UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

PROIECT AMENAJARI TERITORIALE JUDETUL GALATI

GRIGORE LAURENTIU BOITOS IULIAN SERBAN ION

DESCRIEREA JUDETULUI PE DOMENII

a) Pozitionare geografica Judeul Galai, cu o suprafa de 4.466,3 km2, reprezentnd 1,9% din suprafaa Romniei, se nscrie n aria judeelor pericarpatice, dunrene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagr, la confluena a trei mari ape curgtoare - Dunrea, Siret, Prut i la ncruciarea unor mari drumuri comerciale. Poziia geografica a judeului - proiectat pe fundalul istoriei poporului romn - a nsumat un complex de factori, cauze i consecine, acest pmnt strvechi al Moldovei nvecinndu-se cu Dobrogea i Muntenia, pe el interferndu-se fapte, oameni, idei, resurse, drumuri comerciale. Aezat n sud-estul rii ntre 45o25' i 46o10' latitudine nordic, 27o20' i 28o10' longitudine estic, se mrginete n partea de nord cu judeul Vaslui i judeul Vrancea, spre sud cu judeul Brila i judeul Tulcea la est cu Republica Moldova iar la vest cu judeul Vrancea.

b) Cadrul natural

Prin poziia sa la exteriorul arcului carpatic, judeul Galai ocup zona de ntreptrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-european, sudeuropean i n parte, central-european, ceea ce se reflect fidel att n condiiile climaterice n nveliul vegetal i de soluri, ct i n structura geologic a reliefului. Acestea din urm ofer o privelite cu nlimi domolite, cuprinse ntre 310 m n nord i 5 -10 m la sud. Teritoriul judeului Galai n sine prezint un relief tabular cu o fragmentare mai accentuat n nord i mai slab n sud, distingndu-se dup altitudine, poziie i particulariti de relief, cinci uniti geomorfologice: Podiul Covurluiului, Cmpia Tecuciului, Cmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior i Lunca Prutului de Jos. Formaiunile geologice vechi sunt prea puin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate i se exploateaz hidrocarburi - iei i gaze naturale n zonele Schela - Independena, Munteni - Berheci i Brate. Formaiunile geologice tinere i n special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietriuri - exploatate la Galai, Tecuci, Branitea i din albia minor a rului Prut, au deosebit importan pentru industria materialelor de construcii.

Harta geo-fizica a Judetului Galati

c) Activitati economice

Judetul Galati, al patrulea mare centru industrial al Romniei, are ca ramuri economice principale: -industrie si constructii: 43% -servicii: 38% -agricultura, silvicultura si exploatari forestiere:19%.

d) Retea de localitati si populatie

Populatia judetului nglobeaza 622.936 de locuitori, ceea ce reprezint 2,8% din totalul populatiei Romniei (al noulea judet al trii), 355251 locuind in mediul urban si 267.685 in mediul rural. Avand 139.5 locuitori/km, judetul Galati ocup locul al treilea ca densitate a populatiei. Capitala judetului, municipiul Galati al cincilea mare oras din Romnia cu o populatie de 300.211 locuitori. Judeul Galai are 2 municipii, 2 orae i 61 comune. Orasele din judetul Galati

Galati Tecuci Trgu Bujor Beresti

a) Infrastructura

Infrastructura de transfer tehnologic si inovare, respectiv organizatiile specializate pentru difuzarea, transferul si valorificarea in economie a rezultatelor de cercetaredezvoltare, este slab dezvoltata. Regiunea este strbtut de importante coridoare de transport care asigur legtura centrelor urbane cu capitala trii.Principalele ci rutiere si de cale ferat sunt: pe directia est-vest Bucureti Constanta i Bucureti-Brila-Galati si Bucureti-Buzu-Focani (fie prin Ploiesti, fie prin Urziceni), care se continu sprenord, acestea asigurand legtura intre principalele orae ale regiunii. Utilitatile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzator. Din datele disponibile la nivel regionali n fiecare dintre orasele regiunii reiese ca exista

disparitati semnificative intre judetele regiuniireferitoare la dezvoltarea retelei publice de gaz natural i alimentare cu ap potabil. Majoritatea hidrostructurilor au suferit procese de contaminare cu azotati datorita naturii solului dinaceasta zona a tarii. Poluarea se resimte diferentiat, existand zone n care acviferul este puternic poluat. Datorita fondului natural, resursele acvifere freatice prezinta un risc ridicat de poluare, atat pe termenlung, cat i pe termen scurt. Din aceste considerente, ele nu pot constitui surse de alimentare cu apapentru populatie.n general, poluarea freaticului este un fenomen ireversibil i ca atare, depoluarea acestui tip de apaeste anevoioasa, daca nu chiar imposibila. Sursele de purificare provin din impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare aunor lucrari miniere sau foraje; impurificari produse de infiltratiile de la suprafata solului a tuturor categoriilor de ape care produc si impirificarea dispersata a surselor de suprafata; impurificari produsein sectiune de captare a apelor datorita nerespectarii zonei de protectie sanitara sau a conditiilor de executie.

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

CADRUL NATURAL Relief relativ plat / plan cu declivitate Prezenta unor zone cu risc de inundatii scazuta pe mare parte a teritoriului Cea mai maire parte din teritoriu are o adancime a apelor freatice < 2,0 m Sistem de irigatii complex cu acoperire buna Prezenta unui cadru natural valoros (cursuri de apa Dunare, Siret si lacuri naturale si artificiale) Intreinerea periodic a falezei Dunrii Pondere ridicata a suprafetelor agricole Preponderenta a solurilor cu pretabilitate buna si foarte buna pentru folosinta arabila Preponderenta activitatilor agricole

Prezenta unor fenomene de aridizarea treptata a solurilor in special in teritoriul aferent judetului Galati (Lacul Brates, Lunca Joasa a Siretului si a Prutului etc.) Diversitate scazuta pentru utilizarea terenurilor

PATRIMONIUL NATURAL Prezenta unor arii naturale protejate de Control deficitar al accesibilitatii in interes national (Balta Potcoava, Locul Zonele Naturale Protejate fosilifer Tirighina Barbosi, Parcul natural Lipsa resurselor pentru managementul Lunca joasa a Prutului Inferior) adecvat al patrimoniului construit si arheologic (delimitare, protectie, conservare) Lipsa institutionalizarii potentialului peisajului cultural (identificare, clasare, programe complexe de valorificare)

Prezenta unor situri arheologice si monumente istorice localizate in mare parte a localitatilor componente zonei Periurbane RETEAUA DE LOCALITATI Sistemul urban Braila-Galati singurul Grad de urbanizare scazut pentru zona sIstem urban din Romania rurala a teritoriului Cea mai mare aglomerare urbana dupa Disparitati majore urban-rural Bucuresti (aproximativ 600.000 locuitori) Desfiinarea curselor pasager pe Dunre pe rutele Galai-Brila, Galai-Tulcea ECONOMIA Poziia strategic a regiunii cu Numeroase orae mici cu structuri deschidere ctre piee urbane insuficiente est-europene i asiatice Coridoarele de transport pan-europene Nivel redus de eficien i siguran a traficului pe reelele de transport Sectorul de IMM mai bine dezvoltat Numr redus al investiiilor i repartizare neuniform in teritoriu Prezenta unor unitati productive de mare Scadere a numarului de salariati in anvergura in Galati reprezentative pe industrie plan national si international (sidelurgie, Dezvoltare insuficient a infrastructurilor confectii, etc.) de servicii publice, utiliti n orae i management necorespunztor al deeurilor OPORTUNITATI AMENINTARI CADRUL NATURAL Amplasarea pe cel mai mare fluviu al Lipsa unei legaturi puternice Europei (institutionalizata) cu o serie de Legatura cu Delata Dunarii si Marea organisme internationale relative la Neagra Dunare care genereaza dezavantaje concurentiale in raport cu alte zone riverine Insuficiente terase pe faleza Dunrii PATRIMONIUL NATURAL Potential de integrare cu zonele umede Neintegrarea patrimoniului natural si de pe cursul inferior al Dunarii (Lunca antropic in retelele internationale de inferioara a Siretului) cercetare si exploatare turistica (dezavantaj concurential) INFRASTRUCTURA Coridorul paneuropean 7 (Dunarea) Lipsa unei legaturi rapide pe distante Portul Maritim din Galati lungi (aeroport) Proiect Drum expres Braila-Galati Riscul de izolare fata de arterele majore de transport terestru (lipsa pod peste Dunare, autostrazi, drumuri expres) Izolare fata de retelele de transport fluviale ECONOMIA Existenta unor proiecte in curs de Izolare- lipsa accesibilitate derulare pentru realizarea unor parcuri

industriale in Galati Construirea reelei de autostrzi i Riscul nerealizrii reformei administrative modernizri. pentru descentralizarea financiar i Transportul feroviar favorizeaz apariia administrativ de centre logistice pentru mrfuri cu destinaie i provenien central european DEMOGRAFIE Cea mai mare concentrare de populatie Riscul de parasire a zonei in cautarea urbana fata de media regionala si unor noi locuri de munca nationala (genereaza initiative, creativitate si calificare superioara)

DIAGNOSTICUL JUDETULUI GALATI

Judetul Galati este dinstinctiv prin prezenta unui cadru natural valoros, reprezentativ fiind cursul Dunarii, dar si prezenta unor arii naturale protejate, cum ar fi Lacul fosilifer Tirighina si Parcul natural Lunca joasa a Prutului Inferior. Insa apele cat sunt de frumoase, aceste zone prezinta unele portiuni cu risc de inundatii, sau fenomene de aridizare treptata a solului. Sistemul urban Braila Galati este singurul sistem urban din Romania, ce prezinta cea mai mare aglomerare urbana dupa Bucuresti. Sistemul urban are un grad de urbanizare scazut pentru zona rurala a teritoriului si disparitatii mari intre urban si rural. Din punct de vedere economic, Judetul Galati, beneficiaza de o pozitie strategica datorata regiunii cu deschidere catre pietele est europene si asiatice prin legatura care o face fluviul Dunarea, dar aceasta localizare strategica este nevalorificata complet, neexistand orase cu structure urbane suficiente pentru a o valorifica. Daca nu se va intervine pentru schimbarea acestui stadiu de dezvoltare, la nivel judetean, se vor semnala pierderi economice destul de mari, care ar fi putut fi impiedicate daca se intervenea pentru imbunatatirea infrastructurii locale, pentru a putea face fata tranzitului de marfa pe Dunare. Aflat intr-o zona de campie, acest judet are o agricultura foarte bine dezvoltata, insa sistemul de irigatie al zonei este unul invechit sau chiar nefunctional.

Agricultura nu este foarte variata, bazandu-se pe mici intreprinzatori, neexistand o cooperative de productie care sa gestioneze mai bine resursele zonei si forta de munca. Daca nivelul agrar ramane in stadiul din prezent, zonala Galatiului se va confrunta cu o mai mare scadere a nivelului de productie, dar si cu o aridizare a solului in cazuri extreme. In judetul Galati se mai gaseste si combinatul siderurgic, care este cel mai mare din tara, dar, care in momentul de fata nu mai este folosit la capacitate mare, deoarece nu exista suficienti investitori care sa-l faca sa functioneze la la o capacitate mai sporita pentru a fi destul de profitabil. Lasat in acest stadiu combinatul siderurgic va inceta sa mai functioneze, astfel pierzandu-se foarte multe locuri de munca, pe care se bazeaza multa lume; dar si o scadere economica, din cauza ca siderurgia din Galati este printre principalele domenii producatoare de venituri ale zonei. Un sector in plina expansiune in Galati este cel al IMM-urilor, dar si acesta este afectat de numarul redus al investitiilor si repartizarea neuniforma in teritoriu.

VIZIUNEA JUDETULUI GALATI

Viziunea acestui judet, in urmatorii ani este una in care aceasta ar putea deveni unul dintre cele mai importante porturi fluvio maritime din Romania. Asemenea dezvoltarii in zona portuara, agricultura va urca foarte mult prin crearea cooperativelor agricole de productie, acetea gestionand mult mai bine si mai efficient resursele de care beneficiaza zona. Reteaua de irigatii va fi reabilitata si dotata cu tehnologii moderne pentru a putea tine pasul cu tehnicile agricole implementate in zona. Se va trece la o agricultura bazata pe mai multe tipuri de plante, pentru a putea diversifica productia si pentru a putea fi create diverse tipuri de IMM-uri care au ca materii prime aceste tipuri noi de plante. Combinatul siderurgic din Galati, va deveni unul dintre cele mai importante centre siderurgice din Europa de Est, datorita investitiilor viitoare; astfel creandu-se locuri de munca suficiente pentru a putea sustine o economie in dezvoltare a zonei. In privinta turismului, datorita prezentei unor arii naturale protejate si prin crearea de oferte turistice, alaturi de o mai buna promovara a zonei va simti o imbunatatire a numarului de turisti. Va fi imbunatatit si turismul pe Dunare, prin

excursiile si vizitele de-a lungul cursului fluviului, care va avea nevoie de o promovare mediatica mult mai buna. Datorita procesului de dezvoltare, infrastructura va simti schimbari majore, fiind aduse imbunatatiri la nivelul cladirilor dar si a infrastructurii rutiere, a sistemelor de canalizare si de transport de personae urban si interurban.

OBIECTIVELE STRATEGICE ALE JUDETULUI GALATI

1. Dezvoltarea infrastructurii de baza

Depresionarea nivelului panzei de apa freatica prin aplicarea de masuri specifice Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri adecvata transportului public de persoane Aciuni prioritare pentru dezvoltarea pieei de energie electric Dezvoltare durabil

1. Protectia mediului

Reabilitarea si modernizarea retelelor de apa si canalizare, realizarea statiei de epurare Planificarea si realizarea unui management al fluxului deseurilor orasenesti

1. Regenerare urbana

Amenajarea zonelor de agrement si a obiectivelor turistice cu caracter cultural:infiintarea si amenajarea centrului etnografic, folcloric si istoric pentru

conservarea obiceiurilor autentice stravechi specifice zonei geografice, istorice, comerciale si culturale Amenajarea zonelor de agrement si a obiectivelor turistice cu caracter cultural Modernizarea si extinderea infrastructurii tehnico-edilitare Promovarea imaginii orasului Galati prin unele actiuni religioase, laice si istorico-militare 1. Aciuni prioritare pentru dezvoltarea pieei de energie electric

Definirea i realizarea unei infrastructuri care s rspund cerinelor impuse de directivele europene Implementarea unor soluii de operator de msurare i smart-metering la nivelul filialelor Promovarea producerii energiei pe baz de resurse regenerabile

DIRECTII DE ACTIUNE

1. INFRASTRUCTURA In cadrul infrastructurii directiile de actiune care sunt urmate pentru indeplinirea obiectivelor strategice sunt urmatoarele : Depresionarea nivelului panzei de apa freatica prin aplicarea de masuri specifice Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri adecvata transportului public de persoane : Studiu de circulatie si remodelarea fluxurilor rutiere si pietonale Realizarea unui mijloc de transport rapid Galati-Braila-Galati : studiu privind amplasarea unei linii de monorail Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri

Aciuni prioritare pentru dezvoltarea pieei de energie electric: Definirea i realizarea unei infrastructuri care s rspund cerinelor impuse de directivele europene (ex.: platforma Smartgrid); Diversificarea energetic, inclusiv prin utilizarea resurselor regenerabile; Eficiena energetic mrit n utilizarea energiei; Implementarea unor soluii de operator de msurare i smart-metering la nivelul filialelor; Asigurarea accesibilitii energiei;

Asigurarea unei piee orientate spre consumator; Promovarea transparenei, coroborat cu principii ferme de etic a afacerilor. Dezvoltare durabil: Promovarea producerii energiei pe baz de resurse regenerabile; Stimularea investiiilor n mbuntirea eficienei energetice; Susinerea activitii de cercetare-dezvoltare i diseminare a rezultatelor cercetrilor aplicabile; Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului nconjurtor; Continuarea programului naional de electrificri; Reducerea impactului social asupra consumatorilor de energie defavorizai (atentie deosebit asupra consumatorilor vulnerabili); Accesarea de fonduri structurale.

2) PROTECTIA MEDIULUI Reabilitarea si modernizarea retelelor de apa si canalizare, realizarea statiei de epurare. Planificarea si realizarea unui management al fluxului deseurilor orasenesti: Reducerea cantitatii de deseuri si crearea unui serviciu de colectare si valorificare a deseurilor reciclabile de hartie si carton Imbunatatirea sistemului de monitorizare integrata a factorului de mediu aer si determinarea surselor principale de poluare industriala si a costurilor aducerii lor la normele europene

3) REGENERARE URBANA Amenajarea zonelor de agrement si a obiectivelor turistice : Infiintarea si amenajarea centrului etnografic, folcloric si istoric pentru conservarea obiceiurilor autentice stravechi specifice zonei geografice, istorice, comerciale si culturale Organizarea turismului de croaziera si sportiv: amenajare port ambarcatiuni in zona plajei Dunarii Restaurarea si punerea in valoare a siturilor arheologice prin pliante de prezentare turistica a Galatiului si siturilor arheologice Patrimoniul istoric Modernizarea si extinderea infrastructurii tehnico-edilitare: Sistematizarea pe verticala a cartierelor, redimensionare: alei pietonale, alei de circulatie auto

Perfectionarea planului de amenajare a teritoriului municipal

4) ACIUNI PRIORITARE PENTRU DEZVOLTAREA PIEEI DE ENERGIE ELECTRIC - Definirea i realizarea unei infrastructuri care s rspund cerinelor impuse de directivele europene: Diversificarea energetic, inclusiv prin utilizarea resurselor regenerabile; Eficiena energetic mrit n utilizarea energiei; Asigurarea accesibilitii energiei Stimularea investiiilor n mbuntirea eficienei energetice; Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului nconjurtor;

POLITICI PROGRAME PROIECTE

1) Dezvoltarea infrastructurii de baza

a) Dezvoltarea infrastructurii rapide: Realizalea unui mijloc de transport rapid ; Dezvoltarea si modernizarea retelei de drumuri;

a) Actiuni prioritare pentru dezvoltarea pietei de energie electrica:

Diversificarea energetica, utilizarea resurselor regenerabile; Realizarea unei infrastructure care sa corespunda cerintelor impuse de Uniunea Europene ;

1) Regenerare urbana

a ) Amenajarea zonelor de agreement si a obiectivelor turistice cu character cultural: Infiintarea si amenajarea centrului etnografic si istoric ; Organizarea turismului de croaziera si sportive ;

1) Dezvoltare urbana:

Delimitarea zonelor cu functii comerciale; Implementarea si cresterea utilizarii tehnologiei informatiei.