Capitolul III.Solutionarea problemei de mediu.Dezvoltarea rurala durabila.

3.1.Caracterizarea problemei de mediu. In contextul populatiei si a consumului de resurse naturale,dezvoltarea durabila este un model de dezvoltare ce vizeaza echilibrul intre cresterea economica ,calitatea vietii si prezervarea mediului pe termen mediu si lung,fara cresterea consumului de resurse naturale dincolo de capacitatea de suportabilitate a Pamantului. Conceptul de dezvoltare durabila,poate fi subiectul a multiple definitii si interpretari,dar in linii generale,el poate fi definit printr-o imbuntatire generala a bunastarii economice si sociale a locuitorilor rurali,si a mediului institutional si fizic in care acestia traiesc. Starea de fapt a mediului rural in Romania este caracterizat de subdezvoltare dar si de existenta unor inegalitati masive intre satele mari,centre de comuna,relativ dezvoltate,situate in apropierea unui oras sau a unui drum European,si satele mici,de la periferia comunelor,izolate,uneori imbatranite si sarace. Impactul starii de fapt a mediului rural este unul negativ si pe termen lung,iar durata acestei stari nefaste poate sa varieze in functie de eficienta si promptitudinea strategiilor de dezvoltare . Aceasta stare negativa se reflecta in ceea ce priveste economia,educatia,sanatatea,migrarea si imbatranirea populatiei,agricultura si deteriorarea biodiversitatii si habitatelor semi-naturale. Conform recensamantului populatiei si locuintelor din Romania din anul 2002,din totalul de 3,85 milioane de locuinte din mediul rural,numai 48,2% erau doatate cu instalatii de alimentare cu apa rece, 0,6% cu apa calda,si 14,3% cu instalatii de canalizare. Numarul scazut al unitatilor de invatamant din mediul rural,si pozitionarea uneori la distante mari de localitatea de domiciliu a copiilor,cumulate cu resursele financiare limitate ale familiei pentru sustinerea acestora pentru continuarea studiilor,a condus la un decalaj important intre mediul rural si cel urban,in ceea ce priveste accesul la o forma de instruire a tinerilor.Astfel numai 48,4% din populatia in varsta de 15-19 ani si 7,7% din populatia in varsta de 20-24 ani din mediul rural mai frecventa o forma de invatamant fata de 67,6% si respectiv 24,6% din mediul urban. Conditiile socio-economice cu care se confrunta fermierii si fragmentarea terenurilor sunt principalele cauze ale abandonului.Acest fenomen a dus la deteriorarea biodiversitatii si habitatelor semi-naturale.Se estimeaza ca terenurile abandonate reprezinta intre 5% si 10% din terenul agricol in fiecare an.Abandonul afecteaza ecosistemele locale si peisajele si contribuie la degradarea a 123.000 ha de teren arabil.

3.2.Denumirea proiectului:Dezvoltare Rurala in Romania.Microregiunea FinisRemetea. 3.3.Obiective generale. -sporirea calitatii conditiilor de viata ale rezidentilor prin implementarea sau imbunatatirea unor servicii. -dezvoltarea infrastructurii si dotarilor edilitare -constientizarea problemelor de mediu la nivelul comunitatii -dezvoltarea agroturismului -dezvoltarea agiculturii si orientarea catre agricultura ecologica -imbuntatirea serviciilor educationale si de santate -dezvoltarea comertului implicit a situatiei economice locale

3.4.Obiective specifice 1.Dotari edilitare -implementarea unui sistem public de canalizarea si dotare cu apa potabila -depozitarea organizata a deseurilor -reamenajarea si modernizarea retelei stradale din Finis

2.Sanatate -implementarea unei campanii privind igiena sanitar a comunei i a gospodriei, n special n comunitatea de rromi, derulat mpreun de administraia public local i cadrele medicale -realizarea unor analize i probe de ap pentru monitorizarea surselor de ap care nu ndeplinesc standardele de potabilitate -amenajarea si dotarea unui punct sanitar,medical si farmaceutic in localitatile Ioanis si Suncuis

3.Invatamant -imbunatatirea invatamantului prin dotarea scolilor cu calculatoare,infiintarea unei crese si a unei gradinite cu program prelungit

-punerea la dispozitia profesorilor a unor cursuri de educatie ecologica astfel incat sa se poata preda in scoli aceasta disciplina sub forma unor optionale -stimularea infiintarii unui invatamant cu specific agricol -infiintarea unui centru de consultanta agricola -elaborarea de proiecte care sa vizez implementarea de activitati generatoare de venituri(centre de colectare,prelucrare si valorifiare a produselor lactate,a fructelor de padure si ciupercilor;atelier de prelucrare a lemnului;ateliere de productie locala)

4.Agricultura -Informarea corect a gospodarilor i ncurajarea comasrii lucrrii terenurilor - Efectuarea unor studii agrochimice care s ne indice clar compoziia solului i s permit o tratare corespunztoare a acestuia - mbuntirea compoziiei floristice a covorului vegetal de pe puni prin corectarea aciditii solului, eliminarea excesului de umiditate, ndeprtarea vegetaiei lemnoase, a pietrelor i efectuarea de supransmnri - Tarlarizarea punii -Amenajarea i ntreinerea albiilor i malurilor rurilor i prurilor -Formarea unor asociaii, cercuri profesionale pentru facilitarea accesului la informatie specific i pentru ncurajarea i mbuntirea accesului la fonduri interne i externe -ncurajarea formrii fermelor familiale specilizate -nfiinarea de loturi demonstrative pentru a contientiza gospodarii de necesitatea folosirii tehnologiilor moderne -nfiinarea unei farmacii veterinare -Obinerea unor producii ridicate previzibile att n domeniul vegetal ct i n cel animal -Formarea unui centru de mecanizare care s cuprind gospodarii ce dein utilaje i mijloace agricole, repartizarea i planificarea lor s se fac corect i de comun acord

5.Agroturismul -Promovarea potenialului agro-turistic al zonei -Stabilirea unor parteneriate cu agenii de turism rural cu experien n domeniu

-Organizarea unei reele locale de pensiuni turistice autorizate -Organizarea de evenimente locale care s cresc interesul pentru zon -reintroducerea in circuitul turistic a pesterii Meziad -protejarea identitatii locale prin promovarea si conservarea traditiilor si obiceiurilor -promovarea serviciilor si produselor locale -Popularizarea tuturor manifestrilor d peste an prin pliante, reviste, internet etc. - Executarea unui drum de legtur barajul Leu-Coada Lacului-Stna de Vale-Valea Drganului Meziad -Promovarea turismului rural, formarea gazdelor, creterea numrului de gospodrii atestate -Oferirea unui spaiu din patrimoniul comunei pentru sat de vacan -Dezvoltarea unei piee a produselor locale i de meteuguri

6.Comertul -Atragerea investitorilor locali i strini -Acordarea de faciliti pentru investitorii care creaz locuri de munc -Orientarea tinerilor spre profesii i meserii salarizate -Prospectarea pieei pentru depistarea cererilor de produse i meserii -Crearea i promovarea unor sisteme economice i ecologice de salubrizare

6.Telecomunicatii -dezvoltarea retelei de telefonie fixa la nivelul comunelor precum si completarea liniilor de comunicare in toate institutiile de interes public

3.5. Activitati specifice - s-a creat si sustinut un grup de lucru microreginal, care s reprezinte un factor de coagulare, initiativ, promovare si dezvoltare la nivelul comunittilor,In grupul de lucru comunitar al microregiunii au fost cooptati tehnicieni si ingineri zootehnisti, agronomi, profesori, economisti, mici ntreprinztori, consilieri locali, pensionari si tineri.

- S-a elaborat strategia de dezvoltare a microregiunii, a planului local de actiune constnd ntr-un pachet de fise de proiecte. - Pentru elaborarea si completarea strategiei de dezvoltare a microregiunii,s-au realizat periodic intruniri ale grupului de lucru,iar pentru incurajarea participarii si enuntarii fiselor de proiect,s-au organizat concursuri bazate pe miniproiecte realizate pe baza obiectivelor din startegie. -dupa elaborarea strategiei,aceasta a fost publicata sub forma de brosura si distribuita in comunitate,in mod direct la Finis si prin intermediul institutiilor publice la Remetea. -au fost organizate in scoli seminarii de educatie ecologica -cea de-a treia editie a concursului interscolar ECOTURA a avut loc pe Valea Remetei.A avut loc o expozitie de standuri cu produse artizanale traditionale,si traditionalul concurs de oua impistrite. - proiectul-pilot al intregului proiect a fost imbunatatirea pasunilor comunale,astfel pornind de la o suprafata initiala de 50 ha pentru fiecare comuna,suprafata expusa lucrarilor de intretinere s-a extins cu 100 ha drept urmare a eforturilor si mobilizarii comunitare. - au fost donate Primariei din Finis mijloace tehnice constand in calculatoare,si un telefon cu fax. -Primariile au incheiat contracte de salubritate cu firme specializate in colectarea gunoiului menajer -unii oameni din comunitate,care aveau gospodarii mai pregatite au obtinut autorizatii de turism rural,in urma inalnirii nationale pe dezvoltare durabila care a avut loc in Remetea in luna mai. -s-a deschis o unitate moderna de reciclare a PET-urilor si foliilor de plastic. -s-au infiintat toalete publice in cele 2 localitati

3.6 Analiza economico-financiara a proiectului: Eficiena economic este o noiune complex, prin care se nelege obinerea unor rezultate economico-sociale maxime i de utilitate, prin cheltuirea raional i economic a unor resurse materiale, tehnice, de munc, financiare, pe baza metodelor tiinifice de organizare i de conducere a activitilor umane n toate domeniile. Este o noiune prin care se estimeaz rezultatele unei activiti economice n raport cu eforturile fcute.

Indicatorii de eficiena economic sunt prezentati n dou forme: 1. raportul efectelor obinute i a eforturile depuse; indic cuantumul efectului obinut dintr-o unitate de efort depus. Fiind folosit drept criteriu pentru elaborarea deciziilor manageriale, se ine cont de necesitatea maximizrii lui. Cu ct este mai mare acest indicator, cu att este mai avantajoas activitatea economic. exemplu: raportul dintre profitul net i cheltuielile legate de organizarea activitii economice care il asigur. Poate fi exprimat prin formula: e = E/e, ---max., unde: E = efectele (rezultatele) obinute; e = eforturile depuse (resursele consumate). Eficiena economic este principalul factor calitativ al creterii economic, deoarece prin ea se asigur sporirea absolut a efectelor cu acelai volum de efort. 2. raportul dintre eforturile depuse i efectele obinute; indic ce efort trebuie depus pentru a obine o unitate de efect. Fiind folosit drept criteriu pentru elaborarea deciziilor manageriale, se ine cont de necesitatea minimizrii lui. Cu ct este mai mic acest indicator, cu att este mai avantajoas activitatea economic. exemplu: raportul dintre cheltuielile legate de organizarea activitii economice i profitul net obinut din aceasta activitatea. Poate fi exprimat prin formula: e= e/E,-----min. Orice program de activitate (producie, investiie, aprovizionare, desfacere ) presupune mai multe modaliti de realizare. La rndul ei, fiecare modalitate are la baz mai multe variante de proiect, fiecare caracterizndu-se printr-o varietate de informaii referitoare la: - eforturile - efectele - raporturile existente ntre acestea - durata de realizare a activitii - durata de obinere a efectelor economice scontate Proiectarea unei structuri a tipurilor de cheltuieli: Pentru organizarea lunara a cate 2 reuniuni a grupului de lucru comunitar pentru elaborarea strategiei de dezvoltare,identificam urmatoarele tipuri de cheltuieli. Ch. de transport; Ch. materiale;

Pentru realizarea expoziiilor de standuri cu articole artizanale in Valea Remetei,in cadrul concursului ECOTURA. Ch. cu chiria; Ch. pentru nscrierea n catalogul trgului; Ch. pentru locurile de parcare; Ch. cu proiectarea standului (inclusiv onorariul proiectantului); Ch. cu publicitatea prin tiprituri (afie, brouri, cataloage, prospecte etc.); Plata personalului care se ocup de ntreinerea standului; Sumele necesare pentru asigurarea transportului de materiale; Pentru realizarea brosurilor privind strategia de dezvoltare. Ch.materiale Ch.cu transportul; Pentru realizarea proiectului pilot privind reabilitarea pasunilor Ch.materiale; Ch.cu transportul; Ch. cu depozitarea; Pentru sponsorizarea Primariei Remetea cu mijloace informatice Cheltuieli materiale Cheltuieli de transport

Pentru realizarea seminariilor privin educatia de mediu Cheltuieli materiale Cheltuieli de transport Cheltuieli personal

3.7. Analiza de mediu: Varianta fara proiect Starea de fapt: -potential natural nefolosit -terenuri agricole fragmentate -sistem de salubrizare inexistent -nivel slab de asociativitate(retinere,neincredere) -nivel redus al responsabilitatii civice -infrastructura deficitara -grad scazut de acces la informatie -lipsa dotarilor informatice in scoli si institutii publice -economie stagnanta sau in descrestere -potential agroturistic neutilizat -vestigii istorice,biserici,monumente Varianta cu proiect Beneficii sociale: -imbuntatirea retelei de infrastructura,alimentare cu apa si canalizare -dezvoltarea agriculturii conventionale si ecologice -infiintarea unor centre medicale si farmaceutice. -infiinarea unor centre de colectare, prelucrare i valorificare a produselor lactate, a fructelor de pdure i a ciupercilor -nfiinarea unui atelier de prelucrare a lemnului i de obinere a produselor

natural nepromovate si neconditionate

artizanale -organizarea unei retele locale de pensiuni turistice autorizate -cresterea nivelului calitatii educatiei in scoli

3.8. Analiza SWOT Puncte tari Gospodari harnici i ambitioi Relief variat zone de es, deal i de munte Peisaj atrgtor, obiective i trasee turistice interesante Exist resurse n toate sferele de activitate (agricultur, industrie, comert prestri servicii Exist televiziune prin cablu Accesul la transportul pe cale ferat i rutier Se desfoar activiti n toate sectoarele generatoare de venit

Puncte slabe Potenialul agricol i turistic nu este valorificat Fora de munc disponibil nu este ocupat n totalitate Unitile industiale existente nu lucreaz la capacitate Nesolutionarea unor probleme legate de Legea fondului funciar Nivelul de informare al cetenilor nu este suficient Potenialul natural al comunei nu este folosit Nivelul slab de asociativitate (reinere, nencredere) Terenuri agricole foarte fragmentate Sistem de salubrizare comunal inexistent Receptivitate sczut fa de problemele comunitii (grupuri i nu comunitate) Nivel redus al responsabilitii civice Lipsa spaiilor de cazare adecvate Resurse financiare de la buget limitate i insuficiente Nu sunt oameni cu experien n atragerea de fonduri externe, n relaii cu publicul Tendina demografic negativ Orientarea clientelar a unor fonduri bugetare sau extrabugetare Lipsa de motivaie i de ncredere n propriile fore

Oportunitati Multiple programe de finanare pentru dezvoltare rural Trend pozitiv privind dezvoltarea rural la nivel de jude

Amenintari Buget auster la nivel de jude, orientat mai degrab politic Colaborarea ntre instituiile statului este dictat de interese si nu de nevoi reale

3.9.Concluzii Pentru Ecotop, proiectul Dezvoltare rural n Romnia a nsemnat pe de o parte continuarea activittilor similare, pe de alt parte o bun oportunitate de mbunttire a experientei, a cunostinelor si abilittilor. Lucrul n retea, care presupune o permanent negociere ti adaptare, a fost deasemenea o alta incercare. Pentru comunittile din microregiunea Finis-Remetea, proiectul a nsemnat n primul rnd o investitie n capitalul uman, prin liderii formali si informali care au participat la activitti si care au beneficiat de un consistent program de formare.