lucrrilor cu foc s-a fcut n baza buletinului de analiz nr .............. din.................................... ...
eliberat de ............................................... (acolo unde este cazul) .
6. Respectarea normelor de aprare mpotriva incendiilor, specifice tehnologiei de lucru:
7. n zona de lucru se asigur urmatoarele mijloace de stingere a incendiilor:
8. Lucrrile cu foc deschis nu se execut dac sunt condiii de vnt
9. Pe timpul lucrrilor se asigur supravegherea acestora de ctre doamna/domnul
10. eful serviciului public voluntar/privat pentru situaii de urgen este anunat despre nceperea,
ntreruperea
i ncheierea lucrrii....................................................
11. Controlul msurilor de aprare mpotriva incendiilor se asigur de | ctre doamna/domnul
12. Supravegherea lucrrilor cu foc se asigur de ctre doamna/domnul
13. Incendiul sau orice alt eveniment se anun prin

la
14. Alte msuri specifice de aprare mpotriva incendiului
15. Personalul de execuie, control si supraveghere a fost instruit asupra msurilor de aprare mpotriva
incendiului ...................................................................................

Responsabili Numele si prenumele Semntura
Emitentul
Seful sectorului in care se

execut lucrrile
Executanii lucrrilor cu foc
Serviciul public
voluntar/privat pentru situaii
de urgen

ANEXA 16 - Regulament de vizitare

ANEXA 17 - Telefoane de urgen
Se interzice cu desvrire intrarea persoanelor neautorizate in antier. Vizitatorii autorizai pot intra in incinta antierului numai
nsoii de o persoana din conducerea antierului. Perimetrul antierului va fi ngrdit, iar intrarea se va face pe la poarta
principala pe baza de buletin. Dup nregistrarea in registrul de paza vizitatorul va primi un ecuson pe care va scrie vizibil
VIZITATOR si echipament de protecie compus din:
bocanci sau cizme cu talpa antiderapanta;

casca de protecie;
pelerina sau halat;
ochelari de protecie;
i va fi instruit sumar in legtura cu riscurile de accidentare din antier si modul de prevenire a accidentarilor. Se va consemna
instruirea in registrul de paza.
La poart, n biroul managerului de proiect sau n alt loc asemntor vor exista 5 complete(EIP), numere mari, pentru vizitatori.
Pentru operativitate la poarta va exista un tabel afiat cu persoanele care au acces in incinta antierului. Si acestora portarul
le va permite accesul numai cu echipament de protecie corespunztor.

Nr. Numele si prenumele Funcia/Instituia TELEFON
Crt.
ANEXA 16 1.- Regulament de vizitare Apel de urgenta 112
2. ITM Giurgiu 0246/216789
3. ISU Giurgiu 0246/215150
4. Garda de Mediu Giurgiu 0246/217702
5. ITM Teleorman 0247/311175
6. ISU Teleorman 0247/311113

7. Garda de Mediu Teleorman 0247/421067
8. ITM Dmbovia 0245/211748

9. ISU Dmbovia 0245/611212
10. Garda de Mediu Dmbovia 0345/401011
11. ITM Arge 0248/223408
12. ISU Arge 0248/217400

13. Garda de Mediu Arge 0248/213049
14. ITM Olt 0249/439283
15. ISU Olt 0249/432211
16. Garda de Mediu Olt 0249/438094

17. ITM Vlcea 0350/407966
18. ISU Vlcea 0250/748201

19. Garda de Mediu Vlcea 0250/733492
20. ITM Gorj 0253/237933
21. ISU Gorj 0253/211212
22. Garda de Mediu Gorj 0253/221651

23. ITM Hunedoara 0254/213416
24. ISU Hunedoara 0254/214220
25. Garda de Mediu Hunedoara 0254/219790
26. ITM Cara Severin 0255/213504

27. ISU Cara Severin 0255/511212
28. Garda de Mediu Cara Severin 0255/226730

29. ITM Timi 0256/407959
30. ISU Timi 0256/493649
31. Garda de Mediu Timi 0256/427921

ANEXA 17 - Telefoane de urgen

ANEXA 18 - Identificarea de la distan a lucrtorilor pe uniti
Unitatea_________________________________________
Adresa__________________________________________
Numele i prenumele Responsabilului de lucrri din antier
Funcia n cadrul unitii ___________________________
Telefon mobil ____________________________________
Numele i prenumele lucrtorului desemnat SSM ______
Telefon mobil ____________________________________

Observaii _______________________________________
Sigla unitii noastre este
Antreprenor
General
Ea este aplicat pe:
Piept: Stnga, D Dreapta,
CCe^u;
Spate: Dstnga, D Dreapta,
D Centru;
Mnec: D
Observaii: sigla este aplicat n
chenar dreptunghiular de
culoare albastr pe fond galben

PROCES VERBAL DE PREDARE - PRIMIRE
AL PLANULUI DE SECURITATE I SNTATE N MUNC
ntocmit n
FAZA DE ELABORARE A PROIECTULUI
PT nr. 1062/ 2015
ncheiat astzi ........................... cu ocazia predrii - primirii Planului de Sntate i Securitate n Munc
ntocmit de ASPIE din cadrul Departamentului de Cercetare i Proiectare al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Media,
pentru proiectul: PT nr. 1062/ 2015 Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a sistemului naional de transport gaze
naturale pe coridorul Bulgaria - Romnia - Ungaria - Austria - Lot 4 Automatizare i securizare conduct , ef
proiect ing. Liviu Anc.
Am predat, Am primit,
Coordonator SSM faza elaborare proiect Coordonator SSM faza de execuie
ing. Cozma Octavian.
ANEXA 19 - Registrul de Coordonare
AT:
DEPARTAMENTUL PROIECTARE I CERCETARE
REGISTRUL DE COORDONARE
aferent
PLANULUI DE SECURITATE I SNTATE N MUNC
PT nr. 1062/ 2015
DEZVOLTAREA PE TERITORIUL ROMNIEI A SISTEMULUI NAIONAL
DE TRANSPORT GAZE NATURALE PE CORIDORUL
BULGARIA - ROMNIA - UNGARIA - AUSTRIA

LOT 4 - Automatizare si securizare conduct
J
2016
PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4
103
SOCIETATEA NAIONAL DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ - SA
Media
REGISTRUL DE COORDONARE
aferent
PT nr. 1062/ 2015

Cod -
(Cod antier)
pentru proiectul:
DEZVOLTAREA PE TERITORIUL ROMNIEI A SISTEMULUI NAIONAL

DE TRANSPORT GAZE NATURALE PE CORIDORUL
BULGARIA - ROMNIA - UNGARIA - AUSTRIA
LOT 4 - Automatizare si securizare conduct
J
2016
antier: DEZVOLTAREA PE TERITORIUL ROMNIEI A SISTEMULUI NATIONAL DE TRANSPORT GAZE
NATURALE PE CORIDORUL BULGARIA - ROMNIA - UNGARIA - AUSTRIA - LOT 4 Automatizare i
securizare conduct
Adresa:
Antreprenor general:...............
2016
1. Denumirea antierului : Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a sistemului naional de transport gaze

naturale pe coridorul Bulgaria - Romnia - Ungaria - Austria - Lot 4 -Automatizare i securizare
conduct
2. Adresa exact a antierului: onducta se amplaseaz pe teritoriul judeelor:

Giurgiu,Teleorman,Dmbovia,Arge,Olt,Vlcea,Gorj,Hunedoara,Cara Severin,Timi. O atenie
deosebit se dau lucrrilor ce vor fi executate la SMG Jupa,Bibeti i Podior.
Pe acest lot conducta este considerat ca fiind amplasat ntre Podior i Reca.
3. Numele beneficiarului: SNTGN Transgaz SA Media
4. Tipul lucrrii: Construcii - Montaj execuie de instalaii electrice i de automatizare;
5. Managerul de Proiect:
6. Coordonatorul n Materie de Securitate i Sntate pe durata elaborrii proiectului :Octavian Cozma;
7. Coordonatorul n materie de securitate i sntate pe durata realizrii lucrrii:
8. Data la care va ncepe lucrarea: 2017
9. Durata estimativ a lucrrilor pe antier: 882zile;
10. Numrul maxim estimat de lucrtori pe antier: 100;
11. Numrul de antreprenori/subantreprenori independeni prevzut pe antier: 16
A. Numele i adresele antreprenorilor, subantreprenorilor i data interveniei fiecruia pe antier.
Nr. Nume/Prenume antreprenor Adresa atreprenor
Crt. Data interveniei pe antier
Subantreprenori:
B. Lista cu efectivul lucrtorilor pe antier i durata prevzut pentru efectuarea lucrrilor.
Durata prevzut pentru
Data Denumire Subantreprenor Meserie Nr. persoane efectuare a lucrrilor
C. Evenimentele importante care trebuie luate n considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrrilor, constatrile i deciziile adoptate.
Constatri ale coordonatorului Observaii i propuneri ale
Data Faze de lucru coordonatorului ssm Deciziile adoptate
D. Observaiile, informaiile i propunerile privind securitatea i sntatea n munc aduse la cunotin beneficiarului, managerului de
proiect sau celor care intervin pe antier i eventualele rspunsuri ale acestora.
Data Observaii, informrii i propuneri SSM Aduse la cunotiina Rspunsuri/Msuri
Nume/Prenume/Funcie
E. Observaiile i propunerile antreprenorilor i subantreprenorilor privind securitatea i sntatea n munc.
Aduse la cunotina
Data Observaii i propuneri antreprenori/subantreprenori JJ
Rspunsuri/Msuri
Nume/Prenume/Funcie
F. Abaterile de la prevederile planului de securitate i sntate.
Data Abaterile Aduse la cunotiina Rspunsuri/Msuri
Nume/Prenume/Funcie
G. Rapoartele vizitelor de control pe antier i ale ntrunirilor, dispoziiile care trebuie transmise.
Data Rapoarte vizitelor de control pe antier Instruiri/dispoziii aduse la cunotin Nume/Prenume/Funcie Rspunsuri/Msuri
H. Incidente i accidente care au avut loc.
Data Incident / Accident Cauze Msuri de evitare
al
REGISTRULUI DE COORDONARE
corespunztor
ntocmit n
PT nr. 1062/ 2015
ing. Octavian Cozma
ANEXA 20 - Dosar de Intervenii Ulterioare - model

DOSARUL DE INTERVENII ULTERIOARE
aferent
PT nr. 1062 / 2015
DEZVOLTAREA PE TERITORIUL ROMNIEI A SISTEMULUI

NATIONAL DE TRANSPORT GAZE NATURALE PE CORIDORUL
BULGARIA - ROMNIA - UNGARIA - AUSTRIA - LOT 4 - Automatizare
si securizare conduct
2016
SOCIETATEA NAIONAL DE TRANSPORT GAZE NATURALE TRANSGAZ - SA
Media
DOSARUL DE INTERVENII ULTERIOARE

aferent
PT nr. 1062 / 2015

Cod -
(Cod antier)
pentru proiectul:
DEZVOLTAREA PE TERITORIUL ROMNIEI A SISTEMULUI NATIONAL

DE TRANSPORT GAZE NATURALE PE CORIDORUL BULGARIA -
ROMNIA - UNGARIA - AUSTRIA - LOT 4 - Automatizare si securizare
conduct
2016
A) Documentaia de intervenii ulterioare:
a. Proiect Tehnic nr. PT nr. 1062 / 2015: DEZVOLTAREA PE TERITORIUL ROMNIEI A
SISTEMULUI NAIONAL DE TRANSPORT GAZE NATURALE PE CORIDORUL BULGARIA -
ROMNIA - UNGARIA - AUSTRIA - LOT 4 Automatizare i securizare conduct
b. Note de constatare/colaborare.
c. Dispoziii de antier.
d. Note, schie, documentaii privind modificrile ulterioare,
e. Specificaii tehnice.
f. Fiele interveniilor ulterioare.
g. Planul de ssm.
h. Dosarul de intervenii ulterioare.
i. Instruciuni de lucru specifice.
B) Prevederi i informaii utile pentru efectuarea interventiilor ulterioare n condiii de securitate i

sntate.
a. Stabilirea detaliat a programului interveniei n condiii de securitate i sntate;
1. sptur manual i/sau mecanizat n vederea interveniilor la conduct

2. umpluturi i compactri pmnt
3. refacerea amplasamentului la starea iniial
4. repararea cablurilor electrice ntrerupte;
5. reparaii tablouri electrice;
6. refacere conexiuni electrice la echipamente;
7. intervenii asupra programelor de lucru.
b. Stabil rea personalului i a responsabilitilor.
ii
iii
iv
c. Stabilirea coordonatorului s.s.m.
d. Instruirea personalului de intervenie privind respectarea normelor i instruciunilor privind

s.s.m.
i. Norme generale privind ssm

ii. Instruciuni specifice ssm
e. ntocmirea permiselor de lucru.

i. Permis de lucru
ii. Permis de lucru cu foc
f. Fia interveniei.
FIA INTERVENIEI Exemplu
1. Eveniment: fisurarea conductei

Nr. Aciune, operaie,....... Personal Mijloace de Norma de Observatii
crt. intervenie intervenie respectat
0 1 2 3 4 5
Intreruperea gazului pe Operator statie Robinete ........ Ipssm nr..... , art.
1
tronsonul ....... distributie
2 Transport persoane si material Sofer Autoutilitar Ipssm nr..... , art.
la locul interventiei ........ to
Sofer Microbuz Ipssm nr..... , art.
3 Sapare .... Excavatorist Excavator Ipssm nr..... , art.
Muncitor necalificat Sistem protectie Ipssm nr..... , art.

maluri, lopata,
4
cazma, tarnacop,
Taiere Antiex Main tiat antiex Ipssm nr..... , art.

5
Reparaie cablu electric Electrician Aparat.... Ipssm nr..... , art.
Inspectie Responsabil lucrare

6
Responsabil SSM
etc etc etc etc etc
2. Eveniment: reparaie tablou electric

Nr, Aciune, operaie,....... Personal Mijloace de Norma de Observatii
crt. interventie interventie respectat
0 1 2 3 4 5
1 Detectare scurtcircuit n Electrician Ipssm nr .... , art.
tabloul electric ntrerupere
alimentare cu
energie electric din
ntreruptor general
etc etc etc etc etc etc

al
DOSARULUI DE INTERVENII ULTERIOARE
corespunztor
ntocmit n
PT nr. 1062 / 2015
ing. Octavian Cozma

Plan S.S.M. Lot IV Automatizare Si Securizare Conducta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan S.S.M. Lot IV Automatizare Si Securizare Conducta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9

Titlul Documentului: PLAN DE SNTATE I SECURITATE N MUNC

Numrul Documentului: 1062-TGN-AUT4-PLN-PJM-22-00009

Revizie Data Emis de Verificat de Verificat de Aprobat de

PLANUL DE SECURITATE l SNTATE N MUNC

(Cod antier) pentru

LOT 4 - AUTOMATIZARE SI SECURIZARE CONDUCT

Responsabil proiect Liviu

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 2

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 4

SNTGN TRANSGAZ SA Departamentul Proiectare i Cercetare

Principalele lucrri cuprinse n proiect

1. Condiii tehnice generale echipamente electrice;

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 5

Hotrri ale Guvernului Romniei care preiau directive ale UE:

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 6

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 7

1.1. Informaii privind proiectul

Informaiile necesare elaborrii Planului de Securitate si Sntate n munc se gsesc n Anexa 1.

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 8

1.2. Strategia de Securitate i sntate n munc

Strategia de securitate si sntate n munc a beneficiarului este prezentat n Anexa 2.

1.3. Documente suplimentare ce trebuie respectate

2. Organizarea proiectului i responsabilitile privitoare la Securitatea i Sntatea n Munc

2.1. Organizarea proiectului

Organizarea proiectului este prezentat n Anexa 3.

2.2. Responsabiliti i obligaii generale

2.3. Obligaiile si sarcinile angajatorilor din antier

transpune Directiva 89/391/CEE;

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 9

stabilirea si evaluarea riscurilor si pericolelor, definirea si documentarea masurilor corespunztoare;

2.4. Obligaiile si sarcinile generale angajailor

aplicarea masurilor de protecie necesare ;

2.5. Responsabilitile personalului de antier

Responsabilitile Managerului de Proiect:

s aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;

s coopereze cu coordonatorii in materie de securitate si sntate in timpul fazelor de proiectare si de realizare a

s participe la toate etapele de elaborare a proiectului i de realizare a lucrrii;

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 10

Responsabilitile Coordonatorului in materie de sntate si securitate in munca pe durata realizrii lucrrii

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 11

Modelul permisului de lucru se gsete n Anexa 15, Modelul de Permis de Lucru.

Responsabilitile Supraveghetorului/ lucrtorului desemnat cu sigurana n munc la punctele de lucru:

S se asigure ca regulamentele si cerinele de sigurana in munca pe antier respectate de ctre personalul

Responsabilitile tuturor celor care se afla pe antier:

s anune conducerea n caz de pericole, accidente, incidente, deficiene etc.;

3. Legislaia in domeniul Securitii i sntii n munc care se aplica proiectului si lucrrilor

3.1. Cerine legale de baza

3.2. Cerine legale conform contractului

Legislaia ce se aplic, reglementrile si standardele, sunt prezentate in Anexa 7.

3.3. Documente interne antierului/proiectului

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 12

4.1. Delimitarea amplasamentului i deplasarea in incinta santierului:

obligativitatea purtrii echipamentului individual de protecie;

Deplasarea n incinta antierului

4.2. Controlul accesului pe antier i procedura de primire a personalului

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 13

4.3. Spaiile i facilitile destinate organizrii de antier

Se vor asigura i se vor amenaja:

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 14

PT- 1062 - Dezvoltarea pe teritoriul Romniei a S.N.T.G.N. pe coridorul Bulgaria-Romnia-Ungaria-Austria Lot 4 15

5.1. Noiuni generale

5.2. Evalurile de risc i Proceduri de lucru