UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETREINARA ''ION

IONESCU DE LA BRAD'' IASI

Facultatea: Agricultura
Specializarea: M.A.P.A, anul II

Temă referat:

STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ PRIN TURISM RURAL

ȘI AGROTURISM A LOCALITĂȚII BUȘTENI

Indrumatori:
Prof. dr. Stejărel BREZULEANU
Şef lucr. dr. Radu-Adrian MORARU

Studenta:
BUTNARU Alexandra-Mihaela

2017
 CUPRINS

I. STUDIU EXPLORATORIU PRIVIND CADRUL NATURAL, ECONOMIC ȘI

SOCIAL AL LOCALITĂȚII BUȘTENI
1. Aspecte privind cadrul natural
2. Elemente etnografice
3. Monumente de artă și arhitectură
4. Obiective de interes turistic
5. Factorii care influențează activitatea turistică

II. PROIECTAREA LINIILOR STRATEGICE ȘI A POLITICILOR ECONOMICE

PENTRU PROMOVAREA AGROTURISMULUI ȘI TURISMULUI RURAL ÎN
LOCALITATEA BUȘTENI
1. Analiza SWOT pe elemente componente de influență și a procesului
turistic
 Cadrul natural
 Potențialul turistic
 Infrastructura
 Calitatea si protectia mediului
 Mediul de afaceri
 Dezvoltarea rurală
 Resursele umane
2. Strategii de dezvoltare rurală a agroturismului in localitatea Bușteni
 Infrastructura tehnico-edilitară, socială și culturală
 Agroturismul și turismul rural
 Dezvoltarea economică durabilă și protecția mediului
 Resursele umane și administrarea localității

3. Obiective strategice
 Crearea unui brand al localității
 Inființarea unui centru de informare, promovare și asigurare a
logisticii în agroturism
 Modernizarea infrastructurii
 Dezvoltarea muzeelor etnografice
 Manifestări tradiționale
 Revigorarea centrelor meșteșugărești
 Sprijinirea formațiilor artistice
 Crearea unor pliante sau materiale publicitare
 I. STUDIU EXPLORATORIU PRIVIND CADRUL NATURAL, ECONOMIC ȘI
SOCIAL AL LOCALITĂȚII BUȘTENI

Aspecte privind cadrul natural

Busteni este o statiune balneoclimaterica, de interes general, permanenta, in

judetul Prahova.
Este asezata pe cursul superior al Prahovei, la o altitudine de 800 – 950 m. este
invecinata, la nord, cu Azuga si Predeal, iar la sud cu Sinaia. Culoarul Vaii
Prahovei, care strabate statiunea de la nord spre sud, este marginit, spre vest, de
abruptul adevaratei fortarete a masivului Bucegi, iar spre est de cateva culmi
domoale secundare (Sorica, Garbova, Cumpatu) ale muntilor Garbova. Prezenta
afluentilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Alba si Valea Jepilor, a
oferit vetrei statiunii posibilitatea de a se extinde tentacular, de-a lungul acestor vai,
pana sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Prahovei, orasul se extinde cu
localitatea Poiana Tapului, iar pe stanga vaii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora,
cu cartierul avand acelasi nume.
Asezata in culoarul Vaii Prahova, la contactul dintre Carpatii Orientali si
Carpatii Meridionali, statiune Busteni dispune de un cadru geografic plin de
contraste si pitoresc. Principalele inaltimi depasesc frecvent 1 700 – 2000 m, fiind
reprezentate prin: Mintii Baiului – vf Baiului (1 826 m); Muntii Bucegi – Muntele
Obasia (2 005 m), Piciorul Babelor cu vf Baba Mare (2 292 m), Muntele Laptici (2
180 m), Piatra Arsa (2 101 m), vf Jepii Mari (2 071 m). Toate aceste inaltimi include
roci calcaroase si conglomerate care dau un relief aparte dominat de abrupturi, chei
(Ialomitei, Zanoagei), pesteri (Ialomitei).
Cai de acces:
Cu mijloace rutiere pe DN1 (E60: Constanta – Bucuresti – Brasob – Cluj - Bors), la
131 km de Bucuresti si 40 km de Brasov
Cu trenul: pe magistrala Bucuresti – Brasov la statia Busteni. El este o importanta
statie CFR de pe magistralele feroviare care leaga capitala cu centrul, nordul, sau
nord-vestul tarii, parti ale magistralelor europene care unesc sud-estul Europei cu
Occidentul
Aeroportul international Otopeni se afla la 111 km, iar cel national de la Baneasa la
124 km
Cel mai apropiat punct de frontiera este cel de la Giurgiu, la 195 km (rutier si
feroviar).
Altitudinea medie a orașului Bușteni este de 850 m. Este una din cele mai populare
stațiuni de munte, oferind panorame spectaculoase, o mulțime de oportunități și
activități de vacanță, de la schi la excursii montane. Are o populație de 8.894
locuitori.
 Relieful
Pe teritoriul oraşului Buşteni pot fi separate următoarele unităţi morfologice:
Şesul aluvial – este reprezentat de lunca râului Prahova şi se dezvoltă în general
de o parte şi de alta a văii, cu lăţimi de maxim 350 m. Către nord lunca se
îngusteaza treptat. Dintre celelalte văi, doar pârâul Valea Cerbului prezintă local
zone de luncă. Şesul este expus local inundaţiilor la viituri (la debite extraordinare
pe valea râului Prahova), însa în mare parte (mai cu seama în zona industrială) au
fost executate lucrări de regularizare, care au redus foarte mult riscul.
Zonele de terasă – reprezintă mai multe niveluri cu altitudini cuprinse între 5
– 60 m, în lungul râului Prahova, discontinue pe partea dreaptă şi continue (cu
precădere terasa inferioară) pe partea stânga. Trecerea de la un nivel la altul de
terasă se face prin taluzuri abrupte, în general stabile (frunţi de terasă).
Zonele de versant – sunt în general împădurite şi au altitudini de peste 900
m. Pantele sunt medii şi agresive, fragmentate de văi cu caracter torenţial. Versanţii
se dezvoltă deasupra zonelor de terasă (în continuarea acestora), începând cu
pante line şi medii şi continuând cu pante agresive (peste 1000 m altitudine).
Fenomenele de eroziune joacă un rol important în modelarea reliefului, prin
săparea unor văi adânci şi extinderea altora pe laterale, provocând însă alunecări
de teren locale.
  Hidrografia și hidrogeologia
Reţeaua hidrografică. Apele de suprafaţă sunt reprezentate de bazin
hidrografic al râului Prahova, ce străbate teritoriul orașului de la nord la sud şi la
care se adaugă afluenţi de dreapta și de stânga. Debitele de apă ale afluenţiilor
acestor văi principale sunt variabile, dar în general sunt seci, debitul ocazional de
apă provenind din topirea zăpezilor şi ploile torenţiale de vară.
Bazin hidrografic al râului Prahova se care se caracterizează printr-o albie
relativ îngustă, dezvoltată când pe o parte când pe cealaltă a râului.
Văile afluente sunt în general adânci, înguste, cu pante mari în lungul lor şi
au tendinţă de eroziune în cursul superior şi tendinţe de eroziune şi de acumulare
în apropierea confluenţei cu Prahova. În cea mai mare parte, versanţii acestor văi
sunt împăduriţi, iar pantele, cuprinse între 30 – 60°, asigură scurgerea normală a
apelor, cu excepţia perioadelor de viituri puternice.
Aceste văi au caracter torenţial, deoarece transportă debite solide
importante, ce formează conuri de dejecţie de diferite mărimi, în special la unii
afluenţi de dreapta ai Prahovei. Cel mai important este cel format de Valea Jepilor,
apoi cele de la gura văii Babei, Urlătoarea, Valea Albă şi Valea Cerbului.
Stratul de apă subterană se găsește la o adâncime cuprinsă între 1 – 1,5 m,
în şesul aluvial, şi 5 -10 m, în zona de terasă, iar în zona de versant apare sub
forma de infiltraţii la diferite cote. Pânza freatică se caracterizează prin variaţii mari
de nivel şi debit în funcţie de precipitaţii.

 Consideraţii hidrografice şi hidrogeologice

Valea Râului Prahova are aspectul unei depresiuni morfologice, cu flancurile
asimetrice: malul drept îngust şi abrupt, malul stâng mai larg şi cu pante mai line.
În lungul albiei se diferenţiază zona de luncă (albia majoră) relativ îngustă, cu
dezvoltare discontinuă, când pe o parte, când pe alta, în funcţie de meandrele
râului. Sunt puţine zonele cu risc de inundabilitate şi numai la debite extraordinare.
În general aceste zone au fost reduse prin lucrările de regularizare deja executate
(în mare parte în zona industrială şi zonele adiacente căii ferate).Râul are debit
permanent, însă acesta variază foarte mult în funcţie de precipitaţii.
 Principalii afluenţi sunt Valea Urlătoarea, Valea Jepilor, Valea Cerbului, Valea
Albă, Valea Bâlea – afluenţi dreapta şi Valea Măturarului, Valea Tufa, Valea Şipa,
Valea Zamora, Valea Fetei – afluenţi stânga.

 Clima
Orașul Bușteni se încadrează într-o zonă cu climat de montan, caracterizat
prin veri răcoroase, dar și ierni friguroase.
Conform lucrării „Monografia Geografică a României – zona Sinaia”, în orașul
Bușteni, temperaturile au următoarele valori:
 temperatura medie anuală: +6,10°C
 temperaturile medii multianuale în luna ianuarie: -3,00°C
 temperaturile medii multianuale în luna iulie: +14,00°C
 temperatura maximă absolută: +32,50°C
 temperatura minimă absolută: -27,00°C.

Ceaţa este prezentă 23 zile pe an la Busteni.

Precipitaţiile medii multianuale se situează între 808 mm/mp la Busteni, luna cea
mai bogată în precipitaţii fiind iunie, cea mai săracă octombrie, și sunt repartizate
astfel:
 iarna: 14,5%
 primavara: 25 %
 vara: 39,1%
 toamna: 21,4%.
Cantitatea maximă a precipitaţiilor căzute în 24 h: 115,8 mm.
Zăpada acoperă solul timp de 78 zile pe an la Busteni, iar prima zăpadă de schi
poate să se aşeze în octombrie la Partia Kalinderu.

 Biodiversitatea
La nivelul orașului Bușteni există păduri dese de fagi, arini, salcii, mesteceni,
paltini și ulmi. Pe măsură ce altitudinea crește (peste 1200 m), locul foioaselor este
luat de conifere: pini, brazi, molizi și larice.
 Vegetaţia alpină şi subalpină (1600-2000) cuprinde tufărişuri, arbuşti,
asociaţii de pajişti şi numeroase specii de flori de munte. Suprafeţele ocupate de
jneapăn sunt în regim de ocrotire şi li se adaugă tufărişuri de afin şi zmeură.
Pădurile de conifere (1200-1600) îmbracă versanţii munţilor şi pătrund pe firul
văilor sub formă de lobi. Aceste păduri de brad, molid, larice, au un rol deosebit în
procesul de purificare a aerului, cu rol deosebit de benefic asupra organismului.
Pădurile de amestec (800-1200) deţin suprafeţe întinse şi includ specii de
fag, stejar, brad şi altele. Ele asigură ozonificarea aerului din straturile situate pe
toată Valea Prahovei. În padurile de fagi există specii de plante ierbacee: Ciuboţica
Cucului, brândușa, feriga, fragii, ghiocei, leurda, murele, afinele, izma, Coada
Calului, pipirigul, robuzul, Iarba Ciutei, macrisul, trifoiul. Există și specii de plante
aflate în regim de ocrotire: Bradul Alb, Tisa, Zimbrul, Papucul Doamnei, Iedera
Albă, Stânjenelul Dacic, Ghintura Galbenă, Garofiţa, Floarea de Colţ. Și datorită
acestor zonelor de pădure sunt asigurate activităţile turistice, de odihnă, recreere,
drumeţie.
În ceea ce priveşte fauna, în zona Valea Cerbului se găsesc mai multe specii
cu valoare cinegetică.
În pădurile din preajma orașului se pot fi întâlniţi urși, lupi, cerbi, caprioare,
mistreţi, vulpi, răși și capre negre. Mai există iepuri și veveriţe, dar în număr redus.
În schimb există multe păsări: piţigoi, cocoși de munte, pupeze, cuci. Solul umbros
al pădurilor de aici favorizează existenţa unor reptile ca: vipera comună,
salamandra, șopârla de munte. Se mai întâlnesc, de asemenea, broasca bruna și
multe specii de melci.
Pentru oraşul Buşteni, suprafaţa de spaţiu verde public amenajat pe locuitor
este de 5,28m2, faţă de standardul de 16m2, dar zona montană, care constituie
patrimoniul natural, depăşeşte mult necesarul de recreere.
Spaţiu verde public este alcătuit din:
Parcuri – 37.872 m2
Spaţii verzi de aliniament – 16.800 m2
Monumente ale naturii
Rezervaţiile naturale din munţii Bucegi: rezervaţia principală (400 ha)
constituie o fâşie continuă de-a lungul versanţilor exteriori ai masivului, de la Sinaia
până în Şaua Strunga. Rezervaţia cuprinde şi o zonă ştiinţifică de protecţie
absolută în Jepii Mici şi Caraiman, incluzând Valea Jepilor.
rezervaţia Peştera Ialomiţei cuprinzând Muntele Cocora, Peştera Ialomiţei şi Valea
Horoabei, Muntele Bătrâna.
 rezervaţia Zănoaga cuprinde muntele şi cheile cu acelaşi nume.
 rezervaţia botanică Vârful Omu (2505 m) cuprinde grupări vegetale
caracteristice tundrei alpine.
 rezervaţia botanică Babele (2200 m).
 rezervaţia botanică Poiana Crucii (1590 m).
 rezervaţia turbăria Lăptici (1470 m) cuprinde cea mai interesantă mlaştină
oligotrofă din Bucegi.

Elemente etnografice
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bușteni se ridică la
8.894 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 10.463 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,33%).
Pentru 4,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,22%). Pentru 4,52%
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Monumente de artă și arhitectură

În orașul Bușteni Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial
(1926–1928) aflată pe vârful Caraiman, monument istoric memorial sau funerar de
interes național. În fața gării se află statuia caporalului Constantin Mușat „Ultima
grenadă” (1928), monument de for public de interes național. Tot de interes național
sunt și Casa-muzeu „Cezar Petrescu” (1914–1918) și castelul Cantacuzino (1910),
ansamblu alcătuit din castelul propriu-zis și parc.
În rest, alte opt obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din
județul Prahova ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt monumente
de arhitectură: casa de cultură (1887, reconstruită în 1986; fostă școală și
bibliotecă orășenească); casa Alexandru Popescu; Căminul Preoțesc; vila
„Leonida” (începutul secolului al XX-lea); vila Borneanu (1910, astăzi grădiniță); vila
Aura Buzescu (1920); și fabrica de hârtie (1880), ansamblu alcătuit din halele de
producție (unele din 1880, astăzi ateliere mecanice, altele din 1920–1940, astăzi
săli de sport), casele de serviciu din incinta fabricii (1920), anexele gospodărești
(1900), blocurile muncitorești (1880) și colonia muncitorească (1900). Al optulea
obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este casa esteticianului și
filosofului Tudor Vianu (secolul al XIX-lea) aflată în localitatea Poiana Țapului.

Obiective turistice

Monumentele naturale Cascada Urlătoarea, Babele, Sfinxul din Bucegi, Grupul

Bătrânilor se află în preajma orașului. Tot în zonă se află rezervațiile naturale Parcul
Național Bucegi, Poiana Crucii, Babele, cu acces direct prin Telecabina Bușteni-
Babele.

Pentru turiștii care nu caută neapărat drumețiile montane, există obiective turistice
în zona stațiunii:
 Casa scriitorului Cezar Petrescu - construită în 1918 (arhitectură tradițională);
în prezent aici este amenajat Muzeul Memorial Cezar Petrescu.
 Castelul Cantacuzino (Bușteni) - Castelul Cantacuzino Bușteni este situat în
cartierul Zamora din Bușteni, pe strada cu același nume. Clădirea castelului,
ale cărei lucrări de construcție s-au finalizat în 1911, a fost realizată de
arhitectul Grigore Cerchez la cererea prințului Gheorghe Grigore
Cantacuzino.
Clădirea a aparținut familiei Cantacuzino până la naționalizarea din 1948,
devenind apoi un sanatoriu al Ministerului de Interne. Ea adăpostește astăzi
un muzeu.

 Biserica Domnească - construită în anul 1889, ctitorie a regelui Carol I și a

reginei Elisabeta, se remarcă prin arhitectura deosebită, dotările interioare
 (icoanele din interior sunt originale fiind pictate Gheorghe Tattarescu) și
vechimea sa.

 Mânăstirea Caraiman - o mânăstire de călugări ce poartă hramul „Înălțarea

Sfintei Cruci” și care este amplasată într-un cadru mirific chiar la poalele
muntelui Caraiman.

 Monumentul „Ultima Grenadă” - a fost ridicat în anul 1928 și este dedicat

eroului caporal Vasile Mușat.
 Factorii care influențează activitatea turistică
Activitatea turistica apare ca o cursa între solicitari si potential, între cerere si
oferta.
Cererea turistica este impulsionata de factori ca: motivatiile turistice, cum sunt:
tratamentul, îmbogatirea nivelului de cunostinte, sportul, vânatoarea, vizitele la rude
sau la prieteni, întâlniri sau congrese, afaceri, distractii si agrement etc; existenta
timpului liber din fondul de timp al individului; nivelul veniturilor personale si partea
destinata pentru satisfacerea uneia sau a mai multor motivatii turistice.
Oferta turistica depinde de posibilitatile unei zone sau tari si anume de: conditiile
naturale (relief, clima, flora, fauna etc); valorile istorice si culturale, constituite din
vestigii istorice, obiceiuri si folclor; constructii industriale si culturale, care prezinta
interes pentru turisti; baza materiala: unitati de cazare, de alimentatie, mijloace si
cai de transport, baze de tratament, de agrement etc.
1. Dupa natura social-economica:
a) factori economici - veniturile populatiei si modificarile acestora; preturile si
modificarile acestora; preturile si tarifele; oferta turistica;
b) factori tehnici - performantele mijloacelor de transport; tehnologiile în constructii;
parametrii tehnici ai instalatiilor si echipamentelor specifice etc.;
c) factori sociali - urbanizarea si timpul liber;
d) factori demografici - evolutia numerica a populatiei; modificarea duratei medii a
vietii; structura pe sexe, grupe de vârsta si socio-profesionala;
e) factori psihologici, educativi si de civilizatie - nivelul de instruire; setea de cultura;
dorinta de cunoastere; caracterul individului; temperamentul; moda etc.;
f) factori organizatorici - formalitati la frontiere; facilitati sau prioritati în turismul
organizat; regimul vizelor; diversitatea aranjamentelor etc.
2. Dupa durata în timp a actiunii lor:
a) factori de influenta permanenta - cresterea timpului liber; modificarea veniturilor;
miscarea naturala si migratorie a populatiei;
b) factori conjuncturali - crizele economice; dezechilibrele politice si convulsiile
sociale; confruntarile armate locale si regionale; catastrofe naturale, conditiile
meteorologice precare etc.
3. Dupa importanta în determinarea fenomenului turistic:
a) factori primari - oferta turistica; veniturile populatiei; timpul liber; miscarile
populatiei;
b) factori secundari - cooperarea internationala, facilitatile de viza sau alte masuri
organizatorice; varietatea serviciilor suplimentare s.a.
4. Dupa natura provenientei si sensul interventiei:
a) factori exogeni - sporul natural al populatiei (care sta la baza cresterii numarului
turistilor potentiali), cresterea veniturilor alocate pentru practicarea turismului;
cresterea gradului de urbanizare; mobilitatea sporita a populatiei, ca urmare a
motorizarii s.a.
b) factori endogeni - varietatea continutului activitatii turistice, lansarea de noi si tot
mai sofisticate produse turistice; diversificarea gamei serviciilor turistice oferite;
ridicarea nivelului de pregatire a personalului din turism s.a.
5. Dupa profilul de marketing:
a) factori ai cererii turistice - veniturile populatiei; urbanizarea; timpul liber;
dinamica-evolutiei populatiei;
b) factori ai ofertei - diversitatea si calitatea serviciilor; costul prestatiilor; nivelul de
pregatire si structura fortei de munca etc.
 II. PROIECTAREA LINIILOR STRATEGICE ȘI A POLITICILOR ECONOMICE
PENTRU PROMOVAREA AGROTURISMULUI ȘI TURISMULUI RURAL ÎN
LOCALITATEA BUȘTENI

1. Analiza SWOT pe elemente componente de influență și a procesului

turistic

a) Analiza SWOT privind cadrul natural

Puncte tari Puncte Slabe
 Pozitia geografica - peisaje  Comunicare insuficienta pentru
naturale atractive; realizarea unor obiective
 Zona cu relief montan; majoremin domeniul turismului;
 Posibilitatea de practicare a  Pregatirea precara a
turismului pe toata perioada personalului in industria
anului. ospitalitatii.
 Flora, fauna diverse.
Oportunitati Riscuri
 Dezvoltarea unor noi forme de  Cresterea nivelului de poluare a
turism (de vanatore, stiintific, de zonei.
aventura)
 Organizarea de evenimente
culturale si spirituale care
dezvolta valoarea turistica

b) Analiza SWOT privind potențialul turistic

 Puncte tari Puncte Slabe
 Existenta climatului favorabil  Lipsa materialelor promotionale
dezvoltarii turistice; oferite gratuit in unitatile de
 Pozitia geografica; cazare;
 Prezenta unor monumente  Numarul redus a centrelor de
istorice si religioase; informare turistica.
 Posibilitatea de practicare a
turismului pe toata perioada
anului.
Oportunitati Riscuri
 Mentinerea in stare buna si  Degradarea monumentelor de
restaurarea monumentelor arta si arhitectura din zona.
religioase;
 Dezvoltarea unui centru de
informare in zona.

c) Analiza SWOT privind infrastructura

Puncte tari Puncte Slabe
 Localitatea are acces la retea  Reteaua de alimentare cu apa
TV prin cablu si acces la potabila este redusa.
internet;  Infrastructura de sanatate
 Existenta unor pensiuni pentru este slab dotata.
cazarea turistica
 Existenta energiei electrice in
localitate.
Oportunitati Riscuri
 Modernizarea drumurilor  Furnizarea anumitor tipuri de
judetene care fac legatura servicii, implica costuri foarte
catre localitatea Busteni; ridicate.
 Cresterea capacitatilor de  Colaborare insuficienta intre
cazare turistica si a serviciilor institutiile publice pentru
adiacente activitatilor turistice; promovarea proiectelor de
 Extinderea retelelor de apa interes turistic.
 potabila si gaze naturale.

d) Analiza SWOT privind calitatea si protectia mediului

Puncte tari Puncte Slabe
 Existenta resurselor necesare  Disparitia partiala a padurilor.
de apa potabila;  Colectarea neselectiva a
 Poluarea scazuta a aerului deseurilor.
 Utilizarea la scara redusa a
pesticidelor si ingrasamintelor,
asupra produselor agricole.
Oportunitati Riscuri
 Accesarea fondurilor  Fonduri insuficiente destinate
europene care sa asigure protectiei mediului;
evacuarea apei uzate;  Lipsa sistemelor de colectare
 Crearea unei statii de epurare a apelor uzate.
a apei.
 Derularea unor proiecte de
mediu.

e) Analiza SWOT privind mediul de afaceri

Puncte tari Puncte Slabe
 Zona dispune de numeroase  Insuficienta informare a
oportunitati de afaceri, in potentialilor investitori privind
special in zona turisnului, oportunitatile de afaceri.
insuficient valorificate.  Lipsa unui program de
promovarea a facilitatilor
turistice
Oportunitati Riscuri
 Infiintarea unui centru de  Blocaje financiare.
colectare a produselor padurii;
 infiintarea unei pastravarii.
 f) Analiza SWOT privind dezvoltarea rurală
Puncte tari Puncte Slabe
 Localitatea dispune de  Insuficienta dotare pentru
numeroase unitati de cazare; unele servicii.
 Prezenta productiei agricole  Productia agricola se
ecologice. realizeaza pe loturi mici.
Oportunitati Riscuri
 Reinfiintarea unor unitati  Cresterea gradului de poluare
mestesugaresti pentru al zonei;
prelucrarea materiilor prime;  Acces redus la credite pentru
 Acordarea facilitatilor pentru dezvolarea rurala.
detinatorii terenurilor agricole

g) Analiza SWOT privind resursele umane

Puncte tari Puncte Slabe
 Exista un segment de populatie  Lipsa posibilitatii materiale de a
care este calificat in activitatile dezvolta o activitate
agroturistice;
 Se pastreaza unele traditii
privind practicarea unor
mestesuguri.
Oportunitati Riscuri
 Crearea unor activitati  Migrarea populatiei tinere in
recreative pentru atragerea alte tari.
tineretului in zona.
 Integrarea in programele
finantate de Uniunea
Europeana.

2. Strategii de dezvoltare rurală a agroturismului in localitatea Busteni

a. Infrastructura tehnico-edilitară, socială și culturală

Nr. Obiective Programe si Posibilitati si Rezultate
Crt resurse de
strategice proiecte estimate
. finantare
1 Infiintarea, 1.1. Modernizare  Finantare Cresterea
modernizare a spatiilor europeana calitatii de
a sau aferente  Bugetul educare a
extinderea unitatilor consiliului tinerilor
infrastructurii scolare din local
cultural- localitatea
educative la Busteni
1.2. Infiintarea de  Bugetul Imbunatatirea
nivelul intregii
cluburi ale consiliului calitatii
localitati.
tinerilor cu local timpului liber
care sa al tinerilor
functioneze in
spatiile cu
destinatie
culturala.
2 Infiintarea, 2.1. Infiintarea  Bugetul Imbunatatirea
extinderea unui centru consiliului asistentei
sau social de zi judetean sociale a
modernizare pentru copiii copiilor din
a care provin familii
infrastructurii din familii cu defavorizate.
socio- posibilitati
sanitare la materiale
nivelul reduse.
localitatii
Busteni.

b. Agroturismul și turismul rural

Nr. Posibilitati si
Obiective Programe si Rezultate
Crt resurse de
strategice proiecte estimate
. finantare
1 Infiintarea unor 1.1. Infiintarea  Finantare Dezvoltarea
pensiuni unui consiliul local economica
turistice si parc de odihna prin
agroturistice la si de atragerea
standarde agrement care turistilor
europene sa
cuprinda
elemente de
atractie
turistica, in
special pentru
copii.
1.2. Infiintarea  Fonduri Cresterea
unor europene numarului
pensiuni  Fonduri de
turistice si private turisti.
agroturistice

1.3. Infiintarea de  Fonduri Efecte

gospodarii private pozitive
rurale pentru asupra
locuitorii din starii de
localitatile sanatate a
vecine care populatiei.
locuiesc la
bloc
2 Mentinerea 2.1. Dezvoltarea  Bugetul Cresterea
dezvoltarea si unui consiliului numarului
punerea in muzeu local de turisti.
valoare a etnografic,
monumentelor care sa
istorice si de reflecte viata si
cult. preociparile
locuitorilor de-
a lungul
timpului.

c. Dezvoltarea economică durabilă și protecția mediului

Posibilitati si
Nr. Obiective Programe si Rezultate
resurse de
Crt. strategice proiecte estimate
finantare
1 Protectia 1.1. Realizarea  Finantare Evitarea
mediului si unei europeana poluarii
imbunatatirea statii de solului si a
calitatii epurare a apei.
acestuia apelor uzate.
1.2. Organizarea  Bugetul Cresterea
preluarii consiliului calitatii
deseurilor pe local mediului.
categorii de
sortimente
2 Infiintareaunei 2.1. Infiintarea  Finantare Cresterea
sau unor unor europeana veniturilor
ferme agricole ferme populatiei.
comerciale cu comerciale cu Dezvoltarea
tehnologii profil economica.
intensive sau zootehnic
de tip ”bio” pentru
cresterea
vacilor de
lapte.
2.2. Infiintarea  Finantare Cresterea
unor privata veniturilor
ferme  Finantare populatiei.
comerciale europeana Dezvoltarea
pentru culturile economica
de camp,
legumicole si
pomicole.
3 Diversificarea I.1. Crearea  Finantare Cresterea
activitatilor unor privata locurilor de
economice si mici unitati de Munca
de servicii servicii pentru Cresterea
pentru populatie si calitatii vietii
cresterea pentru locuitorilor
veniturilor si a potentialii si turistilor
turisti.
 locurilor de I.2. Crearea  Finantare Cresterea
munca unui privata calitatii
centru de  Finantare tehnologiilor
inchiriere consiliul agricole;
utilaje si local Cresterea
masini agricole calitatii
sau de serviciilor
transport. de
transport.

d. Resursele umane și administrarea localității

Nr. Posibilitati si
Obiective Programe si Rezultate
Crt resurse de
strategice proiecte estimate
. finantare
1 Ridicarea 1.1. Crearea unui  Bugetul Cresterea
nivelului de Program de consiliului nivelului de
coeziune informare a local informare.
soviala menit populatiei si de
sa duca la promovare a
ridicarea obiectivelor de
calitatii vietii interes
1.2. Instruirea  Bugetul Motivarea
tineretului in consiliului tineretului in
activitati local dezvoltarea
agricole, de localitatii
protectie a
mediului
2 Cresterea 2.1. Perfectionare  Finantare Cresterea
nivelului de a profesinala guvernamen nivelului de
calificare in a personalului -tala calificare a
domeniul care isi personalului
turismului desfasoara din turism si
 rural si activitatea in agroturism.
agroturismulu pensiunile
i turistice si
agroturistice
existente

3. Obiective strategice
 Crearea unui brand al localității
 Inființarea unui centru de informare, promovare și asigurare a logisticii
în agroturism
 Modernizarea infrastructurii
 Dezvoltarea muzeelor etnografice
 Manifestări tradiționale
 Revigorarea centrelor meșteșugărești
 Sprijinirea formațiilor artistice
 Crearea unor pliante sau materiale publicitare

Promovarea
Dintre caracteristicile promovării turistice le putem menţiona pe cele ce
urmează:
 este o activitate permanentă, cu manifestări de intensitate diferită în funcţie
de obiectivele vizate sau bugetul promoţional disponibil;
 se adresează agenţilor economici potenţiali, dar şi celor actuali;
 promovarea unei destinaţii turistice are şi alte scopuri, pe lângă cel de
creştere a numărului de turişti pentru o perioadă limitată, astfel, aceasta
vizează obiective precum: informarea asupra resurselor naturale şi antropice
ale zonei, valorificarea lor la un nivel superior;
 atragerea clienţilor-ţintă; îmbunătăţirea imaginii firmei; crearea unei imagini
unice;
 dezvoltarea armonioasă a activităţii economice locale.
 Scopurile activităţii de promovare sunt influenţarea şi convingerea
consumatorilor, creşterea eficienţei acţiunilor de marketing pentru cucerirea unui
segment de piaţă.
Principalele obiective ale promovării se referă la:
 sporirea vănzărilor;
 creşterea unei imagini favorabile, a cunoaşterii şi recunoaşterii
obiectivului;
 crearea unui climat favorabil pentru viitoarele vânzări;
 crearea unei diferenţieri a unitatii de agrement faţă de concurenţă prin
serviciile suplimentare oferite consumatorilor.
În vederea atingerii obiectivelor promovării, producătorii şi distribuitorii din
turism au la dispoziţie două alternative strategice: pull strategy (strategia atragerii);
push strategy (strategia împingerii), realizabile simultan sau separat. Pull strategy
este orientată spre cerere. Printr-o publicitate susţinută sau prin promovarea
vânzărilor, se încearcă crearea cererii sau sporirii ei. Obiectivul este de a furniza
suficiente informaţii sau mijloace de promovare a vânzărilor pentru a declanşa
interesul turiştilor potenţiali; dorinţa de cumpărare şi, respectiv, achiziţia propriu-zisă
a produselor şi serviciilor turistice promovate.
Publicitatea în promovarea serviciilor turistice Publicitatea reprezintă o tehnică
foarte importantă în mixul promoţional. Prin intermediul acesteia, se urmăreşte
atingerea mai multor scopuri dintre care:
 Promovarea atât a produselor, serviciilor turistice rurale, cât şi a
organizaţiilor;
 Stimularea cererilor primare şi selective;
 Creşterea eficienţei firmelor turistice.
Mijloacele sau mediile preferate pentru transmiterea mesajului în turism sunt:
media scrisă: cotidiene, jurnale săptămânale, reviste; tipăriturile: fluturaşi, pliante,
broşuri, ghiduri, cataloage; afişajul exterior (outdoor media): postere, bannere,
panouri luminoase (statice şi dinamice), panouri interactive de informare şi
promovare; afişaj interior (indoor media); mijloace audio-video: filme, CD/DVD-uri,
diapozitive; televiziunea; telefonia mobilă; obiecte diferite: şerveţele, calendare,
produse de vestimentaţie, articole de birotică (mouse, pixuri, pahare etc.);
internetul: pagini web, portaluri de informare şi promovare a turismului, hărţi
electronice.
Mijloacele de susţinere a turismului rural pot fi utilizate atât în scopuri de
promovare la scară naţională (turismul rural al ţării), cât şi în promovarea agenţiilor
de turism specializate, pensiunilor turistice şi agroturistice.
Dintre tehnicile promoţionale ale marketingului modern, care condiţionează şi
favorizează formarea şi menţinerea imaginii pe piaţă, menţionăm promovarea prin
intermediul manifestărilor promoţionale.
Participarea la târguri interne şi internaţionale, saloane şi expoziţii reprezintă
un instrument eficient de marketing datorită avantajelor pe care le oferă –
posibilitatea de a veni în contact cu purtătorii cererii de servicii turistice şi de a le
studia comportamentul, studierea ofertelor concurente, contactarea diferiţilor
furnizori sau prestatori de servicii turistice şi chiar vânzarea de servicii turistice în
timpul manifestării.
 BIBLIOGRAFIE
 Ciurea I.V., Chiran A., Brezuleanu S., Airinei Ramona, Mihalache Roxana,
paveliuc-Olariu C., 2011 - Strategii de dezvoltare rurala prin agroturism –
Microzonele Oituz, Slanic-Moldova, Casin – Editura Terra Nostra, Iasi;
 Brezuleanu S., 2006 – management agroturistic. Suport de curs;
 Botezatu A. - Strategii şi tehnici de promovare a turismului rural sustenabil
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Bușteni
 www.ziardebusteni.ro