Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Specializarea Mediul Actual și Dezvoltare Durabilă

Degradara terenurilor
- Profil nr. 8 – COTNARI –

Masterand,
Dancă Emanuel-Sergiu
MADD1
Cuprins
Cap 1. Caracteristici fizico – geografice ....................................................................................................... 3
Cap.2 Restricții funcționale și riscuri pedologice asociate profilului de sol numărul 8 – Cotnari ................ 4
2.1 Restricții funcționale și riscuri pedologice asociate proprietăților fizice ............................................ 4
2.1.1 Restricții funcționale și riscuri pedologice condiționate de alcătuirea granulometrică
(proprietăți fizico-mecanice) ................................................................................................................. 4
2.1.2 Restrictii functionale si riscuri pedologice induse de proprietatile fizice .................................... 5
2.1.3 Restrictii functionale si riscuri pedologice asociate insusirilor hidro-fizice ................................ 7
Cap.3 Restricţii funcţionale şi riscuri pedologice asociate proprietăţilor chimice ........................................ 8
3.1 Rezerva de humus ............................................................................................................................... 8
3.2 Reactia solului..................................................................................................................................... 9
3.3 Capacitatea de schimb cationic ............................................................................................................ 9
Cap 4. Bonitarea terenurilor profilului de sol nr. 8 – Cotnari ..................................................................... 11
Concluzii ..................................................................................................................................................... 13
Cap 1. Caracteristici fizico – geografice
Localizare geografică

Cotnari este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Iași. Comuna este
formată din satele Bahluiu, Cârjoaia, Cireșeni, Cotnari (reședința), Făgăt, Hodora, Horodiștea, Iosupeni,
Lupăria, Valea Racului și Zbereni.

Latitudine 47°20′18″N
Longitudine 26°58′39″E

Fig. 1 Localizarea comunei Cotnari la nivelul Județului Iași

(sursa Google Earth)

Relief:

 unitate majoră: Podişul Moldovei

 unitate/subunitate: Podişul Sucevei (bordura deluroasă de la est de Siret)/Dealu
MareHârlău
 tip/formă principală: relief fluvio-denudaţional (sculptural)/versant
  elemente ale formei principale: versant deluvial, neuniform, cu lungimea mai mare de
200 m
 microrelief: versant larg ondulat - pantă/expoziţie: 5-7 % / E

Condiții genetice

Solul din Profilul Nr.8 Cotnari (Iași) are drept suport parental materiale transportate și
redepozitate, alcătuite dintr-un deluviu mixt provenit prin alterarea fragmentelor de gresii și
calcare sarmațiene.

Adâncimea apei freatice oscilează între valorile de 5-10 metri, ape cu un caracter
semipermanent și leticular, dar cu o mineralizare slabă. În acest areal, se distinge zona
bioclimatică manifestată prin suprafață forestieră, cu păduri de cvercinee.

Cu privirea la modul de folosință al terenului, în perioada actuală se cultivă viță de vie

nobilă (Grasă de Cotnari) iar în trecut, terenul era utilizat ca pajiște naturală. Astfel, în prezent se
se manifestă exploatarea terenului acestei zone prin plantația intensivă a viței de vie.

Cap.2 Restricții funcționale și riscuri pedologice asociate profilului de sol

numărul 8 – Cotnari

2.1 Restricții funcționale și riscuri pedologice asociate proprietăților fizice

2.1.1 Restricții funcționale și riscuri pedologice condiționate de alcătuirea
granulometrică (proprietăți fizico-mecanice)
Tabel 1 –Alcătuirea granulometrică a profilului nr 8 - Cotnari

Orizont U.M Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Adâncime Cm 21 11 19 15 14
Nisip %g/g 63.9 62.1 61.6 52.1 60.5
Praf (0.02-0.002 mm) %g/g 14.4 17.1 17.4 15.6 17.8
Argilă (<0.002 mm) %g/g 21.7 20.8 21 32.3 21.7
Subclasă texturală LN LL LL LL LL
Legendă: LN - lut nisipos argilos LL - lut mediu
 Nisip Praf Argilă
70

60

50

40

30

20

10

0
Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Fig.2 Reprezentarea grafică a alcătuirii granulometrice

Interpretarea rezultatelor

Profilul de sol nr. 8 – Cotnari prezintă în primul orizont (Ap1d) clasa texturală de lut
nisipos argilos (LN), urmând ca celălalte 4 orizonturi să se clasifice în clasa texturală lut mediu
(LL). Toate aceste orizonturi au un lucru în comun, și anume structura lor este distrusă prin
lucrările de desfundare, precum și existența caracterului compact la toate orizonturile. Solul
prezentând.

Solul prezentând un volum edafic mare (100) în cadrul tuturor celor 5 orizonturi, ceea ce
însumează că orizonturile nu prezintă schelet, indică faptul că solul este slab diferențiat
structural.

Astfel, prezența unui profil de sol slab diferențiat structural determină conturarea
anumitor caracteristici esențiale ale acestui sol, ceea ce determină dezvoltarea doar a anumitor
tipuri de culturi de plante care prosperă. De aici rezultă că texutra solului este principala însuşire
fizică care influenţează majoritatea proprietăţilor hidrofizice, fizico-mecanice şi chimice care
determină modul de utilizare a terenului și respectiv, speciile cultivate.
2.1.2 Restrictii functionale si riscuri pedologice induse de proprietatile fizice
Tabel 2- Însușiri fizice ale profilului nr. 8 – Cotnari

Orizont U.M Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Adâncime Cm 21 11 19 15 14
Densitatea aparentă g/cm3 1.37 1.34 1.42 1.5 1.52
Aprecierea densității mică mică mijlocie mijlocie mijlocie
Porozitatea totală g/cm3 49.30 48.43 46.42 43.40 42.64
Apreciere porozitate mare mare mare mijlocie mijlocie
Grad de tasare (GT) g/cm3 -1 -3 3 5 9
Aprecierea GT slab afânat slab afânat slab tasat slab tasat slab tasat

Porozitatea totală
50.00

48.00

46.00

44.00

42.00

40.00

38.00
Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Fig 3. Reprezentarea porozității totale în cadrul celor 5 profile de sol

Interpretarea rezultatelor

În tabelul nr. 2 valorile densității se remarcă printr-o creștere constantă pe profil, astfel
încât dacă în orizontul Ap1d densitatea aparentă este 1.37 g/cm3, ajunge la orizontul Bt1 la o
valoare de 1.52 g/cm3. Încadrarea valorilor densității aparente în clasa mică și mijlocie deduce
faptul că în cadrul acestor orizonturi riscurile pedologice și restricțiile sunt reduse.

Valoarea porozității profilului 8 – Cotnari scade de la o porozitate totală mare spre

mijlocie. Această valoare situându-se între maximul înregistrat de 49.30 g/cm3 la orizontul Ap1d
și minimul de 42.64 în cadrul orizontului Bt1.

Gradul de tasare situează solul din profilul nr. 8 – Cotnari ca un sol slab afânat și slab
tasat.
 2.1.3 Restrictii functionale si riscuri pedologice asociate insusirilor hidro-fizice
Tabel 3-Însușiri hidro-fizice ale profilului nr. 8 – Cotnari

Orizont U.M Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Adâncime Cm 21 11 19 15 14
Coeficientul de ofilire (CO) %g/g 7.2 6.9 7.1 12.2 8.1
Aprecierea CO mică mică mică mijlocie mijlocie
Capacitatea pentru apă în câmp
(CC) %g/g 22.5 22.3 20.8 20.6 19
Aprecierea CC mijlocie mijlocie mijlocie mijlocie mică
Capacitatea de apă utilă (CU) %g/g 15.3 15.4 13.8 8.5 10.9
foarte foarte
Aprecierea CU mare mare mare mică mijlocie

Interpretarea rezultatelor

Pentru profilul nr. 8 – Cotnari, valorile coeficientului de ofilire sunt relativ scăzute,
acestea crescând sistemic de la orizontul Ap2d spre orizontul Bt1. Valoarea maxim înregistrată
este de 8.1 %g/g, astfel că aceste valori nu determină restricții și riscuri pedologice.

Capacitatea totală de apă reprezintă umiditatea corespunzătoare volumului total al porilor

și nu impune restricții funcționale și nici pedologice. Capacitatea de apă este apreciată ca ar fi
mijlocie în cadrul primellor 4 profile de sol și mică în cadrul profilului Bt1.

Capacitatea de apă utilă se situează sistematic.Așadar, primele 2 orizonturi au o

capacitate de reținere a apei foarte mare, urmând ca orizontul (A+B)d să dețină o capacitate de
reținere a apei mare. În ultimile două orizonturi ale profilului acest parametru ddetermină riscuri
pedologice reduse, cauza fiind cantitatea de apă relativ redusă pe care o pot folosi plantele.

Coeficientul de ofilire Capacitatea pentru apă în câmp Capacitatea de apă utilă

25

20

15

10

5
0
Ap1d
Ap2d
(A+B)d
(B+A)d
Bt1

Fig. 4 - Reprezentarea grafică a coeficientilor hidro-fizici

Cap.3 Restricţii funcţionale şi riscuri pedologice asociate proprietăţilor
chimice
3.1 Rezerva de humus
Tabel 4. Gradul de prezență a cantității de humus din profil

Orizont U.M Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Adâncime Cm 21 11 19 15 14
Humus % 2.16 1.8 1.62 1.51 -
Rezerva humus t/ha 62.1432 26.532 43.7076 33.975 -
Apreciere rezervă humus MC FC FC FC -
Legendă: MC – material mineral propriu-zis cu continut mic de humus;
FC- material mineral propiu-zis cu continut foarte mic de humus

Bt1

(B+A)d

(A+B)d

Ap2d

Ap1d

0 10 20 30 40 50 60 70
Rezerva humus

Fig. 5 Reprezentarea grafică a rezervei de humus

Rezerva de humus rezultată pe profilul nr. 8 – Cotnari este de 166.35 t/ha, fapt ce în
situează în calsa de valori mare (MR). Pentru acest profil de sol, conținutul de humus are valori
fluctuante de la un orizont la altul. Cea mai mare valoare se înregistrază în primul orizont al
profilului, pe când ultimul sol (Bt1) nu înregistrază prezentă de humus. Prin urmare, acest
parametru nu determină restricții funcționale și riscuri pedologice.
3.2 Reactia solului
Tabel 5. Restricții functionale si riscuri pedologice induse de reactia solului

Orizont U.M Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Adâncime Cm 21 11 19 15 14
pH Unităţi pH 7.28 5.85 6.47 6.97 6.59
Apreciere pH BA MA SA BA SA
Legendă: BA – Soluri neutre SA – Soluri acide MA – soluri moderat acide

pH

8
7
6
5
4
3
2
1
0
Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Fig. 6 Reprezentare grafică a valorilor ph-ului

Interpretarea rezultatelor

Pentru profilul nr. 8 – Cotnari orizonturile se caracterizează ca fiind niște soluri moderat
acide, ceea ce determină ca suprafața cultivată să aibă anumite restricții datorate ph-ului solului.
Nivelul pH-ului se poate observa nu doar în urma recoltării probelor de sol, ci și prin anumiți
indicatori, de exemplu prin observarea reacției unei anumite specii de plante la acel sol, precum
și speciile care se dezvoltă pe solul respectiv. Datorită lor s-a putut identifica aciditatea solului.

3.3 Capacitatea de schimb cationic

În cadrul cunoașterii principalelor proprietăți de schimb cationic se folosesc indici
precum suma bazelor schimbabile, hidrogenul schimbabil , capacitatea totală de schimb
cationic și gradul de saturație în baze.
 Tabel 6. Restrictii functionale si riscuri pedologice induse de marimile de schimb cationic

Orizont U.M Ap1d Ap2d (A+B)d (B+A)d Bt1

Adâncime Cm 21 11 19 15 14
Suma bazelor (SB) Mg/100g 10.71 8.7 9.34 11.41 9.41
Apreciere SB mică mică mică mică mică
Hidrogenul schimbabil
(SH) Mg/100g 0.55 4.06 2.21 1.5 1.91
foarte foarte
Apreciere SH foarte mică mijlocie mică mică mică
T( cap de schimb cationic) Mg/100g 11.26 12.76 11.55 12.91 11.32
Apreciere T mică mică mică mică mică
V (grad de saturatie in
baze) % 95.115 68.182 80.866 88.381 83.127
saturat în
Apreciere V baze mezobazic eubazic eubazic eubazic
T( cap de schimb cationic) Hidrogenul schimbabil (SH) Suma bazelor (SB)

Bt1

(B+A)d

(A+B)d

Ap2d

Ap1d

0 2 4 6 8 10 12 14

Fig 7. Reprezentarea grafică a mărimilor de schimb cationic

Interpretarea rezultatelor

Pe profilul nr. 8 – Cotnari, indicel SB prezintă valori reduse cumprinse între valorile 8.7
și 11.41, astfel aprovizionarea cu azot a solului respectiv în cadrul orizonturilor constituente este
destul de redusă. În cazul acestui profil, valorile parametrului SB au o distribuire neuniformă pe
profil. Așadar, cea mai mică valoare se află în cadrul profilului Ap1d iar cea mai mare, în
profilul Ap2d.

Capacitatea de schimb cationic, notată cu T, care este rezultanta dintre ecuația (SB+SH)
mg/100 g sol este mică în cadrul tuturor celor 5 profile de sol. Ca urmare, solurile sunt slab
saturate în acizi bazici, gradul de saturație (V) având valori ridicate cu excepția profilului
(B+A)d care are valoare de 68,18. Acest fapt determină o levigare puternică a cationilor bazici,
datorită cărora reacția solului este acidă, ceea ce determină scăderea fertilității solului.

Cap 4. Bonitarea terenurilor profilului de sol nr. 8 – Cotnari

Prin bonitarea unui teren se înțelege practicarea unei acțiuni complexe de cercetare și
apreciere cantitativă a principalelor condiții care determină creșterea și rodirea plantelor, de
stabilire a gradului de favorabilitate a acestor condiții în cazul fiecărei folosințe.

Necesitatea aplicării bonitării a apărut ca efect al evoluției și modificării capacității de

producție a terenurilor, sub acțiunea factorilor naturali, dar mai ales datorită intervenției omului.

Tabel 7. Reprezentarea claselor și a notelor de bonitare ale profilului 8 – Cotnari

Cultura Simbol Cultura Simbol Cultura Simbol

Păşuni PS Vie-vin VV Soia SO
Fâneţe FN Vie-masă VM Mazăre-fasole MF
Măr MR Grâu GR In ulei IU
Păr PR Orz OR In fibre IF
Prun PN Porumb PB Cânepă CN
Cireş CV Floarea soarelui FS Lucernă LU
Cais CS Cartof CT Trifoi TR
Piersic PC Sfeclă de zahăr SF Legume LG
Tabel 8.Legendă termeni bonitare
 Realizarea bonitării profilului de sol nr.8 – Cotnari s-a făcut prin evidențierea a 15
parametri care un anumit impact sau asupra solului. Astfel, dintre acești parametri o mare parte
prezintă valori normale, care nu afectează în vre-un anumit fel creșterea plantelor pe solul
respectiv.

Influența acestor acestor parametri este dată de crearea anumitor condiții sau restricții de
creștere a anumitor specii de plante. Așadar, manifestarea unor anumiți factori pot favoriza
modul de utilizare al terenului prin cultivarea mai multor specii, însă lipsa acestora sau prezența
altor factori în cantități mai mari poate limita gradul de diversificare al cultivării.

Prin observarea notelor de bonitare date profilului de sol nr.8 – Cotnari, se constată că
parametrii care au un anumit grad deficitar sau un grad cu valori prea ridicate în cadrul acestui
profil sunt temperaturile medii, precipitațiile medii, rezerva de humus și porozitatea totală. Un
factor general, dar cu gradul cel mai mare de influență asupra solului si ulterior culturilor
acestuie este poluarea.

Rezerva de humus este insuficientă pentru unele plante cerealiere. Comparativ cu alte
culturi, acestea necesită prezența unui grad mai mare de substanțe nutritive.

Ca urmare, în urma bonitării acestui profil de sol, se constată că valorile factorilor

analizați favorizează cultivarea viței-de-vie ca primă clasă.În cadrul acesteia, este favorizată
cultivarea atât viței-de-vie pentru vin, cât și celei de masă. Parametrii care reprezintă uneori o
problemă cu privire la creșterea acesteia sunt temperaturile medii, care au primit nota de 0,8
(VV) și 0,3 (VM), panta terenului în care cultura este amplasată și desigur, poluarea solului și
mediului înconjurător. Așadar, se constată că soiul de masă a viței-de-vie este mai vulnerabil cu
privire la diferitele manifestări a acestor parametri.

De asemenea, note apreciabile în privința prosperării pe acest profil de sol au și pomii

fructiferi. Dintre aceșita, prunii și perii însumează condiții favorabile creșterii și rodirii.

Cea mai defavorizată cultură în acest profil este cea legumicolă, dintre care cartoful și
sfecla de zahăr sunt cele mai penalizate din punct de vedere al notelor de bonitate.
Concluzii
Pentru profilul nr. 8 – Cotnari, calsa texturală predominantă este cea de lut mediu, iar
volumul edafic este scăzut, prezentând o valoare maxim de 100 % g/g

Pentru însușirile fizice ale profilului nu s-a determinat restricții funcționale și nici riscuri
pedologice cu intensitate moderată sau mare.

Proprietățile fizice clasează solul cu un sol slab afânat și slab afânat.

Proprietățile hidro-fizice nu determină restricții funcționale și riscuri pedologice. În

această zona valorile coeficientului de ofilire prezintă valori relativ scăzute, acestea având o
evoluție oscilantă în cadrul profilelor solului.

Capacitatea totală de apă și ce cea utilă nu impun restricții pedologice.

Materia organică nu determină restricții funcționale și riscuri pedologice, iar rezerva de

humus rezultată profilului nr. 8 – Cotnari îl situează în clasa cu valori foarte mici.

În urma acordării notelor de bonitare, se constată că dintre toate culturile, vița-de-vie

însumează cele mai bune condiții propice dezvoltării pe acest profil de sol.

Principalele impedimente cu privire la speciile cultivate pe profilul de sol nr.8 – Cotnari

sunt temperaturile medii, precipitațiile medii, panta terenului și poluarea.