Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Specializarea Mediul Actual și Dezvoltare Durabilă

Evidențierea evoluției temperaturilor și

anomaliilor termice în regiunea Australiei

Masterand,
Dancă Emanuel-Sergiu
Grupa MADD1
Cuprins
Metodologie ............................................................................................ 3
I. Aspecte introductive ............................................................................ 3
II. Caracteristici fizico-geografice ale teritoriului studiat ........................ 4
III. Analiza temporală a observațiilor de la stațiile meteorologice din
regiunea Australiei .................................................................................. 5
IV. Evoluția temperaturii medii anuale înregistrate la stațiile analizate ... 7
V. Anomaliile temperaturilor înregistrate la stațiile din regiunea
Australiei .............................................................................................. 10
VI. Praguri de ruptură ........................................................................... 16
Concluzii............................................................................................... 19
Metodologie
În scopul realizării acestui proiect s-au folosit mai surse și programe speciale. Astfel,
multitudinea programelor utilizate a ușurat obținerea și observarea unor rezultate plauzibilie din
punct de vedere teoretic, cât și practic. Primul pas în cadrul acestui proiect a fost extragerea
datelor de pe site-ul https://data.giss.nasa.gov. Drept material de studiu am folosit datele a 12
stații meteorologie din Australia.

A urmat etapa de prelucrare a acestor date în programele Microsoft Excel, Microsoft

XLStat, Comand Prompt, pe urma cărora am obținut graficele evoluției temperaturii și
anomaliile de temperatură de-a lungul perioadei pe care am analizat-o. Prin utilizarea
programului XLStat am obținut testul ManKendall.

Următoarea etapă a constat în utilizarea programului Panoply cu ajutorul căruia am

obținut GIF-ul cu situația climatită pe parcurul anilor studiați. Cu ajutorul acestui GIF am putut
observa cu exactitate anul și respectiv luna în care s-au produs anomalii ale temperaturii aerului.
Cu alte cuvinte, în GIF sunt evidențiate rezultatele obținute în reprezentările grafice, în
programele anterior utilizate.

O etapă importantă a fost obținerea în programul Kronostat a pragurilor de ruptură în

cadrul evoluției temperaturilor înregistrate, precum și evidențierea tendinței de manifestare a
temperaturii după producerea unui anumit prag.

Ultima etapă a constat în observarea și interpretarea rezultatelor obținute în zona studiată.

I.Aspecte introductive
Prin realizarea acestui studiu climatic, am avut drept scop evidențierea evoluției
temperaturii medii anuale pe teritoriul Australiei și respectiv, scoaterea în evidență a anomaliilor
termice înregistrate în decursul timpului. Intervalul de timp în care au fost preluate datele
climatice de la diferite stații s-a încadrat între a doua jumătate a secolului XIX (anul 1880) până
în prezent.

Potrivit definiției termenului ”anomalie”, aceasta desemnează o abatere de la regulă, de

la o normă. Cu alte cuvinte, prin anomalie se înțelege o stare sau un fenomen anormal.

În cadrul studiului climatic, anomaliile termice au început să apară tot mai des și să fie
mai accentuate de la o perioadă la alta. Desigur, cauzele care duc la producerea acestor anomalii
sunt de origine naturală, însă cauzele antropice sunt cele mai de seamă și cele mai concrete în
producerea acestor anomalii și schimbări climatice.

În termeni mari, la scară continentală sau globală dar și la scară regională, aceste
anomalii duc la producerea schimbărilor climatice.
II. Caracteristici fizico-geografice ale teritoriului studiat
Australia este a cincea tara din lume ca marime si cel mai mic continent . Este , de
asemenea, cea mai joasa si mai plata intindere de uscat si continentul cel mai secetos.

Continentului ii lipsesc in mod evident formele de relief : nu exista rauri mari , iar muntii
sunt josi . Cel mai inalt varf australian , Varful Koscinsko din Alpii Australieni de la granita
dintre South Wales si Victoria are o inaltime de numai 2.228 m , mai putin de jumatate din
inaltimea Mont Blanc-ului.

Principalele caracteristici climatice sunt date de poziţia geografică (localizarea în plină

zonă tropicală, fiind traversat de Tropicul Capricornului), caracteristicile reliefului (Munţii Marei
Cumpene de Ape, prin orientare şi altitudine, au rol de barieră climatică în calea maselor de aer
sud-estice) şi circulaţia maselor de aer (circulaţia musonică, vânturile de vest şi sud-est).

Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasa . Vara , care tine din decembrie
pana-n februarie , exista valuri de caldura frecvente, temperaturile ating in general 38 grade
Celsius . Unele parti sunt umede , in general regiunile de coasta estice si Insula Tasmania .
Efectele neplacute sunt intr-o oarecare atenuate de brize vestice racoroase care sufla in tot timpul
anului . In zone restranse din Australia de Sud si Australia de Vest , iernile secetoase din iunie
pana in august alterneaza cu veri umede din noiembrie pana in martie . Coasta nord-vestica
tropicala are ierni secetoase si veri umede : aici ploile sunt tropicale si exista conditii musonice.
Insula Tasmania si Varful Koscinsko au tinuturi inzapezite in timpul iernii ; totusi , in alte parti ,
zapada este extrem de rara.

Australia este un continent predominant uscat, peste 2/3 din teritoriu primeşte anual mai
puţin de 500 mm precipitaţii şi peste 1/3 mai puţin de 250 mm. Numai aproximativ 10% din
teritoriu primeşte mai mult de 1000 mm/an (ex. 2620 mm la Innisfail, 1666 mm la Darwin).
Predomină climatul cald, tropical şi subtropical, iar în Tasmania şi regiunile muntoase înalte din
Noua Galie de Sud şi Victoria climatul temperat (cu precădere oceanic).

Localizarea geografică a teritoriului studiat

Australia este situată în emisfera sudică, având ca limite: Marea Timor (NV), Marea
Arafura (N), Marea Coralilor (NE), Marea Tasmaniei (SE) şi Oceanul Indian (V şi S). Are o
suprafaţă de 7,6 milioane km2 şi se întinde pe circa 3850 km de la est la vest şi 3200 km de la
nord la sud. Este o entitate federală (din 1901) ce cuprinde șase state (Noua Galie de Sud,
Victoria, Queensland, Australia de Sud, Australia de Vest, Tasmania), două teritorii (Teritoriul
de Nord şi Teritoriul Capitalei) şi o serie de teritorii dependente

Australia este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania
și alte insule mai mici. Este cea de-a șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km², și
cea mai mare țară din Oceania și Australaia.
 Fig 1. Localizarea stațiilor meteorologice analizate

Alegerea stațiilor repartizate uniform pe teritoriul Australiei a favorizat obținerea unor

date care să evidențieze evoluția situației climatice pe intreg teritoriul. Astfel, în acest studiu am
ales stații aflate în partea continentală ( Meekatharra, Kalgoorlie ), stații aflate la zona marginală
a acestuia ( Caranvoir, Cape Leeuwin, Adelaide ), respectiv zona litorală și stații aflate în zone
insulare (Maqcuarie, Willis Island).

Cu privire la preluarea datelor în cadrul fiecărei stații, în unile luni alea anilor analizați
temperatura medie nu a fost evidențiată, drept cauză a lipselor de date prelevate sau a unor erori.

În continuare voi prezenta modul în care a evoluat temperatura Australiei pe parcursul în

intervalul de timp analizat, precum și apariția și clasificarea anomaliilor temperaturii în această
regiune.

III. Analiza temporală a observațiilor de la stațiile meteorologice din

regiunea Australiei
Această perioadă este marcată de un flux termic cu o evoluție neliniară. Astfel, pe
parcursul acestor ani, valorile temperaturii medii anuale și lunare sunt într-o continuă modificare,
această modificare fiind cauza mai multor factori,dintre care cei antropogeni au impact cel mai
mare.
 30
Variația temperaturilor medii anuale
28

26

24

22

20

18

16

14

12

10
1932

1996
1880
1884
1888
1892
1896
1900
1904
1908
1912
1916
1920
1924
1928

1936
1940
1944
1948
1952
1956
1960
1964
1968
1972
1976
1980
1984
1988
1992

2000
2004
2008
2012
2016
Adelaide Airp Cape Leeuwin Cairns Airpor Willis Island
Kalgoorlie Bo Perth Airport Carnarvon Air Meekatharra A
LavertonAero Mt Gambier AI Geraldton Air

Fig 2. Reprezentare grafică privind variația temperaturilor medii anuale la stațiile analizate

Graficul respectiv pune în evidență temperaturile medii anuale înregistrate la cele 12

stații. Astfel, se observă două tipuri de diferențieri privind valorile termice.

Prima diferențiere se face la nivelul de comparație a temperaturilor între toate cele 12

stații. în acest caz, se observă diferențe accentuate deoarece stațiile sunt situate în zone diferite
ale continentului. Astfel stațiile amplasate în regiunea continentală au înregistrat o temperatură
medie a aerului mai mare comparativ cu temperaturile înregistrate la stațiile din zona periferică a
continentului, unde datorită brizelor oceanice, a curenților de aer și a precipitațiilor mai
însemnate, temperaturile tind să aibă valori mai mici.

Pe parcursul acestor ani, temperaturile medii anuale la cele 12 stații variază între 12 și
27°C.Așa cum am evidențiat mai sus, stațiile din zona periferică a continentului au temperaturi
mai mici comparativ cu cele din interiorul acestuia. Astfel, la Stația Gambier s-au înregistrat
cele mai mici valori pe parcursul acestor ani.

De remarcat este faptul că cele mai mari valori ale temperaturilor medii anuale se
înregistrează la stația situată în in Insula Willis.
 De asemenea, intervalul anilor în care sunt evidențiate temperaturile medii anuale diferă
de la o stație la alta. Majoritatea stațiilor au date incepând cu anul 1940, astfel încât doar 3 stații
evidențiază temperaturile dinaintea anului 1900.

A doua diferențiere se bazează pe fluctuația temperaturilor medii anuale în decursul

anilor. În acest caz, la toate stațiile meteorologice analizate,se observă o evoluție neuniformă a
temperaturii medii, însă pe parcursul acestei perioade de timp, se observă anumite fluctuații de
maxim 3°C.

Valoarea medie a temperaturii aerului în intervalul anilor

1980-2018
30

25

20

15

10

Figura 3. Reprezentare grafică privind valorile medii ale temperaturii aerului în intervalul anilor
studiați

În graficul de mai sus ce evidențiază valorile medii ale temperaturii aerlui în anii analizați
se observă diferențe accentuate între stațiile respective. Cea mai mare diferență este de 20 °C,
între stațiile MaqcuarielSL și stația Willis Island. Aceste diferențe accentuate evidențiază faptul
că într-o regiune oarecum restransă la scară continentală, există diferențieri climatice în cadrul
temperaturii aerului.

IV. Evoluția temperaturii medii anuale înregistrate la stațiile

analizate
Graficele de mai jos însumează temperaturile medii alea anilor precum si temperatura
medie a intervalului anilor analizați (1880-2018). Am ținut să expun graficele tuturor stațiilor
analizate pentru a crea o imagine de anasamblu a evoluției temperaturilor dar și în scopul
observării evoluției temperaturilor pentru fiecare stație în parte.

Stația Geraldton Air Stația Gambier

21.5 15

21 14.5

20.5 14

13.94
20
19.16

13.5
19.5
13
19

18.5 12.5
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020
18
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020

Stația Meekatharra Stația Laverton

24 16
23.5
15.5
23
22.5
21.77

15
14.09

22
14.5
21.5
21 14

20.5
13.5
1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020
1940 1960 1980 2000 2020

Stația Maqcuarie 23.5

Stația Carnarvon
5.7
23

5.2 22.5
22.3
4.72

22
4.7
21.5

4.2 21
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020

Stația Perth Airport Stația Kalgoorlie

20 20

19.5 19.5

19 19

18.5
18.8

17.09

18.5
18
18
17.5
17.5
17

17 16.5
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020
 Stația Willis Island 26.5
Stația Cairns
27.5
27.3 26

27.1
25.5
26.9

24.74
25.89

26.7 25
26.5
26.3 24.5

26.1
24
25.9
25.7 23.5
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2020 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020

Stația Cape Leeuwin Stația Adelaide Airp

18.5 18

17.5
18
17
17.5
16.5
16.29
16.24

17
16

16.5 15.5

16 15

14.5
15.5
1880 1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020
1900 1920 1940 1960 1980 2000 2020

Analizând evoluția temperaturii medii a aerului în graficele de mai sus, se constată că în

intervalul de timp analizat temperatura medie are fluctuații manifestate într-un interval de 2°C.

În cazul majorității stațiilor datele analizate încep odată cu anul 1900, singura excepție
înregistrându-se la stația Adelaide, unde baza de date începe cu anul 1880.

Deși la aproape toate stațiile s-a înregistrat o evoluție pozitivă a temperaturii de minim
2°C, unele stații au înregistrat o tendință mai conservativă în cadrul evoluției temperaturii medii
anuale. De exemplu, la stația Geraldton, dacă în anul 1940 temperatura medie anuală era de 19.5
minim °C, în anul 2018 aceasta a ajuns să fie de doar 19.8 °C, având o evoluție de doar 0,3 °C în
decursul a 78 de ani. Desigur, pe parcurusl acestei perioade au fost ani în care valorile medii
anuale ale temperaturii aerului au înregistrat valori mai mari, însă în ansamblu, comparativ cu
celălalte stații, aici s-a înregistrat cea mai mică modificare a regimului termic al aerului.

Astfel, la stațiile unde valorile temperaturii medii din prezent corespund cu cele din
primii ani analizați, se poate deduce că zonele în care sunt amplasate înregistrează un calm
climatic din punct de devere al evoluției temperaturii.
 Coeficientul de corelare Man Kendall
30

25

20

15

10

Fig 4. Variabila coeficientului de corelare al testului Kendall în cadrul stațiilor analizate

Prin aplicarea testului Kendall înc azulul datelor brute obținute de la cele 12 stații
meteorologice de pe continentul Australiei, am avut drept scop evidențierea tendinței de evoluție
a temperaturilor medii anuale.

Importanța aplicării testului de corelare Man Kendall este redată de faptul că prin
interpretarea rezultaelor acestuia, se pot preconiza anumite evoluția tendințelor în viitor, precum
și tehnicile și modalitățile de ”stăpânire” într-o anumită măsură a acestora de ctrăe om.

V. Anomaliile temperaturilor înregistrate la stațiile din regiunea Australiei

În decursul anilor studiați s-au înregistrat anomalii în cazul fiecărei stații meteorologice
analizate, astfel încât prin reprezentarile grafice de mai jos, se pot observa abaterile
temperaturilor aerului de la valorile normale.
 Valorile maxime pozitive ale anomaliilor termice
8.00
7.00
6.00
5.00
4.00
3.00
2.00
1.00
0.00

Fig 6. Reprezentare grafică privind valorile maxime ale anomaliilor termice înregistrate la cele
12 stații meteorologice din Australia

Potrivit datelor evidențiate în graficul de sus,valorile maxime ale anomaliior termice sunt
în cadrul stațiilor analizate sunt cuprinse între 1,9 și 7°C. Stațiile care înregistrează valorile
maxime cele mai mici sunt cele amplasate în Insula Willis și în orașul Cairns. În cazul acestor
regiuni, se constată că anomaliile nu au un grad mare de manifestare, comparativ cu celălalte
zone, însă în cazul stației Cairns Airpor, așa cum se observă în graficul de jos, înregistrează cele
mai mari valori ale anomaliior termice negative.

Valorile maxime negative ale anomaliilor termice

0.0

-2.0

-4.0

-6.0

-8.0

-10.0

-12.0

Fig 7. Reprezentare grafică privind valorile maxime negative ale anomaliilor termice
înregistrate la cele 12 stații din Australia
 După cum am evidențiat în ideea anterioară, stația Cairns Airpor înregistreazăcea mai
mare maximă negativă a anomaliilor termice în cazul tuturor stațiilor analizate.Se observă că
valorile maxime negative ale anomaliilor termice sunt cuprinse între -2 și -6°C, excepție făcând
stația Cairns Airpor.

Prin manifestarea unor modificări neconforme în cazul temperaturii aerului, numite

anomalii termice, regimul climatic al regiunii respective suferă anumite perturbații. Prin apariția
acestor perturbații pot fi afectate o parte din sistem, cât și întregul sistem, prin manifestarea unor
relații în lanț.Astfel, prin înregistrarea la începutul primăverii a unor temperaturi sub limita de
toleranță a plantelor și pomilor aflați deja la procesul de inmugurire sau înflorire, funcțiile
acestora pot suferi perturbări seriaose, astfel încât rodirea poate fi afectată parțial sau total. Ca
urmare, producerea acestei anomalii termice la un nivel teritorial mai extis, poate artage efecte
negative însemnate asupra populației prin diminuarea resurelor de hrană.

În continuare sunt prezentate anomaliile termice care s-au înregistrat la stațiile

meteorologice, pe continentul Australiei. Alegerea pentru analiză a stațiilor situate în zone ce
cuprind tot continentul a dus la observarea diferențelor anomaliilor termice de la o zona la alta,
precum și modul de evoluție diferit în cadrul fiecăreia.
 0
1
2
3
4

-5
-4
-3
-2
-1
2
4
6

-6
-4
-2
1883-03
1911-01
1889-05
1916-03
1895-07
1921-05
1901-09
1926-07
1907-11
1931-09
1914-01
1936-11
1920-03
1942-01
1926-05
1932-07 1947-03
1938-09 1952-05
1944-11 1957-07
1951-01 1962-09
1957-03 1967-11
1963-05 1973-01
1969-07 1978-03
1975-09 1983-05
1981-11 1988-07
1988-01 1993-09
1994-03 1998-11
2000-05 2004-01
Valorile anomaliilor termice -stația Laverton

2009-03
Valorile anomaliilor termice -stația Geraldton

2006-07
2012-09 2014-05
0
1
2
3
4

-5
-4
-3
-2
-1

0
2
4
6
8

-12
-10
-8
-6
-4
-2
1883-03
1
1889-02
71
1895-01
141
1900-12
211
1906-11
281 1912-10
351 1918-09
421 1924-08
491 1930-07
561 1936-06
631 1942-05
701 1948-04
771 1954-03
841 1960-02
911 1966-01
981 1971-12
1051 1977-11
1121 1983-10
1191 1989-09
1261 1995-08
1331 2001-07
Valorile anomaliilor termice -stația Maqcuarie
Valorile anomaliilor termice -stația Mt Gambier

1401 2007-06
1471 2013-05
 0
2
4
6

-6
-4
-2
0
2
4
8

-6
-4
-2
1905-01
1905-01
1910-04
1910-06
1915-07
1915-11
1920-10
1921-04
1926-01
1926-09
1931-04
1932-02
1936-07
1937-07
1941-10
1942-12
1947-01
1948-05
1952-04
1953-10
1957-07
1959-03
1962-10
1964-08

Airport
1968-01
1970-01
Meekhatarra

1973-04
1975-06
1978-07
1980-11
1983-10
1986-04
1989-01
1994-04 1991-09
Valorile anomaliilor termice -stația

1999-07 1997-02
Valorile anomaliilor termice -stația Perth

2004-10 2002-07
2010-01 2007-12
2015-04 2013-05

0
2
4
6
0
2
6
8

-6
-4
-2
-8
-6
-4
-2

1850-01 1884-01
1857-06 1889-12
1864-11 1895-11
1872-04 1901-10
1879-09 1907-09
1887-02 1913-08
1894-07 1919-07
1901-12 1925-06
1909-05 1931-05
1916-10 1937-04
1924-03 1943-03
1931-08 1949-02
Bo
Air

1939-01 1955-01
1946-06 1960-12
1953-11 1966-11
1961-04 1972-10
1968-09 1978-09
1976-02 1984-08
1983-07 1990-07
1990-12 1996-06
Valorile anomaliilor termice -stația Kagoorlie

1998-05 2002-05
Valorile anomaliilor termice -stația Carnarvon

2005-10 2008-04
2013-03 2014-03
 2
4
6

-6
-4
-2
0.5
1.5

0
1
2

-1.5
-0.5

-2
-1
1905-01
1910-01 1951-01
1915-01 1951-12
1920-01 1952-11
1925-01 1953-10
1930-01 1954-09
1935-01 1955-08
1940-01 1956-07
1945-01 1957-06
1950-01 1958-05
1955-01 1959-04
1960-01 1960-03
Island

1965-01

Leewin
1961-02
1970-01 1962-01
1975-01 1962-12
1980-01 1963-11
1985-01 1964-10
1990-01 1965-09
1995-01 1966-08
2000-01 Valorile anomaliilor termice -stația Cape
Valorile anomaliilor termice -stația Willis

1967-07
2005-01 1968-06
2010-01 1969-05
2015-01 1970-04
0
1
2
3
4

-5
-4
-3
-2
-1

0.5
1.5
2.5

-2.5
-1.5
-0.5
0
1
2

-2
-1
1951-01 1879-07
1951-12 1885-08
1891-09
1952-11
1897-10
1953-10
1903-11
1954-09
1909-12
1955-08
1916-01
1956-07 1922-02
1957-06 1928-03
1958-05 1934-04
1959-04 1940-05
1960-03 1946-06
Airport

1961-02 1952-07
1962-01 1958-08
1962-12 1964-09
1963-11 1970-10
1964-10 1976-11
1965-09 1982-12
1966-08 1989-01
Valorile anomaliilor termice -stația Cairns

1967-07 1995-02
1968-06 2001-03
Valorile anomaliilor termice -stația Adelaide Airport

1969-05 2007-04
1970-04 2013-05
 Prin corelarea anomaliilor termice se observă o evoluție diferită și chiar unică în cadrul
fiecărei stații. Deși este o regiune a cărei caracteristici fizico geografice face încadrarea acesteia
într-o zonă tropicală, cu temperaturi relativ ridicate și cu subregiuni cu un climat arid și semiarid,
se observă în graficile de mai sus, respectiv la fiecare stație în parte, anomalii termice ale căror
valori sunt negative.

Stația care înregistrează cele mai mari anomalii pozitive este Geraldton, unde anomalia
cea mai mare are valoare de 6°C. Acest fapt poate duce la producerea unor perturbații în cadrul
dezvoltării unor ecosisteme, prin modificarea funcțiilor compoenntelor acestora, de altfel,
afectând și societatea umană.

De remarcat în cadrul stației meteorologice Meekhatarra, o apariției constantă a

anomaliilor, în decursul anilor analizați, înregistranâd anomalii cu valori apropiate de la un an la
altul.

Caracterul de ciclicitate prezent la o parte din stațiile analizate , precum și evoluția

constantă a anomaliilor termice, oferă posibilitatea încercării de combatere de către om, în
privința efectelor negative pe care le au aceste anomalii.

Drept urmare a manifestării factorilor naturali și antropici, care acționează asupra

regimului climatic la scară geologică, între-un interval de timp foarte lung, în ultimile decenii,
influența tot mai mare a acestor factori, mai cu seamă cei antropogeni au dus la amplificarea
producerii anomaliilor termice precum și reducerea perioadei de apariție a efectelor acestora.

VI. Praguri de ruptură

Prin prag de ruptură se înțelege o abatere semnificativă, cu carcater imprevizibil fată de
valorile normale.

În cadrul pragurilor de ruptură a temperaturilor aerului, acestea reprezintă înregistrarea

unei scăderi sau a unei creșteri bruște a temperaturii la un moment dat. Acest fapt poate fi
provocat atât prin facotri naturali cât și prin cei antropogeni.

Dintre factorii naturali care duc la producerea unor praguri de ruptură cei mai semificativi
sunt configurația reliefului și dinamica modului de circulație a maselor de aer pe verticală.
Influența acestora duce la apariția unor inversiuni termice precum și accentuarea tendinței de
evoluție a temperaturilor.Factorii antropici care contribuie la producerea pragurilor de ruptură
sunt mai însemnați decât cei naturali (deșertificări, defrișări).

De asemenea, și încălzirea globală este un factor de primă importanță în producerea

anomaliilor termice și a modificărilor climatice.
 În cadrul pragurilor de ruptură obținute cu ajutorul programului Kronostat pe baza datelor obținute de la stațiile meteorologice
din Australia, s-au evidențiat mai multe tipuri.

În reprezentările grafice de mai sus am evidențiat pragurile cu cea mai mare intensitate, atât prin modul de manifestare, cât și
perioada de revenire la valoarea dinaintea producerii pragului sau atingerea unei tendințe de echilibru.

Se deosebesc 2 tipuri principale de praguri. În primul caz, după manifestarea unui prag se observă o tendință de încercare a
atingerii valorii existente înaintea producerii pragului de ruptură, însă această tendință este întreruptă de producerea unui nou prag de
ruptură sau a mai mulor praguri în serie. Acest tip de prag se observă la stațiile Cairns Airpor, Laverton și Cape Leewin.

În al doilea caz, se observă că odată cu producerea unui prag de ruptură, are loc o evoluție constantă a valorii până în
momentul în care atinge sau depășește valoarea precedentă producerii pragului. Este cazul pragurilor evidențiate la stațiile
Meekatharra și Adelaide.
Concluzii
Prin evidețierea modului și tendințelor de evoluție a temperaturilor aerului de pe
continentul Australiei am putut pune în evidență caracterul dinamic al regimului climatic,
precum și efectele pe care le manifestă acesta asupra mediului natural și asupra omului.

Analiza anomaliilor termice în regiunea respectivă, precum modul și factorii care fac
posibilă apariția acestora a dus la susținerea și confirmarea ideii (prin datele evidențiate) că
acestea stau la baza modificărilor climatice.

Odată cu dezvoltarea societății umane ce presupune îngrădirea mediului natural,

anomaliile termice au căpătat o ascensiune tot mai frecventă.

Prin observarea modului de evoluție a temperaturilor medii anuale, raportate la o scară de

peste 50 de ani în cadrul tuturor stațiilro analizate,pot fi fixate anumite criterii de reducere a
modificării tendinței termice, astfel încât modificările climatice șă cunoască un impas în viitorul
apropiat.