Sunteți pe pagina 1din 91

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

S.C. MIHAI SEHLANEC S.R.L.


STR. 1 MAI NR. 1, SC. A, ET.2, AP. 16, RADAUTi , jud. Suceava
J 33/367/2005 CUI 17326525 TEL/FAX 0230/56.60.83 MOBIL: 0746/029.156
CONT RO26 BTRL 0610 1202 4214 81XX BANCA TRANSILVANIA- RADAUTI

SR EN ISO 9001:2001
CERTIFICAT NR. 391/1/1/1

PLAN URBANISTIC GENERAL


AL COMUNEI

CACICA
JUDETUL SUCEAVA

MEMORIU
GENERAL
VOL. I - 2010

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

CUPRINS
Pag.
BORDEROU

GENERAL...........................................................................

Cap. I
INTRODUCERE...........................................................................
1. 1. Date de recunoatere a P.U.G........................................................
1. 2. Obiectul P.U.G. .............................................................................
1. 3. Surse documentare ........................................................................

4
4
5
6

Cap. II STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII ................................


2. 1. Evoluie .........................................................................................
2. 2. Elemente ale cadrului natural .......................................................
2. 3. Relaii n teritoriu .........................................................................
2. 4. Activiti economice .....................................................................
2. 5. Populaia Elemente demografice i sociale ................................
2. 6. Circulaia .......................................................................................
2. 7. Intravilan existent. Bilan teritorial. Zone funcionale ..................
2. 8. Zone cu riscuri naturale ...............................................................
2. 9. Echipare edilitar .........................................................................
2.10. Probleme de mediu .........................................................................
2.11. Disfuncionaliti ..........................................................................
2.12. Necesiti i opiuni ale populaiei ................................................

8
8
14
30
33
38
42
42
44
44
47
48
49

Cap. III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTIC ...............

52

3. 1. Studii de fundamentare ................................................................

52

3. 2. Evoluie posibil, prioriti ..........................................................

53

3. 3. Optimizarea relaiilor n teritoriu ..............................................


3. 4. Dezvoltarea activitilor ...............................................................
3. 5. Evoluia populaiei ......................................................................
3. 6. Organizarea circulaiei ................................................................
3. 7. Intravilan propus. Zonificare funcional. Bilan teritorial ...........
3. 8. Msuri n zonele cu riscuri naturale ............................................
3. 9. Dezvoltarea echiprii edilitare .....................................................
3.10. Protecia mediului ........................................................................
3.11. Reglementri urbanistice .............................................................
3.12. Obiective de utilitate public .......................................................

54
54
55
56
57
60
61
65
66
68

Cap. IV

CONCLUZII MSURI N CONTINUARE ......................

71

Cap. V

ANEXE .....................................................................................

76

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

BORDEROU GENERAL

A. PIESE SCRISE
Vol. I Memoriu General
Vol. II Regulament Local de Urbanism
Regulament la nivelul Unitilor Teritoriale de Referin
B. PIESE DESENATE
A1
A2
A3
A4
A5
A6

ncadrarea n teritoriul administrativ (I.T.)


(sc. 1:25000)
Situaia existent disfuncionaliti
(sc. 1:5000)
Reglementri zonificare
(sc. 1:5000)
Uniti teritoriale de referin
(sc. 1:25000)
Echipare tehnico-edilitar
(sc. 1:5000)
Proprietatea asupra terenului
(sc. 1:5000)

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cap. I INTRODUCERE
1.1. Date de recunoatere a P.U.G.
1.1.1. Denumirea lucrrii:
Plan Urbanistic General al comunei CACICA
judeul Suceava
1.1.2. Beneficiar:
Consiliul Local al comunei CACICA
1.1.3. Proiectant general:
S.C. MIHAI SEHLANEC S.R.L.
1.1.4. Proiectani de specialitate, colaboratori:

c.arh. Mihai SEHLANEC

arh. Liviu GHEORGHIEANU

ing. Bogdan REZUS

ing. Mircea STANCU

ing. geo. Adrian DAMIAN

tehn.arh. Gheorghe LUPOAE

1.1.5. Data elaborrii:

EF PROIECT

2010

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

1.2. Obiectul P.U.G.


1.2.1. Planul urbanistic general al comunei Cacica are ca obiect
elaborarea unei strategii de dezvoltare a localitilor componente n
urmtorii ani. Pornind de la evaluarea situaiei actuale din punct de vedere
al cadrului natural, al funciunilor, al activitilor economice i socialculturale, P.U.G. stabilete strategiile de dezvoltare urbanistic a comunei
i ale localitilor componente.
P.U.G. stabilete modul de utilizare a terenurilor, condiiile de
conformare i realizare a construciilor, amenajrilor, a cilor de circulaie,
prioritile i direciile de dezvoltare a comunei.
Obiectivele principale ale P.U.G. sunt :
reactualizarea intravilanului comunei i al fiecrei localiti n parte;
stabilirea zonelor funcionale la nivelul fiecrei localiti;
utilizarea raional a terenurilor din intravilanul localitilor;
amplasarea judicioas a obiectivelor de utilitate public;
modernizarea i dezvoltarea infrastructurii.

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

1.3. Surse documentare

Legea privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri

pentru realizarea locuinelor (nr.50/ 1991 republicat 1997);

Legea fondului funciar (nr.18/ 1991 republicat 1998);

Legea administraiei publice locale (nr.69/ 1991 republicat

1997);

Legea privind circulaia juridic a terenurilor (nr.54/ 1998);

Legea privind exproprierea pentru cauze de utilitate public (nr.33/

1994);

Legea cadastrului imobiliar i publicitii imobiliare (nr.7/ 1996);

Legea privind calitatea n construcii (nr.10/ 1995);

Legea privind protecia mediului (nr.137/ 1995);

Legea privind regimul juridic al drumurilor (nr.43/ 1997

republicat 1998);

Legea locuinei (nr.114/ 1996 republicat 1998);

Legea apelor (nr.107/ 1996);

H.G.R. 525/ 1996 privind aprobarea Regulamentului General de

Urbanism;

Reglementare tehnic GP038/ 99, martie 1999;

Planul cadastral al comunei Cacica(O.C.O.T. Suceava);

Plan de amenajare a teritoriului judeului Suceava situaia

existent.

Studiu zone protejate,comuna Cacica,jud. Suceava Definirea

zonelor protejate - elaborat de Directia pentru Cultura,Culte si


Patrimoniu Cultural National Suceava
Codul Civil;
6

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Legea nr.10/ 1995 privind calitatea n construcii;


Legea nr.84/ 1996 privind mbuntirile funciare;
H.G.R. nr.51/ 1992 privind unele msuri pentru mbuntirea
activitii de prevenire i stingere a incendiilor, cu modificri prin
H.G.R. nr.616/ 1993 i H.G.R. nr.71/ 1996;
Ordinul M.L.P.A.T. nr.91/ 1991 privind formularele, procedura de
autorizare i coninutul documentaiilor;
Norme de igien privind modul de via al populaiei, aprobate cu
Ordinul Ministerului Sntii nr.981/ 1994;
O.G. nr.43/ 1997 privind regimul drumurilor;
STAS 1343/ 1991;
STAS 6221 Construcii civile, industriale i agrozootehnice.
Iluminatul natural al ncperilor.

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cap. II STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII


2.1. Evoluie
2.1.1. Comuna Cacica este situat n centrul judeului
Suceava, n zona de podi i a dealurilor subcarpatice la intersecia
drumurilor naionale DN 2E Pltinoasa - Solca i drumurile judeene DJ
178A Prtetii de Sus - Costna, DJ 178E Botoana - Prtetii de Sus, la o
distan de 40 de km de municipiul resedin de jude Suceava i la 10 km
de oraul Solca. Localitatea Cacica este strbtut de paralela de 4737'
latitudine nordic i meridianul 2555' longitudine estic, la contactul dintre
Podiul Sucevei i orogenul Carpailor Orientali, reunind dou uniti
geologice si geografice distincte. Cacica se mrginete la nord cu satul
Prtetii de Sus, spre nord - vest cu satul Maidan, spre vest i sud-vest cu
comuna Mnstirea Humorului prin Obcina Cacica cu vrful la Cruce (807
m), spre est i sud-est cu comuna Prtetii de Jos, i spre nord - est cu
comuna Botoana.
Teritoriul administrativ al comunei Cacica are urmatoarele
vecinatati:
- la nord comuna Solca
- la nord-est comuna Botosana
- la sud-est comuna Partestii de Jos
la sud si la vest comuna Manastirea Humorului
Privitor la denumirea localitii, s-a ncetenit ideea c provine de la
cuvntul polonez Kacza care, n romnete nseamn ra. Se spune
c aici existau terenuri mltinoase propice pentru viaa acestor psri. O
alt explicaie a numelui pornea de la un joc Cacica, un fel de oin. Exist
8

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

ns hri austriece anterioare venirii colonitilor polonezi care menioneaz


valea Kaczica, Dealul Tkaesiki, localitatea Tkacsika (cu meniunea
apartenenei sale la Prteti), ceea ce ndreptete s se nainteze ideea
c numele aezrii provine de la cel al prului numit astfel . Pe teritoriul
satului Cacica s-au descoperit urme de locuire datnd din neolitic, n cateva
puncte: Dealul Zamca, la Dochia, Rpa lui Rezneac.
n ceea ce privete localitatea Prtetii de Sus, numele acesteia se
spune c provine de la Prtea, unul din cei doi stpni ai satului, menionai
pentru prima dat n hrisovul lui Alexandru cel Bun din 13 aprilie 1415. Ct
despre numele localitii Solone, acesta este legat de numele prului
care-l strbate.

Istoric. Evoluie

Din

perspectiv

istoric,

vechimea

aezrii

(comunei)

este

ndeprtat. Din punt de vedere documentar, satul Prtetii de Sus este


menionat nc de la nceputul secolului al XV-lea. Cea dinti tire care
atest existena satului n aceste locuri, o avem de la voievodul Alexandru
cel Bun. Acesta, prin hrisovul din 13 aprilie 1415, face danie mnstirii
panului Ion Vornic, Adormirea Sfintei Nsctoare de Dumnezeu, care este
Umor, un sat la obria Soloneului, unde au fost Tatomir i Prtea i
selitea lui Dianis.
Actul citat, prin care voievodul moldovean nchina pentru prima dat satul
de la obria Soloneului cu tot venitul su mnstirii Humor, cu toate c
nu-i d numele,- constituie actul de natere al satului Prteti, n istorie.
Pentru c este n afar de orice ndoial c satul menionat n hrisov, nu

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

poate s fie altul dect Prteti, singura aezare existent pe atunci la


obria prului Solone.
Ct se ntindea aezarea i care-i erau hotarele la data respectiv,
documentul menionat ne d prea puine detalii n aceast privin. Singura
precizare este c hotarul acestui sat s fie cu toate hotarele vechi, pe unde
au folosit din veac. Deci, la aceast dat, satul lui Tatomir i Prtea, era
cunoscut ca avnd deja vechimea cel puin secular.
Aezat nu departe de Ctitoria lui Ioan Vornicul de la Umor, satul lui Tatomir
i Prtea, avea s cunoasc timp de peste trei veacuri i jumtate
stpnirea mnstireasc. De aceea i dezvoltarea sa economic, socialpolitic i cultural, va fi legat, n tot acest timp, de istoria acestui lca.
Pn la ocuparea Bucovinei de ctre Austria n 1775, satul de la obria
Soloneului s-a mrit considerabil, fapt ce va i grbi mprirea aezrii sub
noul regim. Odat cu secularizarea averilor mnstireti, n anul 1785,
printre lcaurile expropriate, se numr i mnstirea Humor, ale crei
proprieti cuprinznd pe lng sate, arini i pduri ntinse, trec pdurile
o parte n proprietatea satului, iar pe ranii din satele foste mnstireti,
guvernul austriac i mproprietrete cu pmnturile unde munceau.
Aceast msur, luat n detrimentul ctitoriei de la Humor, a fost ns
benefic satelor ei de obrsie inclusiv pentru Prteti,- care ncep s se
dezvolte de acum n mod independent. Dar, n curnd , ca urmare a
extinderii satului, aceasta ncepe s se descentralizeze i din vechiul
Prteti, -n deceniul care a urmat anexrii Bucovinei- iau fiin dou sate
surori: Prtetii de Sus i Prtetii de Jos.
Aa se face ca n anul 1786, - dup cum rezulta din Planul regulativ
al provinciei, aprobat de Consiliul aulic austriac, la 29 aprilie din acelai an,
- existau deja dou sate, cu administraie, biserici i arini proprii.Pn la
nfiinarea n veacul al XIX lea a aezrii Soloneu Nou, din coloniti
10

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

polonezi (slovaci) adui aici de regimul austriac pentru pdurrit, satul


Prtetii de Sus a fost singura aezare de la obria Soloneului. n acest
timp, o cretere similar cunoate i aezarea de la gura ocnei Cacica,
care-i are nceputurile o dat cu ocuparea Bucovinei de ctre Imperiul
habsburgic i ntocmirea de noua administraie a primelor hri i
recensminte, unde apar notificate, pentru nceput, doar denumirea
prului i a vii KASIKS (1774), KACZIKA (1775), TKACSIKA (1790)
i, apoi, menionate i redate grafic 11-17 locuine, unele poate doar
sezoniere, ridicate de ctre stenii din Prteti care foloseau punile din
acest fund de vale. n scurt timp de la ocupaie, Camera aulic vienez
angajeaz, n noua provincie, ample investigaii geologice n scopul
descoperirii zcmintelor de sare, finalizate cu nceputul de exploatare la
Solca i la Cacica. Aceasta va aduce pentru Cacica la colonizri masive de
muncitori i specialiti polonezi (Bochnia i Wieliczka zona Cracovia), la
care se mai adaug ardeleni, i ei n cutarea unui destin mai bun.
Dei, documentar, satul Cacica nu deine, aa cum s-a vzut, o
vechime deosebit, pe teritoriul su de astzi, cercetrile arheologice au
identificat urme de locuire foarte vechi i variate: neolitic (cultura Cucuteni),
epoca bronzului (cultura Nou), importante vestigii dacice i din perioada
de formare a poporului romn (Dealul Troian sec. VII-IX) i Evul Mediu
(sec. XIV-XVII). Descoperiri importante, tot din neolitic, s-au facut n cteva
puncte din incinta Salinei sau n apropierea ei, unde se pstreaz un numr
deosebit de mare de fragmente ceramice aparinnd unor vase de tip
brichetaje folosite n procesul de obinere a srii prin fierberea apei
izvoarelor srate. Din epoca bronzului i a fierului s-au gsit urme de
locuire pe Dealul Troian. Din perioada Evului Mediu s-au identificat urme de
locuire pe Dealul Troian, la confluena prului Blandet cu Dulcea la locul
numit Clugria, n zona Salinei etc.

11

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

n Evul Mediu teritoriul satului Cacica fcea parte din teritoriul satului
Prteti, care era cuprins n proprietile Mnstirii Humorului. n vreme de
rstrite, locuitorii din Prteti i amenajau adposturi n ascunziurile
pdurii, lng Poiana Parascanului i Prul Blandet. Cu timpul unele
familii din Prteti au nceput s-i construiasc locuine stabile n zona
viitoarei vetre de sat. Exist i opinii potrivit crora primele familii care s-au
stabilit n Bahna Prtetiului (numit astfel datorit terenului mltinos), ar
fi venit din Ardeal, ntre anii 1728 1788, de pe Valea Sluei i din Ilve.
Aa se explic prezena unor nume precum: Andronic, Cojocaru, Parascan,
Ungureanu, Hopulele care se presupune c ar fi de origine ardeleneasc.
Dup ocuparea

Bucovinei de ctre austrieci, n 1775, ncep

prospeciuni sistematice. O dat cu descoperirea, n 1790, a zcmntului


de sare, la o adncime de 12 m, se contureaz perspectiva intensificrii
exploatrii srii, n primul rnd sub forma sa solid. n anul 1871 a nceput
exploatarea propriu - zis a srii geme de la Cacica, dup care, se va trece
la extinderea amenajrilor i instalaiilor n scopul obinerii srii n stare
brut i recristalizat prin fierberea saramurii. Urmeaz colonizarea locului
cu mineri de diferite naionaliti: poloni, ucraineni, germani, slovaci.
Exploatarea n mod organizat a masivului de sare de la Cacica ncepe n
anul 1791 sub conducerea austriacului Paul Hofman. Odat cu deschiderea
Salinei i pentru a atrage specialiti s-au acordat o serie de faciliti: lemn
de construcie gratuit, o parcela de grdin, teren arabil, scutirea de impozit
timp de trei ani etc. Ca urmare, in 1792 au venit la Cacica 20 de familii din
Boemia si Wieliczka, tehnicieni i muncitori specialisti n exploatarea srii.
Drept urmare, cu timpul, Cacica se va dezvolta demografic i economic.
Dupa deschiderea minei i colonizarea ce a urmat, localitatea Cacica apare
menionat n documentele vremii. Activitile de profil industrial legate, n
primul rnd, de salin i de fabrica de cherestea creat ulterior, dar i cele
meteugreti, au dus la dezvoltarea rapid a localitii, care cpta spre
12

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

sfritul veacului trecut satut de trg, unde convieuirea interetnic, n


deplina concordie, i-a conferit aezrii calificativului de Mica Austrie.
n timpul celui de al doilea
puternic

afectat

de

luptele

ce

rzboi mondial, localitatea a fost


s-au

purtat,

pe

aici

fiind

linia

frontului.Populaia satului a fost evacuat prin alte pri, au ramas doar


cteva grupuri de oameni care erau la Salin. Dup rzboi satul s-a refcut
i activitatea economic a intrat pe un fga normal. Stenii i-au reparat
locuinele distruse de rzboi. Majoritatea familiilor de germani i evrei au
plecat, unii fie n trile lor de origine, alii prin alte locuri, casele lor au fost
naionalizate i apoi vndute. Declinul satului Cacica ncepe n 1968, cnd
se aplic noua lege administrativ i se desfiineaz vechea comuna
Cacica. Satul Cacica devine sat component al noii comune Cacica cu
centrul la Prtetii de Sus. Era o hotrre arbitrar pentru ca n satul
Prtetii de Sus nu existau cldiri n care s funcioneze principalele
instituii ale statului : primaria, politia, dispensarul etc., iar toate cldirile
aparinnd acestor instituii din satul Cacica au fost vndute unor persoane
particulare. ncepnd din anul 1953 ncepe modernizarea i extinderea
Salinei prin construirea unor noi instalaii i modernizarea celor existente.
Astfel, ntre anii 1967-1973 s-au construit 11 evaporatoare i producia
creste de la 25000 te n 1970 la 40000 te n 1973. Sarea produs la Cacica
se export n proporie de 40 % n Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Nigeria
etc. Ca urmare a extinderii Salinei, numrul angajailor ajunsese n 1973 la
aproximativ 600. Majoritatea locuitorilor din Cacica, Prtetii de Sus i
Soloneu Nou lucrau aici. Mai funcionau n comun Fabrica de Cherestea,
o secie de brnzeturi i o sectie de tmplrie. Aa se explic faptul c, la
vremea aceea, nivelul de trai al satului Cacica era destul de ridicat.
Datorit faptului c principalul mijloc de transport al srii era calea ferat,
iar gara Cacica se afla cam la 4 km distanta de Salin, conducerea
comunist a decis construirea unei noi secii de prelucrare a srii la
13

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Prtetii de Jos, lng gar. n anul 1990 se da n funciune instalaia nou


i odat cu aceasta sediul administrativ i prelucrarea se mut pe teritoriul
comunei Prtetii de Jos, ducnd astfel la nceputul declinului vieii sociale
i economice ale localitii Cacica. Acum Cacica este doar un modest punct
turistic, singurele obiective fiind mina si cele trei biserici.
Un moment deosebit n viaa ntregii comuniti l reprezint ziua de
15 august (Sfnta Maria), cnd Cacica devine unicul loc de pelerinaj catolic
din Moldova, prilej de desfurare i a blciului tradiional anual. O alt
particularitate o constituie existena celor trei biserici, monumente la care
se adaug cldirea colii vechi (1816), troie i diverse construcii
aparinnd arhitecturii tradiionale romneti i specificului altor naionaliti(
sursa: www.casanationalitatilor- Cacica).

2.2. Elemente ale cadrului natural


2.2.1. Geografic, perimetrul se gaseste intr-o zona deluroasa,
apartinand sectorului nord-vestic al Platformei Moldovenesti, strajuita la
vest de Obcina Cacica, la nord de depresiunea Solca, iar la est si sud de
Podisul Sucevei. Morfologic perimetrul studiat apartine Depresiunii Cacica.
Din punct de vedere geologic perimetrul in studiu este situat pe aria
de dezvoltare a formatiunilor sedimentare apartinand partii central-nordice
a

unitatii

geostructurale

cunoscuta

sub

denumirea

de

Platforma

Moldoveneasca.
2.2.1.1. Stratigrafia
Cercetarea geologica si hidrologica intreprinsa s-a efectuat intr-un
areal care se incadreaza din punct de vedere geostructural in partea
central-nordica a Platformei Moldovenesti. Aceasta unitate reprezinta
terminatia sud-vestica a Platformei Est-Europene.
14

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

In evolutia geologica a Platformei Moldovenesti au fost separate doua


etape distincte: etapa de stabilitate, platformica, caracterizata printr-un
domeniu rigid supus unor miscari oscilatorii pe verticala marcate de
transgresiuni si regresiuni marine, in timpul carora s-au sedimentat
depozitele ce alcatuiesc cuvertura sedimentara.
Fundamentul Platformei Moldovenesti a fost interceptat printr-un
numar restrans de foraje dintre care cele mai importante sunt executate la
Iasi, Todireni, Batranesti si la vest de Siret, la Bodesti.
Sintetizand informatiile obtinute despre fundamentul Platformei
Moldovenesti se pot separa patru complexe cristaline: complexul
paragnaiselor cu microclin; complexul micasisturilor cu granat, andaluzit si
sillimant cu intercalatii de sisturi amfibolice, precum si cuartite cu magnetit;
complexul micasisturilor epigenetice, sisturi amfibolice cu epidot strabatute
de pegmatite si complexul rocilor epimetamorfice.
Cuvertura sedimentara. Transgresiv si discordant peste fundamentul
cristalin, peneplenizat, se dispune o stiva de depozite sedimentare
neafectate tectonic atribuite pe criterii lito-biostratigrafice intervalului
Vendian-Cuatemar. Regiunea nu a functionat in acest timp ca bazin de
acumulare, ci a cunoscut o faza de exondare care a alterat cu faze de
submersie, separandu-se trei megacicluri de sedimentare (L. Ionesi, 1988):
Vendian sup. - Devonian;
Cretacic - Eocen mediu;
Badenian sup. - Meotian.
Ciclul Vendian superior - Devonian. Formatiunile din acest interval
stratigrafic nu afloreaza in cadrul Platformei Moldovenesti, fiind insa
traversate de foraje structurale executate pentru crcetarea fundamentului.
Ciclul Cretacic - Paleocen-Eocen.

Depozitele acumulate in acest

interval se cunosc in general prin foraje, eroziunea din malul Prutului


evidentiind doar depozitele Cenomaniene.
15

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Ciclul Badenian superior - Meotian. Badenianul superior afloreaza


numai malul Prutului, intre Ivancauti si Liveni, fiind separate trei unitati
litologice: formatiunea detritica sau infraanhidrica, formatiunea evaporitica
cu gipsuri si anhidrite, formatiunea argilo-marnoasa sau supraanhidritica.
Sarmatianul. Depozitele sarmatiene din exteriorul Carpatilor apartin
bazinului dacic al Paratethisului separandu-se in cadrul lor, patru subetaje:
Buglovian, Volhinian, Basarabian si Chersonian.
Litologic, in timpul Sarmatianului s-au acumulat argile, siltite, marne,
nisipuri si subordonat, gresii, calcare oolitice, calcare biosparitice si grezocalcare. Grosimea depozitelor acumulate variaza intre grosimea de 800 m
in est si 2600 m in vest.
Buglovianul. In cadrul Buglovianului s-au separat doua faciesuri: un
facies calcaros-recifal in partea estica; un facies detritic, argilo-nisipos, in
rest.
Faciesul detritic argilo-nisipos prezent in zona se dezvolta spre Vest
de cel recifal fiind reprezentat litologic prin marne, argile, argile nisipoase si
nisipuri intre care se gasesc si unele intercalatii subordonate de gresii,
calcare grezoase, bentonite si cinerite. Succesiunea

depozitelor argilo-

nisipoase din faciesul vestic al Buglovianului se incheie cu orizontul


calcaro-grezos cu Serpula gregaris si briozoare, in grosime de 3 m.
Volhinianul se dispune in continuitate de sedimentare peste
Buglovian, ocupand cea mai mare parte a platfomei, la nord de o linie
conventionala ce ar uni localitatile Baia-Draguseni- Lespezi-HarlauTodireni-Santa Mare.
In Volhinian s-a schimbat caracterul sedimentarii datorita edificarii
uscatului orogenului carpatic in urma miscarii moldavice. Astfel, in aria
estica se depun formatiuni pelitice de adancime mai mare constituite din
argile cenusii albastrui cu intercalatii de argile nisipoase, asa-numitele
argile de Darabani-Mitoc, dispuse peste calcarul de Esanca (L.Ionesi,
16

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

1988). Intercalatiile de nisipuri devin abundente la vest de linia DorohoiBotosani-Flamanzi remarcandu-se si aparitia unor strate de gresii si calcare
oolitice.
In aria vestica, formatiunile detritice devin mai abundente. Studiile
detaliate litobiostratigrafice intreprinse de Bica lonesi asupra depozitelor
volhiniene dintre Valea Moldovei si Valea Siretului au relevat aspectul
litogic monoton al acestora, reprezentate printr-o alternanta de argile, argile
nisipoase, marne si nisipuri cu 8 intercalatii de gresii calcaroase si calcare
oolitice considerate nivele de reper.
In zona Falticeni-Boroaia, in baza Volhinianului superior, apar cateva
strate de carbune cantonate in depozitele argiloase din cadrul formatiunii cu
ceriti. Spre vest, la contactul cu miocenul pericarpatic, in depozitele
volhiniene apar depozite cu pietrisuri ce reprezinta depuneri fluvio-deltaice
in zonele de debusare a raurilor ce se varsau in marea volhiniana. In
perimetrul Partesti a fost pusa in evidenta prezenta formatiunilor apartinand
Volhinianului, reprezentate litologic printr-o alternanta monotona psamitpelit, in cadrul caruia se individualizeaza trei bancuri de nisip.
Depozitele volhiniene puse in evidenta in acest perimetru incep printrun complex nisipos. Acest complex este format din nisipuri de culoare
cenusiu galbuie, slab argiloase, cu bobul fin spre mediu, cu intercalatii
subtiri, decimetrice, de argile si gresii, avand grosimea maxima de 15 m. In
cadrul stratului de nisip a fost identificata o asociatie microfaunistica
reprezentata prin Globigerina buloideea, Rotalia beccarii, Elphidium
minutum.
In continuitate de sedimentare se dispune un nivel predominant
argilos gros de cca. 5 m.
Succesiunea litologica a volhinianului continua cu un al doilea strat de
nisip ce are o grosime de 20 m . Nisipurile au o culoare galbuie , fosilifere,
cu bobul fin spre mediu , uneori slab argilos. In unele zone, spre partea
17

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

superioara a complexului nisipos, culoarea devine bruna. Se remarca si


prezenta unor zone moi consolidate, de grosimi decimetrice, care capata
local aspectul unei gresii de culoare alb-galbuie. Din punct de vedere
faunistic a fost identificata o asociatie reprezentata prin Porosononian
martkobi, Nonion sp., Amonia beccarii, Elphidium subumbilicatum,
Eminutum, Globigerina sp. Bulimina sp. In continuitate de sedimentare,
peste acest strat de nisip, se dispune un nivel argilos de 8-10 m grosime.
Ponderea cea mai ridicata o au argilele de culoare galbena, uneori cenusiu
vinetie, plastice, ce se desfac in placi, in care apar intercalatii lenticulare
subordonate, de argile nisipoase galbene, nisipuri si gresii galbui.
Suita depozitelor sedimentare volhiniene se continua cu un nou
complex nisipos, cu grosime de cca 20 m, de culoare galbuie albicioasa. In
aceste nisipuri apar intercalatii de argile cenusii verzui si gresii compacte.
Succesiune litologica din cadrul perimetrului Partesti se incheie printrun ultim nivel argilos cu grosimi apreciabile.
Basarabianul ocupa o suprafata mai restransa decat volhinianul,
dezvoltandu-se in partea centrala si sudica a platformei. Depozitele
basarabiene se dispun in continuitate de sedimentare peste cele volhiniene
si au un caracter regresiv. Litologic, se mentin aceleasi diferentieri de
sedimentare ca si in Volhinian, adica predominant peltica in partea estica si
psamitica-psefitica in partea vestica si centrala.
La est de linia Flamanzi -Tg. Frumos se continua sedimentarea
pelitica prin acumularea "argilelor cu Cryptomactra" (350 m grosime
stratigrafica) peste care se dispun argile si nisipuri in grosime de 60-80 m.
La est de linia mentionata sedimentarea pastreaza aceleasi aspecte ca si in
Volhinian, cu argile, nisipuri si cateva strate de gresii si calcare (de Vrivesti,
de Harmanesti, de Bratesti) - L. Ionesi, 1988.

18

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

La vest de Siret, echivalentul litostratigrafic al Basarabianului il


reprezinta stratele de Trebis (T.Simionescu, 1977), la contactul cu orogenul
carpatic continuandu-se depunerea unor pietrisuri si nisipuri fluvio-deltaice.
Chersonianul afloreaza la sud de Iasi-Tibana-Averestii de Sus fiind
reprezentat litologic prin nisipuri cu unele intercalatii de calcare si argile.
Meotianul

afloreaza

pe

aproximativ

aceeasi

suprafata

cu

Chersonianul si este reprezentat prin cineritele de Nuteasca-Ruseni (l0-80


m), urmate de nisipuri si argile cu intercalatii de gresii in placi si
conglomerate (80-180 m).
Cuaternarul este reprezentat, in zona, prin depozite de terasa care
insotesc malurile paraului Solonet. Acestea sunt constituite, la suprafata, de
pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri grosiere sau mediu granulate, care lito
logic apartin gresiilor, calcarelor, menilitelor, marno-calcarelor si mai rar
microconglomeratelor si argile negricioasece includ elemente de roci
sedimentare.

Uniformitatea

granulometrica,

constanta

prezentei

carbonatilor si a sarurilor solubile, precum si prezenta unor acumulari


evidente de humus, dovedesc ca aceste aluviuni au fost depuse in conditii
aproape uniforme, in timpuri geologice relativ scurte.
2.2.1.2. Tectonica
In evolutia Platformei moldovenesti se separa doua stadii distincte :
Stadiul de geosinclinal, concretizat prin formatiunile metamorfice
intens cutate si strabatute de intruziuni magmatice (ArchaicProterozoic mediu) ;
Stadiul de bazin de acumulare in care platforma a suferit miscari
oscilatorii pe verticala, asociate cu transgresiuni marine si exonari
Vendian-Meotian).

19

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Platforma Moldoveneasca prezinta un aranjament tectonic ruptural,


influentat in mare masura de miscarile orogenezei alpine. S-a realizat astfel
coborarea avand loc in trepte si afectand atat fundamentul cristalin cat si
depozitele de cuvertura.
Pe ansamblu, Platforma Moldoveneasca prezinta 0 inclinare spre SE
cu 5-8 m/km ca rezultat al miscarilor de basculare survenite in pleistocen.
Geneza reliefului actual din Platforma Moldoveneasca este datorat
naturii rocilor acumulate, aparitiei orogenului si inaltarii lui diferentiale in
faza valaha, toate aceste cauze fiind in legatura directa cu factorii externi
de eroziune, care au avut rol predominant (L.Ionesi, 1988).
Intregul edificiu litologic are o pozitie cvasiorizontala, inclinand usor
spre SE (3- 4 grade ), inscriindu-se, din acest punct de vedere, in
ansamblul caracteristicilor generale ale Platformei Moldovenesti.
2.2.1.3. Consideratii asupra petrografiei si varstei formatiunilor din
perimetru
Cercetarile executate in perimetru au pus in evidenta urmatoarele
petrotipuri :
Argilele - caracteristice domeniului de platforma, in special din
sarmatian,

sunt

roci

terigene,

cu

textura

pelitica

si

structura

microstratificata, determinate de insasi fenomenul sedimentarii.


Culoarea este in general cenusie sau cenusiu-verzuie.
Constituentii mineralogici se caracterizeaza prin prezenta unor mase
argiloase cu o pondere de 75-80% minerale argiloase (alumosilicati
hidratati).
Prin similitudine cu argilele de la acelasi nivel stratigrafic, putem
afirma ca aceste minerale argiloase fac parte din grupa silicatilor de Al si
Mg hidratati si anume: montmorillonit, halloisit, illit, nacrit, etc. la care se
adauga silice, calcit, pirita si uneori fragmente carbunoase.
20

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Constituientii alogeni sunt reprezentati prin cristale de cuart, feldspati,


bioclaste diverse.
In argile se intalnesc uneori fragmente de lamellibranchiate, cu
cochilii fragile, caracteristice de altfel pentru acest nivel stratigrafic.
Se remarca de asemenea prezenta carbonatului de calciu fin
diseminat.
Consideram ca acesta a rezultat din dezagregarea testelor si .cochiliilor de
fosile, desi nu este exclus sa fi rezultat prin procesul de precipitare.
Avand compozitia descrisa mai sus, argilele mentionate intra in
categoria argilelor polimictice.
Marnele - au compozitia mineralogica asemanatoare cu a argilelor,
doar procentajul de minerale argiloase (50-60%) si carbonati (20-30%)
difera.
Ceea ce se remarca de la prima vedere este aspectul de argilit si
structura microstratificata, chiar daca vizual pare o structura masiva.
Textura este pelitica, fina, asemanatoare cu a argilelor.
Pe fetele de stratificatie apar fosile, in special lamelibrachiate si
gasteropode, cu cochiliile de regula deformate.
Compozitia mineralogica de baza este determinata de minerale
argiloase care se gasesc in proportie de 40-70%, iar dintre acestea
montmorillonitul si halloisitul predomina.

Aceasta masa argiloasa contine si carbonat de calciu autigen (cca.


10%) care da aspectul unei matrici.
Tot in categoria constituientilor autigeni apare rar glauconitul,
anhidritul si uneori celestina.

21

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Dintre constituientii alogeni, care nu depasesc insa 2-3%, apar :


cuartul, feldspatii, in special plagioclazi, mice, minerale opace, in special
sulfuri.
Fata de argile se remarca un grad mai avansat de cristalizare a
carbonatilor. Distribuirea regulata a carbonatilor in masa rocii pare a
confirma ipoteza depunerii acestora prin precipitare chimica.
Gresiile apar sporadic, in strate centimetrice, mai rar decimetrice.
Sunt roci psamitice, de culoare cenusie-galbuie, cu o structura compacta.
Gresiile sunt constituite mineralogic din: cuart in procent de 50-85%,
feldspati 2-3%, mice, minerale argiloase, fragmente litice.
Cuartul, prezent sub forma de cristale usor rolate, ceea ce dovedeste
o distanta de transport relativ mica.
Feldspatii, prezenti in procent mic, au in general caracter potasic.
Fragmentele litice provin din roci metamorfice, iar prezenta lor se
explica tot prin distanta mica de transport.
Constituientii autigeni sunt reprezentati prin oxizi de fier, calcit,
dolomit si mai rar, glauconit.
Cimentul este fie silicios, fie calcaros, sau un amestec de silice si
carbonati la care se observa un procent de recristalizare.
Nisipurile sunt fine, prafoase, uneori cu frecvente fragmente de
cochilii.
Repetarea pe verticala a acestor tipuri de roci, conduce la concluzia
ca intr-un interval relativ mic de timp au avut loc mai multe miscari
epirogenetice pozitive si negative care au schimbat conditiile de mediu de
sedimentare de la litoral neritic la abisal pelitic.
Varsta formatiunilor care afloreaza in cadrul perimetrului studiat este
sarmatiana si anume volhiniana.
In perimetrul Partesti au fost puse in evidenta trei bancuri de nisip cu
rare intercalatii de gresii sau pelite, separate de nivele argiloase.
22

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Rocile pelitice care separa aceste complexe nisipoase sunt


reprezentate prin argile cenusii-verzui sau galbui.
Trecerea de la nivelele psamitice la cele pelitice se face in mod
transant, rareori in mod gradat.
Nisipurile au o culoare alb-galbuie, uneori cenusie, cu bobul fin spre
mediu, fosilifere, uneori avand o structura incrucisata, in care apar cateva
intercalatii subtiri, lentiliforme, de argile dar si de gresii, ce se prezinta
uneori sub forma de concretiuni (trovanti).
Rezultatele analizelor chimice efectuate pe probe de nisipuri releva
urmatoarele domenii de variatie: SIO2=72,98% - 91,46%; AI2O3=0.035 11.51%; Fe2O3=0,35 -3,42%; CaO=0 - 10,44%; MgO=0,006 - 1,35%;
TiO2=0 - 1,08% ;K2O=0,42 2,34%; Na2O=0,33 -1,68%.
Din punct de vedere petrografic fac parte din categoria celor
cuartoase si cuarto-litice, in care cuartul este prezent in proportie de 7085%, calcitul cca. 10%, dolomitul maxim 3%, granule de feldspat potasic
pana la 5%, glauconitul cca. 2%. Se mai remarca prezenta rutilului si a
paietelor de sericit.
Sub raport granulometric, in urma analizarii probelor de nisip, se pot
trage urmatoarele concluzii :
Se remarca o distributie asimetrica a granulelor si anume "bimodala", cele
mai frecvente dimensiuni apartinand claselor Mol 0,056-0,160 mm si in mai
mica masura claselor Mo2 0,250-0,440 mm.
Gradul de uniformitate mediu este de 50-53% ;
Continutul mediu in parti levigabile este cuprins intre 9,0-14,0%.
Rezulta ca nisipurile se incadreaza in clasa granulometrica de nisip
fin, fractia medie fiind de maxim 23%, iar fractia grosiera de maxim 10%.
Din punct de vedere granulometric, nisipul din perimetrul Partesti se

23

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

incadreaza in grupa nisipurilor aleuritice, aleuro-nisipurilor si a nisipurilor


aleuritice-argiloase, facand parte din grupa nisipurilor fine.
Pentru obiectivul urmarit de studiul de fata prezinta importanta
depozitele de suprafata, de varsta cuaternara, rezultate in urma proceselor
de alterare, dezagregare, transformare si redepunere a rocilor din substrat,
precum si cele de varsta volhiniana, constituite din nisipuri, argile nisipoase
si argile cenusii verzui sau cenusii galbui.
Grosimea scoartei de alterare (alohtona si autohtona), in zona
perimetrului studiat, determinata pe baza datelor provenite din lucrarile
executate si a celor consemnate in literatura de specialitate, variaza intre
1,45 si 2,0 m.
Scoarta de alterare alohtona din zona s-a format in conditiile a trei
faciesuri diferite: aluvial pentru depozitele care alcatuiesc terasele, deluvial
pentru depozitele acumulate pe versanti si coluvial pentru acumularile de la
baza pantelor versantilor.
Depozitele aluviale, sunt reprezentate prin agregate naturale de rau
(pietrisuri, nisipuri, bolovanisuri). Din punct de vedere petrografic sunt
alcatuite din diverse tipuri de roci sedimentare (calcare,marnocalcare,
gresii, menilite, micro conglomerate ).
Deluviile si coluviile sunt localizate pe versanti si la baza acestora. Au
un grad redus de sortare, fragmentele au forme angulare, subangulare si
subrotunjite, si sunt prinse intr-o matrice argiloasa sau argilo-nisipoasa.
Solul are o grosime cuprinsa intre 0,10-0,20 m si se incadreaza in
grupa solurilor deluviale.
Sintetizand, se poate aprecia ca formatiunile geologice de suprafata,
deci cele care privesc zonele de influenta pentru constructia ce urmeaza a
"fi edificata, sunt de varsta cuaternara si volhiniana, de la suprafata spre
adancime fiind reprezentate prin :

24

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

un nivel de grosimi variind intre 0,10 si 0,20 m de sol vegetal cenusiu


negricios, sau brun negricios, nisipos, cu o grosime medie de 0,16 m,
care mai integreaza rar fragmente centimetrice de gresii, menilite,
marnocalcare, calcare si microconglomerate, rulate, sau subangulare.
Stratele care alcatuiesc acest nivel sunt consolidate, cu o
compactitate medie ;
un strat de argile brun negricioase, slab nisipoase, cu elemente de
gresii, menilite, marnocalcare, calcare si micro conglomerate ce au
grosimi cuprinse intre 0,25-0,50 m, si o grosime medie de 0,36 m ;
un nivel de pietris, nisip si mai rar bolovanis, constituite, in principal,
din gresii, menilite, marnocalcare, calcare si microconglomerate, cu
elemente subrotunjite, rotunjite sau subangulare, ce au grosimi
cuprinse intre I,00-I,50m, si o grosime medie de 1,24 m ;
un nivel de nisip cenusiu-albicios, fin granular, slab micaceu, slab
argilos, cu rare elemente de roci sedimentere, avand grosimi, in
sondajele executate, cuprinse intre 0,00-0,55 m, cu o medie de 0,38
m, ce apare in sondajele nr.2-6.
In cuprinsul rocilor de suprafata nu exista goluri carstice, turbarii, sau
saruri solubile, deci, din acest punct de vedere, avem de-a face cu un teren
care se constituie ca un suport favorabil pentru amplasarea constructiei.
2.2.1.4. Date geomorfologice
Din punct de vedere geomorfologic perimetrul in studiu face parte
dintr-o zona deluroasa, apartinand sectorului nord-vestic al Platformei
Moldovenesti, strajuita la vest de Obcina Cacica, la nord de depresiunea
Solca iar la est si sud de Podisul Sucevei. Morfologic perimetrul studiat
apartine Depresiunii Cacica.

25

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

La paralela localitatii Cacica, in profilul transversal al vaii paraului


Solonet, ca forme de relief fluviatil se individualizeaza urmatoarele terase :
terasa de 1,0-2,0 m altitudine (ca terasa inferioara, sau de lunca)
situata in imediata apropiere a albiei minore a paraului Solonet,
avand o extindere redusa ; este constituita din pietrisuri nisipuri
grosiere sau medii si bolovanisuri si este frecvent inundata,
indeplinind in mare parte functia de albie majora;
terasa de 2,0-3,0 m altitudine, ca prima terasa superioara sau de
vale, cu o extindere destul de mare este, constituita predominant din
pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri ;
terasa de 12-16 m apare in zonele ridicate, unde s-a conservat sau a
fost completata cu sedimente apartinand unor afluienti. Este
constituita din pietrisuri, nisipuri cu elemente rulare sau subangulare
de roci sedimentare. Terasa care va suporta constructia proiectata
este usor inclinata spre vest si sud-sud vest.
Terasele deschise, sub aspect morfologic si structural, apartine
teraselor de vale bine reprezentate in zona si bine individualizate, cu toate
ca diferenta de altitudine dintre ele este in general redusa. Structura
acestor terase este simpla, de natura deluviala si coluviala. Acumulativul
este format din fragmente rulate, angulare sau subrotunjite de roci
sedimentare. Pe verticala stiva sedimentara nu tradeaza o sortare evidenta,
care sa se mentina pe distante mari si care sa poata fi utilizate ca reper
morfogenetic, remarcandu-se insa o diversitate lito-structurala pe distante
foarte mici.

26

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

2.2.1.5. Date hidrologice si hidrogeologice


Reteaua hidrologica din zona este reprezentata in primul rand de
paraul Solonet, care la paralela amplasamentului obiectivului analizat, are o
pozitie aproape directionala fata de directia elementelor morfostructurale si
geologice. Alaturi de acesta, ca afluent pe partea dreapta mentionam
prezenta unui torent, cu debite in general mici in perioadele cu precipitatii,
care seaca dupa aceea si care se racordeaza in unghi de 30 la receptorul
principal.
2.2.2. Relieful
Relieful comunei este o parte integranta a Podisului Sucevei,parte
dintr-o unitate structurala mult mai intinsa ce reprezinta prelungirea spre
sud-vest a platformei est-europene denumita platforma moldo-podolica.Ca
unitati de relief, intalnim in partea de nord-est depresiuni colinare si in
partea de sud-vest dealuri piemontane, adica suprafete inclinate spre
est,formate la contactul unei regiuni muntoase cu o depresiune.
Cea mai inalta cota de pe teritoriul comunei este de 973 m situata la
locul numit Custuraiar cea mai de joasa este de 380 m,situata in apropierea
statiei de cale ferata Cacica.Teritoriul localitatilor Cacica si Partestii de Sus
este dominat de Dealul Troian (455,7 m) , dealul Muncelul (458 m),situate
la sud de paraul Solonet si Dealul Rodinii (481 m),Dealului Cojocului (615
m), situate la nord de paraul Solonet.Localitatile Maidan,Solonetu Nou si
Runc, sunt dominate de Dealul Maidanului (560 m) situat la nord de paraul
Solonet.
Relieful comunei este colinar. Fundamentul geologic este format din marne
si argile cenusii sau roscate, gresii moi,gips si sare.Depozitele de suprafata
sunt alcatuite din sol vegetal si argile prafoase.

27

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Terenul bun de fundare este stratul argilos plastic


consistent;adancimea de inghet este de 1,10 m; zona este in perimetrul
E,ks=0,12 si Tc=0,7 secunde.
2.2.3. Apele
Reteaua hidrografica a comunei Cacica se caracterizeaza printr-o
densitate medie de ape curgatoare fiind compusa din rauri cu curgere
permanenta si rauri cu curgere intermitenta respectiv:
- paraul Solonet izvoreste din zona varfului Mosneagului si strabate
satele Maidan,Solonetu Nou, Partestii de Sus, fiind limita naturala
Partestii de Sus si Cacica.Paraul strabate comuna de la vest la
est pe o lungime de 12 km si se varsa in raul Suceava.
- Paraul Cacica- izvoraste din padurea Calugarita, are o lungime
de 5 km , curge prin centrul localitatii Cacica si se varsa in paraul
Blandet;
- Paraul Neagra- izvoraste din padurea Obsetei,are o lungime de
4,5 km, curge prin zona nordica a comunei si se varsa in paraul
Solonet;
- Paraul Seaca- izvoraste din padurea Tohog, are o lungime de
cca.4 km, se varsa in paraul Solonet;
- Paraul Racova- izvoraste din Coasta Maidanului, are lungimea de
cca. 5 km strabate satul Runc si se varsa in paraul Inara;
- Paraul Blandetu izvoraste de pe teritoriul comunei Manastirea
Humorului,traverseaza comuna Cacica prin partea de sud-est si
se varsa in paraul Solonet.
In perioadele ploioase ale anului, paraul Solonet isi mareste debitul
,iesind din matca si producand inundatii mai ales in zona satelor Maidan si
Solonetu Nou.

28

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

2.2.4. Clima
Comuna Cacica are o clima temperata, de tip continental specifica
zonei de podis(200-800 m).Temperatura medie anuala se situeaza intre 6
si 8C.Zona este caracterizata din punct de vedere climateric de ierni lungi,
friguroase si primaveri scurte si racoroase cauzate de vanturile de vest si
est-nord-vest si aerul polar.Cantitatea de precipitatii anuale este cuprinsa
600 si 1000 l/m, cu mari diferente de la luna la luna sau de la an la
an.Inghetul se produce in septembrie octombrie,iar dezghetul are loc ceva
mai tarziu de sfarsitul lunii martie.
Regimul eolian in zona , este influientat de pozitia si intensitatea
centrilor barici , orografie , altitudine si orientarea reliefului , astfel frecventa
vanturilor este diferita aceasta fiind in functie de punctele cardinale astfel :
dinspe NV 32% ; E 9.5% ( crivatul este frecvent , atingand valori care pot
depasi 100 km/h si provoaca viscole extrem de violente),cu o viteza medie
3-5 m/s
2.2.5. Vegetatia
Din punct de vedere al vegetatiei ,comuna Cacica se incadreaza in
zona de silvostepa cu paduri mixte de tip central-european(fagetogamnete)
Vegetatia spontana lemnoasa este dominata de foioase ca fagul si stejarul.
Se mai intalnesc: carpenul, teiul, frasinul. Dintre speciile ierboase, mai
importante sunt iarba campului, golomatul, pinul.
2.2.6 Fauna
In categoria pasari, se intalnesc: potarnichea, prepelita, turturica,
uliul porumbar, uliul pasarar, bufnita, corbul, cioara cenusie, cotofana,
gaita, butura, vrabia, mierla, privighetoarea, cucul, ciocanitoarea, Dintre
pasarile migratoare se intalnesc randunica si barza.
29

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

In ce priveste alte animale salbatice pot fi intalnite: caprioare, porci


mistreti, bursuci, vulpi.
In apele ce strabat comuna , traiesc: porcusorul, cleanul, chiscanul,
carasul, pastravul. Dintre crustacee se gaseste racul.
2.2.7. Fondul funciar.
Comuna Cacica are o suprafa total de 6.755,00 ha, suprafaa
agricol de 3.067,00 avnd o pondere de 45.40%. Din evidenele
cadastrale rezult c 13,85% din suprafaa agricol este amplasat n
intravilanul localitilor.
Situaia fondului funciar la 1 ianuarie 2008
Nr.
Folosin
crt.
1. Suprafaa total:
2. Terenuri agricole, din care:
- arabil
- fnee, puni
- vii
- livezi
3. Terenuri neagricole, din care:
- pduri
- ape
- drumuri
- construcii
- neproductiv
4. Teren agricol intravilan

Suprafaa
(ha)
6755,00
3078,00
1467,00
1583,00
28,00
3688,00
3485,00
16,00
54,00
101,00
32,00
631.28

Structura
(%)
100,00
45,40
21,71
23,71
0,01
54,59
51,59
0,01
10.76
0,02
0,01
9,34

2.3. Relaii n teritoriu


2.3.1. Ci de comunicaie.
Teritoriul comunei este strabatut de drumul national DN2E Paltinoasa
Solca,

drumurile judetene DJ209L Manastirea Humorului Solonetu

Nou Partestii de Sus si DJ178A Scheia Mihoveni Parhauti Partestii


30

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

de Sus, insumand o lungime de 10 km.Comuna mai este strabatuta si de


drumurile comunale DC17 Partestii de Sus Solonetu Nou Maidan, DC
18 Solonetu Nou Plesa si DC21 Cacica Botosana, insumand in total
10,20 km.
Caracteristicile si starea acestor drumuri se prezinta astfel la 31
decembrie 2008:
- DN2E drum national cu latimea partii carosabile de 7,00
m,starea fizica buna (asfalt, reparatii si modernizari locale)
- DJ209L drum judetean cu latimea partii carosabile de 7,00
m,starea fizica buna (asfalt, reparatii si modernizari locale)
- DJ178A drum judetean cu latimea partii carosabile de 7,00
m,starea fizica buna(beton de ciment)
- DC17 drum comunal cu latimea partii carosabile de 6,00-7,00
m,starea fizica rea (pietruit ,zone inundabile la km0+700 in satul
Partestii de Sus si la km 5 in satul Maidan)
- DC18 drum comunal cu latimea partii carosabile de 6,00 m si
starea fizica rea(pietruit, zone inundabile la km 3+800 in sat
Solonetu Nou
- DC21 drum comunal cu latimea partii carosabile de 6,00-7,00m
si stare fizica rea (pietruit )
In toata comuna, in interiorul localitatilor componente exista drumuri
locale(strazi , ulite, drumuri vicinale, etc.) cu lungimea totala de cca 33 km,
pietruite.
Gradul de echipare cu drumuri publice este de 0,80km/km.
Reeaua rutier a comunei este format din drumuri naionale
i comunale n lungime total de 66,14 km, gradul de vascularizare rutier
fiind de 0.97 km la 100 ha suprafa total.

31

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Situaia drumurilor la 1 ianuarie 2008 n comuna Cacica


Categoria de drum
Drumuri total, din care:
drumuri naionale i comunale,
din care:
- asfaltate
- betonate
- pietruite
- pamant

Lungimea
(km)
66,14
66,14

Structura
(%)
100,00
100,00

8,78
13,77
42,47
1,12

13,27
20,81
64,21
1,69

n cadrul localitilor comunei Cacica strzile asfaltate sunt cele


ce urmresc traseul drumurilor nationale, judetene si comunale, restul
strazilor fiind pietruite; majoritatea strazilor au anturi de colectare a apelor
meteorice pe unul sau pe ambele acostamente.In lungul strzilor asfaltate
sau betonate santurile sunt realizate din beton,accesul carosabil pe
propietati facindu-se pe podete din beton.La strazile din pietris santurile
sunt realizate din pamant. Calitatea strzilor pietruite reprezinta o piedic
n calea dezvoltarii infrastructurii localitatii i

afecteaz circulaia n

interiorul localitaii.
Pentru a realiza legturi comode ntre reedina de comun (Partestii
de Sus)i satele componente, precum i legtura acestora cu drumurile
judetene, se impune modernizarea drumurilor comunale si satesti.
Teritoriul comunei este strabatut in partea de

sud-est

de calea

ferata Darmanesti Gura Humorului, care trece prin localitatile Cacica si


Partestii deSus. Cile ferate de pe teritoriul comunei Cacica se afla in
propietatea i administrarea SNCFR si are o lungime de 3,25 km.Statia de
marfuri si calatori se gaseste in satul Prtestii de Sus.

32

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

2.4. Activiti economice


Din cauza asezarii cit si a reliefului comunei Cacica, ocupaiile
principale ale localnicilor sunt exploatarea si prelucrarea lemnului,
extragerea si prelucrarea sarii, cresterea animalelor si agricultura.
2.4.1. Industria
Activitile cu caracter industrial sunt slab reprezentate, existnd la
nivelul localitilor comunei doua unitati reprezentative (Salina Cacica
exploatarea zacamintelor de sare, S.C. TEST PROLEMN exploatarea
lemnului), ateliere ce au ca obiect valorificarea materiilor prime de baz si
unitati de prestari servicii. Caracterul meteugresc al acestor activiti se
materializeaz prin producii relativ mici, menite s satisfac n special
necesitile gospodriei.In comun exist un numr de aproximativ 80
agenti economici din care 50 societi comerciale i 30 persoane fizice si
asociatii familiale care asigur cca. 220 locuri de munca.Lipsesc firmele din
sectorul serviciilor (frizerii,coafura, croitorii, cizmrii), firme specializate n
colectarea produselor agricole de origine vegetal sau animal.In comuna
Cacica functioneaz o firme ce ofer servicii de telefonie fix si internet de
bun calitate(Romtelecom).
Din analiza fortei de munca si a traditiei acesteia in diverse ramuri
economice,in perioada 1997 2008 numarul de salariati a scazut in
principalele ramuri economice ale comunei.Astfel in anul 1996 in industria
extractiva erau ocupati cca. 45 salariati , la sfarsitul anului 2008 mai lucrau
35 salariati.
Daca in perioada 1996 2008 se observa o crestere a numarului
de muncitori ocupati in ramura de constructii, la sfarsitul anului 2008 a
scazut pana la un numar de 5 salariati ca urmare a crizei economice, iar
numarul lor este in continua scadere.

33

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

In industria prelucratoare se poate observa o scadere mai


redusa( de la 424 lucratori in 1996 la cca 100 in anul 2008),iar in domeniile
de transport ,comert,comunicatii,activitati financiar bancare,si asigurari se
poate observa chiar o crestere.
Avand in vedere efectele pe termen scurt ct si cele pe termen lung
ale crizei economice, se poate estima ca in cursul anilor urmatori ( 20092011) numarul de locuri de munca la nivelul comunei vor scadea.
2.4.2. Agricultura
Suprafata de teren agricol la nivelul comunei Cacica este de 3078,00
ha din care teren arabil numai 1467,00 ha.Urmarind evolutia in ultimii ani a
suprafetelor cultivate, se poate observa ponderea culturilor din suprafata
arabila respectiv:
- Gru,secara

13% din suprafata

- Cartofi

20% din suprafata

- Perene

33% din suprafata

- Porumb

13% din suprafata

Analiznd modul de exploatare a terenurilor dup structura culturilor


agricole rezult patru grupe:
exploataii a cror structur a culturilor agricole satisface
consumul propriu, categorie n care se ncadreaz productorii
cu suprafee mici de teren;
productori care dein un numr mai mare de animale i cultiv
suprafee mai mari cu plante furajere;
productori care se ocup de cultura mare (cartofi, gru,
porumb);
productori care dein suprafee mari de teren (peste 5 ha) i
cultiv plante furajere, nu dein animale i valorific producia la
teri (n general persoane n vrst).

34

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Structura culturilor din ultimii ani este:


Nr.
Cultura
Suprafa
crt.
a
(n ha)
1. Cereale
622
2. Leguminoase boabe
5
3. Plante industriale
4. Cartofi
280
5. Legume
28
6. Plante de nutre
512
TOTAL
1447

%
42,98
0,34
19,35
1,93
35,38
100,00

Analiznd structura culturilor i suprafeelor acestora, n ultimii ani, se


constat c ponderea o constituie suprafeele cultivate cu cartofi, cereale
(gru, secar,orz, ovaz) si porumb.Cultura cerealelor alturi de cultura
cartofului si a plantelor de nutre constituie baza cresterii animalelor.
Cresterea animalelor se face numai in cadrul gospodariilor personale,
in comuna nu exista nici o unitate economica specializata in cresterea
animalelor.Din anul 1996 pana la sfarsitul anului 2008 se observa o crestere
a numarului de animale.
Specia
Bovine,
din care:
Ovine,
din care:
Caprine,
din care:
Porcine,
din care:
Cabaline,
din care:
Psri total, din care:
Galinacee
Curci
Gte
Rae

Efectiv
total
1620

Matc
520

1850
500
60
15
950
44
460
40
8300
6300
500
600
900

Efectivele de animale pe specii i categorii se menin n limite aproximativ


constante datorit faptului c fora de munc este mbtrnit, resursele
financiare obinute din creterea animalelor nu recupereaz n totalitate
cheltuielile fcute, spaiile de cazare nu sunt modernizate iar factorul de
baz n obinerea produciei animaliere furajarea este deficitar din punct
de vedere calitativ..
35

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Efectivul de bovine existent, din care vaci de lapte i juninci i tineret la


ngrat se prezint astfel:
Specificaie
Numrul de exploataii
Efective

Vaci de lapte i juninci


1-2 capete
3-5 capete
UM
%
UM
%
355
59
246
41
920

57

652

Tineret la ngrat
1-2 capete
UM
%
35
5

43

60

Structura de rase la bovine este urmtoarea:


Rasa

Procent

Metis (Blata cu Neagra Romneasc)


Blata Romneasc
Bruna
Pinzgau
Alte rase

din total
20
779
407
426

La categoria ovine efectivele de oi-mame i mioare se prezint astfel:


Specificaie
Numr de exploataii

Oi mame i mioare (capete)


sub 5
6-10
11-20
21-50
51-100
UM % UM % UM % UM % UM
%
54 28 75 39 30 16 16
9 17
9

Efective

160

11 480

32 410

27 350

23 113
0

La ovine predomin rasa urcan varietate alb. Exist


productori care dein i varietate neagr pe care o folosesc la ncruciarea
cu berbeci din rasa Karakul.
Efectivul matc de porcine este concentrat ntr-un numr de 8
gospodrii individuale. Rasa predominant care se gsete n exploatare
este metis dintre rasa Marele Alb i Landrace.
Gruparea gospodriilor individuale n funcie de suprafaa agricol
deinut arat astfel:
Activitile cu caracter industrial sunt slab reprezentate, existnd la
nivelul localitilor comunei ateliere ce au ca obiect valorificarea materiilor
prime de baz. Caracterul meteugresc al acestor activiti se
materializeaz prin producii relativ mici, menite s satisfac n special
necesitile gospodrie. n continuare nominalizm cteva din unitile
existente pe teritoriul comunei cu specificul de activitate:
Nr.

Denumire

Activitate de baz
36

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Crt.
1. Prelucrarea produciei vegetale i
animale:
S.C. MARTISORUL srl
S.C. RARAUL S.A.
2. Industrie local:
S.C. TES PROLEMN srl
S.C. L.M.P.ROMANIA IND NETEX srl
S.C. MOBISTAR srl
3. Comert, servicii:
CONSUM COOP-restaurant
S.C. PICASOLsrl
S.C MARTISORUL srl
S.C. ROMNEL COM srl
S.C.HEMATIT srl
S.C.VALMAR srl
S.C. COM. PICASOL srl
S.C.EUROPEAN COM TOUR srl
A.F. SILVIA
A.F. COZMICI
A.F.FINIS IOAN
A.F.IGNAT
CABINETE MEDICALE INDIVIDUALE
POSTA ROMANA
CIRC. SANITARA VETERINARA

Panificatie
Colectare lapte
Gater,prelucrare
Industrie textila
Mobilier
Alimentatie publica
Alimentatie publica
Materiale de
constructii
Comert
Comert
Comert
Comert
Comert
Comert
Comert
Comert
Comert
Servicii medicale
Servicii postale
Serv. Medicale
veterinare

2.4.3. Turism
Planul de amenajare a teritoriului judetean Suceava prevedea
dezvoltarea turismului local prin punerea in evidenta a monumentelor de
arhitectura,siturile si rezervatiile arheologice, dar si prin amenajarea salinei
cu spatiile create in masivul de sare. Astfel in salina la adancimea de 27 m
s-a amenajat Capela Sf. Varvara, la 38,00 m un lac sarat iar la adancimea
de 44,00 m sala de dans. Atractii turistice sunt si unele constructii aflate in
incinta intreprinderii Salina Cacica, constructii ce dateaza de la inceputul
sec.XVII.
37

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Comuna Cacica figureaza pe lista monumentelor,ansamblurilor si


siturilor istorice cu urmatoarele obiective:
-

sit arheologic-Ruinele schitului Partesti al manastirii Humor


amplasat in satul Cacica,la locul numit Calugarita,pe platoul din
partea stanga a paraului Blandet;

sit arheologic- Asezare noua,situat in satul Cacica la locul numit


Dealul Troian,datat din sec.VII-IX;

- SV-I-s-B-05405 - sit arheologic-Exploatarea neolitica a sariisituat in satul Cacica, pe locul salinei Cacica, curtea intreprinderii
si zona inconjuratoare, datat neolitic, cultura Cucuteni;
- SV-II-m-B-05583- monument de arhitectura-Casa situata in satul
Partestii de sus,datat din sec.XVIII(1753);
- SV-II-a-B-05582-ansamblul bisericii de lemn Sf. Voievozi-sat
Partestii de Sus,com Cacica,sec.XVIII-XIX;
- SV-II-m-B-05582.01-monument

de

arhitectura-Biserica

Sf.

Voievozi-situat in satul Partestii de Sus cu datare in 1779


(biserica) ;
- SV-II-m-B-05582.02- Clopotnita, sat Partestii de Sus, comuna
Cacica, datare 1861;
2.5. Populaia Elemente demografice i sociale
2.5.1. Casa i gospodria.
Alctuiri de vatr statornic n care se desfoar ntreaga
via de familie cu evenimentele specifice: natere, cstorie, petreceri,
deces, mica industrie casnic, creterea animalelor .a. casa i
gospodria tradiional din Cacica au trebuit s corespund, prin
dimensiuni, funcionalitate i structur arhitectonic, tuturor acestor multiple
cerine existeniale.

38

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cel mai frecvent, gospodria specifica comunei Cacica


cuprinde:

casa

de

locuit,

fntna,

ura

cu

grajd,

hambar,coser,

andramaua, poiata psrilor, fantana si pivnita.


2.5.1.1.Gospodaria- gospodaria traditionala din comuna Cacica se
aseaza la mijlocul terenului, astfel nct sa fie inconjurata din toate partile
de gradina proprie.
In perimetrul ograzii sunt amplasate dupa teren si intrebuintare toate
acareturile dupa cum urmeaza:in partea centrala casa, pe margini in
imediata apropiere hambarul,sandramaua, coserul si ceva mai departe
grajdul si sura pentru nutret.Fantana si pivnita se construiesc de regula in
partea opusa grajdului, pe un loc mai ridicat.In ultimii ani o extindere
aproape generala a luat-o gospodaria cu planul in unghi,avand pe o latura
casa de locuit si sadramaua iar pe latura perpendiculara sura cu grajdul si
celelalte constructii aferente.
2.5.1.2. Casa
Ca vatra de locuit, in care se desfasoara intreaga viata a familiei cu
evenimentele ei specifice,casa traditionala este construita din barne lungi
de brad, incheiate in chiotori,cu acoperis inalt din sindrila, in patru ape,cu
fata orientata spre miazazi sau rasarit,avand curte in fata.Pe langa peretele
fatadei

si cei doi pereti laterali casa avea o prispa din pamant batut

,tencuita cu muruiala. Casa are intrarea pe la mijlocul peretelui din fatada


printr-o usa ce da in tinda; camerele sunt amplasate simetric in ambele
parti ale tindei. Casa traditionala

mai are si una sau doua camari

amplasate in partea din spate cu acces din tinda.


In prezent majoritatea locuintelor construite, pastreaza schema
functionala traditionala,diferind numarul de camere si repartizarea pe unul
sau doua niveluri.

39

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

2.5.2. Populaia.
Populatia stabila la recensamantele din anii 1977,1992,2002,si la
sfarsitul anului 2008 in comuna Cacica ,prezinta urmatoarea evolutie:

TOTAL din care:


FEMEI

1977
4610
2319

1992
4266
2177

2002
4425
2244

2008
4360
2224

Structura populatiei comunei Cacica pe sex si pe localitatile


componente este redata in tabelul de mai jos:
LOCALITATEA

TOTAL
%

Numar
PARTESTII DE SUS
CACICA
SOLONETU NOU
RUNCU
MAIDAN
TOTAL COMUN

1918
1395
698
218
131
4360

44
32
16
5
3
100

Femei
978
711
356
111
68
2224

In urma recensmntul populaiei din aprilie 2002 a rezultat un


numar de 4425 persoane stabile n comuna, dintre care 3122 de etnie
romn, 284 ucraineni, 56 germani i 959 polonezi.Populatia stabila la 31
decembrie 2008 era de 4360 persoane din care 2224 femei.
De-a lungul a celor 150 de ani de ocupaie austriac, structura
populaiei a rmas predominant romneasc, aciunea de colonizare,
desfurat de ctre autoritile austriece, soldndu-se doar cu prezena a
56 germani. Cei 4360 locuitori organizati n 1488 de gospodrii din care
1485 sunt racordai la reeaua electric. Situatia gospodariilor pe fiecare
localitate a comunei este data in tabelul de mai jos:
LOCALITATEA
PARTESTII DE SUS

NR.GOSP.
637

%
42
40

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

CACICA
SOLONETU NOU
RUNCU
MAIDAN
TOTAL COMUNA

486
248
70
47
1488

33
17
5
3
100

Populaia comunei Cacica are urmtoarea structur de vrst :

Vrsta
(ani)
Sub 7
7 - 14
14 - 18
18 - 25
25 - 65
Peste 65

Numr

Procent
(%)
392
654
349
305
1570
1090

9.00
15.00
8.00
7.00
36.00
25.00

Structura pe sexe a populaiei relev o pondere de 49.00% a populaiei


masculine i 51.00% cea feminin.
Se constat o scadere a numrului populaiei fa de ultimul
recensmnt, din 2002, cu peste 9.00% (de la 4425 n 2002 la 4360 n
2008).
Structura populaiei active pe categorii de vrst se prezint astfel:
ntre 18 25 de ani 305 persoane, din care:
ntre 25 65 de ani 1570 persoane.

2.6. Circulaia
n cadrul localitilor comunei Cacica, ponderea strzilor pietruite
este de 64% din totalul cilor de circulaie. n anotimpurile ploioase, strzile
devin mai greu practicabile circulaiei auto ct i circulaiei pietonale.

41

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Prin circulaia mijloacelor de transport cu traciune animal i a


utilajelor agricole

pe drumurile de exploatare din pmnt i apoi pe

drumurile naionale sau cele comunale asfaltate se produce o degradare a


acestora, o dereglare a fluenei traficului rutier i a circulaiei pietonale.
Pentru eliminarea acestor inconveniente se impune, n prima faz,
pietruirea drumurilor de exploatare din pamnt pe cel puin 50 m de la
intersecia cu drumurile modernizate.
Din cauza proastei ntreineri a drumurilor publice pietruite se
remarc colmatarea anurilor de evacuare a apelor meteorice, crendu-se
posibilitatea de inundare a drumului.
n interiorul localitilor, drumurile comunale nu sunt prevzute cu
trotuare; drumurile au santuri betonate de colectare a apelor meteorice pe
ambele parti , pe o lungime de cca. 650,00 m, numai in localitatea Partestii
de Sus. Pe celelalte strazi nu exista trotuare si santuri de colectare a
apelor ;

n prezent circulaia pietonal se face pe partea carosabil,

dereglnd fluena traficului rutier.


n zonele n care au fost amplasate locuinele noi se impune
realizarea de strzi care s asigure accesul la fiecare locuin situaie
ntlnit n toate localitile comunei.
2.7. Intravilan existent. Bilan teritorial. Zone funcionale.
2.7.1. Comuna Cacica are in componenta cinci sate: Cacica,Partestii de
Sus,Solonetu Nou, Runcu si Maidan, cu resedinta comunei la Partestii de
Sus.Limitele

intravilanelor

sunt

alcatuite

din

limite

naturale

existente(drumuri,ape, cai ferate ,etc.) si limite conventionale (imprejmuiri,


funduri de propietati etc.) cand nu exista limite naturale. Tipologia asezarilor
rurale

se

caracterizeaza

prin

forma

in

plan,textura

drumurilor

si

42

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

caracteristicile tesutului urban. Din punct de vedere al formei in plan


,localitatile comunei se incadreaza in urmatoarele tipuri:
- tipul liniar- dezvoltate in lungul drumurilor(Partestii de
Sus,Runcu,Maidan)
- arealar dezvoltate in contururi poligonale sau
rotunde(Cacica)
- sate complexe(tentaculare,polinucleare) (Solonetu Nou)
Intravilanul existent la sfarsitul anului 2008 este de 898,60 ha si este
repartizat pe cel cinci localitati ale comunei, conform tabelului de mai
jos:
Intravilan existent la sfarsitul anului 2008

LOCALITATEA
PARTESTII DE SUS
CACICA
SOLONETU NOU
RUNCU
MAIDAN
TOTAL

SUPRAFATA
ha
%
377,50
42,00
303,70
33,79
121,60
13,53
64,30
7,15
31,40
3,53
898,60
100,00

2.7.2. Bilanul teritorial al categoriilor de folosin pe ntreaga suprafa a


teritoriului administrativ este dat n tabelul urmtor:

Bilanul teritorial al categoriilor de folosin


AGRICOL

CATEGORII DE FOLOSIN (ha)


NEAGRICOL

43

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Teritoriu
adm. al
unitii de
Extravilan
Intravilan
TOTAL
% din total

Arabil

Puni
Vii
Fnee

874,07

1475,90

589.93

29,00

1464,00

1512,00

70

13

Livezi
26,0
0
2.00
28,00

0.06

Pduri

Ape

CuriDrumu
Neprod
constru
TOTAL
ri
.
cii

3450,61

9,47

10,46

54,58

34,39

17,53

67,14

148.89

3485,0

27,00

77,60

148.89

2,7
9
9,72
12,51

5856,40
898.60
6755.00

100,00

INTRAVILAN EXISTENT: 898,60 + 54,58 = 953,18 ha

Localitile componente ale comunei Cacica prezint o zonificare


funcional slab conturat, ponderea deinnd-o terenul arabil care ocup mai
mult de 50% din intravilanul localitilor.
2.8. Zone cu riscuri naturale
n fiecare localitate a comunei exist zone de riscuri naturale
constituite n special de forme de eroziune torenial (ravene, toreni
ramificai), zone inundabile n lungul parului Solonet.
2.9. Echipare edilitar
2.9.1. Alimentarea cu ap.
Localitatile comunei Cacica nu dispun de un sistem centralizat de
alimentare cu ap.Zonele de locuinte tip bloc din satul Cacica,precum si
unitatea Salina Cacica sunt alimentate cu apa de la o rete locala cu punct
de captare a izvoarelor din padurea Calugarita(din vestul satului Cacica). n
rest populaia se alimenteaz cu ap din pnza freatic prin fntni, ce au
adncimea cuprins ntre 7,00m i 8,00 m (in sud-vestul satului
44

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cacica,Solonetu Nou,Runcu,Maidan),adancimi mai mari(20,00-25,00 m) in


zona Partestii de Sus i un nivel hidrostatic variabil funcie de precipitaiile
naturale, cu extracia insalubr a apei. La unele familii sau societi
comerciale sunt n funciune sisteme locale de alimentare cu ap (fntn
cu hidrofor) dar care nu sunt dimensionate corect neavnd corelate
debitele de captare cu debitele sursei din lipsa unor studii de teren i de
laborator.
2.9.2.Canalizare.
Localitile comunei Cacica nu dispun de instalaii centralizate
de canalizare a apelor uzate menajere si pluviale.
Fiecare locuin sau spaiu public dispune de closete uscate,
construite rudimentar, care constituie adevrate surse de infecie. La
primarie, scoli, gradinita i unele societi comerciale sunt n exploatare
sisteme locale de canalizare cu bazine vidanjabile etanse dar care
funcioneaz cu deficiene mari att la transport ct i la evacuarea ritmica
a dejectiilor.Apele menajere de la blocurile de locuinte sunt dirijate printr-un
canal din beton cu diametrul de 25 cm spre o fosa septica amplasata spre
paraul

Cacica.Atat

canalul

cat

si

fosa

septica

nu

functioneaza

corespunzator,astfel incit o parte din apa uzata ajunge neepurata in


emisar,ducand la poluarea apei, aerului si solului din apropiere.
Apele pluviale se scurg liber pe versani i prin anurile
drumurilor, utiliznd ca emisari prurile existente .

2.9.3. Alimentare cu energie electric.

45

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Localitatile comunei Cacica sunt racordate la sistemul energetic


national de la reteaua de distributie de 20kv aeriana si subterana.Reeaua
electric de joasa tensiune destinata consumatorilor casnici,precum si
iluminatul public sunt racordate la posturile de transformare de tip aerian, a
caror putere variaza intre 40 kVA si 250 kVA.Localitatile comunei Cacica
dispun de un numr de 13 posturi de transformare amplasate aerian pe
stlpi racordate la L.E.A. 20 kV. Numrul gospodriilor racordate la reeaua
electric este de 1485.
Iluminatul public la nivelul comunei exista in lungul arterelor
principale si se face cu lampi cu vapori de mercur si lampi cu
incandescenta, pozate pe stalpi de sustinere din beton si lemn.
In zona salinei Cacica exista si o retea electrica de 20 kV pozata
subteran.
2.9.4. Telefonie.
Comuna este dotata cu o central telefonica digitala care
deserveste un numar de aproximativ 300 persoane fizice si societati
comerciale.
2.9.5. Alimentare cu cldur.
ncalzirea locuintelor si a institutiilor de interes public local se
face in sistem local cu sobe sau centrale termice ce utilizeaza drept
combustibil lemnul.
2.9.6. Alimentare cu gaze naturale.
Comuna nu dispune de retea de alimentare cu gaze naturale.

2.9.7. Gospodrire comunal.


46

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

In comuna Cacica este organizat un serviciu de salubritate, dotat cu


un camion ce colecteaza saptamanal gunoiul menajer presortat, de la
fiecare gospodarie si il depoziteaza la punctele de colectare,de unde este
preluat de firma de salubritate din Gura Humorului (conf. contractului
incheiat de Primaria Cacica cu firma TESPRIMA) La nivelul fiecarei
localitati a comunei Cacica exista un numar corespunzator de puncte de
colectare a gunoiul menajer, dimensionate in functie de numarul de
locuitori.Numarul de platforme de gunoi ce exista in fiecare sat este
urmatorul:
- Partestii de Sus

4 platforme

- Cacica

3 platforme

- SolonetuNou

2 platforme

- Runcu

1 platforma

- Maidan

1 platforma

2.9.8. Gospodrirea apelor.


La nivelul comunei Cacica nu exista acumulari de ape
organizate(iazuri, lacuri).Apele curgatoare ce strabat comuna nu au suferit
lucrari hidrotehnice complexe de regularizare.In localitatile Partestii de Sus,
Solonet si Maidan sunt in curs de executie lucrari de indiguiri pe ambele
maluri ale paraurilor Solonetu,Cacica,Blandetu,Plesa, care au fost partial
rupte de inundatiile din ultimii ani.
2.10. Probleme de mediu
2.10.1. Situaia existent.
Pe teritoriul comunei Cacica nu exista surse majore de poluare si
degradare a mediului
2.11

Disfuncionaliti
47

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

La nivelul localitilor comunei Cacica nu exist o zonare


judicioas a terenurilor pe tipuri de folosin;
Sursa principal de poluare a solului i apelor o reprezint
closetele uscate din fiecare gospodrie care nu respect zonele
de protecie sanitar i aruncarea gunoiului menajer in albia
apelor curgatoare din localitate
Colmatarea anurilor drumurilor mpiedic evacuarea apelor
pluviale, afectnd traficul auto i pietonal;
Ravene i toreni ramificai pe versani;
Prezenta zonelor inundabile in localitatea in lungul paraurilor
Solonetu,Cacica,Blandetu,Plesa.
Satele Solonetu Nou,Runcu si Maidan sunt localitati mici in care
nu exista dotari social culturale;
Niciuna dintre localitatile comunei nu are inchegata o zona
centrala

suficient

sustinuta

de

obiective

de

importanta

publica(parc,spatii comerciale ,biserica etc.)


Lipsa spatiilor verzi amenajate, a spatiilor de agrement;
Monumentele si siturile istorice existente in localitatile comunei,
nu sunt protejate corespunzator si nu sunt puse in valoare;
Lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apa si canalizare;
Exploatarea ineficienta din punct de vedere turistic si balnear a
salinei Cacica;
Diferene ntre dezvoltarea economic a localitilor comunei;
Slaba ocupare a populaiei comunei n activiti economice
neagricole;
Lipsa vetrelor de sat bine nchegate, pe structura crora s se
poat realiza o zonificare corespunztoare a intravilanului
localitilor;
48

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Lipsa cadrului economico/ financiar necesar dezvoltrii unor


activiti economice de valorificare a materiilor prime locale;
2.11.1. Prioriti
Utilizarea eficient a terenului din intravilan prin realizarea unei
zonri judicioase;
Stabilirea zonelor de protecie sanitar a fntnilor;realizarea
unui sistem centralizat de alimentare cu apa prin colectarea de
izvoare;
Realizarea unei retele de canalizare si a unei statii de epurare
care sa reduca nivelul de poluare a apelor freatice si de
suprafata
Curarea periodica a anurilor drumurilor comunale i a
strzilor din intravilan;
Realizarea de ndiguiri noi pentru stoparea inundatiilor , eroziunii
malurilor si extinderii ravenelor;
Reabilitarea

lucrarilor

de

indiguiri

existente,

afectate

de

inundatiile din primavara anului 2008


Stabilirea zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de
construire
2.12. Necesiti i opiuni ale populaiei
2.12.1. Partestii de Sus:
Modernizarea drumurilor comunale i steti prin betonare sau
asfaltare;
Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n
intravilan;

49

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa si


canalizare;
Realizarea unei statii de epurare a apelor uzate;
Modernizarea serviciului public sau privat de colectare a
gunoiului menajer;
2.12.2. Cacica:
Modernizarea drumurilor comunale si satesti prin betonare sau
asfaltare;
Realizarea de santuri pentru scurgerea apelor meteorice in
lungul drumurilor;
Amenajarea de spatii verzi,locuri de agrement;
Amenajarea zonei centrale a localitatii;
Modernizarea si extinderea zonei balneare de la salina Cacica;
Incurajarea initiativei private pentru realizarea unor unitati
comerciale care sa asigure aprovizionarea localitatii cu produse
alimentare, materiale de constructii etc;
Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n
intravilan;
2.12.3. Solonetu Nou
Modernizarea drumurilor comunale si satesti prin betonare sau
asfaltare;
Realizarea de santuri pentru scurgerea apelor meteorice in
lungul drumurilor;
Amenajarea de spatii verzi,locuri de agrement;
Amenajarea zonei centrale a localitatii;
Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n
intravilan;
50

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

2.12.4. Runcu
Modernizarea drumurilor comunale si satesti prin betonare sau
asfaltare;
Realizarea de santuri pentru scurgerea apelor meteorice in
lungul drumurilor;
Amenajarea de spatii verzi,locuri de agrement;
Amenajarea zonei centrale a localitatii;
Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n
intravilan;
2.12.5. Maidan
Modernizarea drumurilor comunale si satesti prin betonare sau
asfaltare;
Realizarea de santuri pentru scurgerea apelor meteorice in
lungul drumurilor;
Amenajarea de spatii verzi,locuri de agrement;
Amenajarea zonei centrale a localitatii;
Extinderea reelei electrice n zonele propuse a fi incluse n
intravilan;
Drumurile steti i comunale se afl ntr-o stare calitativ
precar avnd n majoritatea cazurilor traseu sinuos, cu zona de
siguran i zona de protecie slab conturate sau inexistente.
n intravilan, n unele zone, nu este respectat distana ntre
gardurile sau construciile situate de o parte i de alta a drumurilor
naionale i comunale, de minim 26 m. i respectiv 20 m.

51

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cap. III PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTIC

3.1. Studii de fundamentare


La eleborarea PUG al comunei Cacica s-au avut in vedere
reambularea pe suport topografic actualizat i studiul geotehnic al zonei
si alte studii elaborate de alte institutii dupa cum urmeaza:
-Strategia de dezvoltare economico-sociala a comunei Cacica,
judetul Suceava 2008-2013 localitile comunei vor cunoate o
dezvoltare economic a activitilor industriale si agricole , estimndu-se c
datorit creterii produciei, s se diversifice i s se dezvolte serviciile; n
aceast ipotez se poate estima o cretere a venitului mediu al populaiei
comunei i o cretere a nivelului de civilizaie.
- Studiul zonelor protejate-comuna Cacica jud.Suceava;definirea
zonelor de protejate; elaborat de Directia pentru Cultura,Culte si Patrimoniu
Cultural National Suceava; ce are ca obiect determinarea cadrului legal de
interventie in zonele cu potential istoric si natural ce determina un mod de
abordare a problematicii de protejare si punere in valoare a monumentelor
si siturilor istorice, valorificarea cadrului natural si dezvoltarea de
perspectiva urbanistica a zonelor protejate ca strategie coerenta unitara a
autoritatilor locale si nationale in contextul general international.
- Planul urbanistic general al comunei Cacica,judetul Suceava,
eleaborat in anul 1997 de S.C.VOCS PROIECT SRL Suceava;
- Infiintare retea publica de alimentare cu apa in com. Cacica, jud.
Suceava, in curs de elaborare de S.C. SURSA COM SRL Suceava;
52

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

- Infiintare retea publica de canalizare in com. Cacica, jud.


Suceava, in curs de elaborare de S.C. SURSA COM SRL Suceava;

3.2. Evoluie posibil, prioriti


Avnd n vedere situaia existent ct i estimarea evoluiei
demografice n anii urmtori, se poate constata c satele Partestii de Sus si
Cacica devin principalele localitati de polarizare a populaiei comunei. n
aceste condiii se poate estima c aceste localitati vor deveni inta
principal a investiiilor comunei, fr a neglija necesitile i prioritile
celorlalte localitati ale comunei.
Activitatile economice de baz vor fi n continuare industria
extractiva,industria de prelucrare a lemnului si agricultura care vor
constitui i suportul pentru dezvoltarea serviciilor.
Dezvoltarea activitii productive i realizarea de noi locuri de
munc constituie prioritatea de baz a Consiliului local realizrile obinute
n aceast direcie avnd efect direct asupra dezvoltrii economico-sociale
a comunei.
Odat depit nivelul de criz economic actual, pentru
realizarea unui nivel de civilizaie corespunztor perioadei studiate, se
impune realizarea cu prioritate a unor obiective de utilitate public:
Realizarea unei reele publice de alimentare cu apa;
Realizarea unei reele publice de canalizare;
Realizarea unei statii de epurare a apelor menajere
Modernizarea si extinderea reelei de iluminat stradal n toate
localitile comunei;

53

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Modernizarea strzilor principale i a interseciilor cu strzile


secundare;
Continuarea lucrarilor de regularizare a paraurilor ce strabat
comuna.
Amenajarea spatiilor verzi si de agrement in toate localitatile
comunei;
3.3. Optimizarea relaiilor n teritoriu
Relaiile de intercondiionalitate care exist ntre comuna Cacica
i teritoriul nconjurtor sunt constituite n principal de relaiile cu municipiul
Rdui si oraul Gura Humorului. Aceste relaii sunt facilitate att de
distana relativ mic, de drumul de acces ct i de autobuzele i trenurile
care circul pe acest traseu.
Relaiile de intercondiionare cu comunele nvecinate sunt slab
reprezentate, n prezent fiind reduse numai la contacte ntre consiliile
locale.
Odat cu relansarea economic, se poate estima c numrul
navetitilor ctre municipiul Rdui, orasul Gura Humorului, precum i
legturile cu comunele vecine vor crete.
In prezent relatiile intre comuna Cacica si comunele si orasele
vecine este asigurata de mijloace de transport in comun auto si mai putin
cele pe calea ferata.
3.4. Dezvoltarea activitilor
Comuna Cacica posed o ndelungat tradiie n urmtoarele
activiti:
Exploatarea si prelucrarea lemnului;
54

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

exploatarea si prelucrarea sarii;


exploatarea si productia agricola;
cresterea animalelor;
Aceste activiti se afl n perioada actual ntr-o stare de
regres cauzata de invazia produselor similare de import, ieftine de calitate
ndoielnic, cat si de efectele crizei econmice care are ca prim efect
reducerea consumului.
Relansarea activitatii economice la nivelul comunei se poate
realiza numai prin initierea unor lucrari de infrastructura ( realizarea retelei
de alimentare cu apa, realizarea retelei de canalizare,etc.) care vor duce la
cresterea locurilor de munca si implicit a consumului.Se impune
dezvoltarea, n comun, a unor ateliere de prestri servicii ctre populaie
cum ar fi: tinichigerie, mecanic, reparaii aparate electrice i de uz casnic
.a.
Este necesar a se acorda o atenie deosebit dezvoltrii
serviciilor prin acordarea de nlesniri privind obinerea de spaii , scutiri de
la plata taxelor locale etc. Prin dezvoltarea serviciilor s-ar crea noi locuri
de munc pentru populaia comunei.
Activitatea de cretere a animalelor care n momentul de fa
se practic numai n sistem casnic ar trebui relansat prin sprijinirea
societilor comerciale sau prin nfiinarea unor asociaii care s desfoare
aceast activitate n sistem industrial.

3.5. Evoluia populaiei


3.5.1. Populaia comunei Cacica la recensamantul populatiei si
locuintelor din 18 martie 2002 era de 4.365 locuitori iar la 30.09.2008 de
4360 locuitori, conform datelor furnizate de Primrie. Se observ o scadere

55

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

a populaiei cu 5 locuitori. Aadar rezult un procent de scadere a


numrului locuitorilor comunei de 0,1%.
innd ns cont de faptul c ntre 1977 i 2008 se observ o
scadere a populatiei

cu 6%, se poate estima c populaia comunei va

nregistra o stagnare.
3.5.2. Evoluia preliminar a numrului de locuitori.

Comuna Cacica
Sat Partestii de Sus
Sat Cacica
Sat Solonatu Nou
Sat Runcu
Sat Maidan

1977 1992 2002 2008


4610 4266 4425
4360
2028 1877 1947
1918
1475 1365 1416 1395
738
683
708
698
230
213
221
218
138
128
133
131

2013
4400
1936
1408
704
220
132

3.6. Organizarea circulaiei


3.6.1. Organizarea circulaiei rutiere
Pentru dezvoltarea capacitii de circulaie a drumurilor publice
n traversarea localitilor comunei, distana dintre gardurile i
construciile situate de o parte i de alta a drumurilor va fi de
minim 26 m. pentru drumurile naionale i de minim 24 m.
pentru drumurile comunale;
Avnd n vedere traficul rutier relativ intens pe drumurile
national DN2E, judetean DJ209E si comunale DC 17 i DC 21,
se impune separarea acestora de circulaia pietonal prin
realizarea de trotuare pe ambele sensuri de circulaie pietruite
sau betonate;
n zonele instituiilor publice, n funcie de importana acestora,
se vor organiza parcri pentru minim 5 autoturisme;
56

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Staiile pentru mijloacele de transport n comun se vor organiza


prin amplasarea unei benzi de oprire;
Strzile nemodernizate, la intersecia cu strzile asfaltate sau
betonate, vor fi asfaltate sau betonate pe o distan de minim
20 m nainte de intersecie pentru a permite curirea i
splarea roilor de noroi pn la accesul pe strzile asfaltate;
n zonele construite ce urmeaz a fi cuprinse n intravilan se vor
realiza drumuri de acces;
Pe fiecare propietate se vor amenaja locuri de parcare (un loc
de parcare la 50 m arie desfasurata) dar nu mai putin de doua
locuri.
3.6.2

Comuna Cacica are retea de cale ferata care face legatura intre

Pirtestii de Jos si Paltinoasa.


Pe portiunea caii ferate este necesara o zona de protective de
100 m de o parte si de alta a axului CF.
3.7. Intravilan propus. Zonificare funcional. Bilan teritorial
3.7.1. Intravilanul existent nu mai corespunde situaiei din teren. Dup
anul 2000 cand actiunea de retrocedare a terenurilor a inregistrat o
accelerare, multe cldiri au fost construite n afara intravilanului aprobat
prin PUG. Noul intravilan i propune ca pe lng cuprinderea cldirilor
existente s includ i terenuri ce vor fi scoase din circuitul agricol, pe
msura eliberrii autorizaiilor de construcie.

57

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Astfel, intravilanul propus va cuprinde o suprafa total de


953,18 ha, repartizate pe fiecare localitate conform tabelului de mai jos:
Localizare

Intravilan existent
(ha)
898,60
377,50
303,70
121,60
64,30
31,40

TOTAL, din care:


Partestii de Sus
Cacica
Solonetu Nou
Runc
Maidan

Intravilan propus
(ha)
953,18
384,31
317,12
128,50
77,35
45,90

3.7.2. Zonele funcionale ale intravilanului comunei Cacica sufer


modificri mai ales n privina suprafeelor, dar i n ceea ce privete
instituirea zonei de protecie sanitar, a zonelor de protecie a obiectivelor
cu valoare de patrimoniu i interdicii de construire.
Zona pentru locuine. Ocup cea mai mare parte a
intravilanului i prezint o slab concentrare de locuine,
cuprinznd in cele mai multe cazuri suprafee agricole.
Modificarea suprafeei acestei zone este necesar att datorit
faptului c exist multe locuine construite fr autorizaie ct i
datorit solicitrilor de loturi de construcie n afara perimetrului
existent.
Pentru realizarea unui esut urban judicios se propune
realizarea de loturi de maxim 1000 mp, cu deschiderea minim
la strad de 20 m. Lotizarea se va face numai n zonele
corespunztoare amplasrii construciilor.
Zona instituiilor publice, servicii. Aceast zon prezint o
repartizare pe ntreg teritoriul intravilanului.
58

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Pentru realizarea unui acces facil din toate zonele intravilanului,


ct i pentru crearea condiiilor de realizare a dotrilor edilitare
cu costuri ct mai mici, se propune concentrarea acestora pe
ct posibil n vatra satelor.
Pentru realizarea unor obiective de utilitate public se vor
introduce restricii temporare de construire pentru zonele
centrale ale localitilor.
Zona unitilor agricole. Nu va suferi modificri ale suprafeei,
avnd n vedere c majoritatea unitilor agricole sunt
desfiinate. Terenul va fi folosit numai pentru uniti agricole nou
nfiinate sau pentru extinderea exploatatiilor agricole.
Zona agrement, sport. Se afl ntr-o stare precar att din
punctul de vedere al existenei la nivelul fiecrei localiti ct i
al modului de ntreinere a suprafeei ocupate.
Se impune o extindere la nivelul fiecrei localiti pe terenurile
libere din centru i n zona obiectivelor de utilitate public.
Pentru obiectivele de patrimoniu se vor institui zone de
protecie.
Zona de gospodrire comunal. Este reprezentata printr-un
numar de 8 cimitire de diferite confesiuni dupa cum urmeaza:
Solonetu Nou- un cimitir ortodox si un cimitir ortodox si
penticostal,Cacica-un cimitir greco-catolic si unul romanocatolic,Solonetu Nou- un cimitir catolic, Runc- un cimitir grecocatolic, Maidan- doua cimitire greco-catolice.

Cimitirele vor

avea o zona de protectie fata de zona de locuinte de minim


50,00 m si vor fi delimitate de vecinatati cu perdele vegetale.
Platformele

ecologice

pentru

colectarea

si

depozitarea

provizorie a gunoiului menajer din fiecare localitate vor fi

59

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

protejate fata de accesul publiculi pritr-o imprejmuire din plasa


de sarma dublata de un gard viu .
Zona cilor de comunicaie rutier. Aceasta este de tipul liber
cu multe strzi nemodernizate, lipsite de zona de protecie,
rigole i anuri de scurgere a apelor.
Necesit lucrri complexe de modernizare iar n zonele nou
construite, realizarea de noi strzi. Zona cilor de comunicaie
rutier se va mri prin crearea de noi strzi, suprafaa total a
acesteia fiind de cca. 80,00 ha.

3.8. Msuri n zonele cu riscuri naturale


3.8.1. Comuna Cacica are zone cu riscuri naturale care in contextul
actual fac imposibil utilizarea lor ca terenuri pentru construcii.
Zonele cu riscuri naturale care se gasesc in special in satele
Solonetul Nou si Partesti de Sus , in lungul paraului Solonet au fost
inventariate i ca prim msur au fost evideniate ca zone cu interdicie
temporar de construire (pn la adoptarea unor msuri de indiguire si
regularizare a Solonetului) .
Pentru eliminarea cauzelor ce privesc inundatiile se impune
luarea unor msuri de urgen ca:
strmutarea locuinelor aflate n imediata apropiere a zonelor
afectate de inundatii;
amenajarea pe cursurile prurilor Solonet si Neagra de diguri
de aprare, gabioane in zonele inundabile respectiv zonele de
eroziune a malurilor.
reabilitarea digurilor existente pe cursul rului Solonet .

60

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

3.9. Dezvoltarea echiprii edilitare


3.9.1. Gospodarirea apelor. Pe teritoriul comunei Cacica sunt
necesare o serie de lucrri hidrotehnice printre care:
lucrari de indiguire,consolidari si aparari de maluri la paraul
Solonet;
amenajarea

antierozional

terenului

prin

regularizarea

scurgerilor pe versani i dirijarea spre emisarii naturali.


Pentru realizarea acestor lucrari este necesar elaborarea unui
proiect de o firma specializat.
3.9.2. Alimentarea cu ap.
Localitile comunei nu dispun de reea de alimentare cu ap
curent, populaia folosete apa din pnza freatic prin fntnile existente
care au adncimea de1,00-2,50 m. Pentru a se realiza un sistem
centralizat de alimentare cu ap i canalizare a apelor uzate menajere n
comuna Cacica s-au efectuat studii de teren i laborator care cuprind:
studii topografice cuprind ridicri topografice n zonele unde
exist planuri de situaie la o scar care s permit elaborarea
documentaiei tehnice;
studii geotehnice care se vor elabora pentru fiecare obiect
din cadrul sistemului de alimentare cu ap i canalizare. Prin
studiile geotehnice se vor determina caracteristicile geotehnice
ale terenului pe amplasamentele respective i condiiile de
realizare a construciilor;
studiu hidrogeologic care va determina condiiile i
posibilitile de captare, determinarea exact a sursei i
61

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

posibilitile de realizare a sistemului de alimentare cu ap i


canalizare. Acesta va determina debitul la surs, calitatea apei,
nivelul apei freatice, pentru alimentarea cu ap iar pentru
canalizare va determina debitul emisarului pentru urmtoarele
particulariti:
debit maxim asigurare - 5%;
debit minim asigurare 95% - pentru diluie;
categoria de salubritate;
CB05 al rului;
viteza medie a apei la debitul minim;
distana pn la prima folosin.
Dup elaborarea acestor studii se vor elabora documentaiile
tehnice pentru realizarea sistemului de alimentare cu ap i canalizare.
Pentru soluionarea alimentrii cu ap a comunei Cacica se
propune ca soluie tehnic avnd urmtoarea schem tehnologic:
captare prin puuri din lunca prului Solonet (determinarea
debitului la surs se va face n funcie de Q z max. conform STAS
1343/ 1991 n funcie numrul de consumatori);
sursa de captare ap freatic cantonat n albia major a
prului Solonet sau puuri de mare adncime;
staie de tratare a apei pentru a asigura condiii de potabilitate
n conformitate cu normele n vigoare;
staie de pompare corelat cu debitul sursei;
conduct de aduciune de la captare la rezervoarele de
nmagazinare;
rezervor de nmagazinare amplasat la o cot care s asigure
presiunea de serviciu la punctele de consum de la locuinele din
satul Partestii de Sus;
62

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

reea principal de distribuie a apei ce se va prevedea pe


trama stradal a localitii;
reea de serviciu i branamente la consumatori.
Sistemul de alimentare cu ap va fi astfel conceput nct s poat
fi realizat n etape i care s asigure debitele i presiunea necesar la
punctele de consum.
Consiliul local al comunei Cacica a lansat deja comanda de
proiectare pentru reteaua de alimentare cu apa si canalizare la
S.C.SURSA COM S.R.L. Suceava.

3.9.3. Canalizare.
n comun nu exist reea de canalizare.
Determinarea debitelor de calcul se va face n conformitate cu
prevederile din STAS 1478 i STAS 1343/ 1991 n funcie de
caracteristicile apelor uzate, pe categorii de restituii ale consumatorilor de
ap.
Emisarul cel mai apropiat se va determina n funcie de
caracteristicile hidrologice a prului, astfel nct deversarea apelor
epurate s se realizeze n condiii optime pentru protecia factorilor de
mediu (ap, aer, sol).
Datorit configuraiei terenului, cu pante relativ bune, este
justificat realizarea canalizrii n sistem separativ (divizor) n care
canalizarea apelor uzate menajere se va realiza ntr-un canal colector
nchis iar a apelor pluviale n rigole i anuri.
n funcie de determinarea gradului de epurare din punct de
vedere al suspensiilor i din punct de vedere al CB05 se va prevedea
treapt de epurare mecanic i biologic.
63

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Schema general a canalizrii apelor uzate menajere, n etapa


I, adopt o schem tehnologic care cuprinde:
reea de canalizare de serviciu;
canal colector principal;
staii compacte pentru epurarea apelor uzate, care se pot
realiza n etape n funcie de creterea numrului de
branamente la reeaua de alimentare cu ap, ce asigur
procesul complet de epurare mecano-biologic i care cuprind:
egalizarea i sedimentarea cu fermentare anaerob,
oxidarea

nmolului

activ

cu

fermentare

aerob,

sedimentarea cu recircularea nmolului, dezinfectarea cu


ajutorul pastilelor de clor, sedimentarea final i eliminarea
clorului rezidual;
Staia de epurare se va realiza din poliester ranforsat cu
fibr de sticl, din grupul de materiale termorezistente care
au o structur molecular stabil.
evacuare n emisar a apelor uzate. Apele epurate evacuate
n emisar se vor ncadra, din punct de vedere al ncrcrilor,
n prevederile normativelor NTPA 001 i EC 271/ 1991
(avnd o baz de calcul de 75g CB05 pentru 200 l./ zi/
locuitor).
Pentru proiectarea sistemului de alimentare cu ap i
canalizare la fazele urmtoare de proiectare (S.F., P.T., D.D.E.) se vor
obine avizele i acordurile necesare n conformitate cu prevederile legale
n vigoare (Legea 50/ 1991, Legea 10/ 1995, Ordinul M.L.P.A.T. 91/ 1991).
3.9.4. Alimentarea cu energie electric.
Se propune extinderea reelei la zonele ce vor fi introduse n
intravilan cu suplimentarea corespunztoare a posturilor de transformare.
64

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

3.9.5. Alimentarea cu gaze naturale.Comuna Cacica nu este


racordata la reteaua de alimentare cu gaze naturale.Consiliul Local Cacica
a facut demersurile necesare la

Consiliul Judetean Suceava pentru

prinderea comunei in proiectul de extindere a retelei de alimentare cu gaz


metan. Alimentarea cu gaze naturale va asigura necesarul de combustibil
pentru nclzire, asigurare necesarului de ap cald i preparare hran.
Distribuia de gaze naturale va cuprinde:
conduct de racord presiune nalt;
staie de predaremsurare;
reea de distribuie presiune medie;
reea de distribuie presiune redus;
branamente

ntre

post

de

reglaremsurare

consumator.
3.9.6. Telefonie.
Centrala digitala care functioneaza in prezent asigura necesarul
de cereri de instalare de noi posturi telefonice fixe.
Pe toata raza comunei exista semnal pentru toate retelele de
telefonie mobila.
3.9.7. Gospodrire comunal.
Platformele ecologice pentru colectarea si depozitarea provizorie a
gunoiului menajer din fiecare localitate vor fi protejate fata de
accesul publicului pritr-o imprejmuire din plasa de sarma dublata
de un gard viu .
3.10. Protecia mediului

65

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Pe raza comunei nu exist surse majore de poluare a mediului.


Unica surs de poluare a apelor subterane sunt closetele uscate
existente n fiecare gospodrie i pe lng fiecare unitate de interes public.
Pentru eliminarea acestei surse de poluare se impune luarea
unor msuri de prim urgen, iar acestea constau n stabilirea i aplicarea
n teren a normelor de protecie sanitar fa de fntnile din apropiere,
care prevd o distan minim de 30m.
n perspectiv aceast surs de poluare va fi total eliminat odat cu
realizarea reelei de canalizare la nivelul fiecrei localiti.
Platformele de depozitare provizorie a gunoiului vor fi amplasate
in mai multe zone i vor fi protejate cu perdele de vegetaie
La nivelul fiecrei localiti se impune o inventariere a spaiilor
verzi n vederea amenajrii. Se va realiza, de-a lungul strzilor
principale, un spaiu verde de 1,00 m. pe fiecare sens de
circulaie, ce va fi plantat cu copaci.
Se vor amenaja ca spaii verzi toate terenurile neproductive
aflate in localitile comunei. n jurul instituiilor publice terenul
liber va fi amenajat ca spaiu verde prin nsmnarea de gazon
i plantarea de arbori ornamentali.
Zonele delimitate ca zone protejate pentru conservarea
obiectelor de patrimoniu vor fi delimitate prin plantaii de gard
viu i vor fi amenajate ca zone verzi ce au rolul de a pune n
valoare cldirile protejate.

3.11. Reglementri urbanistice

66

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

3.11.1. Avnd n vedere numrul relativ mare de construcii noi


ridicate n perioada 2000-2008, cele mai multe n afara intravilanului, n
soluia general de organizare i dezvoltare a localitilor s-a pornit de la
necesitatea cuprinderii acestora n noua limit a intravilanului, ct i
prevederea de terenuri libere n vederea concesionrii pentru construcia
de noi locuine.
La nivelul structurii urbane a localitilor nu s-au fcut intervenii
majore; s-au stabilit numai zonele de risc natural i zonele funcionale ale
fiecrei localiti.
3.11.2. n zonele n care exist cldiri noi s-a prevzut realizarea de
drumuri care s asigure accesul la fiecare locuin.
Reeaua stradal a fiecrei localiti nu va suferi modificri ale
traseului, n urmtorii ani fiind necesare numai lucrri de modernizare prin
refacerea covorului asfaltic pe drumurile comunale, betonarea sau
pietruirea drumurilor satesti i a strzilor din localiti.
3.11.3. La nivelul localitilor comunei Cacica se vor stabili zone de
protecie sanitar, pentru toate fntnile existente, n conformitate cu
normele n vigoare.
3.11.4. Zonele de protecie sanitar pentru:
captarea apei prin puuri in lunca rului Solonet;
staia de pompare a apei;
rezervorul de nmagazinare a apei;
staia de epurare a apelor uzate;
staia de predare-reglare-msurare a gazelor naturale
vor fi stabilite n conformitate cu normele n vigoare la data la
care se vor realiza aceste obiective.

67

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

3.11.5. Se recomand autorizarea executrii construciilor care respect


specificul local i caracterul zonei funcionale din care fac parte.

3.11.6. Pentru toate zonele afectate de alunecri de teren, ravene,


inundaii, s-a stabilit interdicia temporara de construire pana la eliminarea
disfunctionalitatilor.

Aceste

zone

sunt

evideniate n

plana de

reglementri.
3.12. Obiective de utilitate public
3.12.1. Din evaluarea strii economico-sociale actuale a comunei
Cacica i din analiza posibilitilor de evoluie a localitilor comunei n
urmtorii ani, au rezultat o serie de prioriti i oportuniti ce pot jalona
dezvoltarea comunei.
Propunerile pe domenii sunt urmatoarele:
Infrastructur:
1. Aplicarea unui covor de asfalt pe drumurile comunale DC 17i DC
21 pe tot parcursul din comun ;
2. Pietruiri de drumuri steti i comunale din pmnt ;
3. Realizare retelei publice de alimentare cu apa;
4. Realizarea reelei de canalizare si a statie de epurare ;
5. Realizarea reelei de alimentare cu gaze naturale;
6. Extinderea reelei electrice de joas tensiune ;
Obiective de utilitate public:
1. Amenajarea unor zone verzi la nivelul fiecarei localitati;
68

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

2. Achizitionarea unei autospeciale pentru serviciul voluntar P.S.I.;


3. Amenajarea unor zone de agrement la nivelul comunei.

3. Tipul de propietate asupra terenurilor din intravilan- In localitatile


comunei Cacica se intilnesc aproape toate tipurile de propietate asupra
terenului dupa cum urmeaza:

69

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

PRIMARIE
CAMIN
CULTURAL
FARMACIE
OFICIU
POSTAL
POST
POLITIE

PARTESTI DE SUS
CATEGORIA
DE INTERES
HA
Nat Jud Loc

0.15

CACICA
CATEGORIA
DE INTERES
Nat Jud Loc
-

0.08

0.05

0.05

GRADINITA

0.02

SCOALA

0.14

DISP. UMAN

0.02

BISERICA

0.22

0..0
5
0.03

CIMITIR

CAI DE COM.

STRAZI
CAI FERATE
SIST. PROT.
MEDIU

DISP.
VETERINAR
GARA

HA
0.1
0
0.0
3

SOLONETU NOU
CATEGORIA
DE INTERES
HA
Nat Jud Loc
-

RUNCU
CATEGORIA
DE INTERES
Nat Jud Loc
-

HA
-

MAIDAN
CATEGORIA
DE INTERES
Nat Jud Loc
-

HA
-

0.0
3

0.4
8

0.0
8

0.12

0.1
6

0.9
0

1.13

2.1
4

0.72

0.0
6
0.1
1

0.4
0
0.0
2
0.2
0

70

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

71

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Cap. IV. CONCLUZII MSURI DE LUAT N CONTINUARE


Prin redesenarea limitei intravilanului localitilor comunei Cacica, paralel cu introducerea de noi suprafee sau operat i scos din intravilan unele suprafee agricole.
Bilanul teritorial al categoriilor de folosin (existent)

Teritoriul
administrativ al
unitatii de baza

Arabil

EXTRAVILAN

888.47

INTRAVILAN

570.42
1458.8
9
21.65

TOTAL
% din total

AGRICOL
Pasuni
1483.0
0
29.00
1512.0
0
22.35

Vii
-

CATEGORIA DE FOLOSINTA (ha)


NEAGRICOL
Curti TOTAL
Drumur
Livezi Paduri
Ape
Constructi Neprod.
i
i
3437.8
26.00
9.47
8.86
54.58
2.79 5856.40
1
2.00
47.19
17.53
68.74
154.00
9.72
898.60
3485.0
28.00
27.00
77.60
208.58
12.51 6755.00
0
0.40
51.60
0.40
1.15
2.25
0.20 1000.00

INTRAVILAN EXISTENT: 898,60 + 54,58 = 953,18 ha

Teritoriul
administrativ al
unitatii de baza
EXTRAVILAN

Bilanul teritorial al categoriilor de folosin (propus)


CATEGORIA DE FOLOSINTA (ha)
AGRICOL
NEAGRICOL
Curti TOTAL
Drumur
Arabil Pasuni
Vii
Livezi Paduri
Ape
Constructi Neprod.
i
i
885.25 1435.9
24.00 3437.8
9.47
6.60
2.79 5801.82
72

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

0
1
570.42
26.24
1.50
46.19
17.53
73.00
208.58
1455.6 1462.1
3484.0
25.50
27.00
79.60
208.58
7
4
0
21.65
22.35
0.40
51.60
0.40
1.18
3.10
Bilanul teritorial al suprafeelor cuprinse n intravilan (existent)

INTRAVILAN
TOTAL
% din total

Partesti de Sus
Total
Tr I
Tr II
LOCUINTE SI
FUNCTIUNI
COMPLEMENTA
RE
UNITATI
INDUSTRIALE SI
DEPOZITARE
UNITATI
AGROZOOTEHN
ICE
INSTITUTII SI
SERVICII DE
INTERES
PUBLIC
CAI DE
COMUNICATII SI
TRANSPORT din
care:
Rutiere
Feroviare
SPATII VERZI,
SPORT,
AGREMENT,

Cacica
Total
Tr I

Tr II

Solonetu Nou
Total
Tr I
Tr II

Total

Runcu
Tr I Tr II

9.72

953.18

12.51 6755.00
0.20 1000.00

Tr III

Maidan
Total

Total
general

52.25

51.42

0.8
3

48.32

48.23

0.0
9

19.30

19.12

0.1
8

6.35

4.48

1.3
0

0.57

5.93

132.15

8.00

8.00

4.22

4.22

0.06

0.06

12.28

1.74

1.74

1.55

1.55

0.94

0.94

0.13

0.10

0.0
3

0.10

4.46

28.67

28.67

23.36

23.36

7.43

7.43

6.78

6.78

2.50

68.74

27.07
1.60
-

27.07
1.60
-

23.36
-

23.36
-

7.43
-

7.43
-

5.18
1.60
-

5.18
1.60
-

2.50
-

65.54
3.20
-

73

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL


Partesti de Sus
Cacica
Solonetu Nou
Runcu
Total
Tr I
Tr II Total
Tr I
Tr II Total
Tr I
Tr II Total Tr I Tr II

Tr III

Maidan
Total

Total
general

PROTECTIE
CONSTRUCTII
TEHNICOEDILITARE
GOSPODARIE
COMUNALA,
CIMITIRE
DESTINATIE
SPECIALA
TERENURI
LIBERE

1.05

1.05

2.25

2.25

0.90

0.90

0.20

0.20

0.71

5.11

258.8
9

258.8
9

207.6
7

207.6
7

85.44

85.44

30.7
2

30.7
2

18.70

601.42

APE

7.30

7.30

6.70

6.70

2.35

2.35

0.12

0.0
6

0.06

1.06

17.53

PADURI

19.60

19.60

1.01

1.01

5.18

4.96

0.2
2

19.6
0

19.6
0

1.80

47.19

8.62

8.62

1.10

9.72

377.5
0

376.6
7

0.8
3

303.7
0

303.6
1

0.0
9

121.6
0

121.2
0

0.4
0

63.9
0

61.8
8

1.3
9

0.63

31.90

898.60

TERENURI
NEPRODUCTIVE
TOTAL
INTRAVILAN

74

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

Bilanul teritorial al suprafeelor cuprinse n intravilan (propus)


Suprafata (ha)
ZONE
FUNCTIONALE
LOCUINTE SI
FUNCTIUNI
COMPLEMENTARE
UNITATI
INDUSTRIALE SI
DEPOZITARE
UNITATI
AGROZOOTEHNIC
E
INSTITUTII SI
SERVICII DE
INTERES PUBLIC
CAI DE
COMUNICATII SI
TRANSPORT din
care:
Rutiere
Feroviare
SPATII VERZI,
SPORT,
AGREMENT,
PROTECTIE
CONSTRUCTII
TEHNICOEDILITARE
GOSPODARIE
COMUNALA,
CIMITIRE
DESTINATIE
SPECIALA
TERENURI LIBERE
APE
PADURI
TERENURI
NEPRODUCTIVE

Partest
i de
Sus
Total

Cacic
a

Solonet
u Nou

Runc
u

Maida
n

Total

Total

Total

Total

57,64

53,15

21,34

8,00

4,22

0,06

1,74

1,55

0,94

0,13

0,10

4,46

30,47

25,21

8,24

9,28

3,00

76,20

28,87
1,60

25,21
-

8,24
-

7,68
1,60

3,00
-

73,00
3,20

4,99

3,63

1,82

0,57

0,34

11,35

0,25

0,25

1,05

2,25

0,90

253,27
7,30
19,60
-

210,5
3
6,70
1,01
8,62

7,00

0,20
-

6,52

Total
general
145,65
12,28

0,50

0,71

5,11

87,67

41,45

31,27

624,19

2,35
5,18

0,12
18,60

1,06
1,80

17,53
46,19

1,10

9,72

75

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

TOTAL
INTRAVILAN

384,31

317,1
2

128,50

77,35

45,90

953,18

La nivelul localitilor comunei Cacica se remarc o cretere a


intravilanului propus fa de cel existent cu 54,58 ha.
Aceast cretere a fost determinat de introducerea n intravilanul
existent a terenurilor cu construcii noi i drumurile aferente acestora, a
spaiilor verzi, a zonei de gospodrie comunal .a.
n aceste condiii intravilanul comunei ocup numai 953,18 ha, n aceast
suprafa fiind cuprinse i terenuri libere ce vor fi lotizate n vederea
construciei de locuine i spaii comerciale sau de deservire.
n stabilirea noii limite a intravilanului s-a avut n vedere
cuprinderea tuturor cldirilor noi. Acest lucru a determinat n unele cazuri
accentuarea aspectului tentacular. Pentru o bun organizare urbanistic
este necesar a se elabora P.U.Z.-uri pentru zonele stabilite pentru lotizare.
Din situaia existent a comunei se poate estima o cretere
economic mai ales n activitatea agricol dac n urmtorii ani se vor
adopta msuri de protecie i susinere a produciei agro-zootehnice
indigene. Fr astfel de msuri i n condiiile economice actuale
manifestate la nivelul ntregii ri producia agricol va nregistra producii
din ce n ce mai mici.
Practicarea unei agriculturi pe suprafee mici s-a dovedit a fi
nerentabil, impunndu-se din acest punct de vedere ncurajarea
constituirii de asociaii agricole care s permit o mai bun utilizare a
terenului i o reducere a cheltuielilor cu lucrrile agricole.
Pentru realizarea unui nivel de civilizaie corespunztor este
necesar s se realizeze o reea de alimentare cu ap i n paralel cu
aceasta o reea de canalizare a comunei.
Realizarea acestora se va putea demara numai dup o cretere a
veniturilor populaiei. Se impune elaborarea de studii i proiecte pentru
76

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

realizarea reelei de alimentare cu ap, canalizare i a unei staii de


epurare a apelor uzate.
Pentru o bun funcionare a localitilor se impune modernizarea
strzilor la nivelul fiecrei localiti.

Cap. V ANEXE

77

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

BISERICA ORTODOXA ADORMIREA MAICII DOMNULUI din satul PIRTESTII DE


SUS

78

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

PRIMARIA COMUNEI CACICA din satul PIRTESTII DE SUS

SCOALA GENERALA CLASELE I-VIII din satul PIRTESTII DE SUS

79

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

BISERICA ORTODOXA SF. ARHANGHEL MIHAIL si GAVRIL din satul PIRTESTII DE


SUS

80

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL


BISERICA ORTODOXA SF. ARHANGHEL MIHAIL si GAVRIL din satul PIRTESTII DE
SUS

BISERICA ORTODOXA SF. IOAN CEL NOU DE LA SUCEAVA din satul CACICA

81

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL


BISERICA ROMANO-CATOLICA BASILICA MINOR din satul CACICA

SCOALA GENERALA VECHE din satul CACICA

BISERICA GRECO-CATOLICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI din satul CACICA


82

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

CASA NEMTEASCA din satul CACICA

CASA TRADITIONALA din satul CACICA


83

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

CASA TRADITIONALA din satul CACICA

SALINA VECHE din satul CACICA


84

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

BISERICA ROMANO-CATOLICA POGORAREA SF. DUH din satul SOLONETU NOU

BISERICA GRECO-CATOLICA SF. IERARH NICOLAE din satul MAIDAN


85

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

86

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

87

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

88

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

89

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

90

PLAN URBANISTIC GENERAL comuna CACICA - MEMORIU GENERAL

91