Lupul

n Europa, distribuia speciei nu este una uniform, principala problem a

populaiei europene de lup fiind fragmentarea habitatelor i izolarea populaiilor
mici.
Munii Carpai, ce se intind pe teritoriul a apte ri (Romnia, Polonia, Ungaria,
Cehia, Serbia, Slovacia, Ucraina), dein a doua cea mai mare populaie de lupi din
Europa, dup Rusia.
n Romnia, datele oficiale indic o populaie cuprins ntre 2000-2700 de
exemplare de lup, distribuite pe o suprafa de circa 9 milioane de hectare, specia
putnd fi ntlnit n zonele colinare nalte i n zonele cu muni jo i de-a lungul
ntregului arc carpatic.
Romnia se poate luda cu una dintre cele mai mari populaii de lupi din Europa,
n ara noastr specia este supus n permanen la multiple presiuni si amenin ri,
precum fragmentarea habitatului, braconajul, conflictele cu vntorii sau lipsa unui
management din partea autoritilor.
Dei la nivel naional i internaional lupii sunt protejai printr-o serie de legi i
convenii, precum Convenia de la Berna, Convenia Cites, Directiva 92/43/EEC
sau Legea vntorii, n Romnia nu s-au realizat muli pasi pentru conservarea
concret a acestei specii i mai ales pentru asigurarea pe termen lung a viabilitii
populaiei carpatice. Lipsa unui plan de management la nivel naional i absen a
unor informaii concrete privind structura i dinamica populaiei de lup pot duce la

implementarea unor msuri de management greite care s afecteze existena

acestei specii pe termen lung.

Femelele adulte cantaresc intre 18-55 kg si masoara intre 1,37 si 1,52 m

lungime, iar masculii cantaresc intre 20-70 kg si masoara intre 1,27 si 1,64 m
lungime, depinde de subspecie. In Romania Promberger and Ionescu (2000)
mentioneaza o greutate medie de 35-60 kg si o lungime totala intre 1,10 si 1,50 m.
Botul este triunghiular si are in jur de 10 cm lungime, expunand o suprafata
extinsa pentru organele olfactive. Acesta ii permite lupului sa detecteze mirosul
prazii la o distanta de 2,4 km in conditii favorabile. Lupul se aseamana cu
ciobanescul german sau cu husky la configuratia craniana, deosebindu-se prin
faptul ca are un unghi orbital intre 45 si 53 in comparatie cu 60 la caini si o bula
timpanica mare, convexa si aproape sferica in comparatie cu a cainilor care este
mai mica, comprimata si usor curbata.
Lupul de diferentiaza de caine prin aspect si trasaturi morfologice, prin
urmatoarele caracteristici: ochii sunt plasati oblic, mai distantati decat cei ai
cainelui. Urechile sunt mici si ascutite, mereu ridicate, si cozile usor curbate catre
stanga. Un alt criteriu de diferentiere fata de caine este lipsa parului pe partea
posterioara a piciorului din spate intre calcai si coada. In comparatie cu cainii,
lupul are gatul scurt, mai gros si mai puternic. Lupii traiesc in haite, cele mai multe
haite fiind alcatuite din membrii unei familii.
Lupul traieste 15-16 ani, dar in salbaticie poate atinge de obicei doar 10 ani.
Varsta unui lup poate fi estimata cu aproximatie dupa uzura dintilor. Din punct de
vedere al dezvoltarii ontogenice, lupii se pot clasifica in: pui 0-6 luni, juvenili 6-18
luni, subadulti 18-30 luni si adulti peste 30 luni. Se intalneste in toate habitatele

nordice unde exista speciile prada, densitatile cele mai ridicate inregistrandu-se
acolo unde biomasa speciilor prada este cea mai mare.
Spectrul de hrana este extrem de variat, insa dieta este bazata in special pe
ungulatele mari (cerb, caprior si mistret). Lupii se hranesc si cu prazi de
dimensiuni mai reduse, animale domestice, hoituri si gunoaie. Lupii traiesc in
haite, cele mai multe haite fiind alcatuite din membrii unei familii.

Importanta ecologica a lupilor

Lupul este in varful piramidei trofice in Carpatii Romaniei, fiind in acelasi
timp si o specie umbrela pentru biodiversitatea din Carpati. Deoarece ucide pentru
a se hrani, el contribuie la selectia naturala a speciilor prada (cerb, caprior, mistret,
iepure etc). Prezenta lupului in zona este un factor important pentru mentinerea
cainilor vagabonzi la un nivel scazut.

Importanta socio-economica
In Romania lupul are o valoare simbolica si istorica ridicata si o legatura
stransa cu legendele din zona rurala, fiind in acelasi timp unul dintre animalele cele
mai detestate. Din punct de vedere economic impactul pozitiv al prezentei lupului
legat de aspectele economice din zona rurala este scazut. Veniturile provenite din
vanatoarea lupului (bazat pe sistemul de derogari) sunt foarte mici in comparatie
cu utilizarea altor resurse naturale. Impactul negativ pare sa fie mai important
datorita pagubelor produse septelului in contextul in care protectia fermelor
impotriva animalelor de prada este foarte superficiala si nu sunt luate masuri
pentru a preveni pagubele.

 Proiectul WOLFLIFE
Pe data de 1 iulie 2014 la Focani, a luat startul WOLFLIFE, primul proiect de
conservare din Romnia dedicat exclusiv lupului care primeste finanare de la
Comisia European prin programul Life+ ,,Natur i biodiversitate. WOLFLIFE
are ca scop implementarea celor mai bune practici pentru conservarea n mediul
natural a speciei lup, meninerea unei populaii sntoase i viabile de lupi n
Munii Carpai, dar si promovarea unei mai bune coexistene om-lup.
ntins pe o perioada de patru ani, proiectul va fi derulat de Agenia pentru
Protecia Mediului Vrancea, n parteneriat cu ACDB (Asociaia pentru Conservarea
Diversitii Biologice), Agenia pentru Protecia Mediului Harghita i Agenia
pentru Protecia Mediului Covasna. Zona vizat de proiect const n partea central
i de sud a Carpailor Orientali, care cuprinde 18 situri din reeaua Natura 2000, de
pe arealul a ase judee: Vrancea, Covasna, Harghita, Bacu, Neam i Mure.
Proiectul WOLFLIFE vine ca un rspuns la aceste probleme i amenin ri la
adresa speciei i i propune s transfere ctre instituiile, organizaiile i
persoanele implicate n managementul lupului si al habitatelor cheie pentru aceasta
specie cele mai bune practici pentru asigurarea unei convieuiri panice i a unui
echilibru ntre necesitile de conservare a lupului i cele ce in de dezvoltarea
durabil a comunitilor locale.
Mai mult, datele obinute n cursul proiectului vor constitui un punct de plecare
pentru elaborarea unui plan de aciune la nivel naional pentru meninerea unei
populaii viabile de lupi. Totodat, proiectul si propune s implementeze solu ii

pilot de gestionare a conflictelor om-lup prin transferul de bune practici ctre

publicurile int, precum fermierii i vntorii.
Un alt obiectiv important al proiectului WOLFLIFE este prevenirea declinului
populaiei de lup prin reducerea mortalitii, limitarea competi iei cu alte specii,
limitarea braconajului i asigurarea conectivitii habitatelor i a ariilor naturale
protejate.
O alt ameninare important la adresa speciei este reprezentat de imaginea
negativ a lupului n rndul comunitilor. ntruct un pilon important al
proiectului este schimbarea percepiei fa de lup, WOLFLIFE i propune s
msoare printr-o cercetare sociologic atitudinile si percepiile factorilor interesai
fa de specie. Apoi, pe baza rezultatelor cercetrii, vor fi concepute i
implementate aciuni educaionale i de contientizare menite s contribuie la o
mai bun nelegere a speciei, a rolului ei n ecosistem i la scderea conflictelor
generate de coexistena om-lup.
Lupul este, n mod nedrept, posesorul unei imagini negative la baza creia
stau legende, basme i poveti vntoreti nfricotoare. Noi ne dorim s
schimbm aceast imagine i prin intermediul acestui proiect s demonstrm c
lupul joac un rol esenial n meninerea viabilitii faunei slbatice i n
perpetuarea unor ecosisteme naturale sntoase, valoroase din punct de vedere
social, economic, ecologic, tiinific i turistic, a adugat Silviu Chiriac, Manager
de Proiect, APM Vancea.