Sunteți pe pagina 1din 18

Agricultura in Romania

1.CARACTERISTICI ALE AGRICULTURII ROMANESTI DE


ASTAZI
SITUATIA CURENTA IN SECTORUL AGRICOL ROMANESC
In perioada tranzitiei una din principalele caracteristici ale agriculturii
romanesti o reprezinta lipsa cronica a capitalului. Aceasta a determinat
cresterea ineicientei in alocarea resurselor cu consecinte asupra cresterii si
competiti!itatii erimierilor romani si a intregului sector agricol. Agricultura
Romaniei ramane o agricultura de su"zistenta# pro"lemele structurale ale
acesteaia iind diicil de rezol!at. $iata ortei de munca din acest sector este
deinita printr%o pondere mare a agricultorilor in totalul populatiei ocupate#
precum si numarul mare de ermieri !arstnici& printr%o e'cesi!a dependenta
de acti!itatile agricole a populatiei din mediul rural# un ni!el educational
scazut si un declin accentuat al !eniturilor reale ale populatiei.
In ceea ce pri!este comertul agricol# Romania are un potential agricol
semniicati! si un a!anta( comparati! al resurselor naturale si a ost un
e'portator traditional de produse agricole pana in )**+. o analiza a
comertului agricol romanesc in perioada de dupa )**+ rele!a o sc,im"are
considera"ila a pozitiei pe pietele agricole internationale# din e'portator net
de produse agricole in importator net# cu un deicit de peste - miliarde de
dolari in ultimii ). ani. Situatia rele!a un declin accentuat# ca urmare a
scaderii productiei agricole pe undalul reormelor structurale ale proprietatii
agricole si ale cresterii cererii interne pt produse alimentare di!erse si de
calitate superioara. In perioada respecti!a# se pot distinge trei etape in
comertul agricol de tranzitie. Astel# intre )**+%)**.# se consemneaza o
perioada de declin puternic si o "alanta comerciala negati!e# intre )**/%)***
se constata o usoara redresare a "alantei comerciale agricole# urmata de o
noua deteriorare in perioada 0+++%0++)# enomen ce se constata si in
prezent. $onderea e'porturilor agricole romanesti in totalul e'porturilor se
mentine la cote scazute# intre .#.1 si 21 3 spre comparati!e cu Ungaria care
are o contri"utie a agriculturii in $I4 de doar - 1 si o pondere a e'portului
de produse agroalimentare de peste 0+1 din total5. 6iscrepanta intre
potential si rezultate sin ceea ce pri!este comertul cu produse agricole si
"alanta acestuia este si mai rele!anta daca se ia in considerare aptul ca# in
0++.# /)1 din orta de munca era ocupata in mediul rural# iar ponderea
agriculturii in $I4 al Romaniei era de peste ))1.
$rincipalii actori interni care au aectat si aecteaza productia si
comercializarea produselor agricole# determinand deicitul comercial al
"alantei agricole sunt7 structura ragmentata a e'ploatatiei agricole si
incertitudinea productiei sistemelor integrate de distri"utie si mar8eting&
!olumul oscilant al productiilor de la an la an demonteaza strategiile de
e'port# un "un e'emplu in acest sens iind productia de cereale. La aceasta
contri"uie de asemenea lipsa de inormatie pe piata la ni!elul producatorilor
in ceea ce pri!este indeose"i standardele de calitate.
$regatindu%se de aderarea la UE# Romania tre"uie sa adopte masuri
speciale cu pri!ire la agricultura# dar in acelasi timp "eneiciaza de onduri
ale UE# su"!entii indreptate spre acest sector.
$RINCI$ALELE $RO4LEME $E CARE TRE4UIE SA LE
SOLUTIONE9E ROMANIA $T A $UTEA 4ENE:ICIA 6E
S$RI;INUL UNIUNII EURO$ENE $T AGRICULTURA SI
6E9<OLTARE RURALA
Romania a adoptat o Strategie Agricola si Rurala pt Aderarea la UE.
Aceasta strategie este cuprinzatoare in ceea ce pri!este identiicarea
sc,im"arilor necesare pt alinierea la $AC si contine o lista a masurilor
necesare pt adaptarea politicilor# structurilor si legislatiei actuale impreuna
cu un calendar detaliat pt masurile care urmau sa ie adoptate in per 0++.%
0++=. strategia !a tre"ui insa sa ia in considerare masurile de reorma a $AC
adoptate in iunie 0++. de catre Comisia Europeana.
In Romania deec!ili"rele #tructurale din sectorul agricol sunt mai
mari# iind ne!oie e corectii mai complicate.
). :ragmentarea e'cesi!a a proprietatii agricole este unul din
principalele nea(unsuri. In prezent Romania orienteaza ondurile "ugetare
atat catre ermele comerciale cat si catre cele de dimensiune mica 30 mil ,a5
0. O alta pro"lema structurala a agriculturii o reprezinta numarul mare de
$erme de #u"i#tenta si semi%su"zistenta. Autoritatile romanesti tre"uie sa
realizeze o sc,ema de restructurare a ermelor de semi%su"zistenta pe
principii de eicienta.
.. O alta pro"lema a agriculturii romanesti o reprezinta ponderea mare a
agricultorilor in totalul populatiei ocupate# precum si numarul mare de
ermieri !arstnici. $t acest aspect UE propune pt agricultura comunitara
aplicarea unei sc,eme de pensionare anticipate 3earl> retirement sc,eme5
care poate garanta !enituri totale de pana la )-+.+++ euro?ermier 3in transe
egale timp de )+ ani5. La randul lor autoritatile romane !or tre"ui sa aplice
aceasta sc,ema care !a presupune ca ermierii mai in !arsta 3min -- ani5 sa
inceteze deiniti!e toate acti!itatile agricole comerciale# iar utilizarea
terenului sa ie transerata altor ermieri mai tineri care !or tre"ui sa
demonstreze ca pot im"unatati !ia"ilitatea e'ploatatiilor.
Re#%ectarea #tandardelor de calitate si a reglementarilor sanitare si ito%
sanitare constituie o alta directie de ma'ima importanta in procesul de
armonizare la normele comunitare.
Solutii de cre#tere a com%etiti&itatii agriculturii
Uniunea Europeana pune la dispozite di$erite %rograme pt producatorii
romani.
A. SA'ARD este un instrument inanciar oerit de Uniunea Europeana
pt a a(uta statele candidate in procesul de pre%aderare in domeniul
agriculturii si dez!oltarii rurale# a!and drept criterii de alocarae supraata
agricola# populatia ocupata in agricultura# $I4# zone dea!orizate. $rin acest
program Romania primeste circa )-. mil Euro anual in per 0+++%0++=#
asistenta inanciara neram"ursa"ila# pt a acilita adoptarea legislatiei
comunitare din domaniu si pt a im"unatati competiti!itatea sectorului
agricol
$rogramul SA$AR6 inanteaza doua categorii de proiecte7
%$ri!ate 3generatoare de !enit5# cum sunt cele aerente masurii de
in!estitii in prelucrarea produselor agricole&
%$u"lice 3negeneratoare de !enit5# care pri!esc dez!oltarea si
im"unatatirea inrastructurii rurale.
Incepand cu 0++= agentia SA$AR6 !a acorda spri(in inanciar mai mare
cu 0-1 pt proiectele de procesare agroalimentara situate in zonele
calamitate de inundatii. :ondurile neram"ursa"ile acordate pt proiectele de
iniintare sau modernizare a unitatilor de procesare agroalimentara cresc la
@-1 din !aloarea totala eligi"ila a proiectului# ata de -+1 cat este
contri"utia SA$AR6 acordata in mod normal.
4. Un alt program la care pot apela IMM%urile# desi cele din sectorul
agro%alimentar sunt mai putin !izate# este RICO'( %rogramul '!are( prin
care Uniunea Europeana oera )++ mil euro pt a spri(ini Gu!ernul Romaniei
in7
restructurarea si pri!atizarea intreprinderilor de stat care inregistreaza
pierderi&
inantarea masurilor sociale de acompaniere a acestui process&
inantarea de actiuni concentrate pe crearea oportunitatilor de ocupare
a ortei de munca disponi"ilizate
RICO$ spri(ina initiati!ele de creare de locuri de munca si dez!oltare
economica in regiunile aectate de restructurare7
4acau# Iasi# Neamt si <aslui 3zona )RICO$5&
Galati# 4uzau si 4raila 3zona 0 RICO$5&
Arges# 6am"o!ita si Teleorman 3zona . RICO$5&
6ol(# Gor(# Olt# <alcea si Aunedoara 3zona / RICO$5&
4raso! si Co!asna 3regiunea - RICO$5

I) 'OLITICA AGRICOLA COMUNA
O4IECTI<E SI $RINCI$II ALE $OLITICII AGRARE COMUNE
$olitica AgricolB ComunB 3$AC5 a luat iinCB Dn )*=. Ei a suerit de
atunci cel puCin trei reorme ma(ore F prima Dn )**0# a doua Dn )***
3Agenda 0+++5# Ei a treia Dn iunie 0++. 3cu prile(ul inalizBrii negocierilor de
aderare a zece noi mem"rii ai UE din Estul Europei5.
Tratatul de la Roma a sta"ilit o"iecti!ele generale ale $AC7
). Cresterea producti!itatii agricole prin7
%dez!oltarea rationala a productiei&
%progres te,nic&
%utilizarea optima a actorilor de productie.
0. Asigurarea unui standard de !iata corespunzator comunitatii agricole
prin7
%cresterea proitului&
.. Asigurarea a"undentei oertelor
/. Sta"ilizarea pietelor
-. Asigurarea a(ungerii oertelor la consumator la preturi decente
Indeplinirea acestor o"iecti!e se ace prin organizarea comuna a pietelor
in unctie de produs7
% organizarea pietei europene
% o"ligati!itatea coordonarii organizarii dieritelor piete nationale
% sta"ilirea regulilor pri!ind concurenta
Organizatiile comune de piata e'ista pt ma(oritatea produselor agricole si
sunt caracterizate de7
% $IATA UNICA # permite li"era circulatie a produselor intre statele
mem"re 3acest lucru este posi"il numai prin utilizarea in toata Europa
a acelorasi mecanisme 5&
% $RE:ERINTA COMUNITARA # produsele agricole din UE !or a!ea
conditii mai a!anta(oase decat ale produselor importate 3pret#
asigurarea in ata luctuatiilor de pe piata mondiala5. 6e asemenea#
produsele UE !or i prote(ate in raport cu preturile mai mici in alte tari
nemem"re.
% SOLI6ARITATEA :INANCIARA # "ugetul Comunitatii !a suporta
toate c,eltuielile rezultate din aplicarea $AC
Importanta $AC este relectata prin cate!a trasaturi distincte7
% la momentul lansarii $AC# tre"uia atenuat socul unei rate ridicate de
iesire a ortei de munca din agricultura. Lo"">%ul din agricultura a
ramas puternic si astazi# politica agricola iind un capitol decizional
sensi"il&
% $AC este o politica prin e'celenta integrationista# in mai mare masura
c,iar decat $iata Interna# unde standardele armonizate le%au inlocuit
doar in proportie de )+1 pe cele nationale. In ceea ce pri!este $AC#
politicile agricole nationale au ost inlocuite# pt marea ma(oritate a
productiei gricole 3 peste *+1 5# de reglementari comune de
unctionare pietelor si comercializare a produselor&
% $AC este o politica mare consumatoare de resurse inanciare. $AC
consuma# prin sistemul comple' de su"!entii si alte stimulente
inanciare# circa (umatate din "ugetul comun.
INTRO6UCEREA $OLITICII AGRICOLE COMUNE IN
ROMANIA
<om e'empliica pt trei produse# si anume lapte# carne si !in.
In cazul laptelui# cota nationala de lapte% productie care intra pe canalele
comerciale si care !a "eneicia de su"!entii% este de ..+-@.+++ t pe an# si !a
i asigurata de un numar de 20=.+++ de !aci de lapte# la o productie medie de
..@++ litri pe cap de !aca. In prezent in Romania e'ista ).@/).-++ capete de
!aci de lapte. 6ierenta in plus !a i utilizata pt producerea de lapte destinat
autoconsumului in gospodarii. O parte din aceste gospodarii !or i eligi"ile
pt spri(inul acordat ermelor de semisu"zistenta 3)+++ euro pe an timp de
ma'im - ani5# in !ederea trasnormarii lor in erme comerciale.
O situatie mai delicata se intalneste in sectorul de taiere si procesare a
carnii. La momentul actual# doar )* unitati de procesare a carnii corespund
normelor UE. 6esigur# pe parcurs pot sa mai apara si altele. In orice caz#
aceste unitati acopera 0-1 din productia actuala de carne si produse din
carne.
In pri!inta !itei de !ie# unde ,i"rizii ocupa -+1 din supraata actuala
culti!ata# 3pondere mult mai mare decat cea din )**+# de cand a ost permisa
plantarea soiurilor ,i"ride5# conorm rezultatului negocierilor cu UE# pana in
anul 0+)/# aceasta supraata tre"uie redusa pana la .21.
II) E*ECTELE ADERARII ASU'RA AGRICULTURII
6atorita deicientelor structurale prezentate in prima parte a acestei
lucrari si Implicatiilor aplicarii $AC in Romania# acordam o atentie adec!ata
eectelor apropiatei integrari in UE asupra sectorului agricol din tara noastra.
In conte'tul importantei acordate dez!oltarii regionale dura"ile#
restructurarea agriculturii si amena(area teritoriului# in lumina respectarii
mediului# impun o a"ordare noua a dez!oltarii rurale.
Una dintre solutiile pentru dez!oltarea rurala o constituie e'tinderea
rapid B a creditului rural# inclus! olosirea eicient B a ondurilor de
dez!oltare rural B oerite de UE. Soarta agriculturii romGne E ti depinde de
modul cum se !a restructura $AC Ei cum !om olosi asistenCa inanciara
pentru acest sector.
O intre"are importanta care se !e,iculeaza in ultima !reme este daca
ado%tarea reglementarilor euro%ene #i aderarea la UE %une in %ericol
e+i#tenta micilor $erme #i go#%odarii. Conorm Centrului de Inormare al
Comisiei Europene in Romania# UE !a in!esti in aceste erme de semi%
su"zistenta pt a spri(ini transormarea lor in entitati comerciale !ia"ile#
iecare erma putand primi in acest scop o suma ma'ima de )+++ euro pe an.
Tinand cont de e'perienta anterioara a tarilor mem"re a UE# in care ermele
de acest tip au disparut in proportie mare in cati!a ani de la aderare 3in
$olonia# de e'emplu# procentul se ridica la *+15 si de aptul ca aceste erme
nu sunt renta"ile# pro"a"il ca si in Romania !a a!ea loc acelasi proces# daca
nu se !or lua masuri de eicientizare si dez!oltare dura"ila a agriculturii prin
asocierea micilor erme si promo!area unor interese comune.
O serie de masuri au ost luate de(a prin initierea reormei in domeniul
proprietatii. Ordonanta de urgenta din @ iulie 0++-# in ceea ce pri!este
proprietatea unciara# aduce elemente de noutate precum introducerea de
o"ligatii clare si sanctiuni pt primari si mem"rii comisiilor de aplicare a
legii# in cazul incalcarii pre!ederilor legale. 6e asemenea# sunt sta"ilite
masuri pri!ind accelerarea proceselor unciare 3prin iniintarea de complete
specializate# scurtarea unor termene si eicientizarea actului de (ustitie5#
iniintarea oiciilor de cadastru si pu"licitate imo"iliara in iecare (udet.
Ordonanta de urgenta cuprinde# de asemenea# introducerea rentei !iagere
ca modalitate de a stimula gruparea terenurilor agricole. Conorm legii# pt
iecare proprietar de teren agricol de peste =0 de ani# care are ma'imum )+
,ectare# se !a oeri de la "uget o suma de )++ euro?an?,ectar pe toata durata
!ietii in cazul !anzarii terenului# respecti! -+ euro?an?,ectar pe toata durata
!ietii in cazul arendarii terenului. Aceste sume se adauga pretului de
!anzare# respecti! arendei o"tinute.
$t a com"ate unele din potentialele eecte negati!e ale integrarii in UE#
irmele !or putea "eneicia in aara ondurilor structurale si de alte tipuri de
onduri atrase de la in!estitori straini# apt acilitat si de politica economica a
tarii. Astel# LEgea nr.0/@ din )* iulie 0++- pri!ind reorma in domeniile
proprietatii si (ustitiei# precum si unele masuri adiacente oera posi"ilitatea
cetatenilor straini si apatrizi de a do"andi dreptul de proprietate asupra
terenurilor in Romania in conditiile pre!azute de legea speciala. O alta lege
in acest sens7
Legea %ri&ind do"andirea dre%tului de %ro%rietate %ri&ata a#u%ra
terenurilor de catre cetatenii#traini #i a%atrii( %recum #i de catre
%er#oanele ,uridice #traine.
Legea nr .)0 din )+ noiem"rie 0++- pri!ind do"andirea dreptului de
proprietate pri!ata asupra terenurilor de catre cetatenii apatrizi si straini#
precum si de catre persoanele (uridice straine spune ca7
Cetateanul unui stat mem"ru# apatridul cu domiciliul intr%un stat mem"ru
sau in Romania# precum si persoana (uridica constituita in conormitate cu
legislatia unui stat mem"ru pot do"andi dreptul de proprietate asupra
terenurilor in aceleasi conditii cu cele pre!azute de lege pt cetatenii romani
si pt persoanele (uridice romane.
Cetateanul unui stat mem"ru# apatridul cu domiciliul intr%un stat mem"ru
sau in Romania# precum si persoana (uridica constituita in conormitate cu
legislatia unui stat mem"ru pot do"andi dreptul de proprietate asupra
terenurilor agricole# padurilor si terenurilor orestiere la implinirea unui
termen de @ ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
6ispozitiile de mai sus nu se aplica ermierilor care desasoara acti!itati
independente si sunt# dupa caz7
% cetateni ai statelor mem"re sau apartizi cu domiciliul intr%un stat
mem"ru# care isi sta"ilesc resedinta in Romania&
% apartizi cu domiciliul in Romania
Aceste persoane do"andesc dreptul de prorpietate asupra terenurilor
agricole# padurilor si terenurilor orestiere in aceleasi conditii cu cele
aplicate cetatenilor romani# de la data aderarii Roamniei la Uniunea
Europeana.
Cetateanul strain# apatridul si persoana (uridica apartinand statelor terte
pot do"andi dreptul de prorpietate asupra terenurilor # in conditiile
reglementate prin tratate internationale# pe "aza de reciprocitate.
Cetateanul strain# apatridul si persoana (uridica apartinand statelor terte
nu pot do"andi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai
a!ora"ile decat cele aplica"ile cetateanului unui stat mem"ru si persoanei
(uridice constituite in conormitate cu legislatia unui stat mem"ru. Legea !a
intra in !igoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.
Aceasta lege mareste gradul de atracti!itate a tarii pt in!estitorii straini#
in special dupa aderare.
E:ECTELE $O9ITI<E ALE A6ERARII
Integrarea in politica agricola comuna !a insemna reducerea mar(ei de
!ariatie a preturilor produselor agricole cu cel putin )+1.
Cresterea in!estitiilor in sectorul agroalimentar !a reprezenta unul din
principalele "eneicii ale aderarii. E'istenta ortei de munca ietine si
su"dez!oltarea actuala a industriilor agroalimentare !or atrage in!estitii
importante. In ultimii ani# UE a atras apro'imati! -+1# iar SUA doar 0-1
din !olumul total al in!estitiilor pe plan mondial# !olum in care nu este
inclusa C,ina# pozitia sa neiind cunoscuta.
Un alt eect poziti! al aderarii !a i cresterea e'porturilor unor produse
speciicetarii noastre# interesante pt o piata europeana de /-+ milioane de
consumatori 3cum ar i mierea# nucile# ructele de padure..5
$rin programele de spri(in se impun normele de calitate ale UE#
superioare celor romanesti.
Spri(inul acordat prin politica agricola comuna si cresterile de
producti!itate asteptate ca urmare a in!estitiilor# !or a!ea ca eect cresterea
!eniturilor agricultorilor.
$rin masurile pri!ind pensionarea anticipata# masuri complementare de
luidizare a pietei unciare si masuri de dez!oltare rurala se urmareste ca in
urmatorii 0+ de ani ponderea populatiei ocupate in agricultura sa scada pana
la )+1.
Un program special al Ministerului Agriculturii. $adurilor si 6ez!oltarii
Rurale este destinat con!ersiei gospodariilor taranesti in erme comerciale.
CONCLU9II
$entru atingerea unor standarde minime de competiti!itate cu agricultura
europeana# ar i !or"a de iesiri de circa . milioane de persoane din
agricultura romaneasca in urmatorii ani.
Marea pro"lema decurge din aptul ca# intoarsa din punctul de !edere al
dimensiunii si structurii proprietatii unciare in anii H-+# ca moment din
istoria economiei europene# economia romaneasca !a tre"ui practic sa reia
procesul istoric ine!ita"il al concentrarii si centralizarii pamantului si
capitalului in agricultura# cu eli"erare de orta de munca din acest sector# dar
intr%o perioada nu de constructie# ci de restructurare industriala#
presupunand# pentru inca ani de zile de aici incolo# mai degra"a
disponi"ilizari decat a"sor"tii de orta de munca. Tensiuni sociale !or aparea
in mod o"iecti!# cu posi"ilitati a"solut minime de a li se raspunde din punct
de !edere economic. 6eocamdata# dintr%un comple' de actori# declansarea
acestui proces este "locata. Cu cat insa declansarea !a i intarziata# cu atat
consecintele !or i mai dramatice. $entru cel putin un deceniu de aici
inainte# industria nu !a putea a"sor"i orta de munca suplimentara. Astel
incat nu numai agricultura# dar si industria !or eli"era orta de munca#
situatie atipica ce !a pune pro"leme sociale ma(ore.
Gasirea unor alte ocupatii# c,iar daca tot in mediul rural# pentru amintitele .
milioane de persoane si modernizarea acti!itatii celor ce raman in
agricultura ar rezol!a nu numai pro"lema agriculturii# dar si pro"lema
resurselor "ugetare in general si a celor pentru sanatate si pensii in
particular. In prezent# in agricultura nu se platesc contri"utii sociale si nici
cine stie ce impozite. Actualele grile "ugetare au in Romania putini
contri"ua"ili. Cei ce urmeaza sa paraseasca agricultura propriu%zisa ar urma
sa plateasca si contri"utii sociale si impozite. 6ar si cei ce ar urma sa ramana
in agricultura !or practica alt gen de acti!itate# care presupune de asemenea
plati de contri"utii si impozite. Cresterea cotei de ocupare pe seama
deplasarilor dinspre sectorul agricol spre alte sectoare# precum si pe seama
modernizarii acestui sector constituie pro"a"il cea mai importanta miza a
anilor ce !in. Ce alte ocupatii !or gasi milioanele de disponi"ilizati din
agriculturaI Si de unde resursele imense care sunt necesare reec,iparii
agriculturii si dez!oltarii ruraleI
Sunt marile semne de intre"are pentru perioada anilor urmatori. Mai ales ca
migratia internationala detensioneaza in sine piata ortei de munca# dar nu
rezol!a pro"lema resurselor 3caci cei ce lucreaza in aara !or i mai degra"a
cotizanti sociali in tarile%gazda decat in tara de origine5# iar o masa mare din
cei disponi"ilizati din agricultura !or i oameni in !arsta# care !or ingrosa
randurile pensionarilor sau ale celor in intretinere sociala.
Iata cate!a %areri cu %ri&ire la di$eritele %ro"leme ale Romaniei in
acea#ta %erioada( #tructurate intr-un #onda, de o%inie.
). SITUATIA ECONOMICA

0. INCRE6ERE
.. O$INII 6ES$RE $RI<ATI9ARE
/. E:ECTUL INTEGRARII
/I/LIOGRA*IE
). Maria 4arsan# JIntegrare economica europeanaK# !ol ii%
editura undatiei C6IMM Maramures 0+++&
0. $lanul national de dez!oltare 0++/%0++=&
.. LLL.inoeuropa.com &
/. LLL.superle'.ro .
UNI<ERSITATEA J6UNAREA 6E ;OSK GALATI
:ACULTATEA 6E STIINTE ECONOMICE SI A6MINISTRATI<E GALATI
AGRICULTURA ROMANEASCA IN 'ERS'ECTI0A
INTEGRARII IN UNIUNEA EURO'EANA
INTOCMIT 6E7 :ilimon Nicoleta# COOR6ONATOR7
Stamate Cristian# EA anul .# @/.) pro. 4leo(u Geanita
AN 0++-%0++=
CU'RINS
Ca%itolul I7 CARACTERISTICI ALE AGRICULTURII
ROMANESTI 6E ASTA9I
situatia curenta in sectorul agricol romanesc&
principalele pro"leme pe care tre"uie sa le solutioneze
Romania pentru a putea "eneicia de spri(inul Uniunii
Europene pentru agricultura si dez!oltare dura"ila.
Ca%itolul II. $OLITICA AGRARA COMUNA
o"iecti!e si principii ale $.A.C.&
introducerea $.A.C. in Romanaia.
Ca%itolul III . E:ECTELE A6ERARII ASU$RA
AGRICULTURII
introducere&
eecte poziti!e ale aderarii&
concluzii&
sonda( opinie.