FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Universitatea de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. MEDIUL ÎN CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA EXPLOATAȚIA

I.1 Date generale despre exploatație
I.1.1 Așezare geografică
I.1.2 Caracterizarea profilului agricol al localității
I.1.3 Caracterizarea profilului agroturistic al zonei studiate
I.1.4 Statutul juridic și așezare administrativă
I.2 Suprafața exploatației pe moduri de folosință
I.3 Activitățile exploatației
I.4 Intocmirea asolamentului – Restricții

CAPITOLUL II. OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR FERMEI

AGROTURISTICE CU AJUTORUL METODEI VARIANTELOR LOGICE
MULTIPLE(METODA CONSTRUCTIVA)
II.1 Rezultate previzibile si consumuri pe ha si pe o camera agroturistica

II.2 Construirea si calcularea variantelor logice multiple

CAPITOLUL III. OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR FERMEI

AGROTURISTICE CU AJUTORUL UNUI MODEL DE PROGRAMARE LINIARA
III.1. Construirea modelului matematic

III.2 Rezolvarea modelului matematic prin aplicatia SOLVER (Rezolvitor) si interpretarea primal
duala a solutiei

III.3 Parametrizarea modelului matematic si interpretarea primal-duala a solutiei

BIBLIOGRAFIE
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

I.1.1 Așezare geografică

Județul Ialomița se află în partea de sud-est a țării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a
Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența unor vechi și importante drumuri
comerciale, prin care capitala țării este legată cu Moldova și cu litoralul Mării Negre.

Comuna Ciulniţa este aşezată în partea central-sudică a judeţului Ialomiţa, pe paralela de 44º32’
latitudine nordică şi pe meridianul de 27º41’longitudine estică.

Vecinii comunei sunt:

în vest, comuna Bueşti;

în nord-vest, comuna Perieţi; la nord, Municipiul Slobozia iar spre sud, comuna
Dragalina(judeţul Călăraşi).

Suprafaţa comunei este de 6846 ha.(68,46 km.²)din care: 477 ha.( 4,77 km.²) reprezintă
intravilanul iar 6369 ha.( 63,69 km.²) extravilanul.

Climatul prezintă trăsături specifice climei temperate cu puternice caractere continentale de

ariditate.

Radiaţia solară globală se situează în jurul valorii de 126 de kcal./cm² iar durata medie de
strălucire a Soarelui este de cca. 2235 de ore /an.

Temperatura medie anuală este de 10,5-11ºC cu amplitudini termice de 45º-55ºC. Primele

îngheţuri şi brume se produc la sfârşitul lunii octombrie iar ultimele în prima jumătate a lunii
aprilie.Umiditatea relativă a aerului are valori în jur de 75% iar precipitaţiile medii anuale sunt
de 450-500 mm/an, cea mai mare parte a lor fiind sub formă de ploaie.Lunile cele mai ploioase
sunt sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie iar luna cea mai secetoasă este februarie. Ani mai
mult sau mai puţin secetoşi sunt relativ frecvenţi.Cel mai frecvent vânt este crivăţul care, în
timpul iernii, aduce geruri şi viscole, mai rar mase de aer de origine oceanică pătrunzând în
această regiune şi determinând iarna, înmoinări ale gerului, ceaţă şi chiciură.

Solurile județului Ialomița sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) și brun - roșcat
( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) și solurile sărăturate - solonceacuri și solonețuri (800
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

ha.). și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogățiile
județului Ialomița.

I.1.2 Caracterizarea profilului agricol al localității

In conditii normale de umiditate naturala sau de irigatii, campia Baraganului este foarte
productiva. Predomina cultura cerealelor (grau si porumb). Se mai cultiva floarea-soarelui, iar In
valea Ialomitei sfecla de zahar, tutun si orez. In special In perioada comunista au avut loc
importante actiuni de marire a suprafetelor agricole irigabile, prin asanare si Indiguiri. Pentru
prelucrarea materiilor prime s-au dezvoltat si industrii adiacente.In comuna Ciulnita predomina
culturile de grau,porumb si rapita,Productia medie la hectar in 2017 pentru cultura de grau a fost
de 6t/ha,pretul de comercializare fiind intre 610-650 lei/t,pentru cultura de porumb 10t/ha,pretul
600 lei/t,iar la rapita 3t/ha,pretul 1540-1600 lei/t.

I.1.3 Caracterizarea profilului agroturistic al zonei studiate

Turismul în județul Ialomița are următoarele componente: turism balnear, agroturism, turism
cultural și turism pentru vânătoare și pescuit.

Baza turistică a județului Ialomița însumează o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din
care aproape 3.000 de locuri în hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet și
Miorița din Fetești, Turist din Țăndărei ), peste 600 locuri în vile și la motelurile Sinești, Malu și
Perla din Amara, 2.430 locuri în unitățile de tratament balnear din Amara și 300 locuri în vilele
Taberei școlare din Amara.

Valorificarea turistică a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate

îndeosebi de rețeaua hidrografică, cu salba de lacuri și limane fluviatile, dar și la poziția de
„tranzit” a județului Ialomița spre litoralul românesc al Mării Negre.

Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimaterică AMARA, situată
la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul sapropelic și apele minerale
sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

sistemului nervos periferic, în afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor și în boli

ginecologice.

I.1.4 Statut juridic și așezare administrativă

Nume: SC AGRIPON SRL
CUI: 2078689
Registrul Comertului: J22/432/2017
Inregistrata in anul: 2018
Tip societate : Societate comerciala cu raspundere
limitata
CAEN: 111
Descriere CAEN: Cultivarea cerealelor
Adresa: Bd-ul Matei Basar,Nr. 45
Localitatea: Slobozia
Judeţ: Ialomiţa
Telefon: 0768292777
Administrator: Enache MIhaita

I.2 Suprafața exploatației pe moduri de folosință

Suprafata: 105 ha

Teren agricol:

Arabil: 100 ha

Vii: 0.5 ha

Pomi: 0.5 ha

Pasuni si faneti: 2 ha

Teren neagricol:

Curti: 0.5ha

Constructii: 0,3 ha
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Drumuri: 0.2 ha

Ape si balti: 1 ha

I.2.1 Activitățile exploatației

Culturile exploatatiei cuprind: culturi de grau,porumb,rapita si soia.

Cultura de grau

Graul (Triticum aestivum) este cea mai importanta planta cultivata din lume (in peste 100 de
tari). Are mare importanta in industria alimentara si este utilizat indeosebi pentru producerea
de faina. Tulpinile ramase dupa recoltat sunt utilizate ca materie prima in fabricarea celulozei.
De asemenea, se folosesc in furajarea animalelor sau ca ingrasamant organic. Taratele (reziduuri
de la industria de morararit) sunt un furaj concentrat, bogat in proteine si saruri minerale. Cultura
graului este buna premergatoare pentru majoritatea culturilor si are avantajul ca este mecanizata
100%.

GLOSA este un soi de grâu de toamnă, timpuriu, rezistent la secetă, recomandat în sudul țării.
Este un soi rezistent la iernare, la cădere și la rasele actuale de rugină galbenă. Talia medie a
plantei este de 85-95 cm.

Rotaţia culturii:

 plante foarte bune premergătoare pentru grâu (leguminoase, rapiţă – la fel de bună ca şi
leguminoasele, in)

 plante bune premergătoare cu condiţia să fie recoltate până la 10-15 sept (soia, sfeclă de
zahăr, floarea soarelui, nu este recomandat cultivarea grâului dacă porumbul a fost
infestat cu Fusarium boală comună, etc)

 Nerecomandat amplasarea grâului după culturi care elibereaza târziu terenul, sărăcesc
solul de apă şi elemente nutritive – orz, sorg, monocultura grâu după grâu, pajişti etc.

Porumbul este o componenta importanta in alimentatia de zi cu zi a oamenilor ce are peste 500

de alte utilizari industriale principalele categorii fiind: umplutura pentru mase plastice,
combustibil (etanol), fabricarea materialelor izolante, a adezivilor, a produselor chimice,a
produselor farmaceutice. Nu exista nicio specie de planta cultivata in lume atat de versatila
precum porumbul.
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Porumbul suportă și monocultura, dacă sunt aplicate îngrășăminte minerale și organice, însă se
recomandă și rotația, pentru a nu se reduce conținutul de humus și macroelemente din sol. Deși
este posibilă monocultura pe perioade îndelungate, pentru o producție optimă se recomandă
rotația culturilor.

Plantele premergătoare recomandate sunt leguminoasele anuale pentru boabe și furajere,

cerealele păioase, inul, cânepa, cartoful, sfecla de zahăr, sfecla furajeră și floarea-soarelui. Este
practicată și rotația grâu-porumb, însă recomandarea specialiștilor este ca această rotație să fie
întreruptă prin cultivarea unei alte plante.

Lucerna nu este o plantă premergătoare potrivită pentru porumb, mai ales în zonele secetoase,
deoarece lucrena consumă multă apă și lasă o rezervă mică în sol pentru porumb. Nu este
recomandată nici cultivarea porumbului după sorg sau iarbă de Sudan.

Porumbul este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară, dar și pentru grâul de
toamnă, în cazul în care sunt cultivați hibrizi cu perioadă de vegetație mai scurtă.

Cultura de Rapita

În prezent există o cerere crescută de ulei de rapiță pentru hrană, biodiesel, sau nutreț pentru
hrana animalelor. Nu trebuie să uităm faptul că industria biodiesel este în continuă dezvoltare,
fiind în același timp și unul dintre marii consumatori de rapiță. De altfel, această industrie
prelucrează aproape jumătate din uleiul de rapiță produs în Europa, deoarece este un carburant
mai economic decât motorina, biodegradabil și de ajutor în limitarea poluării atmosferice.

Uleiul de rapiță este utilizat și în industria textilă, industria pielăriei, a materialelor plastice,
lacurilor, vopselelor, cernelurilor, detergenților, în industria poligrafică, la iluminat sau ca
lubrifiant, ulei pentru pictură, lumânări, la fabricarea agenților antipraf, ca adjuvant pentru
pesticide, ca fluid hidraulic. Paiele acestor plante pot fi utilizate la fabricarea plăcilor
aglomerate.

Rapița de toamnă este cea mai adaptată pentru condițiile climatice din țara noastră, comparativ
cu rapița de primăvară, care este cultivată doar pe suprafețe foarte mici. Se evidențiază hibrizii
Dinasty, Sitro, Exocet, cu producții medii de peste 4,4 t/ha, mai mari cu 20-23 % față de soiurile
și hibrizii mai vechi aflați în cultură. Și Exagone, Safran, Neptune, Karibik, Artist, Betty, Astrid,
Ilia sunt bine adaptate condițiilor din țara noastră.

Rapița se dezvoltă bine în zonele unde cad anual între 450-650 mm precipitații cu un maximum
în lunile iulie-august, cu temperatura medie anuală de 7-10 grade Celsius, cu ierni fără geruri
mari și cu strat de zăpadă suficient de gros.
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

În ceea ce privește solurile, acestea trebuie să fie profunde, mijlocii, bogate în humus și calcar,
cu un pH de 6-7 și cu capacitate mare de reținere a apei. Cele mai bune producții se obțin pe
terenuri aluviale și reavene, apoi în solurile din seria cernoziomurilor și a celor brun roșcate.

ele mai bune plante premergătoare sunt cele care eliberează terenul timpuriu: cerealele de
toamnă (grâul și orzul), cartofii timpurii, leguminoasele boabe (mazăre), borceagul de toamnă și
trifoiul roșu după prima coasă. Rapița de primăvară se poate semăna și după culturi recoltate
târziu cum ar fi: porumbul, sfecla pentru zahăr, cartofii etc.

Nu se va cultiva rapița în monocultură, nici după soia și floarea-soarelui, pentru a preveni

extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Rapița poate reveni pe același teren după 3 ani,
iar în caz de atac de Sclerotinia, după mai multi ani.

După rapiță se pot cultiva majoritatea plantelor, fiind o bună premergătoare pentru grâul de
toamnă sau orz de toamnă precum și înființarea de culturi succesive de porumb în scop furajer
sau varză furajeră.

Cultura de soia

ele mai bune plante premergătoare sunt cele care eliberează terenul timpuriu: cerealele de
toamnă (grâul și orzul), cartofii timpurii, leguminoasele boabe (mazăre), borceagul de toamnă și
trifoiul roșu după prima coasă. Rapița de primăvară se poate semăna și după culturi recoltate
târziu cum ar fi: porumbul, sfecla pentru zahăr, cartofii etc.

Nu se va cultiva rapița în monocultură, nici după soia și floarea-soarelui, pentru a preveni

extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Rapița poate reveni pe același teren după 3 ani,
iar în caz de atac de Sclerotinia, după mai multi ani.

După rapiță se pot cultiva majoritatea plantelor, fiind o bună premergătoare pentru grâul de
toamnă sau orz de toamnă precum și înființarea de culturi succesive de porumb în scop furajer
sau varză furajeră.

Soia se cultiva la inceputul lunii aprilie in sudul tarii si a doua parte a lunii aprilie in celelalte
zone ale tarii, perioada in care temperatura aerului este de circa 15 grade Celsius.

Infiintarea culturii de soia incepe, la fel ca la toate celelalte culturi, cu pregatirea solului. Printre
lucrarile absolut necesare pentru pregatirea solului in vederea cultivarii de soia, se numara:

 Dezmiristitul imediat dupa recolatarea culturii premergatoare

 Aratul la o adancime de 20 – 25 cm

 Pamantul trebuie mentinut lipsit de buruieni si afanat

 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

 Cu o ziua inainte de semanat sau chiar in ziua semanatului, se pregateste patul germinativ
printr-o lucrare a combinatorului. Patul germinativ trebuie sa fie bine maruntit, afanat pe
adancime de 3-5 cm si nivelat.

O etapa importanta pentru o productie de calitate este inocularea (bacterizarea) semintelor de

soia care urmeaza sa fie semanate.

Pensiunea agroturistica “Casa din Poienita” 5 margarete

Pensiunea dispune de 8 camere cu urmatoarele dotari:

 TV
 Wi-fi
 Aer conditionat
 Frigider
 Cuptor cu microunde
 Baie cabina dus+jacuzzi
 2 fotolii cu masaj

I.4 Intocmirea asolamentului

Asolamentul

S1 S2 S3 S4

I grau porumb rapita soia

II porumb rapita soia grau

III rapita soia grau porumb

 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

IV soia grau porumb rapita

Structura culturilor pe ani

Cultura An 1 An 2 An 3 An 4

Ha % Ha % Ha % Ha %

Grau 30 30% 28 28% 20 20% 25 25%

Porumb 20 20% 22 22% 20 20% 30 30%

Rapita 25 25% 31 31% 25 25% 15 15%

Soia 25 25% 19 19% 35 35% 30 30%

Total 100 100 100 100 100 100 100 100

FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

CAPITOLUL II. OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR FERMEI AGROTURISTICE CU AJUTORUL METODEI VARIANTELOR LOGICE
MULTIPLE(METODA CONSTRUCTIVA)

2.1. Rezultate previzibile si consumuri pe ha si pe o camera agroturistica

Tabel 2.1. Consumul de ZO pe 1 ha si pe 1 camera agroturistica
Tot
Activitatea ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec al
0.72 0.2 1.39
Grau 0.1 0.08 0.16 0.12 6 1 6
7.37
Porumb 0.216 3.03 3.03 1 0.1 6
Floarea S. 0.43 3.03 3.06 0.4 0.1 7.02
1.1 6.57
Soia 0.286 0.1 5.08 08 4
1.3 17.8
Camera agrot 0.72 0.84 1.2 1.44 1.8 2.16 2.28 2.64 2.04 2 0.84 0.6 8
13.4 3.76 2.8 40.2
Total 0.72 0.94 1.63 5.052 4.93 9 2.4 6 3.04 38 0.84 0.6 46
Consum forta de munca
(ZO)/Zi= 0,12
Numar innoptari*
Tot
Camera agrot. ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec al
Nr innoptari 6 7 10 12 15 18 19 22 17 11 7 5 149
* intre 3 si 22 de innoptari pe luna
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Tabel 2.2. Rezultate previzibile pe 1 ha cultura si 1 camera agroturistica

Profit
Prod.Pri Prod.S Pret V. Pret Venit Venit Venit Ch.Di Ch.in Ch Cu
Activitatea ncip. ec PP V. PS P.P. P.S Total r* d.** tot Profit S***
tone/ lei/ton lei/to lei/h lei/h lei/h lei/ lei/h
UM tone/ha ha a na lei/ha a lei/ha a a ha a lei/ha
6225 155. 638 2318
Grau 8 2.5 900 600 7200 1500 8700 .832 6 1.5 .5 3210.5
203
1983 49.5 3.3 886. 1778.6
Porumb 4 3.3 600 400 1600 1320 2920 .768 9421 63 6373 37
320
3127 78.1 5.7 2594 3486.2
Floarea S. 3 1 1500 1300 4500 1300 5800 .6 9 9 .21 1
319
3112 77.8 0.7 5309 6201.2
Soia 2.2 1.5 2500 2000 5500 3000 8500 .9 225 23 .278 78
771
0.7 3464
Camera agrot x x x x x x 11175 x x 5 .25 x

*Cheltuieli tehnologice
**2,5% din Ch Directe
*** Subventia pe suprafata anul 2018

Venit total camera= Pret Inchiriere/noapte* Nr

Venit PP= Prod P* Pret V. PP Innoptari
Venit PS= Prod SP* Pret V. PS
Pret inchiriere =75
Venit total= Venit PP+Venit PS lei/noapte
Ch tot= Ch dir+Ch ind.
Ch tot la 55%-70% din Venit total
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

camera
69%

2.2. Construirea si calcularea variantelor logice multiple

Tabel 2.3. Varianta 1.

Consum Consum Disponibil ZO-
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam Consum ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 30 3210.5 96315.68 0.16 1.396 4.8 41.88 X X X X
Porubm 20 1778.637 35572.75 3.03 7.376 60.6 147.52 X X X X
FLS 25 3486.21 87155.25 3.06 7.02 76.5 175.5 X X X X
Soia 25 6201.278 155031.9 5.08 6.574 127 164.35 X X X X
143.0
Cam A. 8 27714 17.28 143.04 17.28 X X
3464.25 2.16 17.88 4
863.0
Total 100 X 401789.6 x x 286.18 672.29 53.28 -232.9 190.75
4

Tabel 2.3. Varianta 2

Consum Consum Disponibil ZO-
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam Consum ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 28 3210.5 89894.63 0.16 1.396 4.48 39.088 X X X X
Porubm 22 1778.637 39130.02 3.03 7.376 66.66 162.272 X X X X
FLS 31 3486.21 108072.5 3.06 7.02 94.86 217.62 X X X X
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Soia 19 6201.278 117824.3 5.08 6.574 96.52 124.906 X X X X

143.0
Cam A. 8 27714 17.28 143.04 17.28 X X
3464.25 2.16 17.88 4
863.0 176.11
Total 100 X 382635.4 x x 279.8 686.926 53.28 -226.52
4 4

Tabel 2.3. Varianta 3

Consum Consum Disponibil ZO-
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam Consum ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 26 3210.5 83473.59 0.16 1.396 4.16 36.296 X X X X
Porubm 24 1778.637 42687.3 3.03 7.376 72.72 177.024 X X X X
FLS 25 3486.21 87155.25 3.06 7.02 76.5 175.5 X X X X
Soia 25 6201.278 155031.9 5.08 6.574 127 164.35 X X X X
143.0
Cam A. 8 27714 17.28 143.04 17.28 X X
3464.25 2.16 17.88 4
863.0
Total 100 X 396062.1 x x 297.66 696.21 53.28 -244.38 166.83
4

Tabel 2.3. Varianta 4

Consum Consum Disponibil ZO-
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam Consum ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 25 3210.5 80263.07 0.16 1.396 4 34.9 X X X X
Porubm 30 1778.637 53359.12 3.03 7.376 90.9 221.28 X X X X
FLS 15 3486.21 52293.15 3.06 7.02 45.9 105.3 X X X X
Soia 30 6201.278 186038.3 5.08 6.574 152.4 197.22 X X X X
Cam A. 8 3464.25 27714 2.16 17.88 17.28 143.04 17.28 143.0 X X
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

4
863.0
Total 100 X 399667.7 x x 310.48 701.74 53.28 -257.2 161.3
4

Tabel 2.3. Varianta 5

Consum Consum Disponibil ZO-
Activitatea Suprafata Profit Disponibil ZO
ZO/Ha;cam ZO/Suprafata;nr.cam Consum ZO
UM Ha/Cam lei/ha lei/S luna VI An luna VI An luna VI An luna VI An
Grau 20 3210.5 64210.45 0.16 1.396 3.2 27.92 X X X X
Porubm 20 1778.637 35572.75 3.03 7.376 60.6 147.52 X X X X
FLS 25 3486.21 87155.25 3.06 7.02 76.5 175.5 X X X X
Soia 35 6201.278 217044.7 5.08 6.574 177.8 230.09 X X X X
143.0
Cam A. 8 27714 17.28 143.04 17.28 X X
3464.25 2.16 17.88 4
863.0
Total 100 X 431697.2 x x 335.38 724.07 53.28 -282.1 138.97
4

dispZO=disp cam+disp culturi

dispcam=consum ZO cam
dispculturi=nr muncitori perm*nr ZO lucrate pe luna*nr luni
lucrate pe an

1mp poate lucra

maxim 60 ha
1 mp lucreaza
intre 20 si 24
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

zo/luna
1mp lucreaza 9
luni pe an
CAPITOLUL III. OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR FERMEI AGROTURISTICE CU AJUTORUL
UNUI MODEL DE PROGRAMARE LINIARA

3.1. Construirea modelului

matematic
a. Stabilirea activitatilor si resurselor
exploatatiei

Resu
Nr Crt Activitati rse
Poru Cam
Grau FL.S Soia
mb era
100
1 x1 x2 x3 x4 X5
;8 Ha, cam
Profit/H
2 1300 1000 1500 2000
1100 a, cam
7.37
3 1.4 7.02 2.007 465
6 17.4 ZO total
4 0.16 3.03 3.06 0.08 0.6 45 ZO VI
Zmec
5 1.26 0.94 1.15 2.19 540
total
61.7 109.1 Motorin 65 l/Ha* nr
6 25.72 70.27 6500
1 0 a Ha
305. 1740 Retrib. 150 lei/ha *nr Ha,
7 51.7 290.4 82.9
2 300 0 Man. 300 lei/cam
1345 2633. 1700 Retrib. 1700 lei/ha
8 1261.5 1414.8
.2 4 00 Mec. * nr Ha
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

b. Forma algebrica a modelului matematic

F.O(Functia 1330 1000 2000*x 1100

Obiectiv) *x1 + *x2 + 1500*x3 + 4 + *x5 Max

L1 Suprafata 100
x1 + x2 + x3 + x4 ≤
Totala Ha
8
L2 Nr. Cam x5 ≤
cam
50
L3 Cereale Pai. x1 ≤
ha ST/2
L4 Supr. Porumb x2 ≤ 33 ST/3
L5 Supr. FL.S x3 ≤ 25 ST/4
L6 Supr.
x4 ≤ 20
Legumin. ST/5
L7 Cons. ZO 1,4* 7,376 70,02*x 2,007*x 17,4* 465
+ + + + ≤
total x1 *x2 3 4 x5 ZO
0,16 3,03* 0,6*x 45
L8 Cons. ZO VI + + 3,06*x3 + 0,08*x4 + ≤
*x1 x2 5 ZO
540
L9 Cons. Zmec 0,94*
1,26 + + 1,15*x3 + 2,19*x4 ≤ zme
Total x2
*x1 c
L10 Cons. 25,7 61,71 70,27*x 109,1*x
+ + + ≤ 6500
Motorina 2*x1 *x2 3 4
17,4
L11 Cons Retri. 54,7 305,2 290,4*x 300*
+ + + 82,9*x4 + ≤ 00
Man. *x1 *x2 3 x5
lei
1261 153,
L12 Cons Retrib 1345, 1418,8* 2633,4*
,5*x + + + ≤ 000
Mec. 2*x2 x3 x4
1 lei
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

C.N.N
Cond. de
x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ≥ 0
nenegativitate

c. Forma matriciala a modelului matematic

F.O(Functia
Obiectiv) 1330 1000 1500 2000 1100 Max

L1 Suprafata 100
1 1 1 1 0 ≤
Totala Ha
8
L2 Nr. Cam 0 0 0 0 1 ≤
cam
50
L3 Cereale Pai. 1 0 0 0 0 ≤
ha
L4 Supr. Porumb 0 1 0 0 0 ≤ 33
L5 Supr. FL.S 0 0 1 0 0 ≤ 25
L6 Supr.
0 0 0 1 0 ≤ 20
Legumin.
L7 Cons. ZO 465
1.4 7.376 70.02 2.007 17.4 ≤
total ZO
45
L8 Cons. ZO VI 0.16 3.03 3.06 0.08 0.6 ≤
ZO
540
L9 Cons. Zmec
0.94 1.15 2.19 ≤ zme
Total
1.26 c
L10 Cons. 25.7
61.71 70.27 109.1 ≤ 6500
Motorina 2
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

17,4
L11 Cons Retri.
54.7 305.2 290.4 82.9 300 ≤ 00
Man.
lei
153,
L12 Cons Retrib 1261 1345.
1418.8 2633.4 ≤ 000
Mec. .5 2
lei

C.N.N
Cond. de
x1 , x2 , x3 , x4 , x5 ≥ 0
nenegativitate

3.2 Rezolvarea modelului matematic prin aplicatia SOLVER (Rezolvitor) si

interpretarea primal duala a solutiei

Valorea
functiei
obiectiv
F.O(Functia 126504.
Obiectiv) 1330 1000 1500 2000 1100 7484
x1 x2 x3 x4 x5
Pret
Suprafete/ Nr 7.82051 2.256 Resurse Resursele Resurse umbra/Val.
cam 50 8 153 20 8 initiale consumate ramase Duala
L1 Suprafata 19.
1 1 1 1 0 ≤ 100
Totala 80.1 9 0
L2 Nr. Cam 0 0 0 0 1 ≤ 8 8 0.0 777
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

.13
18
126
L3 Cereale Pai. 1 0 0 0 0 ≤ 50 9.2
50 0.0 8
25.
L4 Supr. Porumb 0 1 0 0 0 ≤ 33
7.8 2 0
22.
L5 Supr. FL.S 0 0 1 0 0 ≤ 25
2.26 7 0
195
L6 Supr.
0 0 0 1 0 ≤ 20 9.4
Legumin.
20 0.0 03
7.8
L7 Cons. ZO 2.00
1.4 7.376 70.02 17.4 ≤ 465 326
total 7
465 0.0 9
310
L8 Cons. ZO VI 0.16 3.03 3.06 0.08 0.6 ≤ 45 .96
45 0.0 57
L9 Cons. Zmec 116.7 423
0.94 1.15 2.19 ≤ 540
Total 1.26 5 .3 0
L10 Cons. 25.7 109. 4109. 239
61.71 70.27 ≤ 6500
Motorina 2 1 14 0.9 0
L11 Cons Retri. 9835. 756
54.7 305.2 290.4 82.9 300 ≤ 17400
Man. 0 5.0 0
235
L12 Cons Retrib 1261 1418. 2633
1345.2 ≤ 1294 35.
Mec. .5 8 .4
153000 64.2 8 0

Solutia primala a modelului matematic Solutia duala a modelului

 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

matematic
Pret
Umbr
a/Val
Profi Ma . Profit/
Activi t/U Profit rim Dual Resurs
tate Marime M Total Resursa e a a
X1 L2 Nr. 777.1 6217.
Grau 50 1330 66500 Cam 8 3177 054
L3
7.8205 7820.51 Cereale 1269. 63463
x2 Pb 184 1000 8 Pai. 50 2797 .99
L6 Supr.
x 3 Fl 2.2561 Legumi 1959. 39188
s 533 1500 3384.23 n. 20 4025 .05
L7
x4 Cons. 46 7.832 3642.
Soia 20 2000 40000 ZO total 5 6899 201
x5 L8
Came Cons. 310.9 13993
re 8 1100 8800 ZO VI 45 657 .46

126504. Valoare 12650

Valoarea FO 1 7 a FO 1 4.7

3.3 Parametrizarea modelului matematic si interpretarea primal-

duala a solutiei
Am mdificat forta de munca manuala pe luna VI,angajand un zilier
inca 4 zile
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

F.O(Functia 127748.
Obiectiv) 1330 1000 1500 2000 1100 6112
x1 x2 x3 x4 x5
Pret
Suprafete/ Nr 9.29781 2.100 Resurse Resursele Resurse umbra/Val.
cam 50 1 533 20 8 initiale consumate ramase Duala
L1 Suprafata 18.
1 1 1 1 0 ≤ 100
Totala 81.4 6 0
777
L2 Nr. Cam 0 0 0 0 1 ≤ 8 .13
8.0 0.0 18
126
L3 Cereale Pai. 1 0 0 0 0 ≤ 50 9.2
50.0 0.0 8
23.
L4 Supr. Porumb 0 1 0 0 0 ≤ 33
9.3 7 0
22.
L5 Supr. FL.S 0 0 1 0 0 ≤ 25
2.1 9 0
195
L6 Supr.
0 0 0 1 0 ≤ 20 9.4
Legumin.
20.0 0.0 03
7.8
L7 Cons. ZO 2.00
1.4 7.376 70.02 17.4 ≤ 465 326
total 7
465.0 0.0 9
310
L8 Cons. ZO VI 0.16 3.03 3.06 0.08 0.6 ≤ 49 .96
49.0 0.0 57
L9 Cons. Zmec 422
0.94 1.15 2.19 ≤ 540
Total 1.26 118.0 .0 0
L10 Cons. 25.7 109. 4189. 231
61.71 70.27 ≤ 6500
Motorina 2 1 4 0.6 0
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

L11 Cons Retri. 1024 715

54.7 305.2 290.4 82.9 300 ≤ 17400
Man. 0.7 9.3 0
217
L12 Cons Retrib 1261 1418. 2633
1345.2 ≤ 1312 69.
Mec. .5 8 .4
153000 30.7 3 0

Solutia duala a modelului

Solutia primala a modelului matematic matematic
Pret
Umbr
a/Val
Profi Ma . Profit/
Activi t/U Profit rim Dual Resurs
tate Marime M Total Resursa e a a
X1 L2 Nr. 777.1 6217.
Grau 50 1330 66500 Cam 8 3177 054
L3
9.2978 9297.81 Cereale 1269. 63463
x2 Pb 112 1000 1 Pai. 50 2797 .99
L6 Supr.
x 3 Fl 2.1005 Legumi 1959. 39188
s 333 1500 3150.8 n. 20 4025 .05
L7
x4 Cons. 46 7.832 3642.
Soia 20 2000 40000 ZO total 5 6899 201
x5 L8
Came Cons. 310.9 15237
re 8 1100 8800 ZO VI 49 657 .32
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

127748. Valoare 12774

Valoarea FO 1 6 a FO 1 8.6

1243.86
3
310.967
 FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

BIBLIOGRAFIE
Wikipedia.org
http://www.ialomita.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-
ialomita/
http://primariaciulnita.ro/despre_noi.html