Nume firma : S.C. Lepoferm S.R.L.

Persoana contact

Cuprins
1. Sumar pg. 3
2. Descrierea afacerii.pg. 3
3. Echipa si managementul firmei.pg. 4
4. Obiectivepg.
. Strategia firmei si a afacerii...pg. !
!. "nformatii financiare..pg. 3#
$. %erintele principale pentru o ferma cu capacitatea &e 2## &e femele ..pg. 31
2
1.SUMAR
'n perspectiva apropiat() carnea &e iepure va ocupa locul cuvenit *n alimenta+ia
oamenilor &in toat( lumea) progno,( fon&at( pe urm(toarele consi&erente-
. iepurele are o vite,( mare &e cre/tere *n greutate0
. carnea este &ietetic(0
. iepurii au un ciclu scurt &e repro&ucere /i o fecun&itate ri&icat(0
. folosin& tehnologii intensive &e cre/tere) iepurii consum( hran( care nu intr( *n
consumul oamenilor) *n acest fel au o ba,( fura1er( sigur(0
. carnea &e iepure nu are restric+ii &e *ntrebuin+are *n alimenta+ie) ca &e pil&( carnea
&e porc.
3
'n afar( &e carne) &e la iepuri se ob+in /i bl(nuri e2celente. De la iepurii rasei &e
puf) se ob+ine un puf sub+ire /i moale) care) &in punct &e ve&ere al calit(+ii) este ca /i cel &e
la oile 3erinos.
De la &oi iepuri maturi) *ntr.un an se ob+ine mai mult &e 1 4ilogram &e puf.
5r(simea iepurelui este o materie prim( pre+ioas( pentru in&ustria farmaceutic( /i
cosmetic(.
'n pre,ent) e2ist( mul+i fermieri care &oresc s( *nfiin+e,e o ferm( &e cre/tere a iepurilor cu
o rentabilitate *nalt() &ar poten+ialii cresc(tori nu pose&( cuno/tin+e legate &e tehnologii.
2. DESCRIEREA AFACERII
Planul &e afaceri *ntocmit serveste pentru estimarea posibilitatii &e &esfacere a unei
afaceri ce se &ore/te a se reali,a /i pentru evaluarea re,ultatelor *ntr.o perioa&( &e timp
&eterminat(.
6facerea preconi,at( are ca tem( infiintarea unei ferme &e iepuri &e casa /i a unei
echipe &e manageri care s( gestione,e *ntreaga activitate.
Activitatea de ba!" %resterea iepurilor &e casa) comerciali,area carnii &e iepure si
a blanitei.
6ctivitatea se va petrece *n ora/ul 7rasov. 6ceasta &eci,ie este *nso+it( &e unele
avanta1e economice precum sunt- cererea pe piata europeana a carnii &e iepure este
satisfacuta &oar &e un procent &e 3!8 ) con&i+ii pentru a activa 9energie electrica) termica)
utila1:) &etinerea spatiului propice pentru &esfasurarea actiunii.
#.EC$I%A SI MA&A'ME&(UL FIRMEI
4
S.%. ;epoferm este o societate nou.infiintata) con&usa &e %epoi ;aura.Elena) in
asociatie cu Dumitru %ristian 3ihail si Samoila "oan) crescator &e iepuri &e casa &e 3# &e
ani.
S.a proiectat)pentru inceput) infiintarea fermei cu 2# &e femele si 2 masculi.
Sursele financiare necesare pentru reali,area proiectului /i mo&ul &e utili,are a lor -
(ip de ivesti)ii Suma* +ei ,
3i1loace proprii 2#### <8
%re&itul bancar 13=<= 418
>otal 33=<= 1##8
Necesarul &e personal planificat -
. ingri1itori - 2
. manager - 1
. macelar - 1
Datele ini+iale pentru *ntocmirea planului-
. turma principal() femele . 2#) masculi ? 20
. num(rul &e f(t(ri pe an ? 3) c@te = pui pe femel() 24 pui pe an) pe femel(0
. num(rul &e iepuri ob+inu+i anual ? 4=# 92# femele 2 24 iepuri:.
-enituri"
reproductori: pre+ul - 4= cap. 2 2# Euro A <!# Euro
carne: pro&us - 432 cap. 2 2 4gBcarcas( A =!4 4g
pre+ul - =!4 4g 2 3 Euro A 2<2 Euro
ficat : pro&us - 432 buc. 2 #)#$ 4gBbuc A 3#)24 4g
pre+ul - 3#)24 4g 2 $ Euro A 212 Euro
blnie :pre+ul - 432 4g 2 1)# Euro A 432 Euro
dejecii- 1# tone) &in care se ob+in ! tone biohumus
pre+ul - !### 4g 2 #)1 EuroB4g A <## Euro
(ota+ venituri " ./0 1 22.2 1 212 1 3#2 1 .00 4 20./ Euro
Hrana:
a: pentru *ntre+inerea turmei &e ba,( 922capete: 93! ,ile:-

furaj combinat: cantitatea - 22 cap. 2 #)1 4gB,i 2 3! ,ile A 12#4 4g

costul - 12#4 4g 2 #)2 EuroB4g A 24#)= Euro
fn: cantitatea - 22 cap. 2 #)2 4gB,i 2 3! ,ile A 1!#! 4g
costul - 1!#! 4g 2 #)#$ EuroB4g A 112)4 Euro
b: pentru cre/terea a 4=# iepuri p@n( la v@rsta &e 12#.13# ,ile-
furaj combinat: cantitatea - 4=# cap. 2 #)14 4gB,i 2 1## ,ile A !$2# 4g
costul - !$2# 4g 2 #)2 EuroB4g A 1344 Euro
fn: cantitatea - 4=# cap. 2 #)1 4gB,i 2 1## ,ile A 4=## 4g
costul - 4=## 4g 2 #)#$ EuroB4g A 33! Euro
Costul total al hranei- 24#)= C 112)4 C 1344 C 33! A 2#33)2 Euro
6lte cheltuieli-
amorti,area cu/tilor 921 buc.: ? 2$# Euro
transport .3## Euro
Total cheltuieli: 2603,2 Euro
Profitul net : Venituri- Cheltuieli: 5096 Euro - 2603,2 Euro = 2493 Euro ,
cte 208 Euro/lun
3.56IEC(I-E
.comerciali,area carnii &e iepure
.comercialiarea blanii &e iepure
.comerciali,area iepurilor vii pentru repro&ucere
2.I&F5RMA(II CU %RI-IRE LA FIA7I6ILI(A(EA AFACERII
!
2.1 RASE DE IE%URI DE CASA
%aracterele specifice ale iepurelui au evoluat *n &ecursul timpului) schimb@n&u.se
sub influen+a a numero/i factori) cum ar fi muta+iile) clima /i ba,a fura1er(. O influen+(
&eosebit( la formarea raselor a avut.o procesul &e &omesticire.
C+asificarea rase+or
Pentru u/urin+a alegerii &e c(tre cresc(tor a unei rase &e iepuri) care s( corespun&(
cerin+elor sale) s.a *ncercat urm(toarea clasificare-
. rase mari sau uria8e la care greutatea unui animal a&ult poate a1unge peste ) 4g.
Din acest categorie fac parte urmtoarele rase: Uriaul Belgian, arele !lb,
Berbecul "rance#, Berbecul $erman, Berbecul %ngle#, Chinchila, !lbastru &iene#,
!lb &iene#, !rgintiu "rance#'
. rase mi9+ocii cu o greutate corporal( cuprins( *ntre 3 /i ) 4g( Din aceast
categorie fac parte urmtoarele rase: )eo#eelande#ul !lb, Dane# !lb, California,
!las*a, "luturele "rance#, "luturele %ngle#'
. rase mici sau pitice cu o greutate corporal( sub 3 4g- iepurele Dermelin)
DimalaEa.
Din alt punct &e ve&ere rasele &e iepuri se pot clasifica *n-
. rase cu p!ru+ +un: cum este iepurele 6ngora)pentru pro&uc+ia &e puf0
. rase cu p!ru+ scurt cum este iepurele Fe2) pentru pro&uc+ia &e bl(ni+e.
$
2.2 SIS(EME DE ;&(RE<I&ERE =I AD>%5S(IRE
'ntre+inerea iepurilor &e cas( se face *n sisteme /i con&i+ii variate. Gorma cea mai
simpl( este sistemul e2tensiv &e cre/tere) *n libertate sau semilibertate. Sistemul cel mai
comple2 este cre/terea *n captivitate 9intensiv(: *n unit(+i in&ustriale mo&erne) speciali,ate.
Ad!posturi 8i uti+a9e necesare ?n sistemu+ de ?ntre)inere e@tensiv.
Grance,ii au &elimitat anumite suprafe+e &e teren un&e iepurii erau l(sa+i s( tr(iasc(
*n libertate) *n a/a numitele re,erva+ii &e un&e erau prin/i /i valorifica+i &up( un program
bine stabilit.
6ceste suprafe+e trebuiau astfel alese astfel *nc@t s( asigure con&i+ii optime pentru
=
repro&ucerea iepurilor) a&ic( terenuri s(n(toase) cu pant( &e scurgere a apelor
re,ultate &in precipita+ii) cu umbr() ferite &e v@nturi puternice /i r(pitori) cu surs( natural(
/i permanent( &e ap( /i cu vegeta+ie bogat( care s( satisfac( necesarul &e hran(.
Spa+iul necesar se calculea,( *n func+ie &e calitatea /i cantitatea vegeta+iei) pe un
hectar put@n&u.se cre/te .1# iepuroaice /i 1.4 iepuri cu pr(sila lor.
>erenul pentru cre/terea e2tensiv( a iepurilor este in&icat s( fie *mpre1muit 9ca
iepurii s( nu poat( sc(pa: cu un gar& cu o *n(l+ime &e 1) m. %ontra intemperiilor se pot
amena1a /oproane) iar iarna trebuie asigurate stoguri cu f@n) paie) coceni.
Prin&erea iepurilor se face cu cursa fura1atoare) un fel &e la&( lung( amena1at( cu
un orificiu &e intrare) care se poate *nchi&e &e la &istan+(.
6cest sistem &e *ntre+inere este economicos) necesit( eforturi pu+ine &in partea
omului) iar iepurii se *nmul+esc *n voie.
;a intro&ucerea *n aceste H+arcuriI trebuie ca animalele s( fie e2aminate &in punct
&e ve&ere sanitar.veterinar pentru a putea &epista eventualele boli.
De#a+antajele sistemului sunt- *mprecherile au loc *n mo& natural limit@n&
ameliorarea /i combaterea bolilor infec+ioase se face greu.
Ad!posturi 8i uti+a9e necesare ?n sistemu+ de ?ntre)inere semiintensiv
'n acest sistem) cunoscut sub &enumirea &e H*ntre+inere *n parcheteI) animalele sunt
grupate pe familii 9 femele cu puii lor p@n( la *n+(rcare:. >erenul se &elimitea,( prin
gar&uri) *n interiorul c(rora se amena1ea,( c@te un /opron pentru a&(postirea animalelor *n
ca, &e intemperii. Suprafa+a &e teren necesar( pentru o femel( /i puii ei este &e circa #
m
2
.
Se pot folosi /i a&(posturi compartimentate cu &eschi&ere liber( c(tre +arcuri 9!#
m
2
:) &estinate unei femele /i puilor ei sau pentru tineretul *n+(rcat provenit &e la o femel(.
Sistemul se mai nume/te /i H *ntre+inere *n voliereI .
'n acest sistem se poate asigura o fura1are ra+ional( /i o asisten+( sanitar veterinar(
corespun,(toare) put@n&u.se +ine /i o evi&en+( ,ootehnic(.
Jtila1ele necesare acestui sistem &e cre/tere sunt- ieslea pentru fura1e fibroase /i
concentrate) g(le+i /i 1gheaburi &e a&(pat) lope+i) m(turi.
De#a+antajul acestui sistem este c( par&oseala se *mbib( cu urin() igiena
*ntre+in@n&u . se greu /i combaterea bolilor ri&ic( probleme serioase.
<
Ad!posturi 8i uti+a9e necesare ?n sistemu+ de ?ntre)inere ?n captivitate AintensivB.
'ntre+inerea iepurilor &e cas( *n captivitate se face *n numeroase gospo&(rii) *n
con&i+ii foarte &iferite) care &epin& &e m(rimea efectivului matc( &up( posibilit(+ile
materiale /i pro&uc+ia care se urm(re/te. Oricare ar fi gra&ul &e e2tin&ere a acestui sistem)
&e la mo&esta improvi,a+ie a cresc(torului *ncep(tor /i p@n( la comple2ele in&ustriale
mo&erne) primul obiectiv &e care trebuie +inut cont este stabilirea locului &e *ntre+inere a
iepurilor &e cas(.
Amp+asarea ad!postu+ui
6&(postul &estinat *ntre+inerii iepurilor &e cas( poate fi repre,entat &e - o simpl(
cu/c() o baterie &e cu/ti a/e,ate pe un nivel sau 2.3.4 nivele precum /i &e anumite
/oproane) /uri) cl(&iri &isponibile sau construite *n mo& special.
Oricare ar fi tipul &e a&(post) stabilirea amplas(rii trebuie s( se fac( *n a/a fel *nc@t
s( se asigure con&i+ii optime p(str(rii s(n(t(+ii animalelor /i &esf(/ur(rii normale a
activit(+ilor pro&uctive.
>erenul pe care se construie/te a&(postul trebuie s( fie s(n(tos) uscat) s( asigure
scurgerea apelor re,ultate &in precipita+ii /i a apelor re,i&uale.
%onstruc+iile trebuie s( nu se amplase,e *n ime&iata apropiere a c(ilor &e
comunica+ie cu circula+ie intens() ,gomotoas(.
>rebuie asigurat( /i sursa &e energie electric( necesar( pentru iluminat /i pentru
ac+ionarea agregatelor folosite *n procesul &e pro&uc+ie) mai ales *n cresc(toriile mo&erne
&e tip in&ustrial.
Sursa &e ap( potabil( trebuie s( fie asigurat( pentru a se putea reali,a prepararea
fura1elor /i a se men+ine igiena *n a&(post.
'n a&(post trebuie s( e2iste c(i &e acces) care s( permit( aprovi,ionarea cu cele
necesare /i livrarea pro&uselor reali,ate
Spa+iul ales pentru *ntre+inerea iepurilor trebuie s( fie ferit &e v@nturi /i ume,eal()
s( aib( lumin( suficient() s( fie lini/tit /i prote1at *mpotriva pr(&(torilor 9inclusiv a
/obolanilor:.
1#
'n ca,ul *ntre+inerii animalelor *n incinta gospo&(riilor personale) amplasamentul
construc+iei trebuie s( asigure reali,area con&i+iilor &e ,oogien( /i o bun( ambian+( pentru
cresc(tor.
;a construirea a&(postului se pot folosi ca materiale &e construc+ie urm(toarele-
p(m@nt) chirpici) c(r(mi&() lemn) metal. Ele trebuie s( aib( un cost c@t mai mic) &ar s(
asigure *n mo& corespun,(tor protec+ia iepurilor *mpotriva pr(&(torilor /i a agen+iilor fi,ici
&in me&iu.
3aterialele care re+in umi&itatea sau sunt reci vor fi pe c@t posibil) evitate.
Cu8ca pentru cre8terea iepuri+or de casa
Pentru a asigura con&i+ii optime &e cre/tere o cu/c( trebuie s( satisfac( anumite
cerin+e-
. s( prote1e,e iepurele *mpotriva intemperiilor /i s( nu permit( accesul altor animale0
. s( fac( imposibil( ie/irea iepurelui0
. s( asigure un loc &e o&ihn( como&0
. s( aib( amena1at cuibul &e f(tare
. cur(+enia /i &e,infec+ia s( se fac( u/or0
. sa fie &urabil( /i ieftin(0
. sa fie u/or &e recon&i+ionat.
Dimensiunile unei cu/ti se aprecia,( *n func+ie &e ras() v@rsta /i pro&uc+ia
animalului) precum /i &up( spa+iul &e care &ispunem.
Pentru animalul a&ult sunt necesare cu/ti cu urm(toarele &imensiuni-
Dimensiunea
9cm:
;a rasele
mari mi1locii /i 6ngora mici
lungimea 1## =# !#
a&@ncimea !# !# !#
*n(l+imea !# !# #
%a p(r+i componente cu/ca este alc(tuit( &in - po&ea 9 compact() mi2t() gr(tar:)
fa+a&a) pere+ii laterali) spatele) plafonul.
11
Ga+a&a g(,u&uie/te hr(nitorul pentru fura1e fibroase /i cel pentru concentrate.
'n unul &in col+uri) mai u/or accesibil pentru animal) se plasea,( a&(p(toarea.
Pentru pere+ii laterali) &ac( au un contact cu e2teriorul) este preferabil s( fie compac+i
pentru a evita curen+ii &e aer. ;a fel este ca,ul /i la spatele cu/tii.
6ccesul *n cu/c( se poate face prin plafon sau pere+ii laterali) *n func+ie &e mo&ul &e
amplasarea al cu/tiilor. %@n& accesul *n cu/c( trebuie f(cut prin fa+a&a cu/tilor este
preferabil s( se asigure o porti+( &e acces care s( nu &eran1e,e amplasarea hr(nitorii /i a
a&(p(torii
'n bacteriile &e cu/ti suprapuse plafonul este compact pentru a nu permite
c(&erea gunoiului &in cu/ca &e &easupra) iar cel al cu/tii superioare se
confec+ionea,( ca acoperi/.
%u/ca trebuie s( fie &otat( cu- fura1ator pentru nutre+uri fibroase uscate /i nutre+uri
ver,i0 fura1ator pentru nutre+uri concentrate0 a&(p(tor0 cuib &e f(tare.
Fig.2 Furajator pentru fibroase i concentrate (f - fibroase; c-
concentrate)
6aterii de cu8ti
12
Fepre,int( o grupare &e minimum ! cu/ti amplasate) mobil sau fi2) pe unul sau mai
multe nivele. 6cest num(r &e cu/ti este &eterminat &e raportul 1B *ntre se2e) a&ic( un
mascul la femele) acesta fiin& consi&erat ca efectivul minim &in punct &e ve&ere
economic. Ele se pot folosi *n aer liber c@t /i a&(postite *n cl(&iri.
7ateriile se amplasea,( la 3#.4 cm &e sol sau pe HcapreI &eta/abile. 6coperi/ul este
&emontabil) el put@n& s( fie scos c@n& baterile se intro&uc *ntr.o cl(&ire /i se poate pune la
loc c@n& se scot *n aer liber.
Dimensiunile unei baterii cu , ni+ele i - cuti fi.e sunt: lungimea: ,/0 cm'
adncimea -/ cm' 1nlimea 2,0 cm 34,0560 distana de la sol7( >oate celelalte elemente
&e construc+ie ale bateriei *nsumea,( elementele respective ale cu/tilor componente.
%a amplasare bateriile &e cu/ti se pot pune sub cerul liber sau a&(postite *ntr.un
/opron sau *n cl(&iri 9special construite sau &isponibile:.
;n aer +iber amplasarea bateriilor trebuie f(cut( sub pomi /i locul ales trebuie s(
permit( scurgerea apei 9 re,i&ual( c@t /i cea re,ultat( &in ploi:. Este necesar ca s( e2iste /i
o maga,ie &e nutre+uri cu uneltele &e servire aferente) iar aleile &e acces trebuie pietruite
pentru a *mpie&ica formarea noroiului.
Sub 8opron amplasarea cu/tilor ofer( protec+ie *mpotriva unor factori climatici
&(un(tori.
Dac( pere+ii /opronului sunt plini se asigur( /i protec+ie *mpotriva pr(&(torilor. ;a
nivel solului trebuie f(cute rigole &e colectare /i scurgere a &e1ec+iilor /i apelor re,i&uale
spre platforma &e b(legar.
6&(postirea *n cl(&iri asigur( posibilitatea &e valorificare la ma2imum a
capacit(+ii pro&uctive a efectivului &in cresc(torie) prin f(t(ri *n tot timpul anului /i
cre/terea tineretului re,ultat &in aceste f(t(ri. 'n cl(&iri trebuie reali,ate toate con&i+iile
&e ,ooigien( prielnice s(n(t(+ii animalului 9temperatur( *ntre =.2
#
%0
umi&itate $#80 program &e iluminat &e circa 14 ore B,i /i eliminarea apelor re,i&uale prin
rigole:.
13
Fig.3 Baterie cu 6 compartimente
14
Fig. 4. Sus - cuti metalice !ublu compartimentate ("- a!#p#toare 2
- furajatorul 3 - cutia !e f#tare) $os - Baterie !in 4 cuti metalice !uble
grupate %n sistem pirami!#
DA(E 5RIE&(A(I-E %E&(RU %R5IEC(ARE
A. Necesarul de ap
5 ap pentru curenie i de#infecie 3pentru 200 de femele mame75 2 5 ,m
8
1
5 ap de but pentru animale de reproducie5 0,850,/ l 9cap
5 ap de but pentru tineret: 0,2/50,6 l 9cap
5 ap de but pentru sugari: 0,0/50,2 l 9 cap
B. Necesarul zilnic de nutre (gr. /cap)
Nutre+ 6&ult &e repro&uc+ie
>ineret
peste 4 luni *n+(rcat sub 4 luni
n(concentrat 3+ara7 :0 /0 8/
lucern +erde 3+ara7 8/0 ,00 2-0
n(concentrat 3iarna7 :0 ;0 60
lucern +erde 3iarna7 <0 ;0 8/
radcinoase 3iarna7 -0 /0 80
C. Dimensiunile corporale medii (cm)
%aracterul m(surat 6&ult &e repro&uc+ie
>ineret
peste 4 luni *n+(rcat sub 4 luni
lungimea 6; 60 8,
1nlimea ,; ,8 ,0
grosimea ,0 2; 26
D. Greutate corporal medie (kg)
%ategorie greutate
efecti+ adult 8,/5/
tineret 65- luni ,,-58,-
tineret 2,/5 6 luni 0,<5,,-
pui sugar52,/ luni 0,06/52
E. Date priitoare la producie:
5 raportul mascul 9femel 5 29/52920
5 numr ftri pe an9cap 5 8,/56,/
5 numr mediu de pui la o ftare 5 ; capete
1!
5 numr mediu de pui 1nrcai la o ftare 5 /,/ capete
5 numr mediu de pui la +rsta de 6 luni la o ftare 5 / capete
5 durata gestaiei 5 80 #ile
5 +rsta la 1nrcare 5 6/ #ile
5 maturitate se.ual 5 8,/56 luni
5 maturitatea corporal 5 -5 < luni
5 spor de greutate: 5 pn la - sptmni 5 ;/052,00 gr(9 cap
5 de la - sptmni la 6 luni 5 2;/0 5,000 gr(9cap

;a proiectarea unei ferme &e iepuri trebuie s( se +in( seama /i &e necesitatea unor
construc+ii ane2e /i anume- camer( &e sp(lare /i &e,infec+ie) &e,infector) maga,ie pentru
fura1e concentrate) maga,ie pentru fura1e r(&(cinoase) /opron pentru f@n) nutre+ ver&e /i
a/ternut) camer( &e i,olare pentru iepurii bolnavi) maga,ie pentru unelte /i obiecte mici &e
inventar) c(mar( pentru agregate sanitare) *nc(l,ire) iluminat.
>erenul &estinat fermei trebui s( fie &elimitat) iar accesul s( se fac( separat pentru
personal /i separat pentru vehicule. ;a intrare /i ie/ire trecerea se face obligatoriu printr.un
&e,infector. 'n incinta fermei se re,erv( /i un spa+iu pentru platforma &e b(legar. 'n func+ie
&e gra&ul &e &e,voltare a fermei) se va avea *n ve&ere &otarea cu mi1loace &e transport
necesare activit(+ii &e pro&uc+ie /i reali,area unui grup social pentru personalul ce
&eserve/te unitatea.
/.# ALIME&(A<IA IE%URELUI DE CAS>
"epurele &e cas( este un animal ierbivor care folose/te *n alimenta+ia sa pro&use
vegetale.
%@n& pro&usele se folosesc sub forma lor natural( se numesc generic) fura1e
naturale /i sunt consumate fie ver,i) fie uscate sau preparate ca amestecuri &iferite &e
nutre+uri naturale. Se numesc concentrate nutre+urile cu con+inut bogat *n substan+e
nutritive) cuprinse *ntr.un volum mic) cum sunt gr(un+ele cerealelor sau unele &erivate ale
acestora.
1$
Cantit!)i ma@ime A:r. B de nutrien)i CsortimentC i C iepure de cas!
AIB
Gura1ul "epuri a&ul+i 9 greut. me&ieA4 4g: >ineret *n v@rst( &e
*n repaus
se2ual
*n
gesta+ie
*n
lacta+ie
2.3 luni 3.4 luni 4. luni
nutre+ ver&e =## =##.
1###
1##.
1=##
3#.4# ##.$## $##.
1###
silo, 3## 2## 3##.4## . 1##.1# 1#.2##
r(murele cu
frun,e
1## 1##.1# 1##.2## #.$ $.1## 1##.12
cartofi 2##.3## 2##.2# 3##.4## $.2## 1##.2## 2##.3##
morcovi 3## 3##.4## 4##.!## 2##.3## 3##.4## 4##.##
sfecl()
bost(noase
3## 2##.3## 3##.4## $.1## 1##.2## 2##.3##
var,( 4## 4##.## ##.!## 1##.1# 2##.3## 3##.4##
&e/euri
,ar,avat
2## 2##.2# 2#.3## #.$ $.1## 1##.1#
f@n 1# 1##.1# 2#.3## #.$ $.1## 1##.2##
gr(un+e cereale # #.1## 1##.14# #.!# !.$ $.1##
1=
Cantit!)i ma@ime A:r. B de nutrien)i CsortimentC i C iepure de cas!
AIIB
Gura1ul "epuri a&ul+i 9 greutate me&ieA4 4g: >ineret *n v@rst( &e
*n repaus
se2ual
*n
gesta+ie
*n
lacta+ie
2.3 luni 3.4 luni 4. luni
boabe
leguminoase
4# #.1## $.1## 2#.3# 3#.4# 4#.!#
semin+e
oleaginoase
1# 1#.1 1.2# .! !.= =.1#
t(r@+e # #.!# $.1## 1#.1 2#.3# 3#.#
/roturi 3# 3#.4# #.$# .1# 1#.1 1.2#
lapte . # 1## # . .
f(in( &e carne =.1# 13.2# 3. .$ $.1#
'n continuare se vor pre,enta &iferite re+ete fura1ere &e nutre+uri combinate care se
folosesc *n alimenta+ia iepurelui &e casa *n &iferite sta&ii fi,iologice-
Starea fi,iologic( Fe+eta fura1er(
9grB,iBcap:
femel( gestant( ov(, uruit- #0 t(r@+e &e gr@u- 3$0 /rot
floarea soarelui- 0 fain( &e carne- $)0
mangal-2)0 sare #).
femel( *n lacta+ie ov(, uruit- 4#0 t(r@+e &e gr@u- 340 lucern(
9f@n : m(cinat(- 10 fain( &e carne- $0
mangal-2)0 sare #).
1<
tineret *n+(rcat ov(,-30 lucern( 9f@n: m(cinat(-140 /rot
floarea soarelui- 1#0 t(r@+e &e gr@u- 340
ma,(re fura1er(- 1#0 soia- 0 &ro1&ie &e bere-
1.
a&ult la *ngr(/at ov(, uruit- 240 or, uruit- 3#0 t(r@+e &e gr@u-
30 fain( &e carne- $)0 mangal- 2)0 sare
#).
Pentru a asigura un necesar optim &e substan+e nutritive pe l@ng( aceste nutre+uri
combinate trebuie a&ministrate /i alte tipuri &e nutre+uri) re,ult@n& astfel un amestec &e
nutre+uri ce alc(tuiesc o ra+ie.
"n continuare se arat( ca mo&el unele ra+ii fura1ere ce se folosesc *n alimenta+ia
iepurelui &e cas(.
Ra)ii pentru iepurii adu+)i de #D3 E: A:rCcapCiB
Starea
fi,iologic(
Kara "arna
Nutre+uri Nutre+uri
concentrate
G@n F(&(cinoase
%oncentrate Ker,i
masculi /i
femele *n
repaus
D 1### # 1# 2##
femele
gestante /i
masculi
perioa&a &e
mont(
$# =## 1## 1# 2##
femele *n
lacta+ie
=#.1## 1## 1##.1# 2## 2#.4##
Ra)ii pentru tineretu+ ?n cre8tere A:rCcapCiB
K@rsta Kara "arna
Nutre+uri Nutre+uri G@n F(&(cinoase
2#
9luni: concentrate %oncentrate Ker,i
1.2 3# 3## # $# 1#
2.3 4# 4# !# 1## 2##
3.4 # !## $# 12# 2#
4.$ !# =## =# 1# 3##
Ra)ii pentru ?n:r!8are A:rCcapCiB
K@rsta
9,ile:
Kara "arna
Nutre+uri Nutre+uri
concentrate
G@n F(&(cinoase
%oncentrate Ker,i
1.1# !# $## =# 1# 3##
11.2# <# ## 11# 1## 3##
21.3# 12# 2## 13# 1## 3##
=aiile se +or administra 1n 8 tainuri, astfel- -ara D 1B3 m.ver&eC1B2 concentrate
9ora $:) 1B3 m. ver&e 9ora 1:) 1B3 m. ver&e C1B2 concentrate C ramuri &e arbori 9ora 1<:0
Iarna D L f@n C1B3 concentrate 9ora =:) r(&(cinoase 9ora 13:) 1B3 m. ver&e C2B3
concentrate C l(stari &e arbori 9ora 1$:0
/.3 AC(I-I(A(EA DE RE%R5DUC<IE LA IE%URELE DE CASA
C!+duri+e
%(l&urile sunt manifest(rile clinice prin care se arat( &orin+a &e *mpreunare a
masculului cu femela.
Mascu+u+ activ se@ua+ este vioi /i neast@mp(rat. El */i freac( capul &e pere+ii cu/tii
sau &e obiectele &in apropiere /i) &in timp *n timp) love/te ner(b&(tor *n po&ea cu picioarele
&in
spate. 6ceste trop(ituri in&ic( /i o alarm( fa+( &e un eventual pericol sau provocare
fa+( &e alt iepuroi preten&ent la *mperechere.
21
Feme+a ?n c!+duri este agitat( /i se *ntin&e) */i +ine mai ri&icat trenul posterior) are
bu,ele vulvei congestionate) urechile *i sunt fierbin+i) are apetitul capricios) roa&e cu/ca /i
scoate sunete caracteristice. Dac( este m@ng@iat( se lini/te/te un timp) apoi se agit( &in nou
sau */i preg(te/te cuibul ca /i cum ar fi *n a/teptarea f(t(rii.
De multe ori semnele &e c(l&uri la iepuroaic( nu se observ( /i *n aceste ca,uri se
recoman&( provocarea apetitului se2ual prin mirosul &e mascul pun@n&u.i.se *n cu/c( o
por+iune &in a/ternutul luat &in cu/ca iepurelui mascul &e pr(sil(.
6pari+ia) &urata /i intensitatea c(l&urilor sunt influen+ate &e fura1are) v@rst() ras()
starea sanitar( /i &e *ntre+inere a iepuroaicei) precum /i &e con&i+iile macro /i
microclimaterice. 6notimpul optim pentru *mperechere este prim(vara &atorit(
temperaturii) iar fura1ele ver,i abun&( *n vitamine) care stimulea,( activitatea &e
repro&ucere /i toate func+iile vitale ale organismului. 5erul iernii ca /i c(l&ura e2cesiv( &in
timpul verii sunt neprielnice) *mpotriva acestor factori put@n&u.se ac+iona prin ca,area
corespun,(toare a femelelor &e pr(sil( *n a&(posturi cu temperatura *ntre 1!.1=
#
%.
;mperecFerea
;a iepuroi) &orin+a &e *mpreunare sau instictul gene,ic apare la v@rsta &e 3 luni.
Golosirea iepuroiului pentru repro&ucere se face *ns( mai t@r,iu &e la v@rsta &e ) !) $ )12
luni) &up( ras( /i gra&ul &e &e,voltare) mai timpuriu la rasele pitice /i mai t@r,iu la rasele
uria/e. ;a folosirea pentru repro&ucere se va +ine seama /i &e obiectivul urm(rit.
'mperecherea pentru ob+inerea &e iepuri &e cas( pentru pr(sil( trebuie s( se fac( cu
repro&uc(tori maturi /i mai bine &e,volta+i) &eosebit &e valoro/i) *n timp ce pentru
ob+inerea &e iepuri &e cas( &estina+i sacrific(rii ime&iate repro&uc(torii pot fi mai pu+in
puberi.
Metode de ?mperecFere
'mperecherea masculului cu femela trebuie s( se fac() *ntot&eauna a&uc@n& femela
*n cu/ca masculului. Dac( se proce&ea,( invers) a&eseori) *mperecherea nu se pro&uce)
&eoarece masculul fiin& &us *ntr.un loc necunoscut &e el) se va preocupa &e cercetarea
locului nou) va negli1a femela) o va brutali,a /i va face stric(ciuni.
>impul in&icat pentru *mperechere este &iminea+a /i seara) *mperecherea &in amurg &@n&
cele mai bune re,ultate.
!mperec"erea se poate #ace $n li%ertate ($n "arem) sau diri&at (la m'n).
22
'n sistemul &e cre/tere a iepurelui &e cas( *n re,erva+ii sau *n semilibertate)
*mperecherea se face cu masculul cel mai puternic) prin selec+ie natural(. 3asculul
poate s( se *mpereche,e liber /i *n mo& natural) cu orice iepuroaic() acest mo& &e
*mperechere *n libertate numin&u.se /i *mperechere sau mont( H*n haremI.
'n sistemul &e cre/tere a iepurilor &e cas( *n captivitate) *mperecherea se face la m@n() *n
mo& &iri1at) cresc(torul stabilin& cu care anume mascul s( se fac( *mperecherea /i la ce
&at() &uc@n& femela *n cu/ca masculului &e pr(sil(. 'mperecherea se face sub ochii
cresc(torului) care supraveghea,( cum se &esf(/oar( /i ia m(suri corespun,(toare reu/itei
/i evit(rii unor eventuale acci&ente.
Este contrain&icat( repetarea *mperecherii) &up( prima mont() &eoarece num(rul &e
spermato,oi,i &e la prima e1aculare este suficient pentru fecun&area tuturor ovulelor
a1unse la maturitate *n aceast( perioa&( a *mperecherii. Dup( aceea trebuie s( se note,e pe
cu/ca femelii &ata *mperecherii.
Pentru a reu/i *mperecherile &iri1ate) a&ic( pentru a nu epui,a masculii prin supra
solicitatere /i pentru a evita ne instalarea gesta+iei &in cau,a unui num(r insuficient &e
masculi s.a stabilit un raport &e se2e &e 1B.1B1#. 6cest raport se stabile/te *n func+ie &e
mo&ul &e fura1are a masculilor) /i &e temperament) &e mo&ul &e folosire la *mperechere /i
&e num(rul &e *mperecheri stablit a fi reali,at *ntr.un anumit interval &e timp.
'esta)ia
>erioada de gestaie la iepurele de cas este de 80 #ile( Stabilirea st(rii &e gesta+ie
este necesar( pentru a se putea lua &in timp m(suri corespun,(toare &e re*mperechere a
femelelor negestante) &e prote1are a celor gestante) precum /i &e *nl(turare &in lotul &e
pr(sil( a celor sterile. De aceea) *n cresc(toriile un&e se practic( monta natural() la .! ,ile
&up( *mperechere) se &uce femela *n cu/ca aceluia/i mascul cu care s.a f(cut monta. 'n ca,
c( este gestant() aceasta nu mai st( la *mperechere.
Semnele care atest( c( femela este gestant( sunt- po,i+ia ghemuit( pe care o ia c@n&
este m@ng@iat( pe spate /i) uneori) scoaterea unor +ipete ca atunci c@n& se ap(r( &e mascul0
pofta &e m@ncare este m(rit( la femela gestant(.
Preci,area gesta+iei se poate face la 14.1! ,ile &up( *mperechere prin palparea
atent( a ab&omenului femelei. %ontrolul efectuat &up( mai mult &e 1= ,ile este
contrain&icat.
23
Gemelii gestante trebuie s( i se acor&e o aten+ie m(rit( prin- *mbun(t(+irea regimului
alimentar /i loc corespun,(tor pentru f(tare 9spa+ios) igienic) ferit &e ,gomote /i &e
pr(&(tori:.
F!tarea
%u c@teva ,ile *nainte &e f(tare) cu/tile trebuie bine cur(+ate la fel ca /i cutia &e
f(tare. 'n lipsa cutiei cuibul se &elimitea,( prin &ou( c(r(mi,i /i cei &oi pere+i ai cu/tii.
'nainte &e f(tare femela consum( mai pu+in( hran( &ar mai mult( ap(. De aceea apa trebuie
s( fie
asigurat( la &iscre+ie. Gemela tapetea,( cuibul cu p(r propriu pe care /i.l smulge &e pe
ab&omen cu &in+ii /i ghearele membrelor posterioare.
G(tarea &e obicei este u/oar( /i &urea,( 3#.!# minute. %ele mai numeroase f(t(ri se
pro&uc noaptea. 'nvelitorile fetale sunt m@ncate &e c(tre femel(. %(te o&at( se pot pro&uce
/i acci&ente la f(tare cum ar fi- canibalism) omor@rea puilor &atorit( fricii pro&us( &e
&iferite ,gomote) *mboln(viri.
'n prima ,i &up( f(tare se face controlul cuibului pentru a se cunoa/te) num(rul)
starea &e &e,voltare a puilor /i a *n&ep(rta puii mor+i sau &ebili /i reparti,a la mame &oici
pe puii *n supranumerar.
Fig &. 'utie cub !e f#tare simpl# i compartimentat#
A+!ptarea
24
Dup( f(tare) prima hran( a puilor este colostru matern. 6ceasta este prima secre+ie a
glan&elor mamare) care are proprietate la2ativ( &e evacuare a meconiului &in tubul &igestiv
al nou n(scutului) preg(tin&u.l pentru alimenta+ia sa e2trauterin( /i asigur@n&u.i anticorpii
necesari pentru lupta *mpotriva unor boli. O femel( poate al(pta /i cre/te =.12 pui) &ac(
sunt &estina+i pentru valorificare in&ustrial( /i numai ! pentru pr(sil(.
6l(ptarea ra+ional( a puilor presupune controlul pro&uc+ie &e lapte a femelelor) prin
proba suptului. 'n acest scop) *n seara ,ilei &e control 9 a <)1<) 2< ,i &up( f(tare:) &up( ce
puii au supt) femela lactant( este scoas( &in cuib /i se ia m(suri pentru a nu avea acces la
pui. 6 &oua ,i &iminea+a se c@nt(resc puii /i apoi se intro&uce iepuroaica *n cuib) l(s@n&.o
s( fie supt(. &up( supt) puii se c@nt(resc &in nou) &iferen+a &intre cele &ou( c@nt(riri
repre,ent@n& cantitatea &e lapte supt. "epuroaica este separat() apoi &in nou &e pui /i se
proce&ea,( la fel pentru suptul &e la amia,( /i sear(.
'n prima &eca&( un pui consum( 2## &e grame &e lapte. %@t timp puii se hr(nesc
numai cu lapte 91.21 ,ile: sunt al(pta+i &e trei ori pe ,i) apoi numai &e &ou( ori /i *n
ultima perioa&( o singur( &at() *n ,ilele &inaintea *n+(rc(rii.
%(l&ura necesar( puilor *n primele ,ile &up( f(tare este &e 33
#
%. Giin& goi la
na/tere) femela *i *nvele/te ca *ntr.o plapum( cu p(rul &in cuib. 6poi temperatura poate
sc(&ea la 1.1=
#
%.
>recerea &e la regimul lactat la cel mi2t &e alimenta+ie se face prin asigurarea &e
fura1e consistente) gustoase /i *n con&i+ii igienice corespun,(toare.
;n)!rcarea
Fepre,int( trecerea la in&epen&en+a fa+( &e mam() a puilor care acum au aparat
&igestiv &e,voltat corespun,(tor pentru a se putea hr(ni cu nutre+uri obi/nuite. 6ceast(
trecere &e la regimul lactat la regimul vegetarian trebuie f(cut( cu mult( gri1() treptat)
*n&ep(rt@n& ,ilnic &e la supt c@te unul sau &oi pui) nu to+i o&at() pentru a preveni
pro&ucerea &e mamite /i a a1uta e2emplarele mai slab &e,voltate s( sug( mai mult timp.
K@rsta la care se face *n+(rcarea este &e 4 s(pt(m@ni pentru puii &estina+i sacrific(rii)
&e ! s(pt(m@ni pentru cei &estina+i repro&ucerii /i &e = s(pt(m@ni pentru e2emplarele &e
elit(. 'n general se va evita *n+(rcarea *ntre !.= s(pt(m@ni) perioa&( *n care se pro&uce
prima n(p@rlire 1uvenil( /i *n care puii sunt sensibili.
2
Dup( *n+(rcare c@n& au pu+in pui &e al(ptat sau prea mult lapte) femelele trebuie
mulse pentru a preveni mamitele /i tot o&at() li se va re&uce ra+ia *n scopul mic/or(rii
pro&uc+iei &e lapte.
Cre8terea tineretu+ui dup! ?n)!rcare
'n+(rcarea constitue *nceputul unei vie+i noi) numai Hpe cont propriuI a tineretului
cunicul. F(ma/i f(r( protec+ia matern() iepura/ii sufer( un stress &e care trebuie +inut
seam() at@t prin asigurarea unor con&i+ii optime &e a&(postire) c@t /i printr.o alimenta+ie c@t
mai complet(. 6stfel) spa+iul &e a&(postire trebuie s( permit( iepura/ilor s( alerge *n voie)
s( beneficie,e &e lumina soarelui) &e aer proasp(t) &e temperatur( potrivit( /i &e cur(+enie
perfect(.
Goarte important este s( se asigure iluminarea natural() care favori,ea,( &igestia)
&e,voltarea globulelor ro/ii) metabolismul calciului) &e,voltarea scheletului /i ac+ionea,(
po,itiv *n combaterea agen+iilor patologici.
>emperatura &in a&(post trebuie men+inut( *n limitele &e 14.1!
#
%) &eoarece
e2punerea iepurilor la temperaturi ri&icate) sub ac+iunea ra,elor solare) este &(un(toare
put@n&
pro&uce insola+ii mortale.
>ineretului &estinat repro&ucerii trebuie s( i se asigure permanent o hran( gustoas()
complet( /i la &iscre+ie) precum /i ap( &e a&(pat.
;a *n+(rcare) se face in&ivi&uali,area tineretului fie prin crotaliere) fie prin tatuare.
%oncomitent cu aceast( ac+iune) se efectuea,( c@nt(rirea in&ivi&ual( /i se &etermin( se2ul.
'n func+ie &e se2) gra& &e &e,voltare /i ras( se formea,( loturi &e tineret stabilin&u.
se &estina+ia- pentru pr(sil( sau pentru pro&uc+ia &e carne) bl(ni+( etc.
;a v@rsta &e 4. luni) tineretul &estinat pentru pr(sil( se a&(poste/te *n cu/ti
in&ivi&uale /i va fi fura1at ra+ionat 9a&ic( nu la &iscre+ie) ci *n raport cu greutatea
corporal(:.
/.2 I'IE&A ADA%5S(URIL5R %E&(RU IE%URI
Datorita faptului ca iepurele &e casa este o rasa &omestica obtinuta relative recent in
istoria omenirii.
2!
Simplele schimbari &e temperature )ventilatie sau umi&itate in a&apost sunt
interpretare &e iepuri ca surse &e stress si pot &eclansa numeroasa boli.
De asemenea ,gomotele care apar brusc provoaca a&evarate &rame in metabolismul
animalului.
Etapele &e ba,a ale mentinerii igienei iepurilor &e casa-
. evacuarea &e1ectiilor . evacuarea &e1ectiilor &in custi trebuie efectuata cel putin o &ata la 3
,ile
.iepurele este un animal foarte curat si acor&a o atentie
&eosebita impartirii locuintei sale in spatiu & eo&ihna si spatiu
pentru efectuarea necesitatilor.
.el nu va amesteca nicio&ata rolurile celor &oua spatii
.,gomotele effectuate &e crescator pentru curatirea custii nu
constituie factor &e stress pentru iepuri9se obisnuiesc repe&e
cu ingri1itorul:
.curatenia va fi efectuata mai usor &aca vom muta temporar
iepurasul intr.o cusca ambulanta
.pentru efectuarea curateniei este sufficient sa avem o matura
mica)un raclet9putem folosi si o sapa cu coa&a scurta: si o
galeata plina cu rumegus
.&upa raclarea &e1ectiilor) vom matura toata cusca) iar la
sfarsit vom imprastia un stra subtire &e rumegus peste ,ona
&e1ectiilor
. este i&eal ca macar o &ata la &oua saptamani sa stropim
par&oseala si peretii custii cu var stins pentru a elimina
microbii9meto&a chimica la care vom utili,e o solutie &e 3.
8:.Pentru acestea ne este necesara o matura sau o bi&inea
. ventilatia . ventilatia este importanta intrucat are rol &e evacuare a aerului
viciat &in a&apost si &e intro&ucere a aerului curat."n plus are si o
influenta &ecisiva asupra temperaturii si umi&itatii
. la iepurii &e casa crescuti in sEstem e2tensive9tarcuri: )ventilatia
nu este o problema) ea reali,an&u.se pe cai naturale
. temperature . are o influenta ma1ora asupra efectivelor &e animale &in crescatorii
2$
. aceasta influenta se reflecta asupra starii &e sanatate a iepurilor)
consumului ,ilnic &e fura1e) functiei &e repro&ucere
. &e la temperature &e 2# &e gra&e %elsius) fiecare gra& suplimentar
va &iminua ritmul &e crestere al iepurelui si pofta sa &e a consuma
nutreturi
. temperaturile &e sub 1# gra&e %elsius constituie factori
favori,atori ai bolilor &igestive si respiratorii) &iminuea,a
capacitatea &e repro&uctie si contribuie la cresterea consumului &e
nutreturi 9animalul incercan& astfel sa.si pastre,e temperature
corpului in limite normale:
. temperature optima &e materniate este &e 1$.1< gra&e9in cuibul &e
fatare se asigura astfel cele 3#.32 &e gra&e necesare puilor:
/./ %RI&CI%ALELE 65LI LA IE%URII DE CASA
"epurii crescuti in captivitate sunt mult mai sensibili &ecat cei &in salbaticie) motiv
pentru care este necesar sa li se acor&e o gri1a &eosebita.
Ei sunt foarte sensibili la schimbarile &e temperatura.
6stfel)temperaturile sub 1# gra&e provoaca &iverse afectiuni respiratorii) ce pot &uce la
moartea animalelor.
De asemenea si temperaturile ri&icate) &e peste 2$ &e gra&e au efecte negative
asupra sanatatii iepurelui.
"nfierbantarea e2cesiva a corpului9intr.o ,i caniculara &e vara: va &uce la maortea
animalului.
Grecvent intalnite la iepurii crescuti in captivitate mai sunt si boli precum pietrele &e
ve,ica urinara) bloca1ul &igestive cau,at &e parul inghitit &e animale9cu oca,ia can&
isi efectuea,a toaleta pilo,itatii:.
7olile se manifesta in general prin sca&erea poftei &e mancare) e2cremente mai
putine sau mai mici.
(asteureloza* o boala infectioasa bacteriana) se manifesta prin scurgeri na,ale si
oculare) &ificultati in respiratie etc.
2=
O problema serioasa &e sanatate la iepuri o constituie si a%cesele.
6cestea repre,inta acumulari &e puroi format prin &egenerarea tesuturilor si apar atunci
can& &iversi agenti infectiosi) para,iti) ciuperci sau corpuri straine9 precum aschiile) tepii:
intra in tesut si pro&uc infectarea sa.
%ele mai &es intalnite cau,e ale abceselor la iepuri sunt ranile provocate prin
musculature) rani ce se infectea,a) &ucan& &eseori la septicemii ce le sunt fatale.
6fectiunile &entare se numara printer cele mai &es intalnite probleme &e santate la
iepuri.
Spre &eosebire &e &intii omului) cei ai iepurilor nu au smalt) ceea ce ii face sa se
toceasca &estul &e usor.
Ei au ra&acini &eschise si continua sa creasca pe parcursul intregii vieti a
animalului) in mo& normal si nu necesita prea multa ingri1ire.
%ontinua rete,are a hranei cu &intii &in fata si mestecarea cu a1utorul celorlalti le
asigura u,ura constanta ) prevenin& cresterea e2cesiva a lor.
Jneori insa) &intii isi pier& alinierea cau,an& malocluzie9inchi&erea &efectuoasa a
ma2ilarelor:.
"n ca,ul maloclu,iei masivilor) &intii &e 1os cresc foarte lungi) iar cei &e sus se
curbea,a spre interiorul gurii)iepurele namiputan& sa rete,e hrana.
3aloclu,ia &uce a&esea la formarea &e muchii ascutite &e &inti)cau,ate &e tocirea lor
neregulata.
6ceste muchii pot taia obra1ii si limba) fiin& foarte &ureros pentru animal si
complican&u.se cu infectii. Daca se stieca unul &intre iepuri este bolnav sau se cre&e ca
este bolnav) trebuie i,olat pentru a." prote1a pe ceilalti. %usca pentru asemenea iepuri
trebuie sa fie la o &istanta &e cel putin 1# metri &e celelalte. Daca iepurii bolnavi sunt prea
aproape &e cei sanatosi) nu este e2clus ca boala sa se raspan&easca rapi& si sa." molipseasca
si pe cei sanatosi.
"epurii bolnavi trebuie hraniti ultimii) altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi prin
mainile crescatorului.
%an& iepurii bolnavi sunt luati &in cusca &e carantina) trebuie aruncata toata
mancarea
care a ramas. 6ceasta cusca particulara trebuie sa fie curatata obligatoriu &e &oua
ori pe saptamana cu solutie &e inalbitor &e 3.8.
2<
Balonarea si diareea sunt bolile &igestive clasice si sunt cau,ate in general &e
hrana nepotrivita.
)steoporoza se caracti,ea,a printr.o &escompunere progresiva a oaselor.
%onsistenta oaselor &evine M&e bureteI) acestea &evin fragile si friabile putan& aparea foarte
usor fracture ale membrelor.
*a"itismul se caracteri,ea,a prin oase malformate si member strambe. 6ceasta
mala&ie are &rept cau,a insuficienta vitaminei D) ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc
suficienta hrana ce contine calciu) lumina solara sau ambele.
+ipercalcemia este cau,ata &e un e2ces &e calciu in hrana iepurilor. Gorma naturala
a corpului iepurelui se schimba treptat si miscarile ii &evin greoaie) rigi&e.Pentru a preveni
aceast amala&ie) trebuie evitate a&aosurile &e calciu in &ieta iepurile.
Aitaminoza apare can& &ieta iepurilor este saraca in vitmaina 6. 7oala se
caracteri,ea,a printr.o ca&ere e2agerata a parului. Se poate evita cu usurinta aceasta situatie
a&augan& in &ieta animalelor alimente bogate in vitamina 69 sfecla rosi) morcov:.
7O;" "NGE%>"O6SE
(asteureloza este o boala infecto.contagioasa pro&usa &e germeni &in genul
Pasteurella. 5ermenul este un cocobacil &e &imensiune re&usa ) gram negative) nesporulat)
fiin& un comensal al tractului respirator superior) gasin&u.se la absolute toate speciile &e
animale)inclusive la om.
6paritia bolii &epin&e &e mai multi factori inclu,an& specia)varsta)virulenta
germenului)infectiile recurente)con&itile &e me&iu.
De cele mai multe ori semnele pre&ominante sunt cele respiratorii-
tuse)stranut)raluri) lacrimare) sinu,ita si &epresie. 7oala mai este &enumita si MSepticemia
DemoragicaI a iepurilor.
De obicei sunt afectate animalele tinere) &ar poate afecta si animalele a&ulte.
6gentul causal este cel mai frecvent virusul Pasteurella 3ultoci&a care actionea,a pe
fon&ul unor factori favori,anti- frigul) supraaglomerarea sau alimentatia &eficitara.
6nimalele mor &e obicei in .= ,ile) iar forma cronica apare &e obicei la a&ulti.
Se caracteri,ea,a prin febra mo&erata si semen in functie &e locali,are. "n
locali,area na,ala apare puruit nasal) stranut) 1eta1 bilateral purulent) &ispnee si
con1uncitivte mucopurulente si cheratite) uneori pleuropneumonie. 6ceasta forma are
evolutie lenta) chiar luni &e ,ile) timp in care animalele slabesc si mor prin epui,are.
3#
Pasteurelo,a este un flagel care ataca toate organelle animalului bolnav.
6nimalele infectate vor fi obligatoriu eutanasiate si incinerate. %ele sanatoase &in
aceeasi crescatorie vor fi sacrificate) &ar &upa controlul si avi,ul sanitarE.veterinar pot fi
consummate.
,i-omatoza este cau,ata &e virusul 3E2oma) un virus care apartine aceleiasi
familii ca si virusul ce pro&uce variola. Kirusul este originar &in 6merica &e Su& un&e a
pro&us o pier&ere ma1ora printer iepurii salbatici.
%an& iepuri provenin& &in Europa au fost importati in 6merica nici unul nu a
re,istat acestui virus) toti cei atinsi au &ece&at) imunitatea lor fiin& foarte sca,uta. ;a fel s.a
intamplat si in ca,ul iepurilor importati &in Europa si &in 6ustralia.
Dintr.un acci&ent) virusul a fost a&us si in Europa si numarul iepurilor a sca,ut
&rastic.
Kirusul se raspan&este atat la iepurii &e casa cat si al cei salbatici) atat prin contact
&irect9mucoasa)piele)cale &igestiva: cat si in&irect prin intepaturile hematofage- tantar
purici.
Primele simptome apar la 4. ,ile &up ace iepurele a fos tinfectat.6cestea sunt febra) rinita)
aparitia mi2oamelor9umflaturi: in primul ran& in ,ona genitala si apoi in ,ona
capului9urechi) bot) pleoape: si urmatoarea ,ona afectata sunt ochii.con1unctivita seroasa.
3i2oamele cresc rapi& in volum &evenin& moi)friabile si rupan&u.se usor)lasan& in
urma lor suprafete sangeran&e.
"epurii slabesc brusc) &esi apetitul le ramane neschimbat pana in ultimele ,ile &e
viata) &in cercetari s.a constata ca abia in ultimele 2 saptamani &e viata iepurele isi pier&e
pofta &e mancare.
%u timpul) iepurii si.au &e,voltat imunitate la acest virus) inunele ca,uri boala
&evenin& cronica.
"n fa,a cronica a bolii apar tumori &upa 1#.1 ,ile &e la infectarea cu virusul.6ceste
e2crescente apar la nivelul urechilor) nasului si al albelor) uneori acestea resorban&u.se si
lasan& niste urme care &ispar si ele cu timpul.
3ortalitatea in forma cronica a 3i2omato,ei este &e <.1##8 iar me&ia &e viata &in
momentul infectarii cu virusul este &e $.14 ,ile.
31
/.I&F5RMA(II FI&A&CIARE
-enituri"
reproductori: pre+ul - 4= cap. 2 2# Euro A <!# Euro
carne: pro&us - 432 cap. 2 2 4gBcarcas( A =!4 4g
pre+ul - =!4 4g 2 3 Euro A 2<2 Euro
ficat : pro&us - 432 buc. 2 #)#$ 4gBbuc A 3#)24 4g
pre+ul - 3#)24 4g 2 $ Euro A 212 Euro
blnie :pre+ul - 432 4g 2 1)# Euro A 432 Euro
dejecii- 1# tone) &in care se ob+in ! tone biohumus
pre+ul - !### 4g 2 #)1 EuroB4g A <## Euro
(ota+ venituri " ./0 1 22.2 1 212 1 3#2 1 .00 4 20./ Euro
Hrana:
a: pentru *ntre+inerea turmei &e ba,( 922capete: 93! ,ile:-
furaj combinat: cantitatea - 22 cap. 2 #)1 4gB,i 2 3! ,ile A 12#4 4g
costul - 12#4 4g 2 #)2 EuroB4g A 24#)= Euro
fn: cantitatea - 22 cap. 2 #)2 4gB,i 2 3! ,ile A 1!#! 4g
costul - 1!#! 4g 2 #)#$ EuroB4g A 112)4 Euro
b: pentru cre/terea a 4=# iepuri p@n( la v@rsta &e 12#.13# ,ile-
furaj combinat: cantitatea - 4=# cap. 2 #)14 4gB,i 2 1## ,ile A !$2# 4g
costul - !$2# 4g 2 #)2 EuroB4g A 1344 Euro
fn: cantitatea - 4=# cap. 2 #)1 4gB,i 2 1## ,ile A 4=## 4g
costul - 4=## 4g 2 #)#$ EuroB4g A 33! Euro
Costul total al hranei- 24#)= C 112)4 C 1344 C 33! A 2#33)2 Euro
6lte cheltuieli-
amorti,area cu/tilor 921 buc.: ? 2$# Euro
transport .3## Euro
Total cheltuieli: 2603,2 Euro
32
Profitul net : Venituri- Cheltuieli: 5096 Euro - 2603,2 Euro = 2493 Euro ,
cte 208 Euro/lun
!CE"#$%E&E '"#$C#'(&E 'E$T") * +E",- .E
#E')"# C) C('(C#T(TE( .E 200 +E,E&E
/u0ra1a2a 3ini3:
) Suprafaa pentru modulele de cuti:
- pentru amplasarea a 210 module: 210 module 10 m.p.=2 100 m.p.;
- suprafa comun = 1 !"0 m.p.;
#) $ldiri:
- #irou 20 m.p.;
- %ncpere pentru personal 20 m.p.;
- a#ator 20 m.p.;
- %ncpere pentru pstrarea fura&ului com#inat 20 m.p.;
c) '(nar )0 m.p.;
Total : 4 000 30
(30la4area 1er3ei:
este recomandat ca ferma tre#uie s fie amplasat pe po*(rni ;
s se afle %n apropiere de ora +de pia, de consumator);
s ai# acces la un drum #un;
s se afle %n pre-ena unei surse de ap +f(nt(n, apeduct);
s fie conectat la reeaua de curent electric;
'lanul a30la4rii 5nc0erilor 6i a 3o7ulelor 7e cu6ti
33
.e/end:1. #irou; 2. %ncpere pentru personal; ). a#ator; 0. %ncpere pentru
pstrarea fura&ului com#inat; 1. f(nar.
,ateriale 7e con4truc2ie nece4are 0entru un 3o7ul 7e cu6ti
+pentru 2 femele : st(n/a 2dreapta)
3odule de cuti
1 2 ) 0 1
34
,
a
t
e
r
i
a
l
e
8
a
9
a
-
2

:
u
c

4
t

n
;
a
-
<
7
r
e
a
0
t
a
-

<
c
u
i
:
-
<
a
7

t
o
r
i

-

4
h
r

n
i
-
t
o
r
i

-

4
T
o
t
a
l
</cn7ur=30-<0>?20-90>@
3
3
0,00! 0,1 0,11 0,002 0,014 0,0)4 0,5
2'lacaA <0 33
3
2
- 0,25 1,00 1,1 2,1 0,45 5,8
3'lacaA 4-6 33
3
2
1,)4 !,4 !,1 - 0,55 0,5 22,2
4Ta:l 9incat
3
2
",0 0,"! 0,45 0,20 0,50 2,1 <4,23
5'la4 =35B35@
3
2
- 0,"4 1,1) - - - 2,5
6'la4 =25B25@
3
2
- 0," 1,") - - - 2,9
3