CAMERA DE COMERȚ, INDUSTRIE ȘI AGRICULTURĂ BRĂILA

ÎMPREUNĂ PENTRU AFACEREA TA

CHAMBER OF COMMERCE, INDUSTRY AND AGRICULTURE BRAILA

-Brăila-

1. Prezentarea generală a judeţului şi a municipiului Brăila

Județul Brăila, situat în partea de est a țării, în unitatea geografică numită
Câmpia Română, ocupă prin suprafața sa de 4.765,8 km², cca. 2% din suprafața
țării, fiind un județ de mărime mijlocie având în partea de est, Insula Mare a
Brăilei – cea mai mare exploataţie agricolă din România. Se învecinează la nord
cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la
sud cu Județul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul
Vrancea. Județul este compus din un municipiu, 3 orașe și 40 de comune.
Populația județului Brăila, potrivit datelor furnizate de INSSE, era la data
ultimului recensământ, 1 ianuarie 2016, de 356.196 locuitori, din care 232.893
locuitori în mediul urban, 210.602 locuitori fiind înregistrați în municipiul
Brăila.
Prin tradiţie, Județul Brăila este un județ cu activitatea preponderent
agricolă, dovedind acest lucru prin contribuția cu cifra de afaceri de peste 8% pe
care o are în economia județului.
Relieful cu întinsa Câmpie a Bărăganului, Insula Mare a Brăilei și
Dunărea au un rol determinant asupra dezvoltării economice a județului.
Brăila este județul cu cea mai mare suprafață agricola din țară, peste
400.000 ha, din care teren arabil 350.000 ha, teren irigat 150.000 ha și amenajat
pentru irigații 200.000 ha, având producții medii pe hectar peste media pe țară la
multe culturi. Solurile deosebit de fertile ale zonei oferă oportunitatea practicării
unei agriculturi bogate (Anexa 1 – Potenţialul agricol al județului).

1
 Insula Mare a Brăilei, cea mai mare exploataţie agricolă din Europa,
preluată în anul 2018 de firma Al Dahra din Emiratele Arabe Unite, care pentru
a face performanţă, investeşte masiv în tehnologii de ultimă oră, ajungând astfel
la un nivel de performanţă comparabil cu cel al ţărilor dezvoltate.
Balta Mică a Brailei, zonă umeda de interes internaţional (sit RAMSAR),
este ultimul vestigiu rămas în regim natural de inundatie pe cursul inferior al
Dunării, dupa desecarea fostei Delte Interioare (Balta Brailei si Balta Ialomitei),
care conservă în prezent complexe ecosisisteme acvatice şi terestre într-o formă
apropiată de cea initială. Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, având o suprafaţă
de 24555 ha, inclusiv braţele Dunării şi zonele dig-mal, este situat în lunca
inundabilă a Dunării, între Câmpia Brăilei şi Insula Mare a Brăilei.

Avantajele județului Brăila

- teren arabil de foarte bună calitate, cu producții agricole pe hectar peste
media pe țară;
- peste 400.000 ha teren arabil în Câmpia Bărăganului și Insula Mare a
Brăilei;
- soluri deosebit de fertile care oferă oportunitatea practicării unei
agriculturi bogate;
- suprafața agricolă irigată 150.000 ha;
- lacuri și bălți ce pot fi reamenajate ca exploatații piscicole;
- bun potențial pentru dezvoltarea de parcuri eoliene și fotovoltaice datorate
reliefului și climei;
- potențial turistic (balnear, ecumenic și de agrement) deosebit: Parcul
Natural “Balta Mică a Brăilei”, Dunărea, Lacu Sărat, Movila Miresii,
Hrubele Brăilei etc.

Sisteme de noi tehnologii energetice în județul Brăila

În județul Brăila există parcuri eoliene în exploatare în următoarele localități:
- Gemenele; - Dudeşti;
- Însurăței; - Țepeș Vodă.
- Cuza Vodă;
În alte 27 localități se află proiecte pentru parcuri eoliene în diverse
stadii de implementare.
De asemenea, în localitățile de mai jos, funcționează instalații fotovoltaice:
- Stăncuța; - Galbenu;
- Bărăganu; - Urleasca;
- Chiscani; - Unirea.
- Latinu;
- Însurăței;
- Jugureanu;
2
 PREZENTAREA MUNICIPIULUI BRĂILA
Municipiul Brăila este capitala judeţului cu acelaşi nume şi se desfăşoară
pe o suprafaţă de aproximativ 4.392 ha (3.444 ha teren intravilan).
Municipiul Brăila este pol de dezvoltare urbană beneficiind astfel de finanţarea
unor proiecte integrate de dezvoltare urbană prin Axa 1 a Programului
Operaţional Regional.
Portul la Dunăre din municipiul Brăila face parte din reţeaua TEN–T
Globală20 ce are ca termen de finalizare a investiţiilor anul 2050.
Populaţia stabilă a municipiului reprezintă aproximativ 58,35% din
populaţia judeţului şi 7,4% din cea a regiunii.
Raportând populaţia municipiului la suprafaţa acestuia, densitatea este de
4.695 locuitori/km2. Comparând această valoare cu densitatea din mediul urban
la nivel de judeţ (497 locuitori/km2), se constată o concentraţie foarte mare a
populaţiei în Municipiul Brăila în detrimentul celorlalte 3 oraşe ale judeţului
(Făurei, Ianca şi Însurăţei).
Recensământul din 2011 a reliefat următoarea structură etnică: 90,16%
români, 1,12% romi, 1,07% ruşi – lipoveni, 0,96% greci, 0,8% turci, 0,02%
macedoneni, 0,019% italieni, 0,025% maghiari, 0,016% germani, 0,016%
ucraineni, 0,014% evrei, diferenţa fiind reprezentată de alte naţionalităţi.
Avantajele convieţuirii diferitelor etnii se manifestă în domeniul social
(schimburi de experienţă), cultură şi potenţial pentru turism şi sport.
Rețeaua sanitară din municipiul Brăila este compusă din următoarele
unități:
- Centrul de transfuzii sanguine Brăila
- Centrul Militar de Sănătate Brăila
- Direcția de sănătate publică a județului Brăila
- Serviciul de Ambulanță județul Brăila
- Spitalul "Sf.Spiridon" Brăila
- Spitalul de Psihiatrie "Sf.Pantelimon" Brăila
- Spitalul Județean de Urgență Brăila
- Spitalul Obstetrică-ginecologie Brăila

3
 În domeniul sportului în municipiul Brăila există:
- 9 cluburi sportive,
- 74 asociații sportive,
- 2 secții de nivel olimpic (înot și caiac-canoe),
- 6 secții de nivel internațional (box, caiac-canoe, motociclism, haltere,
fotbal și volei),
- 36 secții de nivel național,
- 17 echipe în diviziile naționale (Liga Națională divizia C și divizia
juniori).
Pregătirea tinerilor este asigurată în 18 instituţii de învăţământ liceal
(dintre care 10 au şi clase de învăţământ postliceal, 6 au clase de învăţământ
profesional, 3 au clase de învăţământ dual), o unitate de învăţământ postliceal şi
o şcoală de arte şi meserii.

Centre universitare
În orașul Brăila sunt 2 instituții de învățământ superior, cu tradiție:
- Facultatea de Inginerie și Agronomie din cadrul Universității “Dunărea de
Jos” Galați;
- Facultatea de Management Marketing în Afaceri Economice din cadrul
Universității “Constantin Brâncoveanu” Pitești.

Turiştii care ajung în municipiul Brăila pot vizita numeroasele obiective

turistice şi culturale: Teatrul “Maria Filotti”, Muzeul Brăilei “Carol I”, Centrul
cultural "Nicăpetre", Casa memorială "Panait Istrati", Casa memorială "D.P.
Perpessicius", Piața Traian și zona veche a orașului, Grădina Mare, Parcul
Monument, Piața Independenței, Faleza Dunării, Esplanada Dunării, Biserica
Greacă "Buna Vestire", Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, Biserica
"Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel", Biserica Sfântul Nicolae, Catedrala "Nașterea
Domnului", Mănăstirea Lacu Sărat, Stațiunea Lacu Sărat, etc.

Transporturi:
⸰ Calea ferată - Brăila are o gară pe linia București–Galați. Gara din oraș a
fost deschisă în 1872, odată cu această linie. Numai 3 linii sunt
încredințate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru
transportul de mărfuri.
⸰ Drumuri - La Brăila se poate ajunge pe DN2B (drum național express)
care face legătura între Buzău și Galați. Drumul național DN21 leagă
Slobozia de Brăila. Drumul european E87 trece prin oraș, legând Tulcea si
Constanța de Brăila. Trei autogări de interes național se află în oraș, lângă
gara feroviară, și au curse spre diferite orașe ale țarii: Constanța,
4
 București, Iași, Galați, Brașov, Sibiu, Timișoara, Cluj. Orașul mai are în
componență și trei autogări de interes regional, făcând legătura cu
localitațile județului.
⸰ Transport aerian - Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt:
Aeroportul Internațional ,,Henri Coandă, din Otopeni care se află la o
distanță de 200 km și Aeroportul Internațional ,,Mihail Kogălniceanu, din
Județul Constanța, aflându-se la o distanță de 130 km. În data de 16 mai
2009, în comuna Vădeni a fost inaugurat primul aerodrom particular din
Județul Brăila acesta fiind de altfel și singurul aerodom de acest fel din
zonele Brăila, Galați și Vrancea. În viitor se dorește construirea unui
aeroport internațional în Zona Metropolitană Cantemir, care va fi în co-
proprietate cu orașul Galați.
⸰ Transportul public - În Brăila circulă 14 linii regulate de autobuz, care
leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale, de centrul
orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie,
care operează în oraș și în localitățile apropiate. Există 5 linii regulate de
tramvai, legând stațiunea Lacul Sărat de oraș și celelalte zone rezidențiale
și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu
tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul
1897.

2. Prezentarea mediului de afaceri şi a oportunitaţilor oferite

Numărul total al firmelor active în judeţul Brăila, la 31.12.2017, era de
7.911. Distribuţia lor în profil teritorial arată că există o puternică concentrare
economică în reședinţa de judeţ, municipiul Brăila, dar și în orașele Făurei,
Ianca și Însurăţei și în localităţile rurale din vecinătatea orașului Brăila
(comunele Vădeni, Chiscani și Traian).
În baza datelor de bilanț, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură
Brăila realizează în fiecare an Topul firmelor brăilene care cuprinde firmele cu
rezultate financiare deosebite obținute în anul anterior și selectate pe baza
metodologiei unice, complexe, transparente și unitare la nivel național,
implementată de sistemul cameral din România.
În ultima ediție a Topului firmelor brăilene realizată în 2018, din cele
40.571 societăți comerciale înregistrate în județul Brăila la 31 decembrie 2017,
7.911 au depus bilanț, iar numărul firmelor care au îndeplinit în totalitate cei 5
indicatori luați în calcul (Cifra de afaceri netă, Profitul din exploatare, Rata
profitului din exploatare, Eficienţa utilizării resurselor umane, Eficienţa utilizării
capitalului angajat) a fost de 2.315. Pe primele 10 poziții ale Topului, structurat
pe cele 7 domenii de activitate (Cercetare - Dezvoltare şi High - Tech; Industrie;
5
Agricultură, Silvicultură, Pescuit; Construcţii; Servicii; Comerţ; Turism) și pe
categorii de mărime a întreprinderilor, s-au clasat 1.408 firme.
Topul firmelor organizat anual de Sistemul Cameral este cel mai obiectiv
și mai concludent clasament al performanțelor economice obținute de firmele
din România.
Structura pe clase de mărime a celor 7.911 firme din judeţul Brăila care au
depus bilanț la 31.12.2019, se prezintă astfel: 90,3% microîntreprinderi; 8,1%
întreprinderi mici; 1,4% întreprinderi mijlocii; 0,2% întreprinderi mari și foarte
mari.
Structura mediului de afaceri din Brăila, ca și domenii de activitate, este
diversificată, cele mai multe firme desfășurându-și activitatea în domeniul
comerțului și serviciilor:
- Comerț – 35,7%;
- Servicii – 34,2%;
- Agricultură – 8,4%;
- Industrie – 8,2%;
- Construcții – 6,6%;
- Turism – 5,0%;
- Cercetare - Dezvoltare – 1,9%.
Ca pondere în realizarea cifrei de afaceri a județului, la 31 decembrie
2017, comerțul deține 44,65%; serviciile – 17,50%; agricultura – 17,25%;
industria – 14,58%; construcțiile – 3,47%; turismul – 1,70% și cercetarea –
0,85%.
Cei mai mari angajatori în anul 2017 sunt firmele din industrie (30,67%),
urmate de cele din servicii (27,81%), comerț (19,69%), agricultură (9,92%),
construcții (6,92%), turism (3,90%) și cercetare (1,09%), înregistrându–se un
total de 40.192 angajați în sectorul privat.

Industria prelucrătoare reprezintă cca. 95% din industria județului, cele

mai importante subramuri fiind:
- industria alimentară (32,55%);
- fabricarea de construcții metalice, mașini și utilaje, construcția de
nave (25,88%);
- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte (21,97%);
- fabricarea și prelucrarea produselor și materialelor pentru
construcții (6,03);
- prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei (4,68%);
- producerea energiei electrice și fabricarea altor produse (3,91%);
- alte domenii (4,98%).

6
 Cele mai mari 10 firme din județul Brăila, după cifra de afaceri realizată în
anul 2017, își desfășoară activitatea în următoarele domenii:
- Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase (1 firmă);
- Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazosi și al
produselor derivate
(1 firmă);
- Construcția de nave și structuri plutitoare (1 firmă);
- Prelucrarea și conservarea cărnii de pasăre (1 firmă);
- Comerț cu ridicata al mașinilor agricole, echipamentelor și furniturilor (1
firmă);
- Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului
neprelucrat (2 firme);
- Comerț cu autoturisme și autovehicule ușoare, sub 3,5 tone (1 firmă);
- Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare
predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun (1 firmă);
- Comerț cu ridicata al produselor chimice (1 firmă);

În ceea ce privește activitatea de comerț exterior există tendința de depășire

a exporturilor în defavoarea importurilor, mărfurile exportate fiind: mijloace de
transport, confecții textile, animale vii și produse animale, produse vegetale,
metale comune și articole din acestea.
În structura importurilor o pondere importantă o dețin materialele textile și
articolele din acestea, mașinile, aparatele și echipamentele electrice, metalele
comune și articole din acestea, mijloacele de transport, produsele ale industriei
chimice, județul Brăila înregistrând astfel un excedent al balanței comerciale.
În scopul promovării schimburilor internaționale și atragerii de capital străin
pentru introducerea tehnologiilor noi precum și pentru sporirea posibilităților de
folosire a resurselor economiei locale, a fost înființată în anul 1994 Regia
Autonomă Administrația Zonei Libere Brăila.
Zona Libera Brăila dispune în acest moment de patru perimetre amplasate în
zone strategice ale Municipiului Brăila, existând posibilitatea îmbinării mai
multor categorii de transport: maritim, fluvial, feroviar și rutier. Oferta constă în
concesionarea de terenuri și construcții pe o perioada maximă de 49 de ani;
închirierea de terenuri și construcții pe o perioada maximă de 5 ani; închirierea
de clădiri și platforme pentru depozitarea, încărcarea și descărcarea, manipularea
și sortarea mărfurilor. În Zona Liberă pot fi plasate mărfuri străine și românești,
bunurile din Zona Liberă putând fi transportate în alta Zona Liberă fără plată de
taxe vamale.

7
 Principalii investitorii străini din Brăila sunt din Italia (276 firme), Turcia
(105 firme), Germania (61 firme), Statele Unite ale Americii (6 firme), Cipru (6
firme) dar, cele mai mari profituri sunt realizate în prezent de investitorii
autohtoni.
La aceștia se adaugă firma Al Dahra din Emiratele Arabe Unite care a
cumpărat în 2018 pachetul majoritar de acţiuni al Agricost SA, contra sumei de
200 milioane de euro, precum și firma Yazaki (Japonia) care, deși nu este
înregistrată fiscal în județul Brăila, a construit în 2015 la Braila o fabrică de
componente pentru industria auto, investiţie în zona Perimetrului II al
Administrației Zonei Libere Brăila, în valoare de 24 milioane euro.
Buna poziționare a Brăilei pe malul Dunării oferă avantaje activităților de
import–export către Europa și, prin Marea Neagră, către întreaga lume. Dunărea
este privită ca o oportunitate, poziționarea geografică fiind avantajoasă deoarece
condiţiile naturale și proximitățile sunt prielnice dezvoltării atât a
transporturilor, cât și pentru agricultură, industrie și servicii, prin urmare pentru
întreaga economie a orașului.
La nivelul municipiului Brăila, sectoarele economice reprezentative sunt
construcţiile metalice, confecţiile metalurgice, maşini şi echipamente, reparaţii
şi constructii de nave, turismul, producţia şi distribuţia de energie electrică,
producţia şi distribuţia de alimente şi băuturi, mobilier şi articole de mobilă.
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri a municipiului Brăila reprezintă o
prioritate în perioada 2014–2020. Reprezentanţii municipalităţii intenţionează să
realizeze o serie de proiecte care să sprijine activitatea economică existentă și să
crească atractivitatea orașului, precum amenajarea unui centru de sprijin de
afaceri și dez voltarea unui parc industrial logistic în Zona Liberă Brăila,
amenajarea unui pavilion expoziţional, înfiinţarea unei pieţe de en-gross,
mijlocirea întâlnirilor de afaceri etc.

Avantajele municipiului Brăila

Una dintre cele mai importante facilităţi de afaceri oferite de municipiul
Brăila o reprezintă portul la Dunăre. Acesta a fost inclus în reţeaua TEN–T
extinsă ce are ca termen de finalizare a investiţiilor anul 2050. Portul se
desfășoară de la km 165 la km 175 pe malul stâng al fluviului și la km 4 Braţul
Măcin, cuprinzând trei zone:
- Zona veche a portului se întinde pe o suprafaţă de 1.200 m și dispune de
dane pentru ambarcaţiuni mici şi de agrement, precum şi pentru nave
maritime;
- Zona Trans–Europa este localizată la km 170 al portului și dispune de
dane fluvial – maritime;

8
 - Zona Docuri Brăila este situată în frontul portuar pe o lungime de 1.475
m.
- Portul Brăila are cheiuri operaţionale verticale în lungime de 550 m şi
periate în lungime de 2.500 m. Capacitatea vaselor ce pot acosta este de
până la 18.000 TDW. Capacitatea de depozitare de mărfuri în port este de
369.000 tone pe o suprafaţă de 246.000 mp. Capacitatea portului privind
traficul de mărfuri este de 920.000 tone/an.

Portul Brăila dispune de următoarele categorii de dane:

- Dane operaţionale pentru produse generale: maritime – 9; fluviale – 2;
- Dane operaţionale produse petroliere – 2;
- Dane operaţionale produse petroliere la Chişcani la km 183 mal stâng;
- Dane operaţionale produse cerealiere – 4;
- Dane operaţionale pentru produse cherestea – 2;
- Dane aşteptare – 16;
- Dane operaţionale pentru produse balastiere – 2;
- Dane pentru pasageri – 4;
- Dane pentru operaţiuni în ancoră de mărfuri de masă (vrac – fosfaţi,
minereuri) – 3;
- Dane operaţionale iarnă: nr. 4 – în Bazinul Port Brăila

Portul dispunde de echipamente specifice de operare a mărfurilor în port,

precum macarale (5 tone, 16 tone), macarale plutitoare (5 tf, 16 tf), o automacara de
70 tf, pod rulant 40 tf etc.
În zona Portului Brăila se regăsesc alte amenajări de tipul:
- Linii de cale ferată conectate la reţeaua naţională de căi ferate (lungime
totală 1.481m). Calea ferată cu ecartament larg de–a lungul cheurilor
(zona danelor de operare);
- Căi de rulare ale macaralelor;
- Parcare cu 10 locuri pentru camioane;
- Amenajări pentru staţionarea navelor în timp de iarnă;
- Amenajări pentru depozitarea mărfurilor de tip platforme deschise şi
magazii închise cu suprafaţa totală de 11.560m2;
- Siloz pentru cereale;
- Echipamente portuare specifice pentru operarea navelor;
- Trecere peste Dunăre cu bacul.

9
 În incinta portului Brăila se regăsesc o serie de operatori privaţi care
desfăşoară activităţi industriale (în special operaţiuni de încărcare – descărcare),
principalii operatori fiind:
- Port Hercules SA Brăila;
- Trans Europa Port SRL Galaţi – Filiala Brăila;
- Cerealcom SA Brăila;
- Tehnonav SA – şantier naval de construcţii și reparaţii nave.

În partea de nord și vest a portului se regăsește Zona Liberă a Municipiului

Brăila, administrată de Regia Autonomă Administraţia Zonei Libere Brăila.
Aceasta dispune de patru perimetre amplasate în zone strategice ale municipiului
Brăila ce oferă posibilitatea îmbinării mai multor categorii de transport: maritim,
fluvial, feroviar şi rutier. De asemenea, deţine două pavilioane situate în centrul
istoric al oraşului unde oferă spre închiriere spaţii pentru birouri, pentru care
asigură toate utilităţile necesare. Perimetrele Zonei Libere sunt:
- Perimetrul 1 acoperă o suprafaţă de 67,8 ha, deschisă Dunării maritime și
sistemului de cale ferată. Poate fi amenajat ca terminal de containere sau
cerealier. Vasele maritime care acostează sau operează la acest cheu pot
avea o capacitate medie de 8.750 TDW;
- Perimetrul 2 acoperă o suprafaţă de 27,2 ha;
- Perimetrul 3 se desfășoară pe o suprafaţă de 7,01 ha și este situat în
centrul orașului Brăila în zona danelor maritime. Perimetrul este dotat cu
utilităţi moderne și oferă spre închiriere spaţii pentru birouri, magazii
acoperite și platforme pentru depozitarea containerelor;
- Perimetrul 4 acoperă o suprafaţă de 4,018 ha, fiind situat în zona danelor
maritime. Zona este concesionată în întregime de către SC Petrom SA
București și este destinat activităţilor de depozitare de combustibili și
produse petroliere, alimentării navelor maritime și fluviale etc.

Oportunităţi de investiţii:
⸰ S.C. PROMEX S.A BRĂILA – deţine 85 de hectare de teren cu
infrastructură, utilităţi şi hale de producţie pentru trei fabrici
(turnătorie şi forjă, fabrică de utilaj industrial şi cea de instalaţii
hidraulice şi excavatoare);
⸰ S.C. PAL S.A. – cea mai veche fabrică de plăci aglomerate din lemn
(p.a.l.) din ţară şi candva cel mai mare producător de chibrituri
autohtone. Situată în Centrul Istoric al oraşului, în proximitatea gării
fluviale, pe o suprafaţă de cca. 20 000 mp. PAL a fost prima societate
privatizată şi preluată de un grup internaţional. Deţine spaţii libere,
hale industriale, pretabile pentru producţie şi există posibilitatea

10
 racordării la infrastructura utilităţilor publice;
⸰ S.C. LAMINORUL S.A – firmă, situată în oraş, pe o suprafaţă de cca
70 000 mp., este specializată în producţia de materiale feroase sub
forme primare şi semifabricate. Dispune de teren şi clădiri pretabile
pentru hale de producţie cu infrastructură de utilităţi specifice;
⸰ S.C. GLUBEDEX S.A – situată în oraş, fosta fabrică de bere este
închisă, dar dispune de teren şi clădiri în suprafaţă de cca. 30 000 mp.
ce poate fi exploatată pentru producţie cu posibilitate de racord la
infrastructura de utilităţi publice.

Alte avantaje:
- apropierea de portul maritim Constanța și de capitala țării înlesnește
legăturile cu întreaga țară, toate aceste elemente conferind Brăilei
accesibilitate și oportunități investiționale;
- poziționarea pe malul Dunării – sursa de apă pentru agricultură, transport
mărfuri, turism;
- sistemul urban Brăila – Galați, cu o populație totală de peste 800.000 de
locuitori;
- zonele industriale ale orașului sunt poziționate într–un areal geografic
favorabil din punct de vedere al apropierii de căile de comunicație și
locuințe;
- forță de muncă relativ tânără;
- la nivelul întregului municipiu există infrastructură de utilităţi publice,
modernizate
- există o schemă de ajutor de minimis a municipiului Brăila care are ca
obiectiv acordarea de facilităţi pentru investitorii privaţi care investesc în
oraşul nostru
- există proceduri şi cadru pentru eliberarea de autorizaţii în regim de
urgenţă.
- existența instituțiilor de învățământ superior cu programe de formare
profesională adaptate specificului zonei: Universitatea “Dunărea de Jos”
Facultatea de Inginerie și Agronomie cu specialitățile: Agronomie,
Inginerie și management, Inginerie mecanică, Ingineria mediului;
Universitatea “Constantin Brâncoveanu” Facultatea de Management și
Marketing în Afaceri Economice cu specialitățile: Management,
Contabilitate şi Informatica de gestiune, Științe Administrative și
Comunicare.

11
 Prioritățile de dezvoltare ale județului din punct de vedere al dezvoltării
noilor tehnologii, respectiv investiții sunt:
- procesarea produselor agricole și zootehnice: cereale, legume, fructe,
carne, lapte etc.;
- restructurarea și dezvoltarea exploatațiilor piscicole;
- refacerea și extinderea sistemelor de irigații;
- dezvoltarea de parcuri eoliene și fotovoltaice;
- brichetarea deșeurilor păioase (transformarea lor în combustibil cu
putere calorică superioară);
- valorificarea activelor și a infrastructurii de producție existente,
nefolosite (Promex, Platforma Dunacor – Celhart Donaris, Laminorul
etc.);
- valorificarea potențialului turistic:
o turism balnear (Stațiunea Lacu Sărat);
o turism de agrement (Dunărea, Insula Mică a Brăilei – Parcul Natural
Balta Mică a Brăilei;
o yahting;
o pescuit sportiv;
o vânătoare.
- stringentă nevoie de transfer tehnologic în domeniile:
o agricol (inclusiv noi tehnologii în irigații);
o procesare produse agricole de origine animală și vegetală;
o construcții navale;
o construcția de mașini;
o teledetecție;
o cadastrare etc.

NB: pentru dezvoltarea acestor capacități se are în vedere aplicare diverselor

finanțări inclusive prin proiecte finanțate de UE.

12
 3.Probleme ale mediului de afaceri

1. Probleme de ordin general ale mediului de afaceri

- Adoptarea unor prevederi legislative care să încurajeze schimbul de terenuri
agricole în vederea comasării acestora (susținerea de către stat a costurilor cu
lucrările cadastrale și taxele notariale etc.)
- Susținerea în continuare a învățământului profesional dual prin extinderea
facilităților firmelor care se implică în acest sistem, cum ar fi, deducerea din
impozitul pe profit a unei cote părți din investiția în utilajele necesare
efectuării orelor de practică. Asigurarea agenților economici implicați în
sistem că vor beneficia de personalul instruit și că acesta nu va fi pierdut în
favoarea altora, neimplicați, mai ales în extern (ex. a se vedea politica de
promovare a acestui sistem de către Germania). În acest sens, o posibilă
soluție de analizat este crearea unui mecanism de subvenționare a
persoanelor instruite în sistemul dual dacă rămân o perioadă de timp (ex. 3
ani) ca salariați la agentul economic care a susținut pregătirea acestora în
respectivul sistem;
- În regim de urgență, reformarea sistemului de învățământ prin revenirea la
școli profesionale și licee cu specific agricol, industrial – industrie alimentară
etc. de preferat în sistem dual;
- Introducerea în Lg.98/2016 privind achizițiile publice a prevederilor
Instrucțiunii
nr. 2/2018 a Agenției Naționale pentru Achiziții Publice cu privire la
actualizarea tarifelor de lucrări și servicii; Aceasta trebuie să fie imperativă și
nu opțională.
Astfel creșterile de salariu minim pe economie (necesare de altfel) nu ar mai
fi o povară pentru operatorii economici.
- Finalizarea în regim de urgență a normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor OUG 114/2018 cu privire la verificarea de către AM/AI-uri a
documentațiilor de achiziții din cadrul proiectelor cu finanțare europeană;
- Adoptarea de prevederi legislative care să limiteze acțiunea constestatarilor
“de profesie” prin acordarea dreptului de contestare doar agenților economici
implicați în procedură, stabilirea unor termene clare și rezonabile de
rezolvare a constestațiilor, impunerea instanțelor judecătorești de aplicare a
unor termene de celeritate și în corelare cu perioada de valabilitate a
contractului de finanțare.

13
2. Probleme specifice județului Brăila
- Agricultura reprezintă un sector preponderent în economia județului Brăila,
cu un potenţial deosebit în producția cerealieră a legumelor și în creșterea
animalelor. Cu toate acestea capacitățile de procesare a produselor agricole
sunt foarte scăzute. Exportăm cereale și importăm produse alimentare (până
și pâine congelată). Propunem încurajarea sectorului de depozitare și, în
special, procesare a produselor agricole, a peștelui și a cărnii, prin
acordarea unor facilități/fonduri speciale de finanțare adresate
investițiilor în aceste domenii;
- Întărirea rolului CEC-ului ca bancă de stat în finanțarea firmelor românești
(în special IMM-uri). Acordarea de către această entitate bancară a unor
credite de dezvoltare pentru perioade mai lungi;
- Instituirea unor reglementări în sistemul bancar care să limiteze marjele
dintre dobânda la depozit și dobânda la credit;
- Pentru o perioada de 2 ani, taxele notariale și cele achitate către stat pentru
efectuarea schimburilor de terenuri agricole între proprietari, să revină în
sarcina statului;
- Alocarea de fonduri pentru modernizarea cu precădere a rețelei de drumuri
care face legătura județului Brăila la rute consacrate pentru exportul de
mărfuri către Europa (drum expres Brăila – Drajna, racordarea la A2). Se
realizează astfel legătura pe A2 cu București și Constanța;
- Soluționarea cererilor agenților economici care doresc să achiziționeze sau
închirieze hale/ terenuri ale unor foste întreprinderi de stat (SNIF, ANIF etc.),
în vederea extinderii capacităților de producție actuale și, implicit, creșterii
numărului de salariați. Ca exemplu, ANIF Brăila are în concesiune de peste
25 de ani un teren în centrul Brăilei care în acest moment este o groapă de
gunoi și care este solicitat de un agent economic;
- Promovarea susținută a județului Brăila și a celorlalte zone cu grad de
dezvoltare mai mic, prin organisme specializate, inclusiv prin misiunile
diplomatice sau prin vizitele primite la nivel guvernamental, în vederea
atragerii de investitori în diferite domenii, în special cel agroalimentar.
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila preia în mod permanent
solicitările și propunerile agenților economici, în acest sens propunându-vă o
consultare periodică a Sistemului Cameral privind adoptarea legislației în
domeniile care pot influența mediul de afaceri.

14
 Proiecte pentru care se apreciază că este necesar urgent
un schimb de noi tehnologii și know–how activ
cu parteneri cu experiență în domeniu/proiecte similare

- Sistemul urban Brăila – Galați (deși acest concept este unul dezvoltat și
aplicat cu succes în SUA/UE și prin Legea 351/2001 de aprobare a
Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional, Brăila şi Galaţi sunt oraşe
de rang I şi alcătuiesc Sistemul Urban Brăila–Galaţi, inițiativele locale
sunt sporadice, entuziste dar până acum fără o consistență practică);
- Portul Brăila/ autostrada naturală Dunărea/ regenerare urbană (în strânsă
corelare cu punctul anterior, necesitatea punerii în valoare a celei mai la
îndemână infrastructuri ce leagă Brăila de Uniunea Europeană și spațiul
estic este una stringentă. Dezvoltarea unui port turistic ca și proiect–pilot
comun în cadrul sistemului urban sau regândirea terminalelor pentru
dezvoltarea unui parc procesare–cercetare centrat pe domeniul agricol –
tot ca un potențial proiect–pilot comun al celor două entități
administrative);
- Parc tehnologic – centru universitar Brăila–Galați (în corelare cu punctele
anterioare, înființarea unui parc tehnologic, de procesare, cu accent pe
domeniul agricol, cu accent pus și pe zona de cercetare – Galați prin
intermediul mediului universitar și Brăila prin potențialul de aplicabilitate
practică – tot privit ca un potențial proiect–pilot de generare a viitoarei
structuri metropolitane);
- Cadastru / GIS – România a pierdut și pierde enorm prin întârzierile de
rezolvare a problemelor cadastrale. Un trasfer de know–how susținut pe
domeniul cadastral prin implementarea de soluții GIS trebuie luat în
calcul pentru a rezolva pe termen lung, sustenabil și de o manieră
profitabilă pentru toate părțile implicate, având în vedere potențialul
nelimitat al soluțiilor de tip GIS.

810245 Brăila, Aleea Pensionatului Nr.3, Tel/Fax: 0239613716, 613172, 614324; 0722435176
office@cciabr.ro; www.cciabr.ro; Cod fiscal:RO 2243154,
BCR-Sucursala Brăila-IBAN:RO59RNCB0048025925160001

15
 Anexa 1

POTENȚIALUL AGRICOL AL JUDEȚULUI BRĂILA

Agricultura Județului Brăila

Județul Brăila situat în partea de est a țării, în unitatea geografică numită
Câmpia Româna ocupă prin suprafața sa de 4765,8 km², cca. 2% din suprafața
țării, fiind un județ de mărime mijlocie având amplasat în partea de est, Insula
Mare a Brăilei cea mai mare exploataţie agricolă din România. Prin tradiţie,
Județul Brăila este un județ cu activitatea preponderant agricolă, dovedind acest
lucru prin contribuția cu cifra de afaceri de peste 18 % pe care o are în economia
județului.
Ponderea terenului agricol și mai ales a terenului arabil este covârșitoare
din totalul suprafețelor cadastrale cu peste 73 % respectiv 351,420 ha, dominate
de solul de tip Cernisolurile în proporţie de peste 50% (soluri de cea mai bună
calitate!), urmate de Protisoluri în proporţie de peste 30%.

Suprafeţele ocupate cu principalele tipuri de sol din judeţul Brăila

(sursa OSPA Brăila)

Suprafața
Clasa de soluri Tipul de sol
ha %
Cernisoluri (molisoluri) Cernoziom (cernoziom tipic, 190.567 49,85
salinic, calcaric, cambic, sodic)
Kastanoziom (sol bălăn) 1.697 0,44
Protisoluri (soluri neevoluate, Aluviosol (calcaric, salinic, 104.892 27,45
trunchiate sau desfundate) molic, gleic)
Psamosol (psamosol) 21.540 5,63
Regosol (regosol) 770 0,20

În ceea ce privește modul de folosire a terenurilor agricole pe categorii de

folosința situația se prezintă conform tabelului următor:

Păduri și Terenuri Terenuri

Terenuri Terenuri
Teren alte cu ape ocupate Terenuri Alte
Pășuni Fânețe Vii Livezi agricole neagricole,
arabil terenuri și ape cu curți degradate terenuri
total total
forestiere cu sulf construcții
351.420 31.132 0 4.560 638 387.750 28.687 30.331 13.294 7.928 8.586 88.826

16
 Condiţiile pedoclimatice favorizează culturile de porumb, grâu, orz, soia,
rapiță, floarea soarelui, orez, legume, plante de nutreț (din care, lucernă peste
90% din suprafața de 25.000 ha), pășuni și fânețe etc.

În totalul suprafeței agricole, ponderea deținută de sectorul privat este

dominantă, activitatea agricolă fiind desfășurată în aproximativ 45.000 de
exploatații agricole. Suprafața amenajată la irigat datorită numărului mare de
OUAI–uri a condus în ultimii ani la creșterea suprafețelor agricole irigate până
la peste 168.000 de ha, în condițiile în care suprafața amenajată la irigat este de
357.488 ha.
Zootehnia, a doua verigă în economia agricolă, conduce la rentabilizarea
producției vegetale prin procesul indisolubil de integrare a producției vegetale
cu cea animală. Efectivele de animale din exploatațiile agricole din județul
Brăila exprimată în UVM și capete pe specii este următorul: bovine – 30.975;
ovine – 25.004; caprine – 4.057; porcine – 73.839; păsări – 19.652; cabaline –
11.195, dominate în cea mai mare parte de exploatațiile de tip semisubzistență
sau de subzistență.
Orientarea ofertelor investiționale spre agricultură are o bază
motivaţională solidă, în primul rând de natură subiectivă reprezentată de tradiţia
regiunii de Sud–Est a ţării, formată din 6 judeţe cu o pondere a activităţii
agricole în economia locală foarte ridicată şi în al doilea rând de natură obiectivă
reprezentată de o suprafaţă agricolă totală foarte mare, astfel cele 6 judeţe deţin
împreună 2.237.660 ha teren din care, 4 judeţe cu peste 80 % teren arabil.

17
 Interesul privind fluxul investițional spre zona agricolă a zonei, poate fi
sintetizat în următoarele direcții:
- Investiții în ferme agricole și terenuri pentru exploatații comerciale;
- Investiții în domeniul procesării producțiilor agricole și zootehnice;
- Investiții în capacitățile de depozitare în vederea exportului de produse
agricole și alimentare;
- Investiții în restructurarea și dezvoltarea sectorului piscicol. Există
numeroase lacuri și bălți ce pot fi reamenajate ca exploatații piscicole;
- Investiții în brichetarea deșeurilor păioase (transformarea lor în
combustibil cu putere calorică superioară).

18