Memoriu Tehnic de Specialitate - Lucrari Hidrotehnice

-LUCRĂRI HIDROTEHNICE-
PROIECTARE ȘI EXECUȚIE AUTOSTRADA BRAȘOV – TÂRGU

MUREȘ – CLUJ – ORADEA
SECȚIUNEA 3B: MIHAIEȘTI – SUPLACU DE BARCĂU
SUBSECȚIUNEA 3B5: NUȘFALĂU – SUPLACU DE BARCĂU
(km 66+500 – km 80+054.044)
MEMORIU TEHNIC
PROIECT TEHNIC DE EXECUȚIE
IUNIE 2021
3 B 5 T C M E M P T E H I D G E N 0 0 1 0.1
MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

“Proiectare şi execuţie Autostrada Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, Secţiunea 3B: Mihăieşti - Suplacu de Barcău, Subsecţiunea 3B5:
Nuşfalău - Suplacu de Barcău (km 66+500 - km 80+054.044)”
Proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare
pag. 1/ 36
ANTREPRENOR GENERAL Beneficiar
1 / 36
REVIZIA DATA COMENTARII
0.1 Iunie 2021 P.T.E.

pag. 2/ 36
2 / 36
CUPRINS
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL .......................................................................................... 5
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTITII ..................................... 5
1.1. Denumirea proiectului de investitii................................................................................ 5
1.2. Amplasament ............................................................................................................... 5
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat Studiul de Fezabilitate ............................... 5
1.4. Ordonatorul principal de credite ................................................................................... 5
1.5. Inginerul ....................................................................................................................... 5
1.6. Beneficiarul investitiei .................................................................................................. 5
1.7. Antreprenor .................................................................................................................. 5
2. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPTIUNII APROBATE IN CADRUL STUDIULUI DE
FEZABILITATE .......................................................................................................................... 6
2.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI .......................................................... 6
a. Descrierea amplasamentului........................................................................................ 6
b. Topografia ................................................................................................................... 6
c. Clima si fenomenele naturale specifice zonei .............................................................. 8
d. Geologie, seismicitate și geotehnică ............................................................................ 9
e. Devierile si protejarile de utilitati afectate ................................................................... 21
f. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele ............................................ 22
g. Caile de acces permanente, caile de comunicatii....................................................... 22
h. Caile de acces provizorii ............................................................................................ 22
i. Bunuri de patrimoniu cultural imobil ........................................................................... 22
2.2. SOLUTIE TEHNICA ................................................................................................... 23
a. Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii ............................ 23
b. Varianta constructiva de realizare a investitiei ........................................................... 24

pag. 3/ 36
3 / 36
c. Trasarea lucrarilor...................................................................................................... 25
d. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor de santier ......................................... 25
II. Memoriu tehnic pe specialități – LUCRĂRI HIDROTEHNICE ............................................ 26
III. Memoriu tehnic pe specialități – PODEȚE......................................................................... 31

pag. 4/ 36
4 / 36
I. MEMORIU TEHNIC GENERAL
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE

INVESTITII
1.1. Denumirea proiectului de investitii
Proiectare şi execuţie Autostrada Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, Secţiunea 3B: Mihăieşti
- Suplacu de Barcău, Subsecţiunea 3B5: Nuşfalău - Suplacu de Barcău (km 66+500 - km
80+054.044)
1.2. Amplasament
Partea de vest a judeţului Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunelor Nușfalău, Ip şi Marca.
1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat Studiul de

Fezabilitate
Aviz CTE-CNADNR nr. 4589/30.09.2016
1.4. Ordonatorul principal de credite

MINISTERUL TRANSPORTURILOR
1.5. Inginerul
EGIS INTERNATIONAL S.A.S
1.6. Beneficiarul investitiei

COMPANIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE DIN ROMANIA
SA
1.7. Antreprenor
Antreprenor si Proiectant General: NUROL INSAAT VE TICARET A.S.

pag. 5/ 36
5 / 36
2. PREZENTAREA SCENARIULUI/OPTIUNII APROBATE IN
CADRUL STUDIULUI DE FEZABILITATE
2.1. PARTICULARITATI ALE AMPLASAMENTULUI
a. Descrierea amplasamentului
Prezentul proiect se situeaza pe teritoriul administrativ al localitatilor Nusfalau, Ip si Marca,
apartinand judetului Salaj.
Partea de traseu a autostrăzii Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea care face obiectul
prezentului studiu, are o lungime de 13.554 km şi începe de la km 66+500, în punctul de
coordonate geografice 47°10'40.13"N şi 22°42'13.74"E situat în dreptul localității Nușfalău în
apropierea DJ 110E și se termină la km 80+054, în punctul de coordonate geografice
47°13'34.91"N și 22°33'7.60"E situat în dreptul localității Marca în apropierea DC 93.
În zona km 66+700 este prevăzut un pasaj peste DC82 (fost DJ 110E, Nușfalău – Făgetu).
La km 67+400 unde este prevazut un nod rutier pentru legătura cu DN 1H, pe care îl intersectează
la km 67+750 şi care va traversa autostrada pe un pasaj superior. Legatura cu DN 1H se va
realiza prin intermediul unui sens giratoriu.
b. Topografia
Prezentare generala
S-au realizat ridicari topografice, in sistem Stereo 70, ale intregului culoar pe care se vor defasura
lucrarile de executie a autostrazii.
Ridicarile topografice au fost efectuate pentru lucarile noi de drum si consolidari sub forma puncte
situate la distante de maxim 20m.
Pentru drumurile existente in zona proiectului (drumuri nationale, judetene, comunale si locale)
au fost realizate masuratori topografice pe directia unor profile transversale perpendiculare pe
axul drumului existent la intervale de maxim 20 m. In curbe acestea au fost indesite, atat cat a
fost nevoie in vederea modelarii cat mai exacte a geometriei drumului.
Ridicarile topografice au pus in evidenta suprafata terenului si toate elementele aeriene sau
subterane vizibile din zona de ridicare (copaci, linii electrice aeriene, linii telefonice aeriene,

pag. 6/ 36
6 / 36
conducte supraterane, camine de vizitare, rasuflatori de gaze sau petrol, stalpi, ziduri de sprijin,
podete, cladiri cu exceptia celor din proprietatile private, garduri, canale, santuri, vai cu scurgere
permanenta sau nepermanenta etc.). Ridicarea topografica a fost extinsa pe cel putin inca 10 m
stanga si dreapta de la marginea santurilor existente (sau a piciorului taluzului in rambleu sau
taluz sus in debleu). Ridicarea topografica a fost efectuata la o scara de 1:1000.
Ridicarile topografice pentru proiectarea podurilor si podetelor drumului au fost furnizate in
amplasamentele definite la o scara 1:1000.
Albiile vailor cu debit nepermanent, a raurilor si paraurilor, a canalelor existente, au fost ridicate
pe o lungime de cate 30-50 m amonte si aval de axul drumului, incluzand structura existenta, prin
profile transversale pe albie, efectuate din 30 in 30 m si un profil longitudinal prin albie cu cotele
talvegului si cotele oglinzii apei. Acolo unde exista scurgeri permanente de apa a fost marcat si
NNS (nivelul normal de scurgere).
Efectuarea indesirii retelei geodezice de sprijin
Reteaua geodezica de sprijin a fost adusa la gradul de densitate pe care-l impun necesitatile de
actualizare, cu luarea de masuri pentru legarea punctelor nou proiectate la reteaua nationala.
Reteaua geodezica de sprijin a fost constituita din doua retele principale: reteaua planimetrica si
reteaua altimetrica. Reteaua planimetrica poate sa contina puncte semnalizate, vizibile de pe o
mare suprafata, numite puncte de orientare. Reteaua altimetrica poate sa contina puncte
nestationabile, respectiv reperi incastrati sau pozitionati in apropierea constructiilor pentru a fi la
adapost de deteriorare si astfel sa minimizeze riscul de alterare a cotei. Punctele retelei
planimetrice stationabile cu echipamente topografice (statii totale, nivele etc.) au fost determinate
altimetric prin nivelment trigonometric sau geometric putand astfel face parte si din reteaua
altimetrica. Punctele retelei care permit pozitionare GPS au fost determinate planimetric prin
tehnologie GPS putand face parte din reteaua planimetrica. Pentru punctele planimetrice
amplasate la sol, care nu fac parte din reteaua de nivelment, cota a fost determinata prin
nivelment geometric.
Materializarea punctelor in teren se face prin borne sau reperi, alegerea tipului de materializare
depinzand de amplasare. Pentru fiecare punct de sprijin se intocmesc descrieri topografice
(schite de reperaj) cu distante de determinare din cel putin trei puncte garantate din punct de
vedere al stabilitatii (colturi de cladiri sau de imprejmuiri care nu permit interpretari din punct de
vedere al unicitatii punctelor determinate de intersectiile liniilor ce le definesc, centre ale unor
camine stabile ale retelelor edilitare, linii certe de borduri sau de alta natura fata de care se

pag. 7/ 36
7 / 36
coboara perpendiculare din punctul de sprijin ce se descrie. La amplasarea punctelor de
planimetrie s-a urmarit ca din fiecare punct stationabil sa existe vizibilitate catre cel putin alte
doua. Dispunerea punctelor retelei de sprijin se urmareste a fi astfel conceputa incat din cat mai
multe asemenea puncte, detaliile sa poata fi dublu radiate pentru un control cat mai riguros al
intregii geometrii a complexului de detalii ridicate.
c. Clima si fenomenele naturale specifice zonei
Date meteoclimatice
Din punct de vedere al climei secțiunea 5 a sectorului 3B se încadrează în perimetrul sectorului

de climă temperat–continentală moderată, care se caracterizează prin veri calde, cu precipitații
destul de bogate și ierni reci și umede cu precipitații (ninsori) frecvente, viscole rare și perioade
de încălzire ce întrerup continuitatea stratului de zăpadă.
Temperaturile medii anuale sunt de 9,60oC la Zalau. Temperaturile medii lunare multianuale cele
mai scazute se intalnesc in luna ianuarie, cand in aer se inregistreaza o medie multianuala de -
2,40 oC la Zalau. Luna cea mai calda este luna iulie, cand temperatura medie multianuala este
de 20oC la Zalau. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț este de circa 120-130.
Conform SR 174-1 (iulie 1997) perimetrul studiat se încadrează în “zona rece”.
Zona analizata prezinta urmatoarele caracteristici climatice:
− Temperatura aerului înregistrează diferențieri de la un loc la altul din cauza varietății

formelor de relief şi deosebirilor altitudinale ale acestora. Mediile anuale au valori de
9,60°C (la Zalău), iar mediile lunii cele mai calde (iulie) de 20°C (la Zalău), iar ale lunii
cele mai reci (ianuarie) –2,40°C la Zalău. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț este
de circa 120-130.
− Precipitatiile atmosferice cantitățile medii anuale de precipitații au valori de 630mm (la
Șimleul Silvaniei), media lunară este de 81,4 mm (la Șimleul Silvaniei), iar mediile lunare
cele mai mici cad în februarie pe tot cuprinsul ținutului deluros (35,2 mm la Zalău).
Cantitatea medie anuală de precipitații se învârte în jurul valorilor de 630 - 700 l/mp cele
mai ploioase luni fiind în intervalul mai-septembrie.

pag. 8/ 36
8 / 36
− Stratul de zăpadă – are stabilitate și grosimi din ce în ce mai mari pe măsura creșterii
altitudinii reliefului.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol Sk (definită cu 2% probabilitate de depăşire

într-un an – interval mediu de recurenţă IMR=50 ani) este în amplasament de 1,5 N/m², în
conformitate cu prescripţiile CR 1-1-3/2012 “Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra
construcţiilor”.
− Vânturile – sunt puternic influențate de relief, atât în privinţa direcţiei cât şi a vitezei.
Frecvențele medii anuale înregjstrate la Zalău pun în evidenţă predominarea vânturilor
de SE (16,1%). SV (10,5%) şi NV (9,2%) urmate de cele din V (8,0%) şi S (7,9%). Pe
culmile montane din SV pre-domină vânturile din sectorul vestic. Frecvenţa medie anuală
a calmului înregistrează valori de 42,8% la Zalău şi de 10,0 – 15.0% pe culmile munţjlor.
Conform Enciclopediei Geografice a României vegetația în zonă este în corelație cu regimul
termic şi cu regimul de înălțime. Astfel secțiunea 5 a autostrăzii traversează:
- terenuri agricole cultivate cu grâu, porumb, cartofi, etc;
- zone înierbate, rezervate pășunatului;
- vegetație hidrofilă (papură, stuf, pipirig, rogoz) în zonele cu umiditate excesivă;
- zăvoaie de plopi, frasin și sălcii (în zona de luncă a Barcăului și afluenților acestuia);
Adancimea de inghet
Adâncimea maximă de îngheţ în zonă, stabilită conform STAS 6054-77, este de 80-90 cm de la
km 66+500 pana la km 74 (cu aproximaţie), de la care adâncimea de îngheţ este 70...80cm, pânã
la sfârşitul secţiunii.
d. Geologie, seismicitate și geotehnică
Date geomorfologice
Zona în care au fost realizate investigațiile geotehnice pentru Subecțiunea 3B5 a autostrăzii
Brașov – Târgu Mureș – Cluj - Oradea este localizată în partea de vest a județului Sălaj, fiind
situată în depresiunea Șimleului pe zona de luncă și de terasă joasă de pe partea dreaptă şi
stângă a râului Barcău.
Aspectul zonei este în general de câmpie plată cu altitudini variind între 200 - 230m.

pag. 9/ 36
9 / 36
Din punctul de vedere al proceselor geomorfologice actuale, în funcție de altitudine, zona
străbătută de autostradă este caracterizată prin:
a) aluvionări de material grosier şi implicit eroziuni laterale asupra malurilor (în perioada cu
precipitații bogate) în zona albiei minore a râului Barcău.
b) aluvionări cu materiale fine ce formează, prin acumulare, conuri de dejecție cu exces de
umiditate, în zona luncilor pâraielor laterale.
Date hidrografice
Principalul curs de apă ce drenează apele de suprafață de pe acest sector îl reprezintă râul
Barcău, cu maluri abrupte la nivelul albiei majore şi izvoarele în zona carstică a Ponorului
Negrenilor, situate pe versantul sud-vestic al munților Plopiș. Are debite mărite în perioada de
primăvară-vară când se produce topirea zăpezilor sau au loc precipitații însemnate şi debite
scăzute toamna, când rezerva de apă subterană este redusă. Suprafața bazinului său hidrografic
este de 3455 km² iar lungimea totală este 134 km. Direcția generală de curgere este de la est
către vest, iar în zona studiată panta medie a râului este de 2-3‰. Zona de luncă a râului Barcău
este foarte bine dezvoltată având lățimi considerabile care înregistrează pe alocuri lățimi de 2-3
km. Lucrările de regularizare ale râului Barcău au avut un caracter benefic în zonă, conducând
la eliminarea inundațiilor.
Afluienții săi sunt de dimensiuni reduse, cu lungimi şi suprafețe cuprinse între 4–14 km şi
respectiv 14–45 km², cu excepţia râului Valea Mare ce depășește aceste limite (L=22 km, S=112
km²). Râul Barcău este însoțit de o luncă largă, deseori inundată, cu excepţia zonelor de defileu
din dreptul localităților Preoteasa, Sub Cetate şi Marca. În secțiunea de ieşire din județ, râul are
un debit mediu multianual de 2,5 m/s. În anii ploioşi (1970) se înregistrează valori de debite medii
anuale de două ori mai mari, iar în anii secetoşi (1961) de 0,4 din valoarea debitului mediu
multianual. Pe sezoane, scurgerea maximă se realizează obişnuit, în intervalul februari – aprilie,
iar cea minimă în auguast – octombrie, când volumul scurs reprezintă, în medie 12% şi, respectiv
3% din volumul anual.
Secțiunea 3B5 a autostrăzii Transilvania (km 66+500 – 80+054) traversează râul Barcău la km
77+700 şi o serie de văi cu curs sezonier sau permanent de apă, afluenți ai râului Barcău. Dintre
acestea menționăm: valea Două Pâraie, valea Gropii, valea Limpa, valea Cerasei.

pag. 10/ 36
10 / 36
De asemenea traseul traversează o multitudine de pârâiașe şi canale care în perioade cu
precipitații sunt active.
Particularitatile bazinului hidrografic Barcau
Bazinul hidrografic Barcău este component al Sistemului hidrografic Crişuri. Valea Barcăului se
înscrie în nota dominantă a râurilor din vestul României, atât prin aspectul formării scurgerii cât
şi al regimului acestuia. Barcăul este afluent de ordinul III al Tisei şi urmează o direcţie de curgere
spre vest, cu excepţia sectorului din amont de Nuşfalău şi sectorului din aval de defileul
epigenetic de la Marca, până lângă Balc, unde râul are traseu aproximativ sud-nord.
Asimetria spre stânga deosebit de pronunţată a bazinului hidrografic Barcău în România, mai
accentuată amonte de Nușfalău, este una dintre caracteristicile sale definitorii. Parcursul
Barcăului până la graniţa cu Ungaria cuprinde trei sectoare, cu caractere specifice: sectorul
montan (pînă în dreptul localităţii Valcăul de Jos), sectorul deluros (până la Marghita) şi sectorul
de câmpie, aval de Marghita.
Relieful are influenţă directă asupra scurgerii superficiale, în corelaţie cu structura geologică, iar
prin dispunerea etajată a sa, alături de climă, vegetaţie şi soluri, participă indirect la formarea şi
regimul scurgerii. Relieful bazinal impune şi o serie de trăsături morfometrice râurilor (panta
longitudinală şi prin aceasta viteza curentului de apă), aspectul văilor, cu diferenţierea celor trei
sectoare specifice.
Repartiţia treptelor altitudinale derivă din trăsăturile morfometrice ale reliefului, efect al evoluţiei
şi fragmentării sale verticale. Altitudinea maximă este de 863 m. iar cea minimă de 93 m.; treapta
altitudinală de 93 - 200 m. acoperă cea mai mare parte a bazinului Barcău (50.35 %), iar
intervalele hipsometrice de 600-863 m. au pondere mai redusă, de doar 4,29 %. Dominante sunt
valorile energiei reliefului de până la 20 m, cu pondere de 62.35 %, în timp ce valorile de peste
90 m au pondere de numai 6.47 %. Densitatea fragmentării prezintă valori maxime de 10.02
km/kmp, mai mari în subbazinele văilor Danţa, Cuzap, Marca şi Iaz
Predomină valorile geodeclivităţii de până la 3 grade (50.06 %), iar valorile de peste 30 grade au
pondere de doar 1.04 %. Versanţii umbriţi ocupă suprafeţe mai mari, prin comparaţie cu cei
însoriţi (14.55 % respectiv 9.72 % din total).
Din punct de vedere morfohidrografic putem reţine două elemente esenţiale, cu rol deosebit în
formarea şi regimul scurgerii. Primul element se referă la asimetria bazinului, rezultată din faptul
că majoritatea afluenţilor funizori de apă sunt dispuşi pe stânga cursului principal. Al doilea

pag. 11/ 36
11 / 36
element definitoriu este forma alungită a acestui bazin, influenţ a sa fiind mai vizibilă la viituri,
moment în care, datorită aportului afluenţilor decalat în timp, acestea au durată mai mare, dar
amploare mai redusă.
Date hidrogeologice
Observațiile de suprafață efectuate în teren şi lucrările de cercetare hidrogeologică executate în

perimetrul cercetat au pus în evidenţă mai multe orizonturi poros-permeabile cu grosimi diferite
şi constituţie granulometrică foarte variată, de la nisipuri fin argiloase la nisipuri medii, uneori
chiar grosiere şi pietrişuri.
În aceste orizonturi sunt generate strate acvifere, care în funcţie de poziţia lor faţă de baza de
eroziune şi adâncimea la care sunt situate pot fi acvifere freatice (cu nivel liber) sau acvifere de
adâncime (sub presiune).
In aceasta zona au fost studiate 3 acvifere, unul liber, iar celelalte sub presiune.
Prezentarea investigatiilor de teren efectuate
Programul de investigatii de teren a fost realizat in doua etape in anii 2015 respectiv in 2020,
informatiile din cele doua campanii de investigare fiind coroborate pentru o caracterizare
geotehnica complexa a zonei amplasamentului, cu respectarea prevederilor NP122:2010,
anume: “cap. 2.2.3. Datele documentare privind valorile unor parametri geotehnici, bazate pe
experienta comparabila, pot fi utilizate in stabilirea valorilor parametrilor geotehnici daca se refera
la aceleasi tipuri de pamanturi si pentru care este de asteptat o comportare geotehnica similara,
pentru constructii similare. Se considera cu precadere adecvate datele obtinute pe plan local”.
In prima etapa (2015) programul de investigatii de teren a cuprins foraje geotehnice (65)
insumand 845.5ml. Din foraje au fost prelevate un numar total de 838 de esantioane pentru
analize de laborator din care 257 au fost probe netulburate.
In etapa a doua (2020) programul de investigare consta in 45 de foraje geotehnice insumand
1140ml, din care 6 foraje piezometrice care urmează a fi monitorizate pe toată durata execuției
lucrărilor (130ml) si 4 investigatii seismice de refractie seismica (384ml). Din foraje au fost
prelevate un numar total de 572 de esantioane pentru analize de laborator din care 446 au fost
probe netulburate.
Denumirea laboratoarelor autorizate care au efectuat incercarile/analizele pamanturilor si apei:

pag. 12/ 36
12 / 36
▪ LABORATOR DE ANALIZE SI INCERCARI IN CONSTRUCTII - GRAD II - DCC-GEO-
TEST
▪ CONSULT S.R.L., autorizatie nr. 2940 din 15.08.2015
▪ LABORATOR DE ANALIZE SI INCERCARI IN CONSTRUCTII - GRAD I – Profil Chimie
▪ I.N.C.D.I.F. ISPIF, autorizatie nr. 2511 din 2012
Analize de laborator
Prin incercarile de laborator s-au realizat, adaptat la fiecare lucrare precum si stratificatiei intalnite
in amplasamentul respectiv, urmatoarele tipuri de determinari:
▪ identificarea, caracterizarea şi clasificarea pământurilor (SR EN ISO 14688-1:2018, SR

EN ISO 14688-2:C91) prin granulozitate (STAS 1913/5-1985) , plasticitate (STAS 1913/4-
1986);
▪ starea pământurilor: prin determinarea umidităţii (STAS 1913/1-1982), densitătii (STAS
1913/3-1976), a porozităţii a gradului de saturaţie;
▪ determinarea densităţii scheletului pământurilor (STAS 1913/2-1976);
▪ comportarea mecanică a pământurilor supuse la diverse sarcini verticale: prin încercări în
edometru (STAS 8942/1-89 şi conform specificației solicitate de către proiectant);
▪ determinarea rezistentei pământurilor la forfecare prin încercarea de forfecare directă de
tip UU, CU, CD şi reversibile(STAS 8942/2-82);
▪ determinarea rezistenței la compresiune monoaxială.
▪ încercări de compresinue triaxială de tip UU.
▪ determinarea conţinutului de carbonaţi (STAS 7107/3-1974).
▪ determinarea continutului de carbonati (STAS 7107/3-1974).
Pentru o mai buna sintetizare a informatiilor obtinute, traseul lucrarii a fost divizat in 26 de
tronsoane, corespunzand principalelor obiective intalnite.
Pe fiecare tronson analizat s-au intocmit sectiuni geologice-geotehnice in care se regasesc
complexele litologice. Pentru fiecare complex indentificat valorile masurate sau derivate ale
parametrilor geotehnici au fost prelucrate statistic conform normativului NP 122:2010 pentru
determinarea valorilor caracteristice ale principalilor parametri geotehnici obtinuti prin:
- analizele de laborator (etapele I+II);
- interpretarea rezultatelor SPT(etapale I+II), conform relatiilor expuse in 4.2.1.;
- interpretarea rezultatelor CPT(etapale I), conform relatiilor expuse in 4.2.3.;

pag. 13/ 36
13 / 36
- Pentru fiecare site s-au detaliat urmatoarele aspecte:
- variatiile nivelelor apelor subterane;
- caracteristicile de agresivitate ale apei subterane asupra betonului si metalelor;
- evaluarea conditiilor de fundare;
- evaluarea stabilitatii generale si locale a terenului;
- recomandari de proiectare pentru infrastructuri si lucrarile de terasamente.
Consideratii finale referitoare la investigatiile geotehnice realizate
Investigatiile realizate in vederea proiectarii obiectivului “Proiectare şi execuţie Autostrada Braşov

- Târgu Mureş - Cluj - Oradea, Secţiunea 3B: Mihăieşti - Suplacu de Barcău, Subsecţiunea 3B5:
Nuşfalău - Suplacu de Barcău (km 66+500 - km 80+054.044)” au fost executate in doua etape
de lucru: o etapa preliminara in anul 2015 si o etapa aferenta proiectului tehnic in 2020. Traseul
drumului insumand 13,55km a fost divizat in 27 de tronsoane care au fost analizate individual.
Categoria de risc geotehnic este determinata conform normativului NP 074/2014 “Normativ

provind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare”. Clasa
geotehnicã indica riscurile geotehnice existente in realizarea proiectului.
Incadrarea definitiva intr-o categorie geotehnica
Categoria geotehnica depinde de urmatorii factori:

▪ Natura terenului: pamanturi loessoide apartinand grupei B de pamanturi sensibile la
umezire definite conform normativului NP 125-2010, pamanturi fine cu consistenta redusa
(Ic<0,5), pamanturi cu continut ridicat de materii organice (peste 6 %), in consecinta
categoria de pamant este „teren dificil” – punctaj 3 sau 6;
▪ Apa subterana: este prezentã pe toatã lungimea obiectivului, la adâncimi care necesitã
un epuisment normal în cazul lucrãrilor situate pe terasã şi a celor din zona de luncã –
punctaj 1 sau 2;
▪ Clasificarea constructiei (categoria de importanta): normala sau exceptionala (podul
suspendat) – punctaj 5.
▪ Afectarea constructiilor adiacente: risc inexistent – punctaj 1.
▪ Zona seismica: ag<0,15g – punctaj 1.
Cu un punctaj total de 11-15 puncte si luand in considerare complexitatea si scopul lucrarilor ce
urmeaza a fi executate, lucrarea este incadrata in categoria geotehnica 2-3, cu risc geotehnic
moderat la major.

pag. 14/ 36
14 / 36
Seismicitate
Amplasaentul studiat se inscrie in zona macroseismica cu intensitatea I = 6 pe scara MSK,

stabilite conform SR 11100/1-93. Parametrii seismici ai zonei stabiliti conform Normativului
P100–1/2013 au urmatoarele valori:
▪ acceleratia maxima a terenului pentru proiectare ag = 0,10g de la km 66+500 pana la
aproximativ km 71, de la care ag=0.15g, pânã la sfârşitul secţiunii, respectiv, km
80+054, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=225 ani și 20%
probabilitate de depășire în 50 de ani;
▪ perioada de control (de colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,7 s.
Incadrarea obiectivului in „Zone de risc” conform Legii nr. 575/2001 privind aprobarea planului de
amenajare a teritoriului national - Sectiunea a V-a Zone de risc natural.
Geotehnică
Tronson km 66+500-km 66+700

Obiective: podeţ dalat tip D5 de la km 66+557, terasament.
Pe aceste fragment de drum, terenul este relativ plan.

Încadrarea amplasamentului este în categoria geotehnicã de risc 3 (major) deoarece complexul
A se încadrează în clasa terenurilor dificile, fie datoritã stãrii de consistenţã (Ic<0.5) a nivelului
A1, fie datoritã apartenenţei la clasa terenurilor PUCM a nivelelor A2 şi A3.
Structura terenului de fundare constã în urmãtoarea succesiune litologicã :

Complex/nivel Grosimi (m) Valori caracteristice
Sv 0.40-0.60
A (A1, A3) 1.75-2.15 Anexele 6-1,3
B 0.70-3.20 Anexa 6-4
C (C2, C3) >15 Anexele 6-6,7
NHS 0.80-1.65
Pentru podeţul dalat tip D5 de la km 66+557 recomandãm fundarea directã la o adâncime de

minim 1.50 - 2.00m (conform prevederilor NP 126), în complexul coeziv superior A, pentru care,
conform NP112/2014 se va adopta o presiune convenţionalã de bazã (Df=2m, B=1m) 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 =
300𝐾𝑃𝑎.

pag. 15/ 36
15 / 36
În cazul fundãrii la adâncimi >2m se vor adopta valori ale presiunii convenţionale de bazã (Df=2m,
B=1m) dupã cum urmeazã:
- pentru fundarea pe complexul necoeziv B, 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 350𝐾𝑃𝑎;
- pentru fundarea pe complexul coeziv C, 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 400𝐾𝑃𝑎.
Dat fiind caracterul complexului A (tip PUCM) pe acest tronson recomandã aplicarea cu stricteţe
a prevederilor normativului NP 126-2010 – Normativ privind fundarea construcţiilor pe pământuri
cu umflări şi contracţii mari.
Pentru construcţia terasamentului recomandãm îmbunãtãţirea de suprafaţã a terenului de
fundare, având ca scop reducerea încãrcãrilor transmise nivelelor compresibile şi totodatã de
împiedicare a ascensiunii apei capilare din terenul natural în corpul rambleului.
Tronson km 67+440-km 67+749

Obiective: podeţ dalat tip D5, km 67+701, terasament.
Pe aceste fragment de drum, terenul este uşor în pantã având diferenţe de nivel de circa 1m.
Complex/nivel Grosimi (m) Pentru podeţul dalat tip D5 de la km 67+701

Valori caracteristice
Sv 0.15-0.60 recomandãm fundarea directã la o adâncime de
A (A2, A3) 2.90-3.85 Anexele 6-2,3 minim 2.00m, în complexul coeziv superior A,
B 0.80-5.65 Anexa 6-4 pentru care, conform NP112/2014 se va adopta o
C (C1, C2, C3) >30 Anexele 6-5,6,7 presiune convenţionalã de bazã (Df=2m, B=1m)
NHS 2.80-3.30 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 300𝐾𝑃𝑎 . În cazul fundãrii la adâncimi
>2.70m se va adopta valorea presiunii
convenţionale de bazã (Df=2m, B=1m) specifice fundãrii pe complexul necoeziv B, 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 =
350𝐾𝑃𝑎.
Pentru fundarea rambleurilor se va adopta o adâncime de fundare corelată cu prevederile NP
126 din 2010, iar presiunea convențională de bază specifică complexului superior A (Df=2m,
B=1m) va avea valoarea 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 300𝐾𝑃𝑎.

pag. 16/ 36
16 / 36
Tronson km 68+439-km 69+541.70

Obiective: podeţ dalat tip D5,km 68+827, terasament
Având o lungime de 1,117km tronsonul analizat prezintã o diferenţã de cote de circa 14.80m
Complex/nivel Grosimi (m) Pentru podeţul dalat tip D5 de la km 68+827

Valori caracteristice
Sv 0.20-0.45 recomandãm fundarea directã la o adâncime de
A (A2, A3) 1.20-4.95 Anexele 6-2,3 minim 2.00m, în complexul necoeziv B, pentru
B 0.50-4.40 Anexa 6-4 care, conform NP112/2014 se va adopta o
C (C1, C2, C3) 4.30-26.90 Anexele 6-5,6,7 presiune convenţionalã de bazã (Df=2m, B=1m)
NHS 2.20-4.80 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 350𝐾𝑃𝑎.
În cazul fundãrii la adâncimi >2.20m se vor adopta
o valoare a presiunii convenţionale de bazã (Df=2m, B=1m) dupã cum urmeazã specificã
fundãrea pe complexul coeziv C, 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 400𝐾𝑃𝑎.

B=1m) va avea valoarea 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 300𝐾𝑃𝑎. Dat fiind caracterul complexului A (tip PUCM) pe acest
tronson recomandã aplicarea cu stricteţe a prevederilor normativului NP 126-2010 – Normativ
privind fundarea construcţiilor pe pământuri cu umflări şi contracţii mari.
Tronson km 69+541.70 - km 69+623.40

Obiectiv: Pod peste Valea Douã Pâraie
Lucrarea de artã constã în douã poduri care în profil longitudinal se afla pe o pantã de 0,643.
C se încadrează în clasa terenurilor dificile, datoritã apartenenţei la clasa terenurilor PUCM a
tuturor nivelelor.

pag. 17/ 36
17 / 36
Structura terenului de fundare constã în urmãtoarea succesiune litologicã (Anexa 7.5.) :

Infrastructura fiecărui pod este alcatuitã din doua
Sv 0.30-0.50
culei şi o pilã, fundatã indirect pe piloţi de 1.50 m
A (A1, A2, A3) 0.80-3.00 Anexele 6-1,2,3 diametru. Pentru aceste obiective calculul
B 0.50-2.80 Anexa 6-4 capacitãţii portante la compresiune a piloților
C (C2, C3) <32.40 Anexele 6-6,7 flotanți Rc (KN) s-a efectuat conform normativului
NHS 1.00-4.80 NP123-2010, pentru piloți de tip flotant, executați
pe loc de la adâncimea de 2,00m, cu d=1.50m cu o fișa extinsã pe adâncime, pânã la nivelul
coeziv C3 (D=20m), utilizându-se fişa forajului FS12, km 69+600.
Tronson km 69+623.40-km 71+180

Obiective: podeţ casetat tip C2 km 70+169, podeţ dalat tip D5 km 70+620,
podeţ casetat tip C2 km 70+824, terasament
Având o lungime de 1,557km tronsonul analizat prezintã o diferenţã de cote de circa 21.90m
se încadrează în clasa terenurilor dificile, fie datoritã stãrii de consistenţã (Ic<0.5) a nivelului A1,
fie datoritã apartenenţei la clasa terenurilor PUCM a nivelelor A2 şi A3.
Complex/nivel Grosimi (m) Valori caracteristice Pentru podeţul casetat tip C2 de la km 70+169 şi
Sv 0.25-0.60 podeţul dalat tip D5 de la km 70+648,
A (A2, A3) 0.70-4.90 Anexele 6-2,3 recomandãm fundarea directã la o adâncime de
B 0.00-7.65 Anexa 6-4 minim 2.00m, în complexul coeziv superior A,
C (C2, C3) 1.10-32.40 Anexele 6-6,7 pentru care se va adopta o presiune convenţionalã
NHS 0.50-6.85 de bazã (Df=2m, B=1m) 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 300𝐾𝑃𝑎 conform
NP112/2014.

pag. 18/ 36
18 / 36
Pentru podeţul casetat tip C2 de la 70+824 fundarea directã la o adâncime de minim 2.00m, se
va face în complexul necoeziv B, pentru care, conform NP112/2014 se va adopta o presiune
convenţionalã de bazã (Df=2m, B=1m) 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 350𝐾𝑃𝑎.

B=1m) va avea valoarea 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 300𝐾𝑃𝑎. Dat fiind caracterul complexului A (tip PUCM) pe acest
tronson recomandãm aplicarea cu stricteţe a prevederilor normativului NP 126-2010 – Normativ
privind fundarea construcţiilor pe pământuri cu umflări şi contracţii mari.
Tronson km 71+480 - km 71+516.15

Obiectiv: Pod peste valea Gropii şi D.E
Lucrarea de artã constã în douã poduri amplasate pe un teren cvasiorizontal, în zona de luncã.
tuturor nivelelor. Structura terenului de fundare constã în urmãtoarea succesiune litologicã
(Anexa 7.7.) :
Infrastructura fiecărui pod este alcatuitã din douã
Sv 0.25-0.35
culei şi o pilã, fundate indirect pe piloţi de 1,20 m
A (A1, A2, A3) 5.00-5.45 Anexele 6-1,2,3 diametru, iar calculul capacitãţii portante s-a
B 0.40-1.55 Anexa 6-4 efectuat pentru piloți de tip flotant, executați pe loc
C (C2, C3) 14.70-24.15 Anexele 6-6,7 de la adâncimea de 2,00m, cu o fișa extinsã pe
NHS 0.80-4.30 adâncime, pânã la nivelul coeziv C3 (D=20m),
utilizându-se fişa forajului FS19, km 71+520.
Tronson km 72+082 - km 72+100.10

Obiectiv: pod valea Limpa
Lucrarea de artã constã în douã poduri amplasate pe un teren cvasiorizontal, în zona de luncã.

pag. 19/ 36
19 / 36
(Anexa 7.8.) :
Pentru acest obiectiv calculul capacitãţii portante
Sv 0.25-0.30
la compresiune a piloților flotanți Rc (KN) s-a
A (A1, A2, A3) 5.65-6.00 Anexele 6-1,2,3 efectuat conform normativului în vigoare, pentru
B 2.50-2.60 Anexa 6-4 piloți de tip flotant, executați pe loc de la
C (C1, C2, C3) >32 Anexele 6-6,7 adâncimea de 2,00m, cu d=1.20m cu o fișa
NHS 3.80-4.30 extinsã pe adâncime, pânã la nivelul coeziv C3
(D=20m), utilizându-se fişa forajului FS22, km 72+100. Rezultatele sunt redate în Tabelul 16.11.
Tronson km 74+742- km 74+763.10

Obiectiv: pod peste valea Cerasei
Lucrarea de artã constã într-un ansamblu de douã poduri amplasate pe un teren accidentat situat
în zona de luncã.
A deschis prin fundarea indirectã a obiectivului se încadrează în clasa terenurilor dificile, fie
datoritã stãrii de consistenţã (Ic<0.5) a nivelului A1, fie datoritã apartenenţei la clasa terenurilor
PUCM a nivelelor A2 şi A3. Structura terenului de fundare constã în urmãtoarea succesiune
litologicã (Anexa 7.10.) :
Infrastructura fiecărui pod este alcatuitã din douã
Sv 0.30-0.35
culei şi o pilã, fundate indirect pe piloţi de 1,20 m
A (A1, A2, A3) 4.20-5.70 Anexele 6-1,2,3 diametru, iar calculul capacitãţii portante s-a
B 1.40-2.40 Anexa 6-4 efectuat pentru piloți de tip flotant, executați pe loc
C (C1, C2, C3) 8.10-22.45 Anexele 6-5,6,7 de la adâncimea de 2,00m, cu o fișa extinsã pe
NHS 2.40-2.70 adâncime, pânã la nivelul coeziv C3 (D=20m),
utilizându-se fişa forajului FS26, km 74+760.

pag. 20/ 36
20 / 36
Tronson km 77+687-km 77+741.20

Obiectiv: pod peste râul Barcãu
Lucrarea de artã constã într-un ansamblu de douã poduri situat în zona de luncã, pozate peste
valea râului Barcãu. Infrastructura fiecărui pod alcatuitã din douã culei şi douã pile este fundatã
indirect pe piloţi de 1,20 m diametru.
(Anexa 7.12.) :
Pentru acest obiectiv s-a considerat fundarea
Sv 0.20-0.30
indirectã, iar calculul capacitãţii portante a piloților
A (A1, A2, A3) 1.90-3.20 Anexele 6-1,2,3 flotanți Rc (KN) s-a efectuat pentru piloți de tip
B 1.90-3.90 Anexa 6-4 flotant, executați pe loc de la adâncimea de
C (C1, C2, C3) 9.30-24.30 Anexele 6-5,6,7 2,00m, cu d=1.20m cu o fișa extinsã pe adâncime,
NHS 3.50-4.95 pânã la nivelul coeziv C2 (D=20m), utilizându-se
fişa forajului FS30a, km 77+740.
e. Devierile si protejarile de utilitati afectate

In urma avizelor obtinute, urmatorele devieri si protejari de utlitati se vor realiza:
- Relocari retele de telecomunicatii;
- Relocari retele electrice;
- Relocari retele apa canal;
- Lucrări de îmbunătățiri funciare.

pag. 21/ 36
21 / 36
f. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele
Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele se vor proiecta cu respectarea
prevederilor și reglementărilor de specialitate.
g. Caile de acces permanente, caile de comunicatii

Autostrada Brasov - Targu Mures - Cluj - Oradea, corelata cu autostrada Bucureşti - Brasov, va
asigura o legătură directa intre Romania si centrul si vestul Europei.
Secţiunea 3B km 0+000 - km 80+054.044, parte a obiectivului de investiţii Autostrada Brasov -
Targu Mures - Cluj - Oradea, se situează pe teritoriul judeţelor Cluj şi Sălaj, între localităţile Topa
Mică, comuna Sânpaul, jud. Cluj şi Marca, jud. Sălaj.
La km 67+740 unde autostrada intersectează DN 1H (Aleșd - Nușfalău - Șimleul Silvaniei - Jibou
- Rastoci) deviat, a fost prevăzut nodul rutier Nușfalău. începând cu km 70+000 și până la sfârşitul
secţiunii 3B (km 80+054), traseul autostrăzii se desfașoară într-o zonă plată, paralel cu calea
ferată 413 (Șimleul Silvaniei - Săcuieni Bihor) si DN 19B (Săcuieni - Marghita - Nușfalău) pana
la intersecţia cu DC 93 (Marca - Porț).
h. Caile de acces provizorii

Pe perioada executiei lucrarilor, accesul se va face pe drumuri tehnologice pe toata lungimea
autostrazii (ambele parti), dar si in lungul bretelelor nodurilor rutiere.
i. Bunuri de patrimoniu cultural imobil

Nu este cazul.

pag. 22/ 36
22 / 36
2.2. SOLUTIE TEHNICA
a. Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de
investitii
Autostrada Braşov - Târgu Mureş - Cluj - Oradea, Secţiunea 3B: Mihăieşti - Suplacu de Barcău,
Subsecţiunea 3B5: Nuşfalău - Suplacu de Barcău (km 66+500 - km 80+054.044) se incadreaza,
conform Regulamentului din 21 noiembrie 1997 privind stabilirea categoriei de importanţă a
construcţiilor aprobat de Hotarirea 766/1997, in categoria de importanta “B” - construcţii de
importanţă deosebită, Lucrari de importanta deosebita.
Conform OG nr. 43/1997) privind regimul drumurilor, clasa tehnica este I.
Punctul de Sprijin pentru Intretinere si Parcarile de Scurta Durata:
- Conform H.G. 766/1997 - Categoria de importanta “C” – normal;
- Conform P100/2013 - Clasa de importanta III;
- Conform P118/1999 – Gradul de rezistenta la foc II si Categoria “C” de pericol de incendiu - risc
mic de incendiu.
Lungimea totala a traseului este de 80,054 km si este impartit in cinci sectiuni:
I. Drumul Topa Mica (CJ) - Zimbor (SJ) include Nodul Zimbor, intersecţie cu DN 1G
lungime L=13,26 km;
II. Drumul Zimbor - Poarta Sălajului lungime L=12,24 km
III. Poarta Sălajului – Zalău lungime L=15,16 km
IV. Zalău – Nușfalău lungime L=25,84 km
V. Nușfalău - Suplacu de Barcău include Nodul Nușfalău, intersecţie cu DN 1H lungime
L=13,554 km
Prezenta documentație se refera la proiectarea si execuţia Subsectiunii 3B5: Nușfalău -
Suplacu de Barcău (km 66+500 - km 80+054.044).

pag. 23/ 36
23 / 36
b. Varianta constructiva de realizare a investitiei
Autostrada
Traseul in plan respecta Studiul de Fezabilitate, in conformitate cu prevederile Cerintelor

Beneficiarului.
Elementele geometrice de amenajare a autostrăzii sunt în conformitate cu prevederile: PD 162-

2002 Normativ pentru proiectarea autostrăzilor extraurbane, Standardele TEM 2001, Acordul
European asupra marilor drumuri de circulaţie internaţională AGR, OG 43/1997 privind regimul
drumurilor, Ordinul 1296/2017 şi 1295/2017.
Subsecţiunea 3B5 este proiectată cu elemente geometrice corespunzătoare unei viteze de 120
km/h, cu excepţia sectorului cuprins intre km 79+696 si km 80+054, in cadrul caruia elementele
geometrice corespund unei viteze de proiectare de 100km/h.
Bretelele Nodului Rutier Nușfalău sunt proiectate cu elemente geometrice corespunzătoare unei
viteze de minim 30 km/h, in conformitate cu prevederile STAS 863 - 85.
Celelalte drumuri clasificate a căror traseu va fi modificat datorită autostrăzii au fost proiectate cu
elemente geometrice corespunzătoare unor viteze de 30-80 km/h, in conformitate cu prevederile
STAS 863 - 85.
Trebuie mentionat faptul ca, pentru a coincide cu inceputul Sectorului 3C1, care incepe la km
4+200, traseul Subsectiunii 3B5 a fost scurtat cu 200m, astfel ca Subsectiunea 3B5 se termina
la kilometrul 79+854.044.

pag. 24/ 36
24 / 36
Elementele geometrice ale profilului longitudinal respecta Studiul de Fezabilitate si au fost
stabilite ţinând cont de normativul PD 162-2002 „Normativ privind proiectarea autostrăzilor
extraurbane" şi normele TEM pentru autostrăzi.
Mentionam faptul ca, datorita modificarii sistemul de referinta national in anul 2019, linia rosie a
trebuit sa se ajusteze in conformitate cu acesta .
Nod Rutier Nusfalau
Autostrada va fi conectată la reţeaua existentă de drumuri prin intermediul nodului rutier tip
trompetă la km 67+500 în apropierea localității Nușfalău, la intersecţia cu DN 1H.
Au fost prevăzute benzi de accelerare și decelerare pe autostradă, lungimea lor fiind stabilită
astfel încat să se poată asigura modificarea vitezei de la valorile asigurate pe bretelele nodului
pana la 80% din viteza asigurată pe autostradă. Acestea au fost realizate prin transformarea
benzii de staţionare în bandă de circulaţie (mărirea lățimii acesteia de la 2,50 m la 3,50 m).
Bretelele Nodului Rutier Nușfalău sunt proiectate cu elemente geometrice corespunzătoare unei
viteze de minim 30 km/h, în conformitate cu prevederile STAS 863 - 85.
Nodul rutier a fost prevăzut cu aceeaşi structură rutieră ca şi cea a autostrazii.
Acest nod asigură toate relaţiile de circulaţie fără conflicte ale fluxurilor de circulaţie.
Pentru a spori vizibilitatea pe autostradă şi pentru a nu îngreuna manevrele participanţilor la trafic
în timpul nopţii, s-a prevăzut iluminarea zonei nodului rutier.
c. Trasarea lucrarilor
Trasarea lucrarilor va fi facuta pe baza planului de trasare si va fi realizata cu instrumente
de inalta precizie.
d. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor de santier

Pe toata durata executiei lucrarilor se va asigura paza obiectivului de investitii si a
organizarii de santier.

pag. 25/ 36
25 / 36
II. Memoriu tehnic pe specialități – LUCRĂRI HIDROTEHNICE
Prezentare soluții tehnice pe specialitatea: Lucrări Hidrotehnice
Lucrările hidrotehnice constau în principal din amenajări ale albiilor din imediata apropiere a
autostrăzii, corecții ale cursurilor de apă pentru a permite amplasarea autostrăzii sau traversarea
lor în condiții optime hidraulice.
Pentru asigurarea unei curgeri hidraulice optime a apei pe sub poduri, dar și pentru protejarea
rambleului drumului, atunci cand este în contact cu ape curgătoare sau ape stătătoare, se impune
necesitatea unor lucrări hidrotehnice.
Lucrările hidrotehnice proiectate asigură:
− protejarea albiilor în zona podurilor;
− dirijarea și curgerea apei optim hidraulic prin deschiderea podurilor;
− asigurarea stabilității talvegului în zona traversărilor cursurilor de apă.
La stabilirea soluțiilor lucrărilor de apărare s-a ținut seama de următoarele elemente:
− condiții specifice de curgere a apei: debit, viteză maximă, pantă hidraulică, rugozitate;
− configurația albiei: îngustă sau largă, limitată de construcții sau obstacole naturale;
− traseul albiei, sinuos sau meandrat și stabilitatea lui;
− natura terenurilor din albie și din maluri, morfologia albiei naturale (afuieri sau colmatări);
− tehnologia de realizare;
− posibilitățile de aprovizionare locală cu material și utilități;
− caracterul după durata de exploatare - definitiv;
− menținerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic.
În conformitate cu STAS 4273-83 „Încadrarea în clase de importanță”- pct.2.11 categoria
construcțiilor hidrotehnice aferente căilor de circulație publică (traversări în zona cursurilor de
apă) pentru autostrăzi și drumuri naționale este 3*. În conformitate cu Articolul 2.15, din același
STAS, construcțiile notate cu asterisc, pot fi încadrate la o categorie imediat superioară în baza
unor analize temeinice din punct de vedere tehnico-economic, în acest caz încadrarea
construcției rămâne în categoria a 3-a. Conform pct. 5.1 din STAS 4273-83, după durata de
exploatare – definitivă și după rolul funcțional – principal, construcției hidrotehnice 3 îi corespunde
clasa de importanță III.

pag. 26/ 36
26 / 36
În conformitate cu STAS 4068/2-87 „Probabilitățile anuale ale debitelor și volumelor maxime în
condiții normale și speciale de exploatare”- pct. 2.1 în condiții normale de exploatare la clasa de
importanță III îi corespunde probabilitatea anuală de depășire de 2%.
Conform H.G. nr. 766/1997 și Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții cu modificările și
completările ulterioare, lucrările proiectate se încadrează în categoria de importanță normală C.
În urma calculului hidraulic a apărut necesitate lucrărilor hidrotehnice. În cadrul proiectului s-au
analizat tipurile de lucrări hidrotehnice, în conformitate cu normele Eurocod și s-au studiat soluții
optime din punct de vedere tehnico-economic.
Tipurile de lucrări hidrotehnice sunt:
Protecție albie cu pereu din beton

Pe zonele unde sunt necesare lucrări de dirijare a cursurilor de apă, amonte și/sau aval de
poduri/podețe au fost prevăzute lucrări de protecție ale albiilor.
Malurile cu panta 1:2 sau 2:3 se prevăd pereate cu pereu din beton C25/30 pe strat filtrant din
balast.
La partea inferioară pereul reazemă pe grinda din beton C25/30.
Pentru stabilitatea talvegului albia este protejată pe zona dintre grinzi cu pereu din beton.
În capătul protecției cu pereu se pune o grindă din beton, iar în continuare se realizează o
protecție cu piatră brută, care are rol de disipare a energiei, funcționând ca o risbermă mobilă.
Protecție rambleu (taluz) cu pereu din dale de beton
Protecțiile pentru taluze se aplică pentru protejarea rambleului autostrăzii la nivele cu asigurarea
de calcul de 2%, atunci când aceasta este situată în albia majoră a râului și este supusă riscului
de a fi sub acțiunea apei (băltiri, zone inundabile) ; s-a prevăzut în acest caz un pereu din dale
de beton C25/30 turnate pe loc armate cu plasă de Buzău de 20 cm grosime ce se sprijină la
bază pe o grindă din beton C25/30. Pentru reducerea presiunii hidrostatice în spatele taluzului
amenajat (în albia majoră) pereul va fi pozat pe un strat de balast de 20 cm grosime.
Protecție albie cu zid din gabioane și saltea din gabioane (râul Barcău)
Saltelele și gabioanele sunt elemente în formă paralelipipedică alcătuite din carcase din plasă de
sârmă, umplute cu piatră brută.
Acest tip de protecție se aplică pe zonele unde este necesară asigurarea stabilității malului și a
talvegului, având rol și de protecție a acestuia împotriva acțiunii erozive a cursului de apă. În aval
se va realiza un prag de fund pentru stabilizarea talvegului.
Gabioanele se așază pe saltele din gabioane.

pag. 27/ 36
27 / 36
Saltelele se așază direct pe un material geosintetic cu rol de filtru. În spatele gabioanelor se
prevede filtru din geotextil.
Lucrările executate cu gabioane sunt elastice, se execută rapid și se pun imediat în exploatare.
Devieri (regularizări) ale albiilor

Regularizări ale albiei cursurilor de apă au fost prevăzute pe sectoarele în care ampriza
autostrăzii s-a suprapus peste traseul existent al văii sau acolo unde cursul de apă trebuie
direcționat spre o deschidere a podului sau spre deschiderea podețului.
Secțiunea transversală regularizată adoptată trebuie să corespundă următoarelor condiții:
- să permită tranzitarea debitului de calcul;

- să respecte condițiile morfologice de stabilitate.
Recalibrarea albiei
Recalibrarea albiei este necesară pe zonele unde au fost prevăzute lucrări de apărări de mal ale
albiei cursurilor de apă precum și în zona podurilor, unde prin realizarea lucrărilor, s-ar diminua
secțiunea de scurgere.
În aceste condiții pe aceste zone este necesară o recalibrare a albiei care constă în realizarea
secțiunii necesare scurgerii debitului de calcul.
De asemenea, în zonele unde albia cursului de apă este meandrată și cu depuneri, pentru a spori
aria secțiunii de scurgere se va recalibra albia pe o porțiune și cel mai des în zona podurilor,
acolo unde albia prezintă deformări ale fundului și mai ales depuneri.

pag. 28/ 36
28 / 36
Centralizator lucrări hidrotehnice
Nr. Poziție
Curs de apă Lucrare hidrotehnică propusă
crt. kilometrică
Amenajare albie necadastrată (canal pereat din
1 66+557 Canal beton, protecție cu piatră, grindă beton și canal
înierbat); L=330 m
Amenajare albie necadastrată (regularizare,
2 67+701 Canal canal pereat din beton, protecție cu piatră,
grindă beton și canal înierbat); L=575 m
Canal IF - Valea nr.
3 68+827 canal pereat din beton, protecție cu piatră,
2-tr. I
Amenajare Valea Două Pâraie (canal pereat din
Valea Două Pâraie -
4 69+568 beton, protecție cu piatră și grindă beton);
Valea nr. 2-tr. II
L=150 m
5 70+620 Canal IF - Cnd 16 canal pereat din beton, protecție cu piatră,
Amenajare Valea Gropii (regularizare, canal
Valea Gropii - Valea
6 71+490 pereat din beton, protecție cu piatră și grindă
nr. 7-tr. I
beton); L=215 m
Amenajare Valea Limpa (regularizare, canal
Valea Limpa - Valea
7 72+090 pereat din beton, protecție cu piatră și grindă
nr. 7-tr. II
beton); L=235 m
Amenajare Valea Cerasei (regularizare, canal
8 74+755 Valea Cerasei pereat din beton, protecție cu piatră și grindă
beton); L=140 m
Amenajare râu Barcău (ziduri din gabioane
placate cu beton încastrate cu prism de
9 77+700 Râul Barcău
anrocamente, prag și saltea din gabioane
antierozionale); L=130 m

pag. 29/ 36
29 / 36
Aplicabilitatea protecțiilor de taluz se regăsește în tabelul de mai jos:
Poziție Kilometrică Lungime

Nr. crt. Partea (m)
De la Km Până la Km
1 74+532 74+732 stânga / dreapta 200
2 74+774 74+794 stânga / dreapta 200
3 75+860 77+420 dreapta 1560
4 78+920 79+740 stânga 820
* Exigențele de verificare pentru lucrările hidrotehnice sunt: A7, B5, D
*Categoria de importanță conform HG 766/1997 – C – Construcții de importanță normală.

pag. 30/ 36
30 / 36
III. Memoriu tehnic pe specialități – PODEȚE
Apele de suprafață, colectate prin intermediul șanțurilor sunt epurate prin separatoare de
hidrocarburi și sunt apoi descărcate în emisari.
Descărcarea apelor de suprafață către emisari se face prin intermediul unor șanțuri de diferite
pante longitudinale, funcție de configurația morfologică a zonei, și amenajări la capete în vederea
unei descărcări fără producerea de eroziuni ale solului.
În zonele cu punct de minim pe traseul autostrăzii s-au prevăzut podețe prin care apa pluvială să
fie descărcată.
Apa pluvială de pe autostradă este mai întâi epurată prin separatoarele de hidrocarburi și apoi
descărcată gravitațional prin șanțuri/canale în noile bazine de retenție proiectate. Dacă la ieșirea
din podeț nu există albie, atunci se va utiliza o saltea de protecție din anrocamente D50=(20÷40)
cm având următoarele dimensiuni:
− grosime minimă 0,30 m
− minim 2 m distanță față de podeț; lățimea minimă egală cu deschiderea dintre aripile de
ieșire.
În afară de podurile de pe autostradă, au fost o serie de podețe necesare pentru realizarea
scurgerii apelor.
În tabelele de mai jos, se regăsesc podețele proiectate pe autostradă, noduri rutiere, drumuri
relocate sau de întreținere.
• Podețe amplasate pe autostradă
Poz.
Nr.crt. Tip podet Observatii
kilometrica
1 66+557 D5 relocare canal
3 68+143 C2 relocare canal
8 72+866 C2 scurgere ape

pag. 31/ 36
31 / 36
scurgere ape (mutat
11 76+300 C2 de la km
70+169)
• Podețe amplasate pe bretelele nodului rutier Nușfalău
Pozitie km Autostrada Pozitie

Nr.crt. Tip podet Amplasament
km drum
stanga dreapta
1 67+340 C2'' BRETEA 3 0+270
2 67+490 C2'' BRETEA 4 0+125
3 67+540 C2'' BRETEA 1 0+270
4 67+560 C2'' BRETEA 1 0+080
5 67+620 D5 BRETEA 1 0+829
• Podețe amplasate pe bretelele parcării de scurta durată

km drum
stanga dreapta
1 69+280 C2'' Parcare stg 0+096
2 69+280 C2'' Parcare dr 0+380
• Podețe amplasate pe bretea de întoarcere

km drum
stanga dreapta
BRETEA
1 71+180 C2'' 0+456
INTOARCERE

pag. 32/ 36
32 / 36
• Podețe amplasate pe drumuri clasificate

km drum
stanga dreapta
1 66+700 Ø1000 DJ 110E 0+040
2 66+700 C2'' DJ 110E 0+195
3 66+720 C2'' DJ 110E 0+260
4 66+730 Ø1000 DJ 110E 0+306
5 75+840 Ø2000 DJ109P 0+200
6 75+840 C2 DJ109P 0+395
• Podețe amplasate pe drumuri de exploatare relocate

km drum
stanga dreapta
1 66+530 D5 DE1 0+057
2 66+710 Ø500 DE1 0+246
3 66+700 Ø500 Acces DJ110E 0+130
4 66+870 Ø500 Acces DJ110E 0+480
5 66+880 Ø500 DE2 0+110
6 67+740 Ø800 DE3 0+314
7 67+760 Ø800 DE6 0+004
8 67+740 Ø800 DE4 0+292
9 67+760 Ø800 DE5 0+004
10 68+420 Ø500 DE8 0+276
11 68+440 Ø500 DE10 0+004
12 68+440 Ø500 DE7 0+493
DE10+Drum 0+250 (km
13 69+140 Ø1000
Intretinere DE10)
14 69+580 Ø500 DE14 0+240
15 70+570 C2'' DE16 0+136
16 70+800 Ø500 DE17 0+910
17 71+200 Ø1000 DE17 0+381
18 71+200 Ø500 DE18 0+005

pag. 33/ 36
33 / 36
19 71+200 Ø500 DE19 0+002
20 71+660 Ø500 DE20 0+193
21 71+820 Ø1000 DE20 0+028
22 71+860 Ø1000 DE21 0+006
23 72+100 D5 DE21 0+250
24 72+560 Ø1000 DE24 0+520
25 72+860 Ø800 DE24 0+811
26 73+180 Ø800 DE24 1+133
27 73+370 Ø800 DE24 1+320
28 73+640 Ø800 DE24 1+600
29 73+730 Ø500 DE24 1+685
30 73+810 Ø500 DE24 1+764
31 73+960 Ø500 DE24 1+912
32 74+040 Ø500 DE24 1+992
33 74+120 Ø500 DE24 2+068
34 74+200 Ø800 DE24 2+153
35 74+320 Ø500 DE24 2+265
36 74+350 C2'' DE25 0+012
37 75+030 Ø1000 DE26 0+257
38 75+140 Ø1000 DE26 0+363
39 75+340 Ø1000 DE26 0+586
40 75+550 Ø800 DE26 0+776
41 75+740 Ø1000 DE26 0+967
42 75+820 Ø1000 DE26 1+167
43 75+840 Ø1000 DE28 0+006
44 75+800 Ø500 Drum Acces Gara IP 0+313
46 75+800 C2'' Drum Acces Gara IP 0+370

pag. 34/ 36
34 / 36
56 75+860 C2'' Drum Acces Gara IP 0+205
58 75+940 Ø1000 DE28 0+224
59 76+040 Ø1000 DE28 0+320
60 76+200 Ø1000 DE28 0+481
61 76+430 Ø1000 DE28 0+708
62 76+580 Ø1000 DE28 0+862
63 77+120 Ø1000 DE28 1+397
64 77+400 Ø1000 DE28 1+676
65 78+750 Ø1000 DE29 1+120
66 78+760 Ø1000 DE30 0+315
• Podețe amplasate pe drumuri de întreținere
Pozitie km Autostrada
stanga dreapta
1 66+690 Ø500 Drum Intretinere
7 68+140 C2'' Drum Intretinere
14 70+620 D5 Drum Intretinere
15 70+620 D5 Drum Intretinere

pag. 35/ 36
35 / 36
* Exigențele de verificare pentru lucrările structuri casetate sunt: A4, B2, D
*Categoria de importanță conform HG 766/1997 – B – Construcții de importanță deosebită.
Întocmit, Verificat,
Ing. Florian Tatu Ing. Alexandru Nițu

pag. 36/ 36
36 / 36

Memoriu Tehnic de Specialitate - Lucrari Hidrotehnice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu Tehnic de Specialitate - Lucrari Hidrotehnice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-LUCRĂRI HIDROTEHNICE-

PROIECTARE ȘI EXECUȚIE AUTOSTRADA BRAȘOV – TÂRGU

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

0.1 Iunie 2021 P.T.E.

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE

1.3. Actul administrativ prin care a fost aprobat Studiul de

1.4. Ordonatorul principal de credite

1.6. Beneficiarul investitiei

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Efectuarea indesirii retelei geodezice de sprijin

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

c. Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Din punct de vedere al climei secțiunea 5 a sectorului 3B se încadrează în perimetrul sectorului

Conform SR 174-1 (iulie 1997) perimetrul studiat se încadrează în “zona rece”.

Zona analizata prezinta urmatoarele caracteristici climatice:

− Temperatura aerului înregistrează diferențieri de la un loc la altul din cauza varietății

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol Sk (definită cu 2% probabilitate de depăşire

d. Geologie, seismicitate și geotehnică

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Particularitatile bazinului hidrografic Barcau

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Observațiile de suprafață efectuate în teren şi lucrările de cercetare hidrogeologică executate în

Prezentarea investigatiilor de teren efectuate

Denumirea laboratoarelor autorizate care au efectuat incercarile/analizele pamanturilor si apei:

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

▪ identificarea, caracterizarea şi clasificarea pământurilor (SR EN ISO 14688-1:2018, SR

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Consideratii finale referitoare la investigatiile geotehnice realizate

Investigatiile realizate in vederea proiectarii obiectivului “Proiectare şi execuţie Autostrada Braşov

Categoria de risc geotehnic este determinata conform normativului NP 074/2014 “Normativ

Incadrarea definitiva intr-o categorie geotehnica

Categoria geotehnica depinde de urmatorii factori:

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Amplasaentul studiat se inscrie in zona macroseismica cu intensitatea I = 6 pe scara MSK,

Tronson km 66+500-km 66+700

Pe aceste fragment de drum, terenul este relativ plan.

Structura terenului de fundare constã în urmãtoarea succesiune litologicã :

Pentru podeţul dalat tip D5 de la km 66+557 recomandãm fundarea directã la o adâncime de

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Tronson km 67+440-km 67+749

Complex/nivel Grosimi (m) Pentru podeţul dalat tip D5 de la km 67+701

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Tronson km 68+439-km 69+541.70

Complex/nivel Grosimi (m) Pentru podeţul dalat tip D5 de la km 68+827

Pentru fundarea rambleurilor se va adopta o adâncime de fundare corelată cu prevederile NP

Tronson km 69+541.70 - km 69+623.40

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Complex/nivel Grosimi (m) Valori caracteristice

Tronson km 69+623.40-km 71+180

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Pentru fundarea rambleurilor se va adopta o adâncime de fundare corelată cu prevederile NP

Tronson km 71+480 - km 71+516.15

Tronson km 72+082 - km 72+100.10

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Tronson km 74+742- km 74+763.10

MEMORIU TEHNIC PE SPECIALITATI – LUCRARI HIDROTEHNICE

Tronson km 77+687-km 77+741.20