Profilul agricultorului roman

Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana,pune in evident rolul important al agricultorului

roman,nu numai in agricultura nationala,dar sip e scena agriculturii europene si mondiale.
In aceste conditii agricultorul roman trebuie sa indeplineasca o serie de conditii care trebuie sa
raspunda constant solicitarilor din ce in ce mai complexe,dinamice si exigente pe care I le
adreseaza societatea.
Pentru a putea realize un profil al fermierului autohton,este necesar apelul la evolutia istorica a
poporului roman,un popor de agricultori si crescatori de animale,cu radacini ancestrale datate
inca din epoca neolitica.
Cunostintele agricole au fost transmise de la o generatie la alta,pe cale orala,consolidata temeinic
prin practica,astfel au fost fost retinute elemente ale practicilor primitive care au ramas valabile
si astazi.
Astfel,paralel cu cladirea unei nationalitati romane,a luat nastere si o traditie valoaroasa,ce
inglobeaza practicile aduse de taranul roman,din ce in ce mai evaluate si diversificate in lucrarile
pamantului.
In timpul intemeierii Principatelor Romane,ca state de sine statatoare,majoritatea populatiei era
formata de tarani,proprietari ai pamantului si oameni liberi,insa framantata noastra istorie alaturi
de intarirea privilegiilor boierirlor,si cresterea birurilor si darilor catre acestia si stat,au ingradit
considerabil libertatea taranilor,transformandu-I treptat in iobagi,clacasi sau sclavi.
Desi s-a incercat repararea nedreptatilor sociale din vremea respectiva,reformele agrare nu au
rezolvat starea taranimii,o explicatie excelenta in acest sens fiind data de catre Constantin
Garofild(ministrul Agriculturii si Domeniilor,si primul Presedinte al Academiei de Agricultura
din Romania),care spune ca in pofida colonizarilor si destelenirilor interne ce se faceau la
vremea respectiva,populatia sporea,insa tehnica agricola ramanea aceeasi,in loc sa fie
intensificata in tandem cu nevoile populatiei si ale statului.
Impropetarirea taranilor la vremea respectiva cu bucati neindestulatoare de pamant,pentru care se
plateau dijme la stat,fara ca acestia sa fie in sinea lor agricultori,sau remunerati pentru munca
depusa,fiind laolalta supusi legii agrare,a impiedicat selectiunea,conform ministrului
Constantin Garofild.

Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurala si Regionala

Economia transferului de cunoastere
Petrescu Andreea Gabriela,grupa 2
Page 1

Asadar,nu se putea ajunge nici la o bunastare a populatiei,dar nici la un progres economic al

tarii,in special la progresul agricol care a intervenit in Romania cu intarziere fata de tarile
avansate,si a fost constant limitat doar la marile latifundii.
In anii care au urmat celui de-al doilea razboi mondial,taranii au fost deposedati de pamant si
unelte,si au fost inca odata adusi la starea de muncitor slab remunerat la limita
supravietuirii.Satele au fost depopulate masiv prin absorbtia muncitorilor in orasele
industrializate,acestia continuandu-si soarta trudnica in una din posturile de muncitor industrial
stramutat in oras la care nu se adapteaza,sau navetist,iar cel ramas in sat,fiind transformat in
muncitor mizer sau cooperatist.
Infiintarea ICAR-ului-Institutul de Cercetari Agronomice al Romaniei,in 1927,a reusit sa se
detaseze de trecutul tenebrosa al agriculturii si agricultorilor romani,si condus de catre cel mai
prestigios agronom roman-Gheorghe Ionescu-Sisesti,a reusit sa propulseze stiinta agricola la
nivelul mondial contemporan,a captat interesul si increderea taranilor,care apeleau din ce in ce
mai des la institut pentru sfaturi tehnologice,seminte selectionate,fermenti pentru vinuri sau
tratate bacteriene pentru legume.
Incepand cu secolul 5 si 6,dinamica agriculturii s-a schimbat,impunandu-se necesitatea sustinerii
sistemului agricol intensiv,ceea ce a determinat aparitia unor noi institute de cercetare,care au
contribuit la dezvoltarea economica a tarii,si a progresului stiintific.
Dupa anul 1989,agricultura romaneasca nu se confrunta doar cu tranzitia catre economia de
piata,si decalajele considerabila fata de Uniunea Europeana si statele dezvoltate,dar si cu
procesul greoi al retrocedarilor drepturilor de proprietate,faramitarea excesiva a terenurilor
agricole(peste 4,2 milioane de proprietare de exploatatii agricole mici,respectiv peste 2,4
milioane de hectare de teren pe care nu se poate aplica o agricultura moderna),lipsa de organizare
a terenului agricol,lipsa de organizare a teritoriului,lipsa de capital de lucru,lipsa investitiilor care
sa sprijine noile tehnologii si managementul necesar,lipsa de pregatire profesionala a majoritatii
populatiei taranesti,lipsa managementului performant,imbatranirea populatiei rurale(20% fiind
reprezentati de batrani si bolnavi care au necesitatea asistentei sociale si medicale,si lasati in
grija statului),mentalitatea invechita,lipsa accesului la piata a micilor producatori,si distorsiunile
pietei.
Aceasta sumara prezentare,si-a propus expunerea interrelatiilor dintre fondul biologic ereditar al
populatiei,mediul geografic si mediul social.
Filozoful si psihologul Constantin Radulescu Motru,comparand populatia romaneasca cu cea
apuseana,pune in valoareindividualismul sufletului romanesc fata de cel al popoarelor
apusene,caracterizate prin spirit burghez:Romanului nu-I place tovarasiaEl vrea sa fie de
capul lui...Cu o particica de proprietate,cat de mica,dar sa fie a lui. Acest individualism romnesc
Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurala si Regionala
Economia transferului de cunoastere
Petrescu Andreea Gabriela,grupa 2
Page 2

nu implic spiritul de iniiativ n viaa economic i prea puin spiritul de independen n viaa
politic i social, cele dou nsuiri cu care se caracterizeaz individualismul popoarelor culte
apusene... Populaia satelor romneti n-are ntr-nsa nicio asemnare cu sufletul burghez. Din
mijlocul ei nu ies indivizi ntreprinztori, care s rite odihna i avutul pentru a se mbogi prin
mijloace nencercate. Populaia satelor romneti, dimpotriv, st sub tradiia muncii
colective... Copilul de stean, cnd iese din coal se supune tradiiei colective: el muncete cum
a pomenit la el n sat, din moi strmoi.
Totodata C.R.Motru mentioneaza si perseverenta neaosului roman: Un romn proprietar de
pmnt este cel mai perseverent muncitor agricol. Fie ctigul lui ct de mic, el nu se mai
ndur s-i prseasc ogorul.
Continund cu obiectivitate analiza spiritului romnesc, marele psiholog consider c
romnul este nedisciplinat n ceea ce privete munca, nu muncete metodic, ci n salturi, fiind
capabil s fac i munc de sclav; de asemenea, romnul este strin de spiritul comercial,
acordnd produselor muncii sale o valoare subiectiv de uz.
La aceste caracteristici, care sunt defavorabile alinierii la valorile statelor occidentale, spiritul
romnesc posed i caliti, spunndu-se despre el c este primitor, tolerant, iubitor de dreptate i
religios.
Studierea spiritului rnesc romnesc l determin pe marele agronom acad. Gheorghe
Ionescu-ieti s afirme: n casele ntunecoase i strmte triesc, adevrat, oameni cu un
mare potenial artistic: esturile i custurile rneti, crestturile, cntecele, povetile
alctuiesc un tezaur folcloric i de art popular. Dar sufletul care produce toate acestea e un
suflet contemplativ, legat de vremurile trecute... Nu prin potenialul artistic al sufletului rnesc
va rzbi Romnia, ci prin munc productiv... Agricultura trebuie s produc aa cum cer
nevoile unui stat modern.
Pe fundamentele spiritului ranului romn trebuie s se dezvolte noul profil al fermierului
care are n fa o lume n schimbare rapid, o lume care, pentru a corecta deficienele trecutului,
urmrete un deziderat comun pentru toate rile edificarea unei eco-economii durabile bazate
pe cunoatere.

Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurala si Regionala

Economia transferului de cunoastere
Petrescu Andreea Gabriela,grupa 2
Page 3

BIBLIOGRAFIE
Sansa Romaniei-oamenii Reprofesionalizarea Romaniei II-Raport al Institutului de Proiecte
pentru Inovatie si Dezvoltare(IPID) Bucuresti,martie 2009.

Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurala si Regionala

Economia transferului de cunoastere
Petrescu Andreea Gabriela,grupa 2
Page 4