Fundamentarea strategiei de

implementare la
S.C. PALNORA S.R.L.
prin înfiinţarea culturii de
CARTOF
în suprafaţă totală de 15 ha
 CUPRINS
PARTEA I MEMORIU JUSTIFICATIV SAU PLAN DE AFACERI PENTRU
FINANTAREA INVESTITIEI

CAPITOLUL I DATE GENERALE PRIVIND SOLICITANTUL

1.1 DENUMIREA, NUMELE SOLICITANTULUI, DATE DE

IDENTIFICARE
1.2 SCURT ISTORIC AL SOLICITANTULUI
1.3 OBIECTTIVUL DE ACTIVITATE AL SOLICITANTULUI (C.A.E.N.)
1.3 PRINCIPALELE MIJLOACE AFLATE IN PATRIMONIUL
SOLICITANTULUI (RESURSE FUNCIARE, CONSTRUCTII,
UTILAJE, ECHIPAMENTE, ANIMALE).

CAPITOLUL II DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1 DENUMIREA INVESTITIEI

2.2 ELABORATOR, COORDONATE DE IDENTIFICARE
2.3 AMPLASAMENTUL PROIECTULUI: REGIUNE, JUDET,
LOCALITATE
2.4 DESCRIEREA OBIECTIVELOR PROPUSE, FUNDAMENTAREA
NECESITATILOR SI OPORTUNITATILE INVESTITIEI
2.5 DESCRIERREA INVESTITIEI
2.6 VALORIFICAREA PRODUCTIEI, FURNIZORI, CLIENTI
2.7 DESCRIEREA INDEPLINIRII CONDITIILOR MINIME DE
ELIGIBILITATE SI IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

CAPITOLUL III DATE PRIVIND FORTA DE MUNCA SI

MANAGEMENTUL PROIECTULUI

3.1 SITUATIA PERSONALULUI

3.2 ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA
3.3 REPREZENTANTUL LEGAL
 3.4 DESCRIEREA ACHIZITIILOR REALIZATE PRIN PROIECT
3.5 DURATA DE REALIZARE A PROIECTULUI

CAPITOLUL IV PLANUL DE AFACERI

PARTEA II ORGANIZAREA SI RATIONALIZAREA PROCESELOR DE

MUNCA SI DE PRODUCTIE

CAPITOLUL V IMPORTANTA CULTURI SI DESCRIEREA GENERALA

5.1 IMPORTANTA CULTURI

5.2 RELATIILE CULTURII CU FACTORII DE VEGETATIE

CAPITOLUL VI ORGANIZAREA SI OPTIMIZAREA PROCESULUI DE

PRODUCTIE

6.1 INTOCMIREA ASOLAMENTULUI SI A MODULUI DE FOLOSINTA A

TERENULUI
6.2 PROGRAMAREA PRODUCTIILOR MEDII (SPORUL MEDIU)
6.3 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMANT
6.4 FUNDAMENTAREA TEORETICA A TEHNOLOGIILOR DE
PRODUCTIE ( FISA TEHNOLOGICA)
6.5 CALCULUL INDICATORILOR TEHNICO ECONOMICI
6.6 CALCULUL NECESARULUI FORTEI DE MUNCA ( A MUNCITORILOR
PERMANENTI SI SEZONIERI)
6.7 CALCULUL NECESAR DE INSECTO-FUNGICID SI ERBICID
6.8 ORGANIZAREA LUCRARILOR DE COMBATERE A BOLILOR SI
DAUNATORILOR
6.9 DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE
 Capitolul I
Denumirea solicitantului şi date de identificare ale acestuia.

1.1 Denumire si date de identificare

S.C. Palnora S.R.L. cu sediul în sat Dragus, Judeţul Brasov, are in actul constitutiv
Numărul de Ordine la Registrul Comerţului J37/269/2009, Cod Unic de Înregistrare CUI
25747592.

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Palnora - Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/ 1990, cu
modificările şi completările ulterioare) are capital privat şi s-a constituit pentru o durată
nelimitată, cu sediul social însat Dragus, Judeţul Brasov, Număr de Ordine la Registrul
Comerţului – J37/269/2009; CUI 20290695; având Cod CAEN 0111 Telefon fix 0236889900

Încă de la înfiinţare din anul 2009, reprezentantul legal al S.C. Palnora S.R.L., cu
sediul social în sat Dragus, Judeţul Brasov - -, a încheiat Fogoros Silviu Petrisor contracte de
arenda conform Legii 16/1994 cu deţinatorii de terenuri de pe teritoriul administrativ al
orasului având principal obiect de activitate - Cultivarea cerealelor(exclusiv orez), plantelor
leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase conform codificării (Ordin
601/2002) – 0111.

Investitiile au inceput a fi in sector animal insa nu au fost rentabile trecanduse in sectorul

vegetal in urmatorii ani pana in ziua de astazi. Ferma are 1 ha de solarii si 2 ha camp
ecologice urmand ca 30 ha sa intre in convetional.
 Necesitatea investiţiei rezultă din faptul că cererea de produse bio s-a mărit considerabil
iar tendinţa este de crestere în continuare astfel ca s-a facut apel la cresterea suprafetei de
explotare, construirea a 6 ha de solarii. Fiind culturi bio o prima necesitate de investii este in
domeniul procesarii sau/si ambalarii.

1.3. Obiecte de activitate

S.C. Palnora S.R.L., cu sediul social în sat Dragus, Judeţul Brasov, are ca activitate
principală: Cultivarea cerealelor(exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor
producătoare de seminţe oleaginoase − 0111, începând cu anul 2009 si din anul 2015
cultivarea legumelor si a pepenilor, a radacinoaselor si turberculilor- 0113
Misiunea firmei este sa ofere clientilor legume de calitate superioara, legume naturale
si sanatoase ce permit clientilor sa duca un stil de viata corespunzator. Pentru aceasta, firma
se angajeaza sa aplice si sa mentina Sistemul integrat de Management al Calitatii si
Sigurantei Alimentului, prin care vor fi create conditiile satisfacerii cerintelor clientilor si a
cerintelor legale si de reglementare, acesta fiind telul principal al societatii.
Societatea proceseaza si vinde legume de calitate superioara pentru clienti din toata
tara insa cantitati mari de legume sunt achizitionate de firme din județul Bacău precum si din
județele ca: Sibiu, Suceava Cluj.
In ferma „Palnora” productia principala de calitatea I este destinata comercializarii en
detail, cea de calitatea aIIa este comercializata la diverse cantine si centre mari cu bucatarii
robotizate, unde calibrul si calitatea nu reflecta vreo importanta. Marfa ce nu corespunde
standardelor este folosita in furajarea animalelor din ferma, fiind un nutret valoros din punct
de vedere al aportului de vitamine si minerale benefice pentru sanatatea animalelor.
Productia secundara este folosita tot in furajare.
- Extinderea capacitatii de productie a legumelor
- Extinderea capacitatii de depozitare
- Extinderea canalului de distributie a marfii in judetul Iasi
- Extinderea sortimentului de legume produs
- Producerea strugurilor de masa
- Crearea unui lant de aprozare in orasele: Bacau, Onesti, Roman.
 - Extinderea contractelor cu alte lanturi de magazine
- Producerea de legume in sistem BIO
- Valorificarea mai eficienta a marfii
- Cresterea numarului de angajati permanenti in detrimentul celor temporari
- Achizitia de utilaje noi

1.4 Principalele mijloace fixe aflate în patrimoniul solicitantului: resurse

funciare (cu precizarea regimului proprietăţii), construcţii, utilaje şi echipamente,
animale, etc.
In anul infiintarii ferma avea o suprafata de 5 ha, dintre care 4 ha erau cultivate cu
legume si un ha cu porumb. Activitatea fermei era o actiune secundara a proprietarului. In
anul 2011, ferma ajunsese la 16 ha, devenind ocupatia de baza. Din anul 2014, a inceput
dezvoltarea continua a fermei, obiectivul principal fiind achizitia de utilaje si extinderea
suprafetei de teren lucrata. In prezent, ferma detine o gama completa de utilaje:
- 1 tractor japonez 5500 euro - Yanmar 18 cp,Doua semanatori pentru seminte mici:
Toate utilajele au fost achizitionate second-hand din fonduri proprii. Sunt complet
functionale si sunt intretinute periodic pentru a asigura standardele de calitate a
lucrarilor.
Marfa produsa este vanduta in mare parte pana la venirea sezonului rece, iar cea
destinata depozitarii se va depozita in spatiile destinate acestui fapt. Primul depozit construit
are o capacitate de 250 tone marfa in anul 2003, ce asigura depozitarea pe timpul iernii. Un
alt mijloc de depozitare il constituie hala construita in 2006, avand o suprafata de 450 mp.
Alte locuri de depozitare folosite sunt magaziile si beciurile existente in gospodaria
proprietarului, insumand o capacitate de depozitare de aproximativ 200 tone.
Mijloacele de transport folosite in ferma au fost achizitionate treptat, primul fiind
autoturismul FORD FOCUS in 1998, folosit pentru tractarea unei remorci auto. In anul 2000
s-a achizitionat autoutilitara Dacia Pick-up. In 2009, s-a achizitionat autoutilitara de 3,5 tone,
achitie ce era iminenta la capacitatea de productie existenta. In afara de mijloacele prezentate
se folosesc si doua remorci agricole, tractate de orice tractor disponibil in ferma la momentul
respectiv.
 CAPITOLUL II DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1 DENUMIREA INVESTITIEI

Achizitonare combina de recoltat cartofi Dewulf R3060 si o maşină de plantat cartofi

AGRONOMIC - 4RBSS

Colectarea , ambalarea si comercializarea produselor agroalimentare

2.2 ELABORATOR, COORDONATE DE IDENTIFICARE

Elaborator:Fogoros Silviu Petrisor, CUI 33033403

2.3 AMPLASAMENTUL PROIECTULUI: REGIUNE, JUDET,

LOCALITATE

SC Palnora este localizată în Satul Dragus din partea de sudica a Masivului

Fagarasilor si se caracterizeaza pintr-un teren deluros de podis, relieful fiind format din culmi
paralele cu directia generala nord-sud, formate din dealuri lungi si platouri intinse pana la
baza muntilor.La 30 km sud-vest de municipiul Fagaras.
 2.4 DESCRIEREA OBIECTIVELOR PROPUSE, FUNDAMENTAREA
NECESITATILOR SI OPORTUNITATILE INVESTITIEI

Efectele tot mai prezente ale schimbarilor climatice si nevoia de a fi competitivi pe o

piata globala, ii determina pe agricultorii romani sa-si schimbe tehnicile de exploatare a
solului pentru a face trecerea de la o agricultura extensiva la o agricultura durabila si
performanta in acelasi timp. Prin urmare noi investitii au fost facute in extinderea terenului si
achizitionarea unor utilaje pentru productie in scurt timp.

2.5 DESCRIERREA INVESTITIEI

2.6. VALORIFICAREA PRODUCTIEI, FURNIZORI, CLIENTI

Sunt reprezentati de diversi agenti economici asigura acesteia intrarile de
materii prime, materiale, combustibil, energie, echipamente, servicii, forta de munca,
informatii etc.
 Furnizori potentiali de materii prime
Principalele materii prime utilizate in procesul de infiintare a livezii sunt:
 material saditor (rasad si seminte);
 picheti;
 ingrasaminte, apa.
 Principalele materii prime utilizate in procesul de intretinere a serelor sunt:
 insecticide;
 fungicide;
 ingrasaminte minerale;
 ambalaje pentru recoltare.

Furnizorii pot fi:

- furnizorii de bunuri, lucrari, servicii, care in baza relatiilor de vanzare-
cumparare cu intreprinderea asigura acesteia necesarul de resurse
materiale;

Alegerea furnizorilor nu este intamplatoare. Aceasta trebuie sa se realizeze pe baza

unei analize atente a ofertantilor privind dimensiunile si calitatea ofertei, preturile practicate,
politicile comerciale utilizate si chiar cunoasterea unor aspecte referitoare la climatul intern
al intreprinderii (greva, stare de indisciplina), care s-ar putea constitui la un moment dat in
factori perturbatori ai unei bune aprovizionari, cu efect de
strangulare a activitatii desfasurate de intreprinderea
beneficiara.
 POTENTIALII FURNOZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor Produs furnizat Valoare

de materii si cantitate aproximativă
prime/materiale Adresa aproximativa % din total achizitii
auxiliare/produse/
servicii -RON-

SCDL Buzau Srt Mestecanisului, Ceapa

Buzau 700 3,24
Stufat 1000 kg

Marar Brad 3
150 2,90
5 kg

Salata 500 9 100 1,98

Tomate Ema
80 1,53
20 g

II Gabi Sandu Piatra Neamt Cartof

1575000 45,36
52 500 kg 15 ha

. Klastrof Tecuci Ingrasamnat

organic 15225 25.6
10500 kg 15 ha

S.C. Rompetrol Str REpublicii Motorină Euro5

VictoriaS.R.L 90l/ha x 280ha 146000 22,28
25200 l

TOTAL 2161455 100

Materiile prime utilizate pe parcursul unui an agricol sunt: seminţele, pesticidele

îngrăşămintele şi motorina. Preţurile acestora sunt destul de ridicate şi datorită cantităţilor
mari de astfel de materii prime necesare de-a lungul anului, cheltuielile aferente sunt ridicate
şi ca urmare se impune utilizarea lor raţională, prin introducerea în exploatare a tehnologiilor
moderne şi a maşinilor performante.
Productia este vanduta in stare proaspata in urma unui contract cu Lidl.
 2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si implementare a
proiectului.
Obiectivele generale si obiectivele specifice Obiectivele Descrierea modului in care se
urmarite prin urmareste atingerea obiectivelor
proiect

EG1 – Proiectul respecta:

conformitatea cu obiectivul general al masurii: a)Modernizarea exploatatiei

agricole S.C. Palnora S.R.L., prin
cresterea competitivitatii sectorului agricol achizitionarea de utilaje agricole
printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si noi, este necesara pentru efectuarea
a factorilor de productie si indeplinirea 
lucrarilor agricole la timp, precum
standardelor nationale si a standardelor si reducerea costurilor,
comunitare imbunatatirea rentabilitatii
exploatatiei prin cresterea valorii
 si cu cel puţin unul din obiectivele
specifice: adaugate (VAB), cresterea
viabilitatii economice, cresterea
productivitatii agricole prin
promovarea progresului tehnic,
utilizarea optima a factorilor de
productie, asigurarea unor standarde
de viata ridicate, in special cresterea
veniturilor lucratorilor.

Se vor crea noi locuri de munca

(doua in primul an al implementarii)
pentru cei care vor lucra direct la
exploatarea noilor utilaje. O parte
din personalul ocupat in acest
moment cu activitatile specifice la
tratamente chimice, la care
ponderea o constituia munca
manuala, va putea fi folosit la alte
activitati cu risc de imbolnavire
redus. De asemenea pentru
intretinerea acestor utilaje va fi
angajat personal de specialitate (cu
pregatire superioara si medie), care
va urmari si cresterea eficientei in
 exploatare.

a) Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si a) Introducerea in exploatare a

procedee noi, diversificarea producţiei, ajustarea utilajelor noi, performante, va crea
profilului, nivelului si calitaţii producţiei la  si posibilitatea implementarii noilor
cerinţele pieţei inclusiv a celei ecologice, precum tehnologii de cultura, care sa
si producerea si utilizarea de energie din surse
regenerabile; protejeze mediul: reducerea poluarii
b) Adaptarea exploataţiilor la standardele aerului si solului rezultate prin
comunitare; manipularea materiilor prime,
c) Cresterea veniturilor exploataţiilor reducerea poluarii solului cu
agricole sprijinite; substante chimice de combatere sau
d) Sprijinirea membrilor grupurilor de cu produse petroliere, eliminarea
producatori sau ai altor forme asociative in
impactului bolilor profesionale
vederea
incurajarii fenomenului de asociere. asupra oamenilor ca urmare a
manipularii substantelor chimice cu
grad ridicat de toxicitate, utilizate la
combaterea bolilor si daunatorilor
datorita automatizarii procesului de
amestecare, dozare, stropire si
 curatire a masinilor de stropit, etc.

In urma punerii in practica a

proiectului prin achizitionarea
utilajelor noi, S.C. Agrostar S.R.L.
 din LOCALITATEA Dragus,
ORAS Brasov , Judetul Brasov isi
va extinde suprafata exploatata prin
incheirea de noi contracte de arenda

 Capitolul III
Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului.
3.1. Descrierea personalului existent.
In cadrul fermei se ocupa de activitati 3 salariati si 6 zilieri in timpul saptamanii.
3.2. Estimări privind forţa de muncă.
Numărul locurilor de muncă nou create prin implementarea acestui proiect va fi de 2
ajungându-se la un număr total de 5 salariaţi, din care personal de execuţie 4.
În cadrul unităţii activează la această dată 3 salariaţi angajaţi cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată, din care personal de execuţie total 2.
Activităţile manageriale în cadrul exploataţiei sunt realizate de responsabilul legal al
unităţii: Fogoros Silviu Petrisor care are pregătirea profesională necesară, asigură un
management de calitate în cadrul exploatatiei şi permite realizarea unor lucrări agricole de
bună calitate – având pregătirea necesară. Lucrările agricole sunt efectuate de 2 mecanizatori
agricoli iar în perioadele de vârf pentru efectuarea lucrărilor manuale se apelează la forţa de
muncă sezonieră.

3.3. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi

experienţă profesională).

Responsabil legal –Fogoros Silviu, persoană împuternicită cu puteri depline în cadrul

S.C. Agroverd S.R.L.; studii: cursuri de agricultor, organizate de O.J.C.A. IASI , în prezent
an terminal la Facultatea de Horticultura ,Master P.S.M.S.H din cadrul UNIVERSITĂŢII DE
ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD”,
IAŞI. Menţionez că am o experienţă în domeniu de 4 ani, din care 2 ani ca şi responsabil
legal al S.C. Palnora.
 3.4. Descrierea achiziţiilor
Maşină de plantat cartofi AGRONOMIC - 4RBSS
Tractat, 4 rânduri
Distanţa între rânduri: 75 cm
Greutate proprie: 1.700 kg
Capacitatea buncărului: 2.000 kg
Marcatori acţionaţi hidraulic.
Alte dimensiuni disponibile:
2 – 4 rânduri
Lăţime de lucru (m): 2,40 – 3,60
Capacitatea buncărului: 1 t – 2,5 t

Noua combina de recoltat cartofi Dewulf R3060: pulsul unei noi generatii

Dewulf, specialistul in tehnologia de recoltare pentru cartofi si morcov in cadrul

Grupului APH, introduce a 5-cea generatie de combine autopropuslate pe 3 roti, pe doua
randuri de recoltat cartofi pentru sezonul viitor. R3060 a fost complet reproiectat, punanduse
accent pe utilizator. Calitate superioara a produsului final, productivitate maxima in orice
conditii si intretinerea usoara: cu Dewulf R3060 te face sa ai recoltarea un pic mai buna

Noul R3060 a fost atent dezvoltat in continuare, fara derogare de la ceea ce face ca
masina sa fie atat de unica. Combina poate fi complet personalizata in functie de cerintele
clientului. Designul sau modular asigura nu mai putin de opt versiuni diferite de combine
disponibile.Datorita unei game largi de optiuni, Dewulf poate adapta o combina pentru orice
nevoie. Chiar mai mare atentie a fost acordata calitatii produsului final. Minimizarea
inaltimilor de cadere, patru module diferite de curatare disponibile, benzile de cauciu din
buncar Dewulf nu lasa nimic la voia intamplarii.

Conducerea unui R3060 poate fi numit cel putin : sublim. Cu noua cabina incapatoare
Claas, Dewulf a creat un mediu de lucru spatios axat pe conducatorul auto si care garanteaza
o vedere panoramica a procesului de recoltare. Exista, de asemenea, un nou set de
instrumente avansate, inclusiv: joystick-ul, ecrane de recoltare si de tractiune. Cele 5
programe pre-setabilite, permit soferului sa raspunda imediat la conditiile noi aparute in
procesul de recoltare. Toate butoanele de control sunt centralizate, care confera un mare salt
inainte in ergonomia soferului. Cele 6 camere si ecranele de 2 x 10 inch permit concentrare
deplina asupra fluxului de produse.

3.5 Durata de realizare a proiectului

Proiectul este implementat pana in anul 2020.

Capitolul IV PLANUL DE AFACERI

In sectorul vegetal se vor instala alte 4 solarii de 1500 mp si celalalte vor fi

modernizate si adaptate culturilor din spatiu potejat.
Se vor achizitiona si 2 centrale pe lemne ( rumegus) care vor fi luate de la SC
Termofarc Brasov precum si teava necesara confectionarii registrelor acestea punandu-se in
functiune pana la luna 10 an.
In spatial protejat se vor moderniza si in terenul din camp se vor monta instalatii de
picurare ce ajung la un cost pe ha de 17 000 lei. Se vor achizitiona 2 pompe de apa, 3 role de
linii picurare, 2 filtre, 200 conectori, 568 robineti picurare, furtune linie picurare 15 role
Pentru sola de 15 unde se vor cultiva cartofii se vor efectua transportul si
administrarea ingrasamantului organic Guanito . Se va achizitiona un utilaj de plantat
turbeculi si o combina de recoltat cartofi.
Pentru cultivarea unei suprafete de 1.000 mp ai nevoie de cca 350 kg de seminte si se
obtine o productie de 3.500 kg.
Prin urmare pe 15 ha vom folosii 52 500 kg turbeculi si vom recolta aproximativ
630000 kg avand in vedere ca la 1 kg de turbecul plantat se fac 12 kg turbeculi
Planul de afaceri cuprinde si faptul ca in 2017 se va aclimatiza soiul Blue Cono adus
din Peru unde la 1 ha plantam 3-4 t samanta cu un cost de 9000 euro. Aclimatizarea se fa
face in sola 481 Mortunea cu suprafat de 2,5 ha unde vor fi plantate 9 tone practice 10 000 la
insamnatare.
 Capitolul VI- Analiza indicatorilor tehnico-economici
Calculul eficienţei economice reprezintă criteriul dominant al întregii activităţi
economice iar utilizarea eficientă a diferitelor resurse constituie principalele direcţii a
programelor economice şi sociale.
Calculul eficienţei economice se poate face în diferite unităţi de organizare a
exploataţiilor agricole pe sectoare de producţie sau chiar pe locuri de muncă sau ferme.
Fiecare sector sau domeniu de activitate se caracterizează printr-un anumit sistem de
indicatori, care pot fi diferiţi pe un indicator de eficienţă a producţiei agricole sau indicatori
de eficienţă a investiţiilor făcute în agricultură. Fiecare din această grupă de indicatori
prezintă o anumită forţă de comunicare intercondiţionându-se reciproc oferind astfel o
anumită imagine sintetică asupra aprecierii eficienţei economice.
Pentru aprecierea eficienţei economice se folosesc o serie de indicatori care se
grupează în 3 categorii:
1. Indicatori tehnici: se referă la suprafaţa cultivată, la producţia medie şi totală,
producţia măria totală şi secundară.
2. Indicatori economici:
a) cifra de afaceri care reflectă potenţialul economic al unei ferme şi care rezultă
din însumarea următoarelor elemente: venituri din valorificarea producţiei, soldul stocului
producţiei finite, soldul stocului producţiei neterminate, venituri din prestări de servicii,
dobânzi pe depozite, rente, chirii.
b) cheltuieli totale de exploatare pentru obţinerea producţiei.
c) valoarea adăugată - V.A.B. este rezultatul diferenţei dintre veniturile realizate
şi consumurile intermediare (cheltuieli materiale)
d) valoarea adăugată netă - V.A.N. care se calculează prin diferenţa dintre
V.A.B. şi amortizarea mijloacelor fixe.
e)
3. Indicatori financiari sunt reprezentaţi de:
 profitul brut care este egal cu cifra de afaceri minus cheltuieli de exploatare
 profitul net egal cu profitul brut minus impozitul pe profit. Din profitul net se
plătesc dividente la sfârşitul anului, fondul de dezvoltare, de investiţii, fondul de
cercetare
 rata profitului.
 costul de producţie
Nr.crt. INDICATORI U.M. VALOARE
1 Salarii totale Lei 1606.70
-lucrări manuale 492,00
-lucrări mecanice 1114,70
2 Impozit pe salarii 16% Lei 257,072
3 Taxe totale Lei 755,149
-CAS 32% 514,144
-Fond de pensii 4% 64,268
-Somaj 4% 64,268
-Fond sanatate 7% 112,469
4 Cheltuieli materiale Lei 45534,41
6 TVA 24% Lei 10928,258
7 Cheltuieli cu lucrari mecanice Lei 127422
8 Amortizarea Lei 2750
10 Cheltuieli directe Lei 189253,59
12 Cheltuieli indirecte Lei 22710,421
Comune(5%) 9462,67
Generale(7%) 13247,751
13 Total cheltuieli exploatare Lei 211964,01
14 Venituri vanzare produse Lei 225280
-principale 225280
-secundare 0
15 Cost de productie Lei/tona 1400
16 Pret de livrare Lei/tona 1600
17 Profit brut total Lei 13315,99
18 Rata profit brut % 6,28
19 Impozit pe profit 16% Lei 2130,55
20 Profit net Lei 11185,44
21 Rata profit net % 5,27
22 Productivitatea muncii -zo/t 0,46
-zo/ha 1,2
23 VAB Lei 202569,58
24 VAN Lei 199819,58
PARTEA II ORGANIZAREA SI RATIONALIZAREA PROCESELOR DE
MUNCA SI DE PRODUCTIE

CAPITOLUL V IMPORTANTA CULTURI SI DESCRIEREA

GENERALA
 5.1 IMPORTANTA CULTURI

Cartoful este una dintre cele mai importante plante de cultura, care prezintă o mare
plasticitate ecologica, fiind cultivat pe toate continentele, in peste 140 de tari, unde se cultiva
in principal in scop alimentar, dar si pentru industrializare si furajarea animalelor. Pentru
consumul uman cartoful ocupa locul patru in lume după grâu, orez si porumb, folosindu-se in
stare proaspăta sau sub forma de produse uscate si semipreparate. In prezent se cunosc peste
360 de reţete culinare cu preparate din cartof (Catelly 1988).
Consumul cartofului timpuriu are importanta deosebita din punct de vedere alimentar,
deoarece in perioada când se consuma acesta, sortimentul de legume este relativ sărac in
produse cu valoare energetica ridicata, cartoful suplinind aceasta lipsa, asigurând in cea mai
mare măsura nevoile organismului in substanţe producătoare de energie. De asemenea
cartofii pentru iarna reprezintă o alternativa la consumul de carne, care poate deveni
dăunător. In organismul uman substanţele hrănitoare din cartof se transforma mai repede
decât cele din carne sau grăsimi, având o digestibilitate remarcabila. De asemenea, cartoful
este un aliment care se prepara foarte uşor si repede in diferite feluri de mâncare.
Datorita valorii nutritive ridicate a tuberculilor de cartof, determinata de conţinutul
echilibrat in glucoza. Proteine, aminoacizi esenţiali, lipide si vitamine, a gustului plăcut si a
digestibilitaţii ridicate cartoful satisface cele mai diversificate gusturi si cele mai mari
exigente. Cartoful reprezintă o sursa importanta de aprovizionare cu săruri minerale pentru
organismul uman si animal. Dintre vitaminele cartofului (A,B1,B2,B6,K) o mai mare
importanta o prezintă vitamina C, care măreşte valoarea nutritiva a acestuia. Conţinutul de
vitamina C variază intre 12-32 mg la 100de grame de substanţa uscata (Staicov 1969).
Cartoful prezintă o deosebita importanta si datorita faptului ca acesta foloseşte terenul cu
eficienta economica mare si este o foarte buna planta premergătoare.
Exista dovezi istorice care arata ca zona de origine a cartofului este America de Sud
unde a fost găsit pentru prima data in Peru, Ecuador, Columbia. Primul studiu amănunţit
asupra cartofului a fost făcut de către Alphonse de Candolle in lucrarea „L’origine des plantes
cultivees”. Răspândirea cartofului din America de Sud in Europa s-a făcut prin Spania si
Anglia. Din Spania cartoful a pătruns in Portugalia si Italia, apoi in Belgia. In Anglia cartoful
este cunoscut din secolul XVI.
Pătruns in Europa cartoful a fost la început tratat cu ostilitate deoarece se considera ca
schimba culoarea albastra a sângelui nobil, ca produce tuberculoza si lepra. Cu toate acestea
cartoful câştiga tot mai mulţi adepţi „cucerind” Europa. Cea mai veche atestare scrisa a
prezentei cartofului in Europa datează din 1573 si se afla in arhivele spitalului din Sevilla
Spania.In Franta cartofii sunt mentionati pentru prima data in 1604 de către Olivier de Sens.
In prezent cultura cartofului se situeaza pe locul patru in lume cu 18 milioane de
hectare si o productie de 260 milioane tone . Nivelul tehnic si productiile cele mai ridicate
sunt concentrate in zonele temperate de pe glob , in tarile dezvoltate din punct de vedere
economic ca : Olanda , Marea Britanie , SUA , Franta , Germania , unde productiile obisnuite
sunt de 40-50 t/ha si aduc importante profituri.

5.2 RELATIILE CULTURII CU FACTORII DE VEGETATIE

Degenerarea cartofului- prin degenerare se intelege un fenomen biologic complex

sub influienta caruia productia de tuberculi scade de la un an la altul putand sa ajunga chiar la
disparitia totala a unor soiuri. Este detrminata de factori climatici si factori patologici de
natura virotica. Temperatura ridicata in perioada de formare a tuberculilor determina
scurtarea repausului seminal. Plantele de cartofi sunt infectate de viroze prin intermediul
afidelor sau prin contact direct intre plantele bolnave si cele sanatoase. Pentru mentinerea
potentialului de productie a soiurilor s-a instituit un riguros sistem de producere a cartofului
prin samanta :

-producerea cartofului de samanta prebaza, superelita si elita in zone inchise, teritorii

deplimitate de obstacole naturale si cordoane de protectie in care sunt asigurate cele mai bune
conditii pentru vegetatia plantelor, fara surse de infectie cu boli virotice si fara a fi
transmitatoare de viroze( Rasnov, Farmau, Suceava, Ciuc)

-continuarea procesului de productie a materialului seminal I 1 si I2 in afara zonelor

inchise in fiecare judet pe cele mai favorabile suprafete in conditii de irigare.

-practicarea pe loturi semincere a tehnologiei specifice si optime de cultivare pentru a

se putea produce plante viguroase , cu insusirea de rezistenta , de varsta la infectii in stadiul
avansat de crestere inainte de zborul maxim al afidelor.

-pastrarea cartofului de samanta la temperaturi scazute

-reinoirea cartofului de samanta anual, la 2 sau 3 ani pe zone de reinoire.

In rotatii se iau ca premergatoare in primul rand graul de toamna si plantele furajere,

nu fac parte din asolament sfecla de zahar, inul, guliile, morcovul. Toate lucrarile solului se
executa in vara si toamna anului precedent asigurandu-se astfel conditii pentru plantarea cat
mai timpuriu primavara viitoare.
 Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi
de 5-6 C. Temperatura optima de rasarire este de 13-15 oC, pentru formarea tuberculilor de
o

cartofi este de 15-18oC, iar pentru cresterea vrejilor este de 18-20 0C . la temperatura solului
de 260C tuberculii nu mai cresc, la 250C stolonii nu se mai transforma in tuberculi. Cartoful
nu rezista la temperaturi scazute astfel : la 0-50C sunt distruse frunzele, la -0,80C coltii si la
-10C tuberculii. Temperaturile de -2, -30C distrug intrega planta de cartof. Brumele si
ingheturile tarzii afecteaza cultura plantelor timpurii cu tuberculii incoltiti, daca varfurile de
crestere au aparut la suprafata solului. In acest caz plantele se refac prin pornirea de noi colti
din tuberculi, refacerea poate sa dureze 10-15 zile( se pierde timpuritatea). Daca brumele apar
mai tarziu cand plantele au 2-3 frunze pirderile sunt mai reduse pentru ca plantele se refac
repede prin lastari care apar la subsuara frunzei.

Cerinte fata de umiditate- secetele determina stagnarea acumularii substantelor in

tuberculi, reducerea suprafetei de asimilatie, incoltirea si puirea tuberculilor in camp. Plantele
de cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire, in aceasta perioada se cere o umiditate a
solului de 85% din capacitatea capilara pentru apa. In cursul vegetatiei ploile din luna iunie
influienteaza in primul rand productia soiurilor timpurii, cele din iulie a soiurilor
semitimpurii, iar cele din august a soiurilor semitarzii. Excesul de umiditate din sol este
foarte daunator formarii tuberculilor si cresterii. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai
mult timp tuberculiii putrezesc iar plantele pier in intregime. La exces temporar de umiditate
productioa de tuberculi se reduce la 32-78% . Grindina poate distruge in mare masura
plantele aeriene , inducand piederi de 8-32% functie de starea de vegetatie si gradul de
vatamare produs. Se pot aplica tratamente cu funcicide si rebilonare.

Cerinte fata de sol- cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipo-
lutoase, luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. In regiunile bogate de
precipitatii si solurile nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. In conditii de irigare
solurile usoare devin foarte favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de
vara. Solul contribuie la realizarea productiei cu 77%. Soluri pe care trebuie cartoful sunt
aluvialele, cernoziomuri, podzolite cu textura usoara. Se poate cultiva pe soluri care au PH =
5-7,5.

Cerinte fata de lumina – are nevoie de multa lumina, nu suporta umbrirea, pentru
formarea tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h, cand durata
zilei este mai mare 14 h stolonii se transforma in lastari.

Zonarea –tinand cont de perioada de vegetatie a soiurilor s-au putut delimita zonele
ecologice :

-zona foarte favorabila- sunt cuprinse regiunile muntoase din Moldova, toata
Transilvania cu exceptia campiilor, partea de est a Banatului, regiunile imediat vecine
muntilor din Oltenia si Muntenia. Se caracterizeaza printr-o clima rece si umeda. Regimul
precipitatiilor de 600-800mm anual. Temperaturi medii a lunii celei mai calde 18-19 0c si
nebulozitate ridicata in tot cursul verii. Se pot cultiva toate soiurile.
 -zona favorabila – cuprinde regiunea Sub carpatica din regiunea Olteniei, si
Munteniei, partea nord-vestica a Transilvaniei si podisul Moldovei. Se caracterizeaza printr-o
clima mai putin umeda . precipitatiile de 600-700mm, iar temperatura lunii iulie 19-200C.

Solurile din cele doua zone apartin podzolurilor cu textura nisipo-argiloasa, luto-
argiloasa, cernoziomurile irigate, aluviuni.

-zona favorabila soiurilor timpurii se intinde in regiunea de ses a campiei Banatului,

regiunile coline a Olteniei, Munteniei si Moldovei si campia Dunarii. Clima din aceaste zone
asigura conditi de vegetatie numai soiurilor timpurii si semitimpurii. Precipitatiile anuale
cuprinse intre 400-600mm , iar temperatura lunii iulie 20-220C.
 CAPITOLUL VI ORGANIZAREA SI OPTIMIZAREA
PROCESULUI DE PRODUCTIE
6.1 INTOCMIREA ASOLAMENTULUI SI A MODULUI DE FOLOSINTA A TERENULUI

Specificare Ha

Suprafaţa totală a terenului arabil 214

Suprafaţa medie a solei 15

Schema de asolament

SOLA/ANUL 2015 2016 2017 2018 2019

I Leguminoase Cereale de Prăşitoare Cereale de Prăşitoare

pt. boabe toamnă primavera

II Cereale de Prăşitoare Cereale de Prăşitoare Leguminoase

toamnă primăvară pt. boabe

III Prăşitoare Cereale de Prăşitoare Leguminoase Cereale de

primăvară pt. boabe toamnă

IV Cereale de Prăşitoare Leguminoase Cereale de Prăşitoare

primavera pt. boabe toamnă

V Prăşitoare Leguminoase Cereale de Prăşitoare Cereale de

pt. boabe toamnă primăvară

Tipul de asolament
SOLA/ANUL 2015 2016 2017 2018 2019

I Soia Grâu de cartof Orzoaică de Porumb

toamnă primăvară boabe

II Grâu de Cartof Orzoaică de Porumb boabe Soia

toamnă primăvară

III cartof Orzoaică de Porumb boabe Soia Grâu de

primăvară toamnă

IV Orzoaică de Porumb boabe Soia Grâu de cartof

primavera toamnă

V Porumb boabe Soia Grâu de Cartof Orzoaică de

toamnă primăvară
 6.2. Programarea producţiilor medii ( planul de cultură ).

Prognozarea producţiei medii prin metoda sporului mediu

Cultura Producţia realizată (kg/ha) Producţia prognozată

(kg/ha)
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
cartof
34000 29800 28800 32000 36100 38253 42000
Porumb
boabe 6130 6250 6340 6500 6670 6805 6940

Soia 2110 2190 2340 2430 2510 2610 2710

Grâu
toamnă 4310 4450 4520 4610 4730 4835 4940
Orzoaică
primăvară 3720 3810 3890 4120 4180 4295 4410

Planul de cultură
Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia, producţiile
medii şi totale.

Întocmirea planului de cultură

Cultura Suprafaţa (ha) Producţii medii Producţia totală Preţ livrare

(kg/ha) (t) (lei/kg)

cartof 15 603 30
42000
Porumb boabe 54 367,5 0,7
6805
Soia 56 146,2 1,6
2610
Grâu de toamnă 58 4835 280,4 0,8

Orzoaică de
57 4295 244,8 1,0
primavera
 6.2 PROGRAMAREA PRODUCTIILOR MEDII (SPORUL MEDIU)

Producția de anul acesta a fost una record având în vedere că la fiecare kilogram
plantat am scos aproape 12 kilograme. Asta înseamnă un echivalent de peste 40 de tone la
hectar. Este un rezultat excepțional!”, a declarat pentru Agrointeligența cultivatorul care, dacă
vinde toată recolta și își ține și sămânță pentru 2016, va avea anul acesta un profit de peste
150.000 de euro de pe cei 6.000 de metri pătrați cultivați.
Pe piață există deja zeci de producători de cartofi – fiecare comercializând tuberculii
sub brandul varietății. Găsiți astfel de site-urile de anunțuri o ofertă bogată, dintre care noi am
selectat câteva oferte care ni s-au părut mai serioase. De ce spunem acest lucru? Pentru că la
cumpărarea cartofilor prin comandă online trebuie să aveți mereu grijă dacă ceea ce
achiziționați sunt cu adevărat tuberculii pe care vi doriți, dacă sunt în stare bună, dacă sunt
sănătoși pentru a rodi odată ce sunt puși în pământ.
 6.3 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMANT

Cartofii necesita un sol cu caracteristici pedologice deosebite si o fertilizare adecvata.

Cartofii absorb o cantitate mare de potasiu care influenteaza calitatea si rezistenta finala a
tuberculului.
Fosforul favorizeaza rezistenta la frig si aplicarea lui este necesara in primele stadii
de dezvoltare a plantei si mod specific este nevoie de forma organica a acestuia pentru a se
evita eventuale probleme de  insolubilitate.
Azotul este necesar pentru a obtine rezultate bune atat din punct de vedere calitativ
cat si cantitativ. Se recomanda ca 40% din azotul in forma organica sa se aplice inainte de
semanare iar restul sa se aplice pe sol in timpul culturii
Fertilizarile organice sunt mai folositoare deoarece refac din punct de vedere
microbiologic solul si   aduc un aport de substante organice, acid humic, aminoacizi care
favorizeaza dezvoltarea si sanatatea plantei. Fertilizarea organica ajuta de asemenea la
imbunatatirea solurilor sarace si evita excesul de salinitate in sol (acest lucru este problema
principala care apare in momentul folosirii ingrasamintelor chimice). Calciul este important
in formarea si cresterea tuberculului precum si la fermitatea acestuia.
Momentul Produs Doza Nota
aplicarii
Substanta organica
Fertilizare de
imbunatateste
baza cu  ITALPOLLINA 0,7- 1,0 tone/ha
fertilitatea biologica
incorporare in sol
a solului.
Asigura N, P, K, 
Inainte de PHENIX NPK 6- Mg, microelemente
0,4-0,5 tone/ha
semanare 8-15 + Mg si substanta
organica
Dupa semanare GUANITO NPK
0,3 tone/ha Starter
pe rand 6-15-3 + Mg
In vegetatie DIX 10 N 0,2-0,3 tone/ha Creste productia
Nr. SPECIFICA
U.M. CULTURA
Crt. RE

Cartof

N P K

Producţie
1 Kg/ha 42,00
medie

Consum Kg
2 5,6 1,6 7,3
specific s.a./t

S.a. de
3 Kg 235 67 306
administrat

4 S.a. în sol Kg 40 23 36

Diferenţa de Kg
5 195 44 270
adm. s.a.

Pierderi prin
6 % 12 5 7
levigare

Cant.
Kg
7 pierdută prin 23,4 2,2 18,9
s.a.
levigare

Total s.a. de
8 Kg 218,5 46,2 288,9
administrat

Tipul de DIX 10 GUANITO NPK

9 PHENIX NPK 6-8-15
îngrăşământ N 6-15-3

Kg/
Conţinutul
10 2180 308 1920
în s.a. a îngr. 100kg

Doza de
11 îngr. de kg 98,32 77,5 86,15
administrat
6.4 FUNDAMENTAREA TEORETICA A TEHNOLOGIILOR DE
PRODUCTIE ( FISA TEHNOLOGICA)
 6.5 CALCULUL INDICATORILOR TEHNICO ECONOMICI
Nr.crt. INDICATORI U.M. VALOARE
1 Salarii totale Lei 13 035, 812
-lucrări manuale 10244.406
2791.282
-lucrări mecanice
2 Impozit pe salarii 16% Lei 257,072
3 Taxe totale Lei 755,149
-CAS 32% 514,144
-Fond de pensii 4% 64,268
-Somaj 4% 64,268
-Fond sanatate 7% 112,469
4 Cheltuieli materiale Lei 23988.60
6 TVA 19% Lei 10928,258
7 Cheltuieli cu lucrari mecanice Lei 19740.00
8 Amortizarea Lei 50 x 15= 750
10 Cheltuieli directe Lei 189253,59
12 Cheltuieli indirecte Lei 22710,421
Comune(5%) 9462,67
Generale(7%) 13247,751
13 Total cheltuieli exploatare Lei 211964,01
14 Venituri vanzare produse Lei 225280
-principale 225280
-secundare 0
15 Cost de productie Lei/tona 25 000
16 Pret de livrare Lei/tona 30 000
17 Profit brut total Lei 13315,99
18 Rata profit brut % 6,28
19 Impozit pe profit 16% Lei 2130,55
20 Profit net Lei 11185,44
21 Rata profit net % 5,27
22 Productivitatea muncii -zo/t 0,46
-zo/ha 1,2
23 VAB Lei 202569,58
24 VAN Lei 199819,58

6.6 CALCULUL NECESARULUI FORTEI DE MUNCA ( A MUNCITORILOR

PERMANENTI SI SEZONIERI)
 Deoarece în agricultură se manifestă sezonalitate în consumul de zile-om, apare
evident faptul că şi numărul necesar de executanţi este variabil pe decade şi luni. Specialistul
este pus în faţa problemei fie de a stabili necesarul de personal muncitor permanent după
intervalul cu solicitare maximă (decadă sau lună) ceea ce duce la folosirea incompletă a
muncitorilor în celelalte perioade, fie de a stabili necesarul permanent după un alt nivel (sub
cel de solicitare maximă), ceea ce asigură o mai o mai bună folosire a muncitorilor
permanenţi, dar în perioadele de vârf trebuie să asigure forţa de muncă temporară. Decizia,
depinde, desigur de gradul de sezonalitate, de situaţia forţă de muncă în unitate, etc..
Datele necesare:
Pentru determinarea numărului de muncitori permanenţi, cărora să li se asigure
posibilitatea de a efectua un număr determinat de z.o./muncitor permanent/an, trebuie
cunoscute următoarele date:
- numărul de z.o. necesar desfăşurării proceselor de producţie pe fiecare lună (datele
se iau din fişele tehnologie ale culturilor);
- numărul de zile pe lună în care se pot efectua lucrările;
- numărul de z.o. propus ca sa fie asigurat pe muncitor permanent timp de un
an.
Modul de lucru:
1. Din numărul total de z.o./muncitor permanent/an propus a se realiza, se scade un
număr egal cu 24 x n, în care n reprezintă un număr de luni cuprins între 1 şi 11, de regulă cu
cea mai mare număr de z.o..
2. Se totalizează numărul de z.o. din lunile rămase, iar suma se împarte la numărul
rămas la scăderea din numărul de z.o./an propuse a se realiza a produsului (24 x n), rezultatul
fiind numărul de muncitori permanenţi.
3. Se determină numărul de z.o. ce revin pe muncitor permanent în fiecare lună, prin
împărţirea numărului total de z.o. din fiecare lună la numărul de muncitori permanenţi
rezultat din calcul. Se va avea în vedere ca acest număr să nu depăşească cifra de 24 pe lună.
Se totalizează aceste zile şi se vede dacă se realizează condiţia asigurării numărului de
z.o./muncitor/an propus iniţial.
4. Se tatonează cu un alt număr de luni (n) până se obţine câtul cel mai mic
(reprezentând numărul de muncitori permanenţi) şi implicit numărul de z.o./muncitor
permanent/an propus iniţia.
 5. Pentru lunile neacoperite de muncitori permanenţi se va determina numărul de
muncitori temporari, prin împărţirea, pe fiecare lună a numărului de z.o. rămase disponibile la
24.
Total
Total
Supr Număr zile-om pe luni calendaristice pe
z.o.
Cultura . hectar
(ha) VII XI
I II III IV V VI VII IX X XI
I I
Cartof 47,6 4,0
15 0 0 0 0 0 5,32 0 0 0 66.1 1,20
4 1
Alte
15 15 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 110 1320 24
activităţi
Total
157, 114 115,
general - 110 110 110 110 110 110 110 110 110 1386,1 25,2
64 ,02 32
Total
157, 114 115,
recalculat - 110 110 110 110 110 110 110 110 110 1386,1 25,2
64 ,02 32

Calculul necesarului de muncitori permanenţi şi temporari

Cartof Ipoteza 1
N =170 (nr.de zile propus pentru a se realiza pe un muncitor/an)
n = 1 (nr. de luni cu un consum maxim de forţă de muncă)
170 – 1 x 24 = 146 zile
110+110+110+157,64+110+114,02+110+115,32+110+110+110 =1386,1
1386,1 : 146 = 9,4 ≈ 9 muncitori permanenţi

Total
Lunile anului z.o.
Specificare
X XI
I II III IV V VI VII VIII IX X
I I
Zile-om pe 11 157,6 114 115,3 11 11
110 110 110 110 110 110 1386,1
fermă 0 4 ,02 2 0 0
Zile-om/
muncitor 14 14 14 16 14 14 14 14 14 14 14 14 170
permanenţi
Zile-om pt.
11 157,6 114 115,3 11 11
muncitori 110 110 110 110 110 110 1386,1
0 4 ,02 2 0 0
permanenţi
Zile-om/pe
muncitori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
temporari
Nr.
muncitori 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
temporari

6.7 CALCULUL NECESAR DE INSECTO-FUNGICID SI ERBICID

 Unul dintre mijloacele clasice pentru prevenirea şi combaterea apariţiei gândacului
din Colorado în cultura cartofului este tratamentul cu insecticide precum Lamdex.
Producătorii de cartofi în sistem ecologic nu pot aplica, însă, tratamente chimice. Cea
mai ieftină şi la îndemână soluţie pentru aceştia este folosirea insecticidelor naturale, produse
de plante precum crizantema. 
Despre crizantemă am mai scris pe BIOPRODUCT, în urmă cu doi ani, când
explicam că o specie sălbatică de crizantemă din genul Tanacetum produce piretrină, un
puternic insecticid care se foloseşte inclusiv pentru obţinerea de creme împotrivaţânţarilor. 
Piretrina (insecticidul din crizanteme) nu îndepărtează doar ţânţarii, ci şi dăunătorii periculoşi
pentru cultivarea cartofului, precum gândacul din Colorado. Cercetătorii au demonstrat că nu
doar insecticidele pe bază de piretrină acţionează eficace în combaterea dăunătorilor, ci şi
cultivarea crizantemelor pe rânduri intercalate în solele cultivate cu cartorfi.

Cartofii eco, uşor de obţinut

Astfel, pe o pe parcela experimentală s-au plantat patru rânduri de cartofi din soiurile
Desire şi Ostara, folosind agrotehnica normală pentru această cultură, alături de care au fost
cultivate crizanteme din diferite specii şi soiuri, la o distanţă de 35 cm între plante, pe acelaşi
rând. 
Singurul fertilizator aplicat la înfiinţarea culturii a fost un îngrăşământ organic - compostul de
gunoi de pasăre, în doze de 3 kg/mp. Pentru combaterea buruienilor, s-au efectuat mai multe
praşilemanuale. 
La infiintarea culturii sa administrat un fertilizant organic, si anume compost de gunoi de
pasare (3kg/m.p.), iar in timpul vegetatiei s-au facut udari si s-au aplicat prasile manuale. Cu
toate că în afara solei a fost identificată prezenţa gândacului din Colorado, pe parcela
experimentală plantele de cartof nu au fost atacate de dăunători. 
 6.8 ORGANIZAREA LUCRARILOR DE COMBATERE A BOLILOR SI
DAUNATORILOR

De eficacitatea lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor depinde starea de

sănătate a culturilor, aspectul calitativ precum şi cantitatea de produse realizate. Această
lucrare se poate executa cu diferite mijloace cum ar fi: aviaţia utilitară, maşini mecanice de
stropit sau prăfuit, pompe manuale, etc..
Eficienţa oricărei lucrări trebuie să respecte următoarele etape:
-stabilirea numărului de agregate, a formaţiei de muncă, a necesarului de materiale
-organizarea lucrării;
-desfăşurarea propriu-zisă a lucrării;
-controlul calităţii lucrării.

*** Date necesare:

1.Suprafeţele şi dimensiunile parcelelor
2.Starea de vegetaţie a culturilor
3.Relieful
4.Distanţele dintre rânduri
5.Capacitatea rezervorului
6.Viteza de deplasare a agregatelor
7.Distanţa de la care se transportă apa, sau distanţa de la punctul de preparare a
soluţiei la locul de stropit
8.Norma de muncă a muncitorilor pentru preparatul soluţiei

*** Modul de lucru:

1.Se determină numărul de mijloace mecanice necesare defăşurării lucrărilor în
termen optim (1-3 zile)
S 15
N= N= ≈ 1 agregat
n⋅ P 2⋅26 ,88
S = suprafaţa totală
P = productivitatea agregatului
n = numărul de zile pentru efectuarea lucrării (1-3 zile)
 * Productivitatea agregatului:
B ⋅V⋅t⋅H 12⋅3500⋅8⋅0,8
P= P= = 26 , 88 hectare
10 . 000 10 . 000
B = lăţimea de lucru a agregatului (m)
V = viteza de deplasare a agregatului (m/ora) (3300-3600 m/oră)
t = durata unei schimb (8 ore)
H = coeficientul de utilizare a timpului de lucru (0,8-0,9)
2.Se calculează cantitatea totală de substanţă sau soluţie pe hectar
q=N+d
Amistar Xtra = 0,75 l/ha; Pulsar = 1,2 l/ha
q = 300 + 0,75 = 300,75 l q = 300 + 1,2 = 301,2 l
N = norma de stropit (litri)
d = doza de produs comercial (%)
3.Se calculează cantitatea totală de soluţie pe întreaga suprafaţă
Q= q⋅V ⋅n Amistar Xtra
Q= 300 , 75⋅55⋅1 = 16541 litri
V = volumul lucrării Pulsar Q= 301 , 2⋅55 ⋅1 = 16566 litri
n = numărul de stropiri
4.Se determină mărimea parcelelor de lucru
S 55
s= s= = 55 ha
N 1
S = suprafaţa
N = numărul de agregate folosite
5.Se organizează locul de muncă prin aprovizionarea cu materialele sau produsele
chimice necesare punctelor de alimentare.
6.Se calculează distanţa dintre punctele de alimentare
D= 2 ⋅B ⋅t ⋅N D= 12 ⋅2⋅4⋅1 = 96 m
B = lăţimea de lucru a agregatului
t = numărul curselor dus-întors până la golirea completă a rezervorului
N = numărul de agregate care lucrează grupat pe o parcelă
7.Numărul de ture dus-întors până la golirea rezervorului
 10000⋅Q ⋅Y
t=
A ⋅B ⋅2⋅L

10000⋅2500 ⋅0,9
t= ≈ 4 ture dus−int ors
300⋅12⋅2⋅800
Q = capacitatea rezervorului (litri)
Y = coeficient de utilizare
A = norma de stropit (litri/ha)
B = lăţimea de lucru (m)
L = lungimea parcelei (m)
8.Se calculează cantitatea de soluţie ce se va pune la primul punct de alimentare
C= Q⋅N C= 2500⋅1 = 2500 litri
Q = capacitatea rezervorului (litri)
N = numărul de agregate grupate pe o parcelă
9.Se calculează cantitatea de soluţie necesară pentru celelalte puncte de alimentare
C=Q⋅ N ⋅Y C=2500⋅0,9≈ 2250 litri
Y = coeficient de utilizare al rezervorului

10.Se calculează numărul de muncitori necesar pentru prepararea soluţiei

V
Nr . muncitori = ⋅i
P ⋅Z

16500
Nr .muncitori = ⋅1 ≈ 1 muncitor
10000⋅2
V = volumul lucrării
P = norma de productivitate zilnică a muncitorilor
Z = numărul de zile în care se execută lucrarea (1-3 zile)
i = numărul de muncitori din formaţie
 6.9 DETERMINAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE

Mărimea ratei profitului şi a costurilor de producţie se află în strânsă dependenţă cu

mărimea producţiei şi a cheltuielilor totale de exploatare dintr-o fermă horticolă. În funcţie de
dinamica cheltuielilor ce contribuie la realizarea cheltuielilor totale de exploatare acestea se
împart în două categorii: cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe (constante).
Cheltuielile variabile sunt constante ca mărime pe unitatea de produs şi volumul lor
creşte direct proporţional cu volumul producţiei realizate. În această categorie intră lucrările
ce au ca unitate de măsură tona, kilogramul, mii butuci, mii litri, mii bucăţi (exemple:
lucrarea de încărcat, descărcat, muşuroit, tăiere în uscat, dirijat şi legatul lăstarilor, preparat
soluţie, recoltat, etc.).
Cheltuieli fixe sau constante – sunt acele cheltuieli care au o mărime constantă la
unitatea de suprafaţă dar sunt variabile la unitatea de produs realizat. În această categorie
intră lucrările solului (arat, discuit, prăşit), administrat îngrăşăminte chimice, stropit cu
pesticide, etc..
Punctul critic sau pragul de rentabilitate marchează acea dimensiunea a producţiei
medii la hectar la care încasările din valorificarea producţiei sunt egale cu cheltuielile totale
de exploatare. În acest punct nu se înregistrează profit dar nici pierderi.
Punctul critic sau pragul de rentabilitate se poate determina în două moduri şi anume:
fără profit programat şi cu profit programat.
În vederea obţinerii unui profit anticipat, este necesar o sporire a cheltuielilor de
producţie în scopul obţinerii unei producţii suplimentare din vânzarea căreia se pot acoperi
cheltuieli suplimentare ce au fost făcute în cadrul unei exploataţii agricole.
 Determinarea pragului de rentabilitate

 Y = Y’
Y = venituri totale (lei/hectar)
 Y = PV·X
Y’ = cheltuieli totale de exploatare (lei/hectar)
 Y’ = X·CV+CF
Pv = preţul de vânzare (lei/t)

Cv= cheltuieli variabile (lei/t)

CF=cheltuieli fixe(lei/ha)
x = 1,37 t/ha
Pv = 1600 lei/t
Cv = 479,35 lei/t
C f = 1536,35 lei/ha
Pr oductia = 2,56 t/ha

Y = 1,37 x 1600 = 2192

Y’ = 1,37 x 479,35 + 1536,5 =2193,21

 CF 1536 , 5
x= = =1,37 tone/ha
PV −CV 1600−479 , 35

Nivelul productiei de 1,37 t/ha marchează punctul critic sau pragul de rentabilitate, in
care valoarea veniturilor obţinute prin vânzarea acestei cantităţi la preţul de 1600 lei/ tona,
asigură acoperirea integrală a costului de productie.