Memoriu PT - DE - AC

AUTOSTRADA TRANSILVANIA
SECTOR 3A, CLUJ VEST (GILAU) - MIHAESTI
1. NOTA
Pagina 1 din 44
1. NOTA...........................................................................................................................................1
2. MEMORIU TEHNIC...................................................................................................................3
2.1. DATE GENERALE....................................................................................................................3
2.1.1. Necesitatea si oportunitatea investitiei.........................................................................3
2.1.2. Încadrarea in teritoriu a sectorului 3A..........................................................................4
2.1.3. Elemente de baza pentru stabilirea amplasamentului..................................................5
2.1.4. Topografia....................................................................................................................5
2.1.5. Ridicari topografice......................................................................................................6
2.1.6. Clima si fenomenele naturale specifice........................................................................6
2.1.7. Geologia si seismicitatea..............................................................................................7
2.1.8. Categoria de importanta a obiectivului........................................................................7
2.2. MEMORII PE SPECIALITATI..................................................................................................8
DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE.................................................................................8
2.2.1. Viteza de proiectare......................................................................................................8
2.2.2. Traseul în plan..............................................................................................................8
2.2.3. Profil longitudinal......................................................................................................11
2.2.4. Profil transversal........................................................................................................11
2.2.5. Structura rutieră..........................................................................................................12
2.2.6. Lucrări de colectare şi evacuare a apelor...................................................................12
2.2.7. Poduri, pasaje, viaducte..............................................................................................13
2.2.8. Lucrări de consolidări.................................................................................................25
2.2.9. Lucrări hidrotehnice...................................................................................................28
2.2.10. Nod rutier...................................................................................................................33
2.2.11. Intersectii denivelate fara acces si restabiliri legături rutiere.....................................34
2.2.12. Dotări ale autostrăzii. Parcarea de scurtă durată........................................................35
2.2.13. Lucrări pentru siguranta circulatiei............................................................................35
2.2.14. Lucrări pentru reducerea impactului asupra mediului................................................36
2.2.15. Sistemul de telecomunicatii al autostrazii..................................................................43
2.2.16. Mutări şi protejări instalaţii........................................................................................43
2.2.17. Suprafete ocupate.......................................................................................................44
Pagina 2 din 44
2. MEMORIU TEHNIC
2.1. DATE GENERALE
Denumirea lucrarii Autostrada Transilvania, sector 3A

Cluj Vest (Gilau) – Mihaesti
Km 0+000 – 25+500
Faza de proiectare: Proiect Tehnic si Detalii de Executie
Beneficiar: C.N.A.D.N.R.
Proiectant:
Amplasament: Judeţul Cluj
2.1.1. Necesitatea si oportunitatea investitiei
Autostrada Transilvania (Braşov – Oradea) se incadreaza in Planul de Amenajare a

Teritoriului National – Sectiunea Cai de Comunicatie – Legea nr. 71/1995.
Autostrada Braşov – Oradea corelată cu Autostrada Bucureşti – Braşov va asigura o
legătură directă între România şi centrul şi vestul Europei.
Această autostradă va avea o mare atractivitate pentru trafic atât din zona Moldovei, zona
de sud-est (legătura cu portul Constanţa), prin intermediul autostrazii Bucuresti –
Constanta si zona de nord, prin intermediul reţelei de drumuri naţionale reabilitate sau în
curs de reabilitare, cât şi pentru traficul generat de marile centre urbane din zona de
influenţă a autostrăzii.
Pagina 3 din 44
Constructia acestei autostrazi va genera o dezvoltare a zonei prin care se desfasoara

traseul, crearea de noi locuri de munca, dezvoltarea industriei furnizoare de materii prime
necesare la realizarea diferitelor elemente ale autostrazii precum si un impact pozitiv din
punct de vedere al poluarii prin atragerea traficului de tranzit din zonele locuite. De
asemenea autostrada va deveni o cale de acces pentru turistii din centrul si estul Europei.
2.1.2. Încadrarea in teritoriu a sectorului 3A
În cadrul Studiului de Fezabilitate elaborat în anul 2004, traseul autostrăzii a fost divizat în
trei tronsoane:
 Tronson 1 Braşov – Tg.Mureş
 Tronson 2 Tg.Mures – Cluj
 Tronson 3 Cluj – Borş (Granita Romano – Ungara)
In prima faza a Studiului de Fezabilitate s-a realizat “Analiza alternativelor de traseu”, in

care pentru tronsoanele 2 si 3 au fost analizate trei variante de traseu:
 Varianta Nord - Targu Mures – Apahida – Mihaiesti – Zalau – Oradea
 Varianta Sud - Targu Mures Turda – Gilau – Huedin – Oradea
 Varianta Sud-Nord - Targu Mures – Turda – Gilau – Mihaiesti – Zalau –
Oradea
A fost intocmita o analiza comparativa multicriteriala a celor trei variante, iar varianta Sud-
Nord (Targu Mures – Turda – Gilau – Mihaiesti – Zalau – Oradea) a fost aprobata si
avizata de CTE-AND si CTE-MLPTL.
Tronsonul 3, Cluj – Bors, a fost de asemenea divizat în trei sectoare:

 Sector 3A Cluj Vest (Gilau) – Mihaesti
 Sector 3B Mihaesti – Suplacu de Barcau
 Sector 3C Suplacu de Barcau – Bors
In aceasta documentatie este prezentat Sectorul 3A, sector ce se desfasoara pe teritoriul

administrativ al Judetului Cluj.
Pagina 4 din 44
Sectorul 3A (lungime de 25.5km), la faza de Proiect Tehnic si Detalii de Executie, a fost

studiat si predat pe trei sub-sectoare, cu lungimi mai mici, astfel:
Lungime
Sub-secţiunea Km început Km sfârşit
(km)
3A-1 0+000 6+700 6.700
3A-2 6+700 15+000 8.300
3A-3 15+000 25+500 10.500
TOTAL SECTOR 3A 0+000 25+500 25.500
Pe teritoriul judeţului Cluj sunt traversate următoarele unităţi teritorial administrative:

Gilau km 0+000 – km 5+000
Garbau km 5+000 – km 13+100
Sinpaul km 13+100 – km 25+500
2.1.3. Elemente de baza pentru stabilirea amplasamentului
Principalele deziderate care au stat la baza proiectării traseului au avut în vedere

următoarele:
 diminuarea impactului negativ asupra mediului;
 evitarea pe cât posibil a demolării construcţiilor existente;
 evitarea rezervaţiilor naturale sau a celor de mare importanţă arheologică;
 continuizarea circulaţiei pe traseele unor drumuri naţionale, judeţene şi comunale
întrerupte de traseul autostrăzii;
 evitarea, pe cât posibil, a zonelor împădurite;
 evitarea zonelor cu destinaţie specială;
 elementele geometrice ale traseului în plan şi profil longitudinal sunt astfel alese,
încât să rezulte un traseu omogen pe lungimi cât mai mari.
2.1.4. Topografia
Teritoriul strabatut de viitoarea autostrada apartine din punct de vedere geomorfologic

Depresiunii Transilvaniei, cu relief colinar-deluros, cu diferente de nivel ce nu depasesc in
mod obisnuit 500m, despartita de vai largi, cu versanti prevazuti cu alunecari clasice.
Pagina 5 din 44
2.1.5. Ridicari topografice
Pentru intocmirea proiectului s-au efectuat ridicari topografice cu statii TOTALE in

coordonate planimetrice STEREO 70 si cote MAREA NEAGRA 75.
Ridicarile topografice s-au legat la reteaua nationala cu sistem GPS.
Statiile de drumuire si statiile GPS au fost materializate prin bornare.
2.1.6. Clima si fenomenele naturale specifice
Regim climatic general

Din punct de vedere climatic, zona studiata se incadreaza in sectorul cu clima continental
moderata, avand verile calde, cu precipitatii destul de bogate, iar iernile moderat de reci si
umede, cu ninsori frecvente, viscole rare si perioade de incalzire care intrerup
continuitatea stratului de zapada.
Temperatura aerului
Temperatura medie anuala are valori cuprinse intre 6-9 C.
Mediile lunii iulie se incadreaza intre 10-19 C.
Mediile lunii ianuarie prezinta valori cuprinse intre -4 C si -8 C
Adancimea de inghet a terenului natural,pe sectorul 3A, este de 80-90cm (conform STAS
6054-77).
Precipitatiile atmosferice
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 700mm.
Hidrologia zonei
Traseul de autostrada se gaseste in bazinul hidrografic al raului Somesul Mic. Suprafata
bazinului hidrografic al Somesului Mic este de 3.775 kmp.
Afluentii Somesului Mic sunt Nadasu si Valea Mare.
Anotimpul cu cel mai ridicat volum scurs se plaseaza in intervalul aprilie – iunie, iar cel mai
scazut volum in intervalul noiembrie – ianuarie.
Pagina 6 din 44
2.1.7. Geologia si seismicitatea
Din punct de vedere geologic, formatiunile sedimentare de pe traseul sectorului 3A sunt

de varsta cuaternara (aluviuni in zonele de lunca ale raurilor traversate si deluvii de pe
versantii delurosi).
Litologic, aluviunile sunt reprezentate prin argile, argile prafoase, argile nisipoase, prafuri
argiloase, prafuri nisipoase, nisipuri, nisipuri cu pietris si mai rar cu bolovanisuri.
Litologic, deluviile sunt reprezentate de prafuri nisipos – argiloase sau prafuri argilos –
prafoase cu fragmente ale rocii de baza.
In zonele in care se fac debleeri (cu adancimi de 20-25m) se vor intercepta si roci ale
fundamentului reprezentate de argile, argile marnoase, marne, calcare, gresii, nisipuri
gresificate, sisturi cristaline.
Din punct de vedere seismic, conform SR 11100/1-93, sectorul 3A se incadreaza la gradul
6 (MSK).
2.1.8. Categoria de importanta a obiectivului
Categoria de importanta este B (DEOSEBITA) cu punctajul:

Importanta vitala i=1
ii=2 medie 3
iii=4
Importanta social-economica i=4

ii=4 medie 4
iii=2
Implicare ecologica i=4

ii=1 medie 2
iii=0
Durata de utilizare i=6

ii=4 medie 5
Pagina 7 din 44
iii=4
Adaptare la teren i=6

ii=6 medie 6
iii=4
Volum de munca si materiale i=6

ii=6 medie 6
iii=4
TOTAL 26
2.2. MEMORII PE SPECIALITATI
DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE
2.2.1. Viteza de proiectare
Viteza de proiectare adoptata pentru elementele geometrice ale autostrazii pe sctorul 3A

este de 100 km/h pe sectorul km 0 – km 11+500 si de 120 km/h pe sectorul km 11+500 -
25+500.
2.2.2. Traseul în plan
Intregul sector de autostrada 3A, avand lungimea de 25.5 km, se desfasoara pe teritoriul
administrativ al judetului Cluj.
Traseul autostrazii porneste de la limita sectorului 2B, la nord-est de localitatea Gilau,
traversand la km 0+267 un drum local , printr-un pasaj inferior de L=12.0m.
Orientarea generala a traseului este catre nord - vest, traversand o serie de vai, paraie,
drumul national DN1F si calea ferata Cluj - Oradea.
La km 0+650 traseul autostrazii ocoleste cimitirul localitatii Gilau, pe la nord de acesta.
Pagina 8 din 44
In continuare autostrada traverseaza diferite vai si paraie cum ar fi la km 1+205 cu un

viaduct de L=120m, respectiv km 1+609 cu un viaduct de L=280m.
Pana la km 5+000 autostrada este in rampa, cu declivitati ce varieaza intre 1% - 5% fiind

necesar a se prevedea banzi suplimentare pentru vehicule lente, incepand de la km
3+000.
La km 4+100, traversarea unei vai adanci se va face cu un viaduct in lungime de L=240m,

a carui infrastructuri vor avea inaltimi max de cca 27m.
Traseul de la km 5+000 pana la km 9+500 este in panta, cu declivitatea cuprinsa intre

3% - 5% , fiind de asemenea nevoie de banda suplimentara pentru vehicule grele pe
partea stanga.
Intre km 8+000 – 14+500, in zona localitatii Nadaselu, traseul actualizat paraseste

culoarul propus la faza studiu de fezabilitate.
In studiul de fezabilitate, autostrada traversa, de pe partea stanga pe partea dreapta,
drumul national DN1F la km 9+500, printr-un viaduct de 1000m lungime si apoi revenea
pe partea stanga a acestuia, la km 12+000, printr-un pasaj de 200m lungime. Intre cele
doua traversari, autostrada era amplasata pe versantul estic al localitatii, un versant
abrupt si impadurit, situat in vecinatatea zonei locuite. Deasemenea pe aceasta zona,
pentru traversarea unei vai adanci, era prevazut un alt viaduct de 300m lungime (km
11+400).
Autoritatile locale si-au exprimat cererea de a gasi o alta varianta pentru autostrada si de
a nu defrisa singurul versant impadurit din zona localitatii Nadaselu.
In cadrul actualizarii studiului de fezabilitate, s-a propus si s-a aprobat ca traseul

autostrazii pe tronsonul km 8+000 – 14+500 sa ramana pe partea stanga a acestuia si sa
ocoleasca localitatea Nadaselu pe la vest.
Pagina 9 din 44
La km 8+550 este prevazut a se realiza Nodul Rutier Nadaselu, ce va asigura schimbul de

trafic intre autostrada si drumul national DN1F. Acest nod este de tip “trompeta dubla’ , cu
pasaj peste autostrada si pasaj peste DN1F si calea ferata Cluj – Oradea.
Autostrada traverseaza la km 9+200 drumul judetean DJ108C, calea ferata Cluj – Oradea
si paraul Nadasu, printr-un viaduct de L=600m.
In continuare traseul se desfasoara pe Dealul Ascutit si evita proprietatea cimitirului
localitatii de la km 10+800.
Traseul ocoleste la km 14+000 bazinul de alimentare cu apa existent, amplasat pe

culoarul stabilit in cadrul studiului de fezebilitate.
Incepand de la km 14+400, traseul reintra pe culoarul aprobat la faza de studiu de
fezabilitate, astfel ca localitatea Sardu este traversata la km 14+500 printr-un viaduct cu
lungimea de 320m, viaduct care traverseaza drumul comunal DC143 si paraul Sardu.
In continuare traseul autostrazii se desfasoara paralel cu DN1F , ocolind localitatea Sinpaul

pe la vest de aceasta, traversand o serie de drumuri de exploatare care se restabilesc in
lungul autostrazii.
La km 18+500 autostrada traverseaza DN1F, cu o oblicitate mare, fapt care conduce la

restabilirea drumului national pe o lungime de cca 1km, astfel incat sa se reduca
oblicitatea.
Traseul ocoleste pe la est localitatea Mihaiesti, traversand Valea Tifri , Valea Berindului si
drumul national DN1F la km 21+300 cu un pasaj de 200m lungime.
In continuare, printr-o modificare locala a axului pe tronsonul km 22+400 – km 24+400 se

evita botul de deal de la km 23+200 si coroborata cu o coborare a liniei rosii cu cca 3-4 m,
Pagina 10 din 44
se obtine scurtarea viaductelor de la km 22+600 si km 23+800 (de la 400m la 120m,

respectiv de la 520m la 120m).
Sectorul 3A are ca punct final km 25+500, la limita cu judetul Salaj, zona de unde incepe
sectorul 3B.
2.2.3. Profil longitudinal
Profilul longitudinal a fost proiectat, respectand urmatoarele criterii:

 Cotele pentru asigurarea de 2%, inclusiv inaltime de garda pentru poduri si podete
la traversarea cursurilor de apa
 Gabaritele minime impuse pasajelor superioare pentru traversarea cailor ferate,
drumurilor nationale si locale
 Raze de racordare minime sau cele recomandate de confortul optic la racordarile in
plan vertical
 Declivitatea maxima admisa de 6%
 Asigurarea scurgerii apelor in lungul autostrazii prin adoptarea unei pante
longitudinale minime de 0,3%
Declivitatile rezultate in profil longitudinal au valori cuprinse intre 0,3 – 5,7%.
Pe o lungime de cca 6.5 km (26% din lungimea sectiunii analizate) declivitatea este mai
mare de 3%, fapt ce a necesitat prevederea benzilor suplimentare pentru vehicule lente
pe o lungime de 4365m, astfel:
 Km 4+860 - km 8+000 - 3140m stanga
 Km 14+800 - km 16+025 - 1225m dreapta
Raza minima convexa adoptata este de 6.500 m, iar cea concava este de 4.500 m.
2.2.4. Profil transversal
Pentru autostradă elementele geometrice ale profilului transversal sunt:

 lăţimea platformei, 26 m, din care:
 Parte carosabilă cu două benzi de circulaţie pe sens, 4x3,75 = 15,00 m lăţime;
Pagina 11 din 44
 Benzi de ghidaj – 4x0,50 m = 2,00 m;

 Bandă mediană – 3,00 m (impermeabilizata);
 Benzi de staţionare de urgenţă – 2x2,50 m = 5,00 m;
 Acostamente – 2x0,50 m = 1,00 m
În zonele cu declivitati prelungite de peste 3%, banda de stationare de urgenta se

transforma in banda pentru vehicule lente, cu latimea de 3,50 m.
In zona nodului rutier si a parcarii de scurta durata, banda de stationare de urgenta se
transforma in banda de decelerare si banda de accelerare, cu latimea de 3.50 m.
2.2.5. Structura rutieră
Structura rutieră pentru partea carosabilă şi pentru benzile de urgenţă este următoarea :
 5 cm strat de uzură MASF16
 6 cm beton asfaltic deschis BAD25
 18 cm anrobat bituminos AB2
 30 cm piatră spartă amestec optimal
 30 cm balast
 20 cm strat de forma
Zona mediană va fi impermeabilizată cu următoarea structură:

 5 cm beton asfaltic
 15 cm piatră spartă amestec optimal
 69 cm balast
2.2.6. Lucrări de colectare şi evacuare a apelor
Problema scurgerii apelor a fost rezolvată în funcţie de condiţiile pe care le oferă terenul
natural, elementele geometrice în profil longitudinal şi ţinând cont de măsurile care trebuie
luate pentru asigurarea unei preepurări a apei înaintea deversării în emisari sau pe terenul
înconjurător.
Pagina 12 din 44
Lucrările de scurgere a apelor constau în principal din următoarele:

 şanţuri pereate la baza rambleelor
 rigole de acostament şi casiuri de descărcare pâna la şanţul de la piciorul taluzului,
în cazul rambleelor, pentru a împiedica scurgerea directă a apelor pluviale pe taluz;
 rigole pereate, canalizare şi dren longitudinal în zonele de debleu;
 şanţuri de gardă;
 rigole pereate, canalizare şi dren longitudinal în banda mediană pe zonele de drum
în curbă, când panta transversală este convertită sau supraînalţată.
Evacuarea apelor pluviale din şanţurile, rigolele sau canalizarea autostrăzii, s-a prevăzut a
se face în emisarii existenţi (văi, pârâuri, râuri,etc.), canalele de desecare, etc.
Tipurile de lucrări prevăzute înainte de descărcare pentru epurarea apelor pluviale care
spală poluanţii depuşi pe platforma autostrăzii sunt:
 bazine decantoare şi separatoare de grăsimi
 în cazul în care nu există emisari, apele se vor descărca în mediu prin intermediul
unor bazine de dispersie
Pentru trecerea apelor pe sub autostradă s-au prevăzut podeţe cu lumina de 2.00 m -5.00
m. Acestea au prevăzute amenajări amonte şi aval.
2.2.7. Poduri, pasaje, viaducte
Continuitatea autostrăzii la intersecţia cu alte căi de comunicaţie (drumuri naţionale,

drumuri judeţene, drumuri locale, sau căi ferate simple şi duble) precum şi la traversarea
unor ape (râuri sau pârâuri), sau văi, se asigură prin realizarea unor lucrări de artă,
soluţiile propuse fiind dependente de natura şi mărimea obstacolelor.
În funcţie de condiţiile de amplasament s-au avut în vedere următoarele tipuri de lucrări:
 Poduri, pasaje, viaducte pe autostradă;
 Pasaje peste autostradă
Pagina 13 din 44
În profil transversal:
 Podurile, pasajele şi viaductele pe autostradă au pentru fiecare sens de circulatie
cate o parte carosabilă de 12,00 m
 Pasajele pe drumurile naţionale, judeţene şi comunale peste autostradă, au o parte
carosabilă de 7,80 m şi spaţii pietonale denivelate de câte 1,50 m lăţime.
 Pasajele pe drumurile de interes local şi de exploatare au deschidere de 8,00 m si
12,00 m
Soluţiile constructive adoptate sunt:

 Suprastructura podurilor, viaductelor şi pasajelor pe autostradă este realizată din
grinzi prefabricate tip U pentru deschiderile de 40 m şi din grinzi prefabricate din
beton precomprimat de tip T, pentru deschiderile de 21 m. Pilele sunt lamelare, cu
riglă din beton armat la partea superioară.
Pasajele peste autostradă s-au realizat cu o pilă în zona mediană a autostrăzii, iar
deschiderile de 21 m a permit execuţia în viitor a celei de a treia benzi de circulaţie şi a
benzii de staţionare de urgenţă.

Subsector
Nr.Pod
Km Obstacol Nr. Lung. Lung.

Tip structura
Desch. Desch.(m) Totale(m)
101 0+272 Pasaj inferior Caseta 1 12 12

102 1+165 Viaduct Grinzi tip "U" 3 40 120
Cale 1 4 40
103 1+583 Viaduct Grinzi tip "U" 180
Cale 2 5 40
3A-1 105 2+577 Viaduct Grinzi tip "U" 5 40 200
Cale 1 7 40
Cale 2 6 40
Cale 1 9 40
Cale 2 4+3 40
3A-2 203 10+080 Pasaj superior Grinzi tip "T" 2 21 42
Pagina 14 din 44

8+550 Nod Nadasel -
210 Pasaj peste Grinzi tip "T" 2 21 42
(0+444) autostrada
8+550 Nod Nadasel-
211 Grinzi tip "T" 7 21 147
(1+268) Pasaj peste CF
8+550 Nod Nadasel-
212 Pod peste Grinzi tip "T" 1 21 21
(1+713) paraul Nadasel
301 16+227 Pod Grinzi tip "U" 5 40 200
302 17+589 Pod Grinzi tip "U" 4 40 160
303 18+223 Pod Grinzi tip "U" 1 40 40
304 18+497 Pod Grinzi tip "U" 1 40 40
3A3 305 18+845 Pod Grinzi tip "U" 2 40 80
306 20+088 Pod Grinzi tip "U" 14 40 560
307 21+314 Pod Grinzi tip "U" 5 40 200
308 22+609 Pod Grinzi tip "U" 3 40 120
309 23+821 Pod Grinzi tip "U" 3 40 120
TOTAL
3A 4904
B101 Pasaj km 0+272 peste drum local.
Autostrada traverseaza drum local (restabilire), pe un pasaj cu oblicitate de 64°.

Structura este alcatuita dintr-un cadru cu lumina L=12.00m.
Fundatiile sunt directe.
B102 Viaduct km 1+165
Autostrada traverseaza perpendicular valea pe un viaduct cu 3 deschideri de 40.00m.

Suprastructura este alcatuita din grinzi prefabricate precomprimate. In sectiune
transversala sunt patru grinzi U cu h=2.20m, pentru un sens.
Latimea partii carosabile este 2 x 12.00m, fara trotuare.
Culeele si pilele au elevatii din beton armat si fundatii indirecte pe piloti forati de diametru
mare.
Pagina 15 din 44
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu sferturi de con pereate.
Autostrada traverseaza oblic valea (oblicitate 50° pe un viaduct, cu 5 deschideri de

40.00m pe cale dreapta si 6 deschideri de 40.00 m pe cale stanga.
transversala sunt patru grinzi U cu h=2.20m, pentru un sens de circulatie..
mare.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri de sprijin si sferturi de con pereate.
B 104 Pasaj km 2+328 peste drum local.
Autostrada traverseaza drum local (restabilire), pe un pasaj normal.

Autostrada traverseaza perpendicular valea pe un pod cu 5 deschideri de 40.00m.

Latimea partii carosabile este 2 x 12.00m, fara trotoare.
Culeile au elevatii din beton armat si fundatii indirecte pe piloti forati de diametru mare.
Pagina 16 din 44
Autostrada traverseaza perpendicular valea pe un viaduct, cu 3 deschideri de 40.00m.

mare.

B108 - Viaduct km 4+101
Autostrada traverseaza perpendicular valea pe un viaduct, cu 7 deschideri de 40.00m pe

cale dreapta si 6 deschideri de 40.00m pe cale stanga.
transversala sunt patru grinzi U cu h=2.20m, pentru un sens de circulatie.
mare.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri de sprijin si sferturi de con pereate.
Pagina 17 din 44
Autostrada traverseaza drum local (restabilire), pe un pasaj normal.

Autostrada traverseaza oblic valea (70°) pe un viaduct, cu 9 deschideri de 40.00m pe

calea 1 si 7 deschideri (4+3) de 40.00m pe calea 2.
mare.
Autostrada traverseaza un defileu prin intermediul unui viaduct cu 18 deschideri de

40.00m. Cele doua cai au infrastructurile decalate, dat fiind ca viaductul traverseaza
paraul Nadasu, DJ108C sub un unghi de 42° si CF Cluj – Oradea sub un unghi de 64°.
transversala sunt cate patru grinzi U cu h=2.20m, pentru fiecare sens de circulatie.
mare.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu sferturi de con pereate si ziduri de sprijin.
B203 - Pasaj pe drum de pamant peste autostrada la km 10+080
Pagina 18 din 44
Pasajul asigura traversarea autostrazii de catre un drum de pamant la km 10+080 pe

autostrada.
Pasajul este normal si are doua deschideri (21.00+21.00)m. Lungimea totala a
suprastructurii pasajului este de 42.05m.
Suprastructura este alcatuita din grinzi prefabricate precomprimate cu h=0.95m.
Calea are latimea partii carosabile de 7.00m, fara trotuare.
Pilele au elevatii din beton armat si fundatii directe.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri de sprijin la ambele capete.

mare.

mare.
Pagina 19 din 44
Autostrada traverseaza oblic valea (34°) pe un viaduct cu 6 deschideri de 40.00m.

mare.
La km 14+110 este amplasat un viaduct cu 4 deschideri 38.65+2x40.00+38.65m

L=157.30m
Racordarea cu terasamentele se realizeaza cu ziduri de spijin si sferturi de con pereate.
B208 - Viaduct km 14+609 peste paraul Sardu si drumuri locale
Autostrada traverseaza paraul Sardu si doua drumuri locale pe un viaduct oblic la 60°, cu
8 deschideri de 40.00m.
B209 - Pasaj km 13+860 peste drum local.
Pagina 20 din 44

BI 210 - Pasaj km 0+444 la nod rutier Nadasel (km 8+550)
Pasajul asigura legatura autostrazii cu DN1F prin intermediul bretelei de la nodul rutier
Nadasel.
Pasajul este normal si are doua deschideri (21.00+21.00)m. Lungimea totala a
Calea are latimea partii carosabile de 7.80m, cu doua trotoare de 1.750m.
BI 211 - Pasaj km 1+268 la nod rutier Nadasel (km 8+550)
Pasajul traverseaza DN 1F, DJ 108C si CF Oradea – Cluj

Pasajul este normal si are sapte deschideri
(21.025+21.05+21.025+21.025+21.05+21.05+21.025)m. Lungimea totala a
Calea are latimea partii carosabile de 7.80m, cu doua trotuare de 1.75m.
BI 212 - Pod km 1+713 peste Paraul Nadasu la nod rutier Nadasel (km 8+550)
Pagina 21 din 44
Podul traverseaza Paraul Nadasu, oblic la 70° si are o deschidere de 21.00m.

In sectiune transversala sunt 9 grinzi.
Latimea partii carosabile este 2x7.80m, cu doua trotuare de 1.75m.
Culeile au elevatii din beton armat si fundatii directe.
B301 Pod km 16+227
Autostrada traverseaza oblic (oblicitate 60°) valea pe un viaduct cu 4 deschideri de

40.00m.
mare.
B302 Pod km 17+589
Autostrada traverseaza oblic (oblicitate 70° ) paraul Usturis pe un pod, cu 4 deschideri de

40.00m.
mare.
B303 Pod km 18+223
Pagina 22 din 44
Podul traverseaza paraul Cozopat, oblic la 74° si are o deschidere de 40.00m.

mare.
B304 Pod km 18+500
Podul traverseaza valea Postelnicilor, oblic la 52° si are o deschidere de 40.00m.

mare.
B305 Pod km 18+845
Autostrada traverseaza oblic (oblicitate 52° ) paraul Valea Mare pe un pod, cu 2

deschideri de 40.00m.
Culeele si pila au elevatii din beton armat si fundatii indirecte pe piloti forati de diametru
mare.
Pagina 23 din 44
Autostrada traverseaza oblic valea Tifri (55°) pe un viaduct, cu 14 deschideri de 40.00m.

mare.
B307 Pod km 21+314
Autostrada traverseaza oblic (oblicitate 550 ) paraul Berindului pe un pod cu 5 deschideri

de 40.00m.
mare.
Autostrada traverseaza oblic valea (oblicitate 80°), pe un viaduct cu 3 deschideri de

40.00m.
Pagina 24 din 44
Autostrada traverseaza oblic valea Crucii (40°) pe un viaduct, cu 3 deschideri de 40.00m.

mare.
2.2.8. Lucrări de consolidări
Stabilirea soluţiilor privind consolidarea terasamentelor s-a făcut avându-se în vedere

următoarele aspecte:
 asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului;
 susţinerea platformei drumului;
 consolidarea versanţilor de rambleu şi debleu;
 îmbunătăţirea capacităţii portante a terenului natural pe care se execută ramblee
înalte;
 drenarea apelor din taluzuri, versanţi şi terenul de fundare
 evacuarea apelor colectate din terasament şi a celor de suprafaţă, şi dirijarea lor
către emisari.
Tipurile de lucrări de consolidare au fost alese având la bază studiul geotehnic si hărţile
geologice ale zonei.
Lucrări de consolidare pentru ramblee

În funcţie de înălţimea rambleelor, au fost prevăzute următoarele lucrări de consolidare:
Pagina 25 din 44
Pentru ramblee cu înălţimi H < 6,00 m

Aceste ramblee sunt proiectate cu taluzuri având panta de 1:2, iar la bază sunt prevăzute
cu un strat din material granular cu o grosime de 0,50 m, cu rol anticapilar, îmbrăcat într-
un material geotextil.
Pentru ramblee cu înălţimi H > 6,00 m
Aceste ramblee sunt proiectate cu taluzuri având panta de 1:2, dar la înălţimea de 6,00 m
măsurată de la platforma drumului catre terenul natural se intercaleaza o berma, ce are
latimea de 5,00m şi pe care este prevazut un sant pentru colectarea apelor de pe
platforma drumului. La baza acestor ramblee este prevăzut un strat din material granular
cu o grosime de 0,50 m, cu rol anticapilar, îmbrăcat într-un material geotextil. In situaţiile
în care traseul drumului traversează zone în care terenul natural are o capacitate portantă
redusă, este prevăzută îmbunătăţirea terenului de fundare.
Acolo unde în profil transversal este necesar să se limiteze spaţiul ocupat de ampriza
drumului, sunt proiectate ziduri de sprijin de picior din beton, sau fundaţii de parapet.
De asemenea, ca o măsură împotriva eroziunii de sprafaţă, şi a ravinărilor, taluzurile
rambleelor vor fi înierbate.
Lucrări de consolidare pentru deblee

Pentru deblee cu adâncimi H < 6,00 m
Debleele cu adâncimi mai mici de 6,00 m sunt proiectate fără a se lua în considerare
măsuri speciale de consolidare. Taluzurile au panta de 1:2.
Pentru deblee cu adâncimi H > 6,00 m
Debleele cu adâncimi mai mari de 6,00 m sunt prevăzute in majoritatea cazurilor cu
taluzuri cu pante de 1:2, dar la înălţimea de 6,00 m măsurată de la platforma drumului
catre terenul natural se intercaleaza o berma, ce are latimea de 5,00m şi pe care este
prevazut un sant pentru colectarea apelor de pe taluz. Sunt zone unde, pentru asigurarea
stabilitatii taluzurilor a fost nevoie de adoptarea unor pante de 1:3 sau 1:4.
Lucrări de drenaj pentru deblee

Drenurile asigură următoarele funcţii:
Pagina 26 din 44
 Colectarea şi evacuarea organizată a apelor din infiltraţii;

 Coborârea nivelului pânzei freatice, când aceasta poate influenţa defavorabil
comportarea corpului autostrăzii sau a altor lucrări;
 Consolidarea taluzurilor, terasamentelor şi versanţilor care pot afecta platforma
autostrăzii, sau alte lucrări.
Lucrări de susţinere. Zid de sprijin din beton fundat direct sau indirect
Aceste lucrări vor fi prevăzute pentru asigurarea stabilităţii la alunecare a taluzurilor de
debleu şi protejarea în acest fel a zonei carosabile a drumului. De asemenea, aceste
lucrări conduc la limitarea amprizei lucrărilor de debleu, acolo unde este impusă o anumită
limită a extinderii lucrărilor, impusă de existenţa unor proprietăti adiacente.
Zidurile de sprijin de debleu fundate indirect sunt alcătuite din elemente fisate (coloane).
Aceste lucrări prezintă avantajul că pot fi executate de la o cotă superioară iar săpătura,
pentru atingerea cotei platformei drumului, se poate realiza la adăpostul lor.
Zidurile de sprijin de debleu fundate direct vor fi prevăzute având înălţimi ale elevaţiei
cuprinse între 2.00 şi 5.00 m, iar zidurile de sprijin de debleu fundate indirect vor fi
prevăzute având înălţimi ale elevaţiei de 5.0 – 8.00 m.
Nr.
Pozitie Km Tip de fundare Lungime Observatii
crt.
Sectorul 3A1
1 Km 0+290 – 0+340 fundare directa L = 50.00m Zid de rambleu
Sectorul 3A2
2 Km 7+900 – 7+980 fundare indirecta L = 80.00m Zid de rambleu
3 Km 10+820 – 10+850 fundare indirecta L = 30.00m Zid de debleu
Sectorul 3A3
4 Km 16+380 – 16+508 fundare indirecta L = 128.00m Zid de debleu
5 Km 18+455 – 18+470 fundare directa L = 15.00m Zid de debleu
2.2.9. Lucrări hidrotehnice
Pagina 27 din 44
Traseul autostrăzii traversează sau se desfăşoară de-a lungul mai multor cursuri de apă,
fiind necesare lucrări hidrotehnice.
Stabilirea tipurilor de lucrări hidrotehnice s-a facut pe baza următoarelor elemente :
 Nivelele maxime şi nivelul mediu al apelor ;
 Viteza apei ;
 Garda de siguranţă ;
 Natura terenului din albie şi din maluri şi morfologia albiei naturale (afuieri,
colmatări) ;
 Caracteristicile terenului de fundare ;
 Menţinerea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic ;
Lucrările hidrotehnice constau în principal din protejarea rambleului autostrăzii împotriva
acţiunii apelor cu care intră în contact, şi regularizări ale cursurilor de apă, pentru a
permite amplasarea autostrăzii.
In cadrul proiectului au fost prevazute urmatoarele lucrari hidrotehnice:
 Protrctie taluz cu pereu din dale de beton ;
 Protectie cu zid de sprijin din beton;
 Praguri de fund din gabioane ;
 Recalibrari ale albiilor;
 Descarcator in trepte;
 Praguri de retinere aluviuni;
 Santuri de garda si canale de coasta;
Protectie taluz cu pereu din dale de beton

Protectia taluzului consta in realizarea unui pereu din dale de beton de 10cm sau 20cm si
a unui radier de 20cm grosime asezate pe un strat din material granular de 10cm grosime.
La partea inferioara pereul si radierul reazema pe grinzi din beton. Pereul se intoarce pe
ambele maluri cu banchete de 0.5m latime, pentru a se evita caderea materialelor din
taluz in albia cursului de apa amenajat.
Protectia cu pereu se va realiza pana la o inaltime egala cu inaltimea corespunzatoare
nivelului apei pentru debitul Q2% (5%) si inaltimea de garda.
Pagina 28 din 44
Nr. crt. Pozitie Km Denumire vale Lungime

Observatii
(m)
Sectorul 3A1
1 Km 1 + 600 Amenajare pr. Vistileaca L = 365.00 Pereu g = 20cm
2 Km 3 + 000 Amenajare vale fara nume L = 80.50m Pereu g = 10cm
3 Km 3 + 200 Amenajare vale fara nume L 357.00m Pereu g = 10cm
Sectorul 3A2
3 Km 14 +130 Amenajare vale fara nume L = 429.00m Pereu g = 10cm
Sectorul 3A3
7 Km 18 + 200 Amenajare pr. Cozopat L = 175.00m Pereu g = 20cm
8 Km 18 + 500 Amenajare pr. Postelnicilor L = 330.00m Pereu g = 20cm
9 Km 18 + 800 Amenajare pr. Valea Mare L = 268.00m Pereu g = 20cm
Protectie cu zid de sprijin cu elevatie si fundatie din beton.

Protectiile cu zid de sprijin din beton sunt folosite in lucrari de consolidare a platformei
drumului care se desfasoara in lungul cursului de apa, sau a malurilor cursurilor de apa.
Lucrarile de aparare din aceasta categorie sunt indicate la apararea malurilor in cazul
albiilor inguste, pentru a se putea realiza sectiunea de scurgere a debitului de calcul.
Pagina 29 din 44
Zidurile de sprijin sunt constructii masive, de greutate realizate din beton simplu. S-au luat
masuri speciale de protectie acolo unde a fost necesar, pentru a evita afuierile in fata
zidului (adancirea fundatiei sau amplasarea unei saltele de protectie in fata lui).
Zidul este prevazut in spate cu un dren din zidarie uscata din piatra bruta sau din balast.
Drenul va fi protejat impotriva colmatarii cu un filtru din geotextil si acoperit cu un capac
din argila compactata. Deasupra nivelului mediu al apelor sunt amplasate in corpul zidului
barbacane.
Acest tip de aparare s-a prevazut in zonele in care rambleul autostrazii la panta de 2:3 ar
fi ingustat sectiunea de scurgere a cursului de apa.

Observatii
(m)
Sectorul 3A3
1 Km 18 + 500 Amenajare pr. Postelnicilor L = 67.00m Pereu g = 20cm
Praguri de fund din gabioane

Pentru limitarea eroziunilor talvegului, se utilizeaza pragurile de fund amplasate
perpendicular pe directia de curgere a curentului. In functie de pozitia coronamentului fata
de nivelul fundului albiei, aceste lucrari se clasifica astfel:
 praguri de fund ingropate la nivelul talvegului;
 praguri de fund deasupra talvegului.
Pragurile de fund ingropate au fost prevazute pe sectoarele unde sunt proiectate corectii
ale traseului albiei, regularizari sau recalibrari de albii cat si unde au crescut vitezele de
curgere ale apei datorita realizarii unor lucrari.
Pragurile de fund ingropate au coronamentul situat la nivelul teoretic al fundului albiei sau
putin mai jos, fiind constituite din gabioane.
Acest tip de prag nu modifica sectiunea de curgere sau profilul in lung al albiei, avand
numai rolul de consolidare a fundului cursului de apa.
Pragul este realizat dintr-un gabion ingropat si un prism de anrocamente aval de prag.
Nr. crt. Pozitie Km Denumire vale Nr. (buc)
Pagina 30 din 44
1 Km 18 + 500 Amenajare pr. Postelnicilor 2

2 Km 18 + 800 Amenajare pr. Valea Mare 6
Recalibrari ale albiilor

Pe zonele unde au fost prevazute lucrari de aparari de mal ale albiei cursurilor de apa
precum si in zona podurilor, prin realizarea lucrarilor, se diminueaza sectiunea de
scurgere.
In aceste conditii pe aceste zone este necesara o recalibrare a albiei pentru a permite
scurgerea debitului de calcul.

(m)
1 Km 21 + 300 Amenajare pr. V. Berindului L = 203.00m
2 Km 14 +130 Amenajare vale fara nume L = 71.00m
Canal de beton in trepte (Descarcator in trepte)

Acolo unde torentii intersecteaza autostrada se vor realiza descarcatori in trepte,
perpendicular pe autostrada pentru a reface traseul torentului. Acest tip de lucrare are
rolul de a diminua viteza apei cu caracter torential si de a dirija apa catre o directie
preferentiala. Canalul de beton a fost realizat in trepte de lungimi diferite datorita pantelor
mari ale terenului. Sectiunea canalului are o latime de 2.00m iar peretii canalului au o
inaltime care variaza de la 1.00m la 1.50m.

(m)
1 Km 3 + 200 Amenajare vale fara nume L = 41.00m
2 Km 10 + 752 Amenajare vale fara nume L = 173.00m
Pagina 31 din 44
Amenajare antierozionala (Praguri de retinere aluviuni)

Aceste tipuri de lucrari sunt lucrari hidrotehnice transversale, foarte importante in
amenajarea retelei hidrografice torentiale. Ele au ca scop atat reducerea scurgerilor de
suprafata, cat si diminuarea transportului de aluviuni. Au rolul de limitare a caracterului
torential amonte de poduri (viaducte), de retinere a aluviunilor si creare a unei pante de
echilibru, de stabilizare a malurilor si fundului albiei.
Aceste tipuri de praguri de retinere aluviuni sunt lucrari transversale prevazute din
gabioane, fiind lucrari de o mare elasticitate.

(m)
1 Km 7 + 852 Amenajare vale fara nume N = 4 buc
2 Km 18 + 800 Amenajare vale fara nume L = 3 buc
Santuri de garda si canale de coasta

Santurile de garda se construiesc pentru interceptarea apelor de suprafata care se scurg
de pe versant spre autostrada, precum si pentru evacuarea apei in depresiuni. Ele au rolul
de a proteja taluzurile de debleu si de a impiedica supraincarcarea santurilor longitudinale
ale autostrazii cu apele care s-ar scurge de pe versanti.
Pamantul rezultat din saparea santului se depoziteaza alaturi spre debleu intr-un dig de
aparare (sub forma unui cavalier) avand suprafata nivelata si cu panta de 5% spre santul
de garda, fiind situat la distanta de pana la 1.0m de muchia taluzului de debleu.
Santurile de garda sunt neprotejate sau cu sectiunea betonata in functie de panta
longitudinala a fundului lor.
Descarcarea santurilor pe versantii abrupti se va face prin amenajarea unor canale rapide,
descarcatori in trepte sau casiuri, menite sa reduca viteza de curgere a apei si sa
micsoreze eroziunile in zona de debusare a acestora.
Pagina 32 din 44
2.2.10. Nod rutier
Legatura intre autostrada si reteaua rutiera a regiunii traversate este prevazuta a se

realiza printr-un nod rutier amplasat la km 8+500, inainte de intrarea in localitatea
Nadaselu.
Nodul rutier, de tip trompeta dubla, va permite schimbul de trafic dintre autostrada si
drumul national DN 1F, ce face legatura intre Municipiile Cluj si Zalau.
Viteza de proiectare pe bucle si bretele va fi de 25 - 50 km/h.
Profilul transversal al acestora este urmatorul:

 In cazul in care sunt prevazute doua benzi de circulatie, latimea platformei este de
9.00m si are urmatoarea alcatuire:
 Parte carosabila de 7.00m
 Acostamente de 2 x 1.00m = 2.00m
Pe zonele cu parapete sau supralargiri platformele se maresc corespunzator.
 In cazul in care este prevazuta o singura banda de circulatie, latimea platformei
este de 7.50m, cu urmatoarea alcatuire:
 Parte carosabila de 4.50m
 Acostamente de 2 x 1.50m = 3.00m
Structura rutiera adoptata pe bucle si bretele este urmatoarea:

 5cm strat de uzura
 6cm strat de legatura (binder)
 12cm strat de baza (mixtura)
 20cm piatra sparta
 25cm balast
 20cm strat de forma
Pagina 33 din 44
2.2.11. Intersectii denivelate fara acces si restabiliri legături rutiere
Traseul autostrăzii intersectează o serie de drumuri de diverse categorii (agricole, de

exploatare, comunale, judeţene, naţionale) întrerupând continuitatea acestora.
Funcţie de importanţa lor si de conditiile locale, s-au prevăzut intersecţii denivelate fără
acces la autostradă sau devierea lor în lungul autostrăzii şi gruparea în vederea realizării
unei treceri comune peste, sau pe sub autostradă.
Drumurile clasificate (drumuri nationale, judetene si comunale) au fost sistematizate

astfel:
 Km 8+600 – DN1F – subtraverseaza bretea nod rutier
 Km 9+080 – DJ108C – subtraverseaza autostrada
 Km 14+460 – DC143 – subtraverseaza autostrada
 Km 18+480 – DN1F – subtraverseaza autostrada
 Km 21+380 – DN1F – subtraverseaza autostrada
Restabilirea drumurilor locale s-a facut in concordanta cu studiul de fezabilitate actualizat
si avizele locale.
Elementele geometrice ale platformei drumului national DN1F relocat pe o lungime de

1.200m (km autostrada 18+500) sunt urmatoarele:
 Latime platforma 10.00m
 Parte carosabila 2 x 3.50m = 7.00m
Elementele geometrice ale platformei drumurilor de exploatare relocate sunt urmatoarele:
 Latime platforma 7.00m
 Parte carosabila 5.50m
Structurile rutiere adoptate pentru aceste relocari sunt urmatoarele:

 Drumul national DN1F:
 5cm strat de uzura
 6cm strat de legatura (binder)
 8cm strat de baza (mixtura)
Pagina 34 din 44
 20cm piatra sparta amestec optimal

 25cm balast
 20cm strat de forma
 Drum de exploatare
 25cm balast
2.2.12. Dotări ale autostrăzii. Parcarea de scurtă durată.
Parcarea de scurtă durată, este o zonă separată fizic de autostradă care dă posibilitatea
utilizatorilor să se oprească în cazul în care simt nevoia de odihnă şi relaxare.
Parcarea trebuie să aibă un spaţiu de protecţie de minimum 10.00 m lăţime faţă de
marginea platformei autostrăzii. În cadrul parcării vor fi amenajate atât locuri de parcare
pentru vehicule grele, cât şi pentru turisme.
Accesul în şi din spaţiul de parcare se va face numai prin benzi specializate de decelerare
respectiv accelerare, astfel încât inserţia vehiculelor în trafic să se facă în condiţii de
siguranţă.
Pe sectorul 3A s-a proiectat, conform Contractului, pana la nivel de pat de fundare, o

parcarea de scurta durata la km 17+800, in apropiere de localitatea Sanpaul.
2.2.13. Lucrări pentru siguranta circulatiei
Parapete metalici
Pentru siguranta participantilor la trafic s-au prevazut in cazul rambleelor, la marginea
platformei, parapete metalici tip greu sau foarte greu, dupa urmatoarele considerente:
 Parapet metalic tip greu
 In aliniament, pe interiorul curbei si pe exteriorul curbelor care nu se
amenajeaza (profil acoperis) cand inaltimea rambleului este mai mica de 4m.
 Parapet metalic tip foarte greu:
 In aliniament, pe interiorul curbei si pe exteriorul curbelor care nu se
amenajeaza (profil acoperis) cand inaltimea rambleului este mai mare de
4m;
Pagina 35 din 44
 In exteriorul curbelor care se amenajeaza (convertite sau suprainaltate)

 Pe zidurile de sprijin
Pe zona mediana, la marginile acesteia, s-au prevazut parapete metalice de protectie tip
greu sau foarte greu, alegerea tipului de parapete facandu-se dupa urmatoarele
considerente:
 Parapet metalic tip greu
 In aliniament si pe interiorul curbelor.
 Parapet metalic tip foarte greu:
 pe exteriorul curbelor amenajate (convertite sau suprainaltate)
Semnalizari si marcaje
Sistemul de semnalizare si marcaje a fost proiectat atat pe autostrada cat si pe drumul
national DN1F, in zona nodului rutier si pe sectorul pe care este relocat.
Materializarea sistemului de organizare si desfasurare a circulatiei prin indicatoare si
marcaje a urmarit marirea gradului de siguranta si fluenta pe intreaga retea de drumuri
care intra in sistem si sa permita tuturor celor care circula pe aceste sa se orienteze
pentru a se inscrie din timp pe directia dorita, eliminandu-se astfel confuziile, manevrele
gresite, manevrele suplimentare si blocajele.
Autostrada fiind alcatuita din doua cai unidirectionale, s-a prevazut montarea bornelor
kilometrice in zona centrala care separa cele doua cai.
Pe glisierele de siguranta ale parapetului vor fi montati catadioptri.
Dispozitive antiorbire
Pentru sporirea confortului conducatorilor auto pe timpul noptii si reducerea efectului de
orbire, pe zona mediana s-au prevazut panouri antiorbire.
2.2.14. Lucrări pentru reducerea impactului asupra mediului
Constructii pentru epurarea apelor

Incarcarile cu poluanti in apele colectate de pe platforma autostrazii vor fi mai mari decat
concentratiile maxim admisibile conform Normativelor in vigoare.
Pagina 36 din 44
Astfel, pentru reducerea concentratiilor de poluanti, au fost proiectate urmatoarele tipuri

de lucrari:
 Bazine de sedimentare/camere de cadere,
 Separatoare de grasimi.
in cazul in care apele meteorice colectate de pe platforma autostrazii sunt evacuate in
emisari naturali (cursuri de apa, vai).
Rolul bazinelor de sedimentare si a camerelor de cadere este de a asigura o decantare
grosiera a particulelor in timp ce separatoarele de grasimi au rolul de a separa prin flotatie
grasimile (substantele mai usoare decat apa), sedimentand in acelasi timp si o parte din
suspensiile coloidale.
In cazul in care apele meteorice vor fi descarcate pe terenul inconjurator, epurarea se va
realiza in bazine de sedimentare urmate de separatoare de grasimi iar apoi de bazine de
dispersie. Rolul acestora este de a proteja terenurile inconjuratoare impotriva eroziunii.
In proiect au fost prevazute 3 tipuri de constructii pentru epurarea apelor, dimensionate in
functie de debitul epurat:
 Constructii tip I pentru un debit Q < 50 l/s (bazin de sedimentare tip I: b = 0,5m, h
= 0,5m, L = 7,5m si separator de hidrocaburi tip I: B = 2,06m, L = 6,0m, H =
3,0m),
 Constructii tip II, 50 < Q < 100 l/s (bazin de sedimentare tip II: b = 0,5m, h =
0,5m, L = 14,5m si separator de hidrocaburi tip II: B = 2,56m, L = 10,0m, H =
3,0m),
 Constructii tip III, 100 < Q < 200 l/s (bazin de sedimentare tip III: b = 1,0m, h =
0,5m, L = 19,0m si separator de hidrocaburi tip III: B = 3,06m, L = 15,0m, H =
3,0m).
Sector 3A-1
Nr. Pozitie kilometrica inceput
Partea autostrazii Tip constructie
Crt. constructie
1 km 0+060 stanga III
2 km 0+090 dreapta III
Pagina 37 din 44

Crt. constructie
3 km 1+197** stanga II
5 km 2+980 dreapta II
6 km 3+300 stanga II
7 Km 3+540* stanga II
9 km 5+230 stanga I
Nota:
* - La km 3+540 pe partea stanga bazinul de sedimentare se inlocuieste cu o camera de
cadere, apa fiind apoi epurata in separatorul de grasimi,
** - La km 1+197, pe partea stanga a autostrazii a fost prevazut un bazin de dispersie.
Sector 3A-2
Crt. constructie
6 Km 10+200* dreapta II
7 km 10+760* dreapta II
9 Km 12+130 dreapta II
10 Km 12+207 stanga III
11 Km 13+998 stanga III
12 Km 14+670 dreapta I
Nod Nadasel
1 km 0+400 pe bretea dreapta III
Pagina 38 din 44
Nota:
 - La km 10+200 si 10+760 pe partea dreapta bazinele de sedimentare se inlocuiesc cu
camere de cadere, apa fiind apoi epurata in separatoare de grasimi.
Sector 3A-3
Crt. constructie
6 km 18+360 dreapta I
7 Km 18+560 dreapta II
9 km 19+820 stanga I
16 km 25+000 dreapta I
Panouri antizgomot
Pentru incadrarea nivelului de zgomot in limita admisibila, pe sectoarele pe care
autostrada se apropie de zonele locuite, au fost prevazute in proiect panouri de protectie
Pagina 39 din 44
impotriva zgomotului. Inaltimea acestora este H = 2,5 – 3 m functie de distanta fata de

zonele locuite.
Sector 3A-1
Panouri H = 2,50 m
Sector L (m) H (m)

km 0+050 - km 0+100, stanga 50 2.5
km 0+250 - km 0+300, stanga 50 2.5
Panouri H = 3,0m
Sector L (m) H (m)

km 0+100 - km 0+250, stanga 50 3
km 0+255.4 - km 0+340, dreapta 85 3
Sector 3A-2
Panouri H = 2,50 m
Sector L(m) H (m)

km 10+260 – km 10+600, dreapta 340 2.5
km 11+300 – km 11+650, dreapta 350 2.5
Panouri H = 3,0m
Sector L(m) H (m)

km 10+080 - km 10+260, dreapta 180 3.0
km 14+370 - km 14+650, stanga 280 3.0
km 14+380 - km 14+550, dreapta 170 3.0
Sector 3A-3
Panouri H = 2,50 m
Sector L (m) H (m)

km 15+550 - km 15+600, dreapta 50 2.5
km 16+124 - km 16+350, dreapta 226 2.5
km 18+940 - km 19+100, stanga 160 2.5
km 19+720 - km 20+385, stanga 665 2.5
Pagina 40 din 44
km 21+150 - km 21+300, stanga 150 2.5
Panouri H = 3,0 m
Sector L (m) H (m)

km 16+070 - km 16+123.9, dreapta 54 3.0
km 16+350 - km 16+840, dreapta 490 3.0
km 19+330 - km 19+720, stanga 390 3.0
km 20+385.1 - km 20+470, stanga 85 3.0
km 21+080 - km 21+150, stanga 70 3.0
Imprejmuiri
Pentru protectia faunei, proiectul a prevazut imprejmuirea autostrazii cu plasa de sarma

rolul acestora fiind de a nu permite trecerea animalelor de pe o parte pe cealalta a
drumului. Astfel, vor fi evitate coliziunile animalelor cu vehiculele care vor rula pe
autostrada.
Inaltimea imprejmuirii a fost aleasa in asa fel incat animalele sa nu o poata depasi. Functie
de animalele specifice zonelor traversate au fost alese garduri cu urmatoarele inaltimi:
 In zonele impadurite H = 2,60 m,
 In zonele neimpadurite H = 1,50 m.
Sector 3A-1
Imprejmuire H = 1,50 m
Sector L (m) S imprejmuire (mp)

km 0+000 - km 2+680, dreapta 2125 3188
km 0+000 - km 2+680, stanga 2076 3114
km 2+920 - km 3+900, dreapta 827 1241
km 2+920 - km 3+900, stanga 848 1272
Pagina 41 din 44
km 4+160 - km 4+680,dreapta 520 780

km 4+160 - km 4+680,stanga 520 780
km 5+060 - km 6+700, dreapta 1664 2496
km 5+060 - km 6+700, stanaga 1640 2460

km 2+680 - km 2+920 dreapta 240 624
km 2+680 - km 2+920 stanga 240 624
km 3+900 - km 4+160 stanga 17 44
km 4+680 - km 5+060 dreapta 260 676
km 4+680 - km 5+060 stanga 380 988
Sector 3A-2

km 6+700 - km 12+320, dreapta 3999 5999
km 6+700 - km 12+320, stanga 4161 6242
km 12+320 - km 12+540, dreapta 220 330
km 12+540 - km 15+000, dreapta 1659 2489
km 12+540 - km 15+000, stanga 1906 2859
Nod Nadasel
km 0+000 - km 0+430, dreapta 430 645
km 0+000 - km 0+430, stanga 430 645
km 0+480 - km 0+600, dreapta 120 180
km 0+480 - km 0+600, stanga 120 180
Pagina 42 din 44
km 12+320 - km 12+540, stanga 220 572
Sector 3A3

km 15+000 - km 25+000, dreapta 8730 13095
km15+000 - km 25+000, stanga 8702 13053
2.2.15. Sistemul de telecomunicatii al autostrazii
Telecomunicatiile sunt un factor important in exploatarea in bune conditii a autostrazii,

contribuind la asigurarea securitatii, preluarea informatiilor provenite de la utilizatori si
gestionarea traficului.
Pentru telefonizarea autostrazii au fost prevazute posturi de apel urgenta amplasate
decalat, pe fiecare sens de circulatie, la distante de 2 km intre ele.
2.2.16. Mutări şi protejări instalaţii
Pentru toate utilităţile afectate de traseul autostrăzii (retea de telecomunicatii si retea

electrica de joasa si medie tensiune), s-au intocmit de catre sub-proiectanţi autorizati,
proiecte de specialitate pentru mutarea / protejarea acestora.
Proiectele pentru obtinerea Autorizatiei de Constructie pentru mutarea / protejarea
retelelor sunt prezentate in dosare separate
Pagina 43 din 44
2.2.17. Suprafete ocupate
Culoar Restabilire
Sector autostrada drum Lucrari hidro Total
[mp] [ha] [mp] [ha] [mp] [ha] [mp] [ha]
3A 1 674 879. 67.49 48 780. 4.88 16 600. 1.66 740 259. 74.03
3A 2 857 015. 85.7 78 087. 7.81 5 198. .52 940 300. 94.03
106.3
3A 3 963 283. 96.33 81 611. 8.16 18 698. 1.87 1 063 592.
6
Total
2 495 177. 249.52 208 478. 20.85 40 496. 4.05 2 744 151. 274.42
3A
Din cele 274 ha, 70 ha sunt padure, 1 ha livada, restul fiind pasune si teren agricol.
Director Proiect
Ing. Florin Raducu
Pagina 44 din 44

Memoriu PT - DE - AC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu PT - DE - AC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AUTOSTRADA TRANSILVANIA

SECTOR 3A, CLUJ VEST (GILAU) - MIHAESTI

2.1. DATE GENERALE

Denumirea lucrarii Autostrada Transilvania, sector 3A

Faza de proiectare: Proiect Tehnic si Detalii de Executie

Amplasament: Judeţul Cluj

2.1.1. Necesitatea si oportunitatea investitiei

Autostrada Transilvania (Braşov – Oradea) se incadreaza in Planul de Amenajare a

Constructia acestei autostrazi va genera o dezvoltare a zonei prin care se desfasoara

2.1.2. Încadrarea in teritoriu a sectorului 3A

In prima faza a Studiului de Fezabilitate s-a realizat “Analiza alternativelor de traseu”, in

Tronsonul 3, Cluj – Bors, a fost de asemenea divizat în trei sectoare:

In aceasta documentatie este prezentat Sectorul 3A, sector ce se desfasoara pe teritoriul

Sectorul 3A (lungime de 25.5km), la faza de Proiect Tehnic si Detalii de Executie, a fost

Pe teritoriul judeţului Cluj sunt traversate următoarele unităţi teritorial administrative:

2.1.3. Elemente de baza pentru stabilirea amplasamentului

Principalele deziderate care au stat la baza proiectării traseului au avut în vedere

Teritoriul strabatut de viitoarea autostrada apartine din punct de vedere geomorfologic

2.1.5. Ridicari topografice

Pentru intocmirea proiectului s-au efectuat ridicari topografice cu statii TOTALE in

2.1.6. Clima si fenomenele naturale specifice

Regim climatic general

2.1.7. Geologia si seismicitatea

Din punct de vedere geologic, formatiunile sedimentare de pe traseul sectorului 3A sunt

2.1.8. Categoria de importanta a obiectivului

Categoria de importanta este B (DEOSEBITA) cu punctajul:

Importanta social-economica i=4

Implicare ecologica i=4

Durata de utilizare i=6

Adaptare la teren i=6

Volum de munca si materiale i=6

2.2. MEMORII PE SPECIALITATI

DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE

2.2.1. Viteza de proiectare

Viteza de proiectare adoptata pentru elementele geometrice ale autostrazii pe sctorul 3A

2.2.2. Traseul în plan

La km 0+650 traseul autostrazii ocoleste cimitirul localitatii Gilau, pe la nord de acesta.

In continuare autostrada traverseaza diferite vai si paraie cum ar fi la km 1+205 cu un

Pana la km 5+000 autostrada este in rampa, cu declivitati ce varieaza intre 1% - 5% fiind

La km 4+100, traversarea unei vai adanci se va face cu un viaduct in lungime de L=240m,

Traseul de la km 5+000 pana la km 9+500 este in panta, cu declivitatea cuprinsa intre

Intre km 8+000 – 14+500, in zona localitatii Nadaselu, traseul actualizat paraseste

In cadrul actualizarii studiului de fezabilitate, s-a propus si s-a aprobat ca traseul

La km 8+550 este prevazut a se realiza Nodul Rutier Nadaselu, ce va asigura schimbul de

Traseul ocoleste la km 14+000 bazinul de alimentare cu apa existent, amplasat pe

In continuare traseul autostrazii se desfasoara paralel cu DN1F , ocolind localitatea Sinpaul

La km 18+500 autostrada traverseaza DN1F, cu o oblicitate mare, fapt care conduce la

In continuare, printr-o modificare locala a axului pe tronsonul km 22+400 – km 24+400 se

se obtine scurtarea viaductelor de la km 22+600 si km 23+800 (de la 400m la 120m,

2.2.3. Profil longitudinal

Profilul longitudinal a fost proiectat, respectand urmatoarele criterii:

2.2.4. Profil transversal

Pentru autostradă elementele geometrice ale profilului transversal sunt:

 Benzi de ghidaj – 4x0,50 m = 2,00 m;

În zonele cu declivitati prelungite de peste 3%, banda de stationare de urgenta se

2.2.5. Structura rutieră

Zona mediană va fi impermeabilizată cu următoarea structură:

2.2.6. Lucrări de colectare şi evacuare a apelor

Lucrările de scurgere a apelor constau în principal din următoarele:

2.2.7. Poduri, pasaje, viaducte

Continuitatea autostrăzii la intersecţia cu alte căi de comunicaţie (drumuri naţionale,

Soluţiile constructive adoptate sunt:

Km Obstacol Nr. Lung. Lung.