DIRECTOR PROJECT

SEF PROTECT
PROIECTANTI
Ing, Stefan Ciobotarenco
Ing. Sorin Evu
Ing. Donn Moldovan
s 112'
SEARCH
CORPORATION
REABILITARE DRUM JUDETEAN
(MOM DN1F-ROMANASI-CREACA-JIBOU-BENESAT
LISTA DE SEMNATURI

Ing. Ec. Toana Crisan

Ing. Cristina Turei I


VERIFICATOR INTERN Ing. Stefan Ciobotarenco


Sediul central Bucure
-
ti
Cederea Eastillei 65 sector 1, Bucure5h - Romania 010613
Tel: (+4021) 316.40.18; (+4021) 316.10.22; Fax: (+1021) 316.52.71
E mail; office@searchltd.ro; www.searchltd.ro
SIr. inmatnculare Registrul Comer;uluie 340/9356/1991, CUI: 1597994
Capital social: 75.1
4
0.000.000 lei
Filiala Ia5i, str. Amurgului nr. 8, 81 258A, sc. 8, et 2, ap. 9
Tel./Fax: (+40232) 234.273
Filiala Timioara, str. Petre RarnneanW nr. 2A, et. 1, cam 110
Tel /Fax: (40256) 492.953
Filiala Cluj-Napoca, Str. Lunii nr 2A, Tel./Fax: (+40264) 438.245; 438.128
Filiala Constanta, Soseaua Mangaliei 114, Tel./Fax: (+40241) 613 550
t. ;
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
La intocmirea proiectului au fost respectate prevederile Legii 10/1995, denumita "Legea
privind calitatea In constructii" .
1.1 Denumirea obiectivului de investitii:" REABILITARE DRUM .JUDETEAN al 108 A :
DN 1F - ROMANASI CREACA JIBOU BENESAT"
1.2 Amplasamentul : Lucrarea,este amplasata in JUDETUL SALAD si realizeaza legatura intre
DN1F, localitatea Romanasi si limita judetului Maramures in apropierea
comunei Benesat
1.3 Titularul investitiei: CONSILIUL JUDETEAN SALAJ
1.4 Beneficiarul investitiei: CONSILIUL JUDETEAN SALAJ
1.5 Elaboratorul studiului: SEARCH CORPORATION BUCURESTI
Filiala Cluj Napoca
1.6 Faza de proiectare: PROJECT TEHNIC
2
2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
2.1 Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea
proiectului conform celor prezentate in proiectul tehnic
Traseul propus spre studiu, in vederea executiei, strabate urmatoarele localitati :
DN 1F ROMANASI CREACA JIBOU BENESAT. Necesitatea promovarii acestei investitii are
is baza situatia socio-economica si de transport a zonei si se aliniaza "CADRULUI REGIONAL
STRATEGIC DE DEZVOLTARE 2007 2013 AL REGIUNII DE DEZVOLTARE NORD-VEST,
TRANSILVANIA DE NORD". In prezent viabilitatea drumului se prezinta dupa cum urmeaza:
STARE ACTUALA
Traseul de drum judetean traverseaza in prima faza lunca vaii Agrijului iar apoi lunca vaii
Somesului, este un traseu sinuos cu multe curbe si cu o platforma cuprinsa intre 8.00 si 10.00
m. Partea carosabila existenta are latimea de 6.0 m si este partial incadrata ri 1
-
rcluri. Datorita
structurii slabe (IAU) si traficului foarte greu ( autobasculante de 30 to care transporta agregate
drumul este foarte degradat avand defecte de capacitate portanta multiple ( cedari ale
sistemului rutier, faiantari, ebulmente, cedari ale patului drumului). De asemenea sistemul are si
multiple degradari de suprafata ( dezgradinan, zone cu asfalt foarte degradat, fisuri si crapaturi
,suprafete Para aderenta, dale de beton rupte etc). Urmarea acestor degradari ( in special cele
de capacitate portanta) drumul nu mai are o planeitate a suprafetei de rulare nici in profil
longitudinal si nici in profil transversal. Denivelarile in profil longitudinal sau transversal se mai
datoreaza si reparatiilor efectuate in timp care nu au mai respectat pantele transversale ale
drumului.
Cedarea corpului drumului pe anumite zone a fost posibila si datorita apelor de suprafata care,
datorita inexistentei santurilor respectiv a intretinerii precare a acestora, a stagnat in zona
drumului, a inmuiat pamantul din patul drumului si a produs cedarea sistemului rutier.
Apoi datorita lipsei racordarilor cu drumurile laterale sau infundarii podetelor majoritatea
apelor din precipitatii s-au colectat in zona drumului.
Estimam ca odata reabilitat acest sector ar rezolva problema capacitatii portante pentru o
perioada de 15-20 de ani fiind necesara doar o intretinere a suprafetei de rulare din partea
administratorului ( lucru posibil de realizat).
In continuare sunt prezentate cateva oportunitati care argumenteaza necesitatea
reabilitarii acestui drum.
3
PRECONIZARI
Din punct de vedere al traficului se estimeaza o crestere importanta a traficului odata cu
reabilitarea acestui drum chiar paste coeficientii dati de CESTRIN. Aceasta crestere se estimeaza
a se inregistra atat la vehiculele de marfa ( vor exista conditii corespunzatoare de circulatie) cat
si la cele de calatori ( pe considerente turistice). Asa cum s-a afirmat imbunatatirea conditiilor de
circulatie va atrage dupa sine dezvoltarea agroturismului si se estirneaza si o crestere a activitatii
economice in zona
Conditiile dilicile de circulatie conduc la sporirea timpului de parcurgere a distantelor si la
consum marit de carburanti, deci la pierderi economice.
In conditiile cresterii volumului de traffic, aceste probleme se vor accentua.
Situatia actuala impiica un consum mai ridicat de combustibil, cat si un timp de parcurs mai
mare. Consumul de carburanti si emisia de CO sunt maxime in timpul ruiarii cu viteza scazuta.
Impact negativ asupra mediului
Circulatia in conditii de fluenta redusa, cu numeroase cicluri opriri accelerari,
determina emisii marl de substante poluante in atmosfera, precum si inregistrarea unui nivel
ridicat de zgomot in localitati.
Astfel, literatura de specialitate arata ca:
emisiile de CO cresc de 1,5 2,0 on in timpul ciclurilor de accelerare/franare si cu pana
la 25 de on la stationarea cu motorul pornit;
emisiile de hidrocarburi sunt minime la rularea cu viteza constanta, fund maxime la
stationarea cu motorul pornit.
nivel scazut de siguranta a circulatiei.
2.1.1 FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII INVESTITIEI TINAND
CONT DE CADRUL GENERAL DE DEZVOLTARE AL INFRASTRUCTURII REGIONALE
In cadrul sectiunii de analiza a situatiei curente la capitolul I "PROFILUL REGIUNI1 DE
DEZVOLTARE NORD VEST din STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII NORD VEST
pentru perioada 2007 2013 zona este considerata ca avand un declin economic
vizibil. Acest declin se datoreaza in primul rand reducerii activitatii economice si agricole in
zona, fapt care a condus la migrarea populatie inspre alte zone cu potential economic mai
ridicat sau pentru a munci in strainatate. Consecinta acestui fenomen este:
- constructii in curs de degradare, neintretinute sau parasite
- populatie locala imbatranita
Situandu-ne in zona de campie agricultura nu poate constitui o solute de existenta pentru
localnici ci doar una de supravietuire, In aceste conditii s-au identificat cateva oportunitati care
ar putea conduce la o crestere economica a zonei si mentinerea populatiei tinere in zona
2.1.2 OPORTUNITATEA DIN PUNCT DE VEDERE AL TURISMULUI
In aceste conditii una dintre sursele care ar putea mentine localnicii in zona si care ar
aduce o prosperitate zonei ar fi exploatarea cadrului natural al zonei prin incurajarea turismului.
Din punct de vedere turistic traseul strabate doua zone cu potential turistic evident, este vorba
de zona Mesesului ( cu posibilitate de acces spre monumentul martirilor de la Trasnea) si zona
Jiboului care detine o gradina botanica recunoscuta international. Apoi drumul se indreapta
spre o alta zona de un pitoresc deosebit ( este vorba de stramtorile Ticaului), zona care se afla
pe teritoriul administrativ al judetului Maramures,
Conditia primordiala pentru atragerea turistilor este dezvoltarea unei retele de transport
corespunzatoare.
Tot din punct de vedere turistic zona este foarte apropiata de zona turistica a Vaii
Somesului o zona care atrage anual mii de turisti.
Tot din documentul ADR prezentat mai sus formele de turism care pot fi practicate in zona suns;
turism cultural - inclusiv turism rural, turism bazat pe evenimente si turlsmul urban,
aferent zone/ traversate. Traditille populare bogate si diversificate, dezvoltarea artelor
modern si existenta vechilor capodopere arhitecturale stint toate potent/ale atractii tunstice.
Turism submontan - in special pentru sporturile de lama si divined/ pe timp de vara. La
acestea se adauga potentlalul cinegetic
5
Ca si o concluzie Ia cele prezentate mai sus se poate afirina ca reabilitarea drumului
judetean DJ 108 A pe traseul Romanasi Jibou limita jud Maramures va conduce Ia
cresterea numarului de turisti cu consecinte directe asupra dezvoltarii economice a
zonei si mentinerea unui numar cat mai mare din populatia tanara in zona,
2.1.3 OPORTUNITATI DIN PUNCT DE VEDERE AL RETELEI DE TRANSPORT
In ceea ce priveste structura de transport, reabilitarea traseului propus va aduce cel mai
mare beneficiu zonei, influentand in bine strategia de dezvoltare a retelei de transport in zona
prin urmatoarele aspecte:
accesul foarte usor al transportatorilor dinspre DN 1F, dinspre autostrada Transilvania
spre zona de nord a tariff respectiv zona Maramuresului sau Parcul Industrial de la
Jibou. Aceasta legatura faciliteaza accesul sore Ucraina sau dinspre Ucraina spre
Ungaria prin intermediui Autostrazii Transilvania
imbunatatirea conditii)or de transport de marfuri. Reabilitarea acestui traseu
scurteaza mutt accesul celor din zona inspre municipiile Cluj, Zalau, Baia Mare sau
accesul la autostrada Transilvania
realizarea unei retele de transport corespunzatoare va ridica si standardul de viata al
locuitorilor
acestei zone prin dezvoltarea economica a zonei ( infintarea de societati comerciale
autohtone sau straine)
2.2 DESCRIEREA INVESTITIEI
2.2.1 DESCRIEREA CONSTRUCTIVA, FUNCTIONALA SI TEHNOLOGICA
Solutia constructiva adoptata pentru reabilitarea drumulul existent va fi prezentata pe
larg in capitolul 3.
Din punct de vedere functional pe langa planeitate caii de rulare, a amenajarii curbelor
si a elementelor de siguranta circulatiei reabilitarea acestui sector de drum mai rezolva si
urmatoarele probleme de ordin functional:
racordarea drumulul judetean cu drumurile laterale
amenajarea drumurilor laterale pe lungimi de 25 m fapt care impiedica aducerea
noroiului pe partea carosabila
racordarea proprietatilor cu drumul
6
- separarea circulatiei pietonale de cea rutiera prin amenajarea trotuarelor
Tehnologic - lucra rile se vor sesfasura pe actualui amplasament alternativ pe o parte si alta cu
reglementarea circulatiei de catre constructor in colaborare cu politia rutiera. In varianta
executarii podurilor not se vor executa variante provizorii de circulatie care sa asigure fluenta
acesteia.
2.3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI
2.3.1 ZONA SI AMPLASAMENTUL
Traseul drumului judetean DJ 108 A propus spre reabilitare, pe teritoriul judetului Salaj pleaca
din DN 1F din localitatea Romanasi si strabate lunca vaii Agrijului inspre Jibou dupa care
urmareste traseul vaii Somesului spre Benest si apoi inspre limita judetului Maramures
2.3.2 STATUTUL JURIDIC AL TERENULUI CE URMEAZA SA FIE OCUPAT
Traseul drumului se afla in totalitate pe teritoriul judetului Salaj si este in administrarea
Consiliului Judetean Salaj
Suprafata ocupata de drum si elementele conexe ( santuri, consolidari de terasamente,parapeti
etc ) este 451570 mp.
La proiectul tehnic se vor calcula elementele curbelor astfel incat sa se obtina maxim de viteza in
limitele amprizei actuate.
2.3.3 SITUATIA OCUPARILOR DEFINITIVE DE TEREN:
Pentru realizarea investitiei, cel putin in aceasta faza, este suficienta ocuparea definitiv6 a
terenurilor aflate in proprietatea Domeniului Public. De aceea nu sunt necesare exproprieri.
2.3.4 STUDII DE TEREN.
Studii topografice
Au fost efectuate cu statie totala iar reperii de nivel au fost plantati in zona drumului.
Releveul drumului este prezentat in planul de situatie, plan pe care s-a prezentat si solutia
proiectata.
7
Studiu geotehnic: a fost prezentat la studiul de fezabilitate
2.33 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR DIN CADRUL
OBIECTIVULUI DE INVESTITII
Traseul in plan
Elementele geometrice ale traseului prolectat urmareste traseul existent corectandu-I conform
STAS 863-85 prin:
- sporirea razelor curbelor
introducerea curbelor progresive acolo unde va fi necesar
- stabilirea supralargirilor si suprainaltarilor curbelor conform prevederilor STAS
863/85
In conformitate cu elementele geometrice ale drumurilor judetene pe care le
traverseaza si cu traficul afferent, traseul supus proiectarii are clasa tehnica IV. Tinand cont
de traficul actual si de perspectiva se poate pastra clasa tehnica dar cu imbunatatirea
elementelor curbelor si a distantei de vizibilitate.
Traseul drumului este de clasa tehnica IV si va fi proiectat la viteze de 50-90 Km/h in afara
localitatilor si de 50 Km/h in interiorul localitatilor, Suplimentar pentru extinderea platformei (a
min 8,0 m si amplasarea dispozitivelor de scurgere a apelor a fost necesara amplasarea
elementelor de sustinere a terasamentelor ( ziduri, fundatii continue de parapet etc) si a
elementelor de siguranta ( parapeti,etc)
Un alt element foarte important de luat in considerare este trotuarul , cel putin pe una
din partile drumului, in localitati, pentru a asigura a circulatie confortabila si in conditii de
siguranta a pietonilor din localitati,
Profilul longitudinal
Linia rosie proiectata a fost stabilita tinand cont de urmatoarele aspecte:
corectarea declivitatilor existente ale traseului in vederea asigurarii unui confort
corespunzator in circulatie.
- executarea unui volum minim de lucrari ( sapaturi, miscari de terasamente,etc)
asigurarea grosimilor de ranforsare pe diverse sectoare ale traseului conform
celor
9

b)
5 cm strat de uzura Ba 16
7 cm strat de binder Bad 25 PC
min 4 cm egalizare cu mixtura AB 2
strat antifisura (geocompozit)
betonul existent se va repara ( inclusiv inlocuirea




completa a dalelor daca este
cazul- dala deteriorata complet) inclusiv rosturile dintre dale trebuie curatate si colmatate cu
mastic
Acest sistem rutier se aplica pe zonele cu beton de ciment in localitatea Prodanesti pe Lot II si in
localitatea Benesat pe Lot III pentru a asigura accesul mai usor la proprietati.
Pe largirile de fundatie:
a)
5cm strat de uzura Ba16
7cm binder Bad 25 PC
28cm piatra sparta
35 cm balast
20 cm strat de forma
In proiect s-a utilizat atat vaianta (a), de ranforsare peste betonul de ciment existent adica
dalele se vor detensiona si apoi se vor executa starturile de piatra sparta si cele asfaltice cat si
varianta cu strat antifisura (geocompozit) cand dalele degradate se vor repara si apoi se va
executa stratul antifisura si straturile asfaltice.
Ca si elemente geometrice al drumului in profil transversal sau proiectat:
Parte carosabila 2 x 3.0 m
Benzi de incadrare 2 x 0.25 m
Trotuar (in localitati) 2 x 1.50 sau 1x 1.50
Acostamente min 2 x 0.75 m
Studiul scurgerii apelor
A constituit un element de baza in analiza si intocmirea proiectului. Apeie vor fi colectate in
santurile laterale si descarcate la poduri sau podete iar de aici prin vaile sau canalele existence
spre emisar . Santurile sunt prevazute a se proiecta fie trapezoidale fie rigole triunghiulare
pavate cu beton C 20/25 cf NE 012/99 sau neamenajate ( functie de panto longitudinala
i0
respectiv de spatiul de amplasare). De asemenea in localitati pe zonele cu latimi reduse intre
proprietati sau prevazut rigole carosabile sau santuri ranforsate. Rigoiele carosabile, acolo unde
sunt prevazute, inlocuiesc si podetele de acces la proprietati. Acestea sunt mult mai ieftine si
mai rentabile in zonele unde accesele sunt foarte dese
Caminele de vizitare ale drenului se vor amplasa din 50 in 50 m iar deversarea finala va fi
prevazuta a se realiza la poduri sau podete.
Pentru protectia mediului inainte de deversarea santurilor drumului inspre emisar se vor amplasa
desnisipatoare si decantoare de uleiuri si grasimi.
Continuizarea scurgerii apelor in zona acceselor la proprietati sau la drumurile laterale se va
asigura prin podete tubulare cu diametrul CD 500 ( in general) sau de (1) 300 si lungimi astfel
incat sa se acopere latimea drumului lateral sau de acces la proprietati.
Lucrari de consolidare
S-au amplasat peste tot acolo unde este nevoie. In general s-au prevazut ziduri de sprijin de
greutate din beton simplu C 20/25 dar au fost folosite si gabioane sau ziduri de sprijin elastice.
Alegerea solutiei s-a realizat functie de impingerea pamantului. Solutiile propuse nu sunt
limitative si la executie, se vor adapta suplimentar is teren.
Lucrari accesorii.
* Utilitati
Toate caminele de vizitare si gurile de aerisire vor fi tratate cu atentie astfel incat sa fie si usor
accesibile in caz de interventie si sa nu provoace disconfort in desfasurarea traficului auto sau
pietonal ( se vor ridica la cota proiectata). Conductele de gaz se vor devia doar daca impiedica
dezvoltarea elementelor geometrice ale drumului. In general din constatarile de pe teren
acestea sunt amplasate in afara platformei drumului existent. Probleme vor fi doar in zona
podurilor sau podetelor deoarece in multe locuri conductele de apa sau gaz sunt agatate de
poduri sau podete.
0 Intersectii
Toate intersectiile si acceseie la proprietati vor fi racordate la cotele proiectate ale
11
drumului astfel incat accesul la si de la acestea in drum sa se faca cu usurinta. Razele de
racordare a strazilor laterale vor fi mai marl de 6.0 m (conform STAS 10144/4) astfel incat sa
realizeze o buna inscriere in curba a autovehiculelor.
0 Parcari
Se vor realiza in localitati in apropierea institutiilor publice ( prirnarie, dispensar
biserica, scoala etc). De asemenea in afara localitatilor se vor amenaja parcari de 30 m x 3.0 m
cu pene de racordare de 15 m si acelasi sistem rutier ca si pe largirile de fundatii. Scopul acestor
parcari este fie de stationare pentru situatii de urgenta, fie pentru agrement ( in acest caz vor fi
mobilate corespunzator).
Se vor amernaja de asemenea statute mijloacelor de transport in comun pentru a asigura
accesul usor at pasagerilor in autobuze si protectia respectiv siguranta la coborare.
Rezistenta la sarcini statice si dinamice
Tinand cont de sistemul rutier propus, folosind si zestrea existenta a drumului si flind
asigurata scurgerea apelor se poate considera ca sarcinile statice si dinamice date de trafic vor fi
preluate in mod corespunzator . Oricum zonele drumului in care sunt necesare consolidari de
terasamente se vor executa, in general de acelasi tip cu cele existente
siguranta in exploatare
Asa dupa cum s-a aratat mai sus elementele geometrice in plan, profit longitudinal
si transversal vor fi astfel amenajate incat circulatia sa se desfasoare in conditii de deplina
siguranta si confort. Pe langa aceste elemente se va prevedea semnalizare orizontala si verticala
pe tot traseul proiectat
Posibilitati de transformare / modernizare ulterioara
Sistemul rutier propus poate oricand sa serveasca drept strat de baza pentru un sector
de drum cu imbracaminte asfaltica. Prevederea unui strat de mixtura de 10 cm peste sistemul
proiectat va lungi durata de viata cu inca minim 15 ani.
Durata de exploatare estimata
Din punct de vedere at capacitatii portante durata de exploatare a drumului proiectat va fi de 15
ani.
12
Precizarea categoriei de important5 a constructiei
Alegerea categoriei de importanta a constructiei s-a fa'cut in conformitate cu prevederile
art. 22 Sectiunea 2 "Obligatii 5i raspunderi ale proiectantului" din Legea nr. 10 din 18 ian. 1995,
"Legea privind calitatea in constructii" 5i in baza "Metodologiei de stabilire a categoriei de
important5 a constructiilor" din "Regulamentul privind stabil irea categoriei de importantA a
constructiilor" aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995.
Lucrarea ce face obiectul acestei documentatii se i ncadreaza la categoria de
importanta - C - constructii de importanta normala.
Conform prevederilor STAS 10100/0-75 "Princi pii generale de verifi care a sigurantei
constructillor", lucrkile acestei documentatii se incadreaza in clasa de importanta III
constructii de importanta medie.
Exproprieri
Pentru realizarea investitiei, cel putin in aceasta faza, este suficienta ocuparea definitiva a
terenurilor aflate in proprietatea Domeniului Public. De aceea nu cunt necesare exproprieri.
Organizarea de antier
Conform legislatiei in vigoare, organizarea de 5antier va fi analizata" 5i fixat e de constructorul
care va ca5tiga licitatia de executie.
C5i de acces provizorii
Pentru realizarea investitiei se utilizeaza drumul aflat in reparatie, cu reglementarea
circulatiei de care antreprenor, in colaborare cu Politia Rutierk cu respectarea normativelor in
vigoare precum si strazile invecinate.
Sursele de ape, energie electric5 i telefon pentru organizarea de 4antier
Se obtin de catre antreprenor din surse locale.
Programul de executie a lucrarilor, grafice de executie
Durata de executie a lucrskilor se propune a fi de 28 hint
Trasa rea I ucr5 rilor
Se va face de care constructor ,pe baza pichetilor dati de proiectant cu ocazia predkii
amplasamentului.
13
Protejarea lucrrilor executate si a materialelor din santier
In "Caietul de sarcini" de la proiectul tehnic se vor prevedea toate masurile pentru protejarea
lucrarilor in executie, inclusiv a materialelor.
Protectia mediului
Pun solutia propusa mediul inconjurator aferent drumului va avea doar de castigat intrucat se va
prevedea drenarea apelor, inlaturarea prafului care se ridica in perioadele secetoase, eliminarea
baltirilor de apa pe suprafata carosabila. Odata realizat drumul va conferi o alta arhitectura
zonei. Suplimentar se va reface cadrul natural
Verificarea proiectului
Deoarece lucrarile de reparatii cu imbracaminti bituminoase usoare ale strazii, care fac obiectul
prezentului proiect, se incadreaza in categoria de importanta "C", este necesara verificarea lui la
urmatoarele categorii: A.4.1., B.2.1., D.2.1.
Masud de protectia muncii i p.s.i.
Constructorului ii revine sarcina de a respecta cu strictete prevederile Legii nr.5/65, de a
instrul si a lua, pe Intreaga perioada de executie a lucra'rilor, toate masurile pentru prevenirea
accidentelor de munca respectarea cu strictete a masurilor de protectia muncii specifice
lucrarilor ce se executh.
2.3.6 SITUATIA EXISTENTA A UTILITATILOR
Identificarea retelelor existente in zona drumului a fost una dintre datele de intrare la stabilirea
profiielor transversale tip ale proiectului, a amplasarii dispozitivelor de scurgere si evacuare a
apelor precum si a elementelor de consolidare a terasamentului.
Principalele tipuri de retele intalnite au fost:
- conducte pentru alimentarea cu apa si canalizare
stalpi ai retelei electrice
stalpi ai retelei de telefonie
retea de gaz
Ca si mod de abordare propus in ceea ce priveste protejarea sau mutarea retelelor s-au avut in
vedere urmatoarele linii directoare:
retele subterane
14
- alegerea tipului si formei santului drumului astfel incat retelele subtereane sa cada in
exteriorul santului.
- unde nu este posibil aspectul prezentat mai sus retelele se vor amplasa in acostament
in apropiere de sant astfel incat sa nu afecteze sub nici o forma partea carosabila
- in localitati retelele vor fi protejate in trotuar in apropiere de limita proprietatilor
retele supraterane:
- in general retelele supraterane sunt amplasate in exteriorul santurilor. In localitati
stalpii pot sa cada in trotuar. Oricum beneficiarul a instiintat toti detinatorii de retele
asupra intentiei de reabilitare a traseului iar retelele urmeaza a fi relocate cat mai
rapid ( pe zone restranse). Nu s-au admis sub nici o forma retele in zona partii
carosabile pe urmatoarele considerente:
orice interventie Ia partea carosabila necesita aviz de la detinatorii de retele si reciproc fapt
care lungeste perioada de promovare a lucrarilor (de o parte sau cealalta).
- existenta retelelor in zona drumului impiedica sau ingreuneaza refacerea sistemului rutier pana
Ia mutarea ( devierea ) acestora.
Ing Ovidiu Gavris