Universitatea „ Alexandru Ioan Cuza”, Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Domeniul Geografie

Încadrarea taxonomică și riscurile pedologice asociate pentru profilui de

sol nr. 14 -SPĂTĂRESTI – DEAL

Materand: Pîrvu I Giulia-Marina

RNAT anul 1
Disciplina: Evaluarea riscurilor pedologice
Profesor coordonator: Prof. Dr. Constantin Rusu

IAȘI, OCTOMBRIE 2020

CUPRINS

Aspecte introductive.............................................................................................................................3
Capitolul 1. Diagnoza și încadrarea taxonomică a profilului de sol nr. 14 Spătărești Deal.....................4
Capitolul II. Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate............................................................5
II.1 Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate proprietăților fizice......................................5
II.1.1 Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate fizico-mecanice....................................5
II.1.2 Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate proprietăților fizice...............................7
II.1.3 Riscuri pedologice și restricții funcționale condiționate de însușirile hidrofizice...............9
II.2 Riscuri pedologice și riscuri funcționale asociate proprietăților chimice...................................10
II.2.1 Riscuri pedologice și restricții funcționale induse de materia organică.............................10
II.2.2 Riscuri pedologice și restricții funcționale condiționate de reacția solului.........................11
II.2.3 Riscuri pedologice și restricții funcționale în relația cu mărimile de schimb cationic......12
II.2.4 Restricții pedologice și restricții funcționle asociate salinizării si alcalinizării....................15
II.2.5 Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate proceselor de hidromorfism (Glezare și
stagnogleizare)............................................................................................................................15
Capitolul III. Concluzii..........................................................................................................................15
 Profil nr. 14 – Spătărești - Deal
Localizare: Sat Spătarești, jud. Suceava

Aspecte introductive
Relieful
 Unitate majoră: Podișul Moldovei
 Unitate/Subunitate: Podișul Sucevei/Podisul Fălticenilor
 Tip/ forma principală: relief denudațional (sculptura) dezvoltat în structuri
monoclinale/ culme interfluvială
 Elemente ale formei principale: Culme-platou de peste 100 m lățime
 Microrelief: platou interfluvial, slab înclinat
 Pantă/ expozitie: 3-5%/ S
Material parental
 Materiale transportate și redepozitate: depozite fine, argilo-lutoase, necarbonatice
Roca subdiacentă: argile și marne, cu intercalații subșiri de gresii (Salmațian).
Aspect suprafață:
 Sol: normal
 Teren: uniform
Folosința terenului:
 Actuală: teren arabil
 Anterioară: teren arabil, cultivat frecvent cu specii furajere și plante tehnice.
 Mod de exploatare: Tradițională
Amenajări antropice:
 Lucrări de organizarea teritoriului: parcele individuale (Legea nr.18/1991)

Capitolul 1. Diagnoza și încadrarea taxonomică a profilului de sol nr.

14 Spătărești Deal

CZ ar----Xi Gi Wi Si Ai ki di---ti qi/ti qi----Mi g/Ri---Fi Ni ei Pi

1. Încadrarea taxonimică la nivel superior a profilului de sol.
 Clasa de sol: CERNISOL (CER)
 Tipul de sol: FAEOZIOM (FZ)
 Subtip de sol: ARGIC- STAGNIC ( ar st)
FZ ar st
2. Încadrarea taxonomică la nivel inferior a profilului de sol
a. Varietate de sol ( Xi, Gi,Wi, Si, Ai, ki, di)
 Xi- simplic (X0
 Gi – negleizat (G0)
 Wi- Stagnogleizat puternic (W4)
 Si – nesalinizat (S0)
 Ai – Nealcalinizat (A0)
 ki- puternic decarbonatat (k5)
 di- extreme de profund (d5)
W4 k5 d5
b. Specia granulometrică de sol (tiqi/ tiqi)
 ti- LL-lut mediu
 qi- fără schelet (q0)
 ti- TT- lut argilos mediu
 qi- fără schelet (q0)
LL/ TT
c. Familia de sol (Mi g/ Ri)
 Mi- material fluviale necarbonatice ( include nisipuri, pietrisuri,luturi
argile) Tf (212)
 g- material mijlociu fin (t)
 Ri- roci mezobazice (argile și marne) NI
Tf t/NI
 d. Varietate de sol (Fi, Ni, ei, Pi)
 Fi- arabil ( A)
 Ni- fără modificări (n)
 ei- neerodat (e00)
 Pi- nepoluat (P00)
A
3. Formula unității taxonomice de sol

FZ ar st--- W4 k5 d5--- LL/TT--- Tf t/NI—A

4. Denumirea unității taxonomice de sol

Faeoziom argic-stagnic, stagnogleizat puternic, puternic decarbonatat, extreme de profund, lut

mediu/lut argilos mediu pe materiale fluviale necarbonatice (inclusiv pietrişuri, nisipuri, luturi,
argile), material mijlociu fin, roci mezobazice (argile si marne), arabil.

Capitolul II. Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate

II.1 Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate proprietăților fizice.

Principalele proprietăți fizice pot constitui factori restrictivi ai productivității dacă se

înscriu în anumite coordonate. De regulă, dacă proprietățile sunt situate pe o scară de valori
de la un minim la un maxim al solului, restricțiile se produc în cazul extremităților.

II.1.1 Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate fizico-mecanice

Tabel 1. Date analitice privind alcătuirea granulometrică a profilului de sol

Orizont Um Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w
Adancimea cm 0-11 11-26 26-40 40-53 53-70 70-103 103- 130- 150- 175-
130 150 170 200
Nisip grosier %g/g 3.4 2.8 4.1 4.0 4.5 2.6 2.2 4.8 6.6 9.5
(2-0,2mm)

Nisip fin (0,2- %g/g 37.4 36.5 34.8 33.2 29.7 30.2 31.5 30.5 29.1 29.8
0,02mm)
Praf (0,02- %g/g 30.1 30.5 28.5 29.9 29.4 31.7 30.3 24.5 22.4 22.2
0,002mm)
Argila %g/g 29.1 30.2 32.6 32.9 36.4 35.5 36.0 40.2 41.9 38.5
(<0,002mm)
Subclasa texturala LL LL TT TT TT TT TT TT TT TT

Legendă subclasa texturală

LL= lut mediu
TT= lut argilos mediu
 Profilul de sol nr. 14 Sătărești Deal, se încadrează în subclasele texturale: lut mediu
(LL), acesta fiind prezent în primele două orizonturi superioare (Ap1 și Ap2) și subclasa
texturală, lut argilos mediu (TT), acesta întâlnindu-se la următoarele opt orizonturi ( Am1,
Am2, Abw, Bt1w, Bt2w, BCw, Ck1w, Ck2w).

Textura profilului de sol

45

40

35

30

25

20

15

10

0
0-11 11-26 26-40 40-53 53-70 70-103 103-130 130-150 150-170 175-200
Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w

Nisip grosier %g/g Nisip fin %g/g Praf %g/g Argila %g/g

Figura 1. Reprezentarea grafică a texturii în profilul de sol nr. 14 Spătărești Deal

Aceste două subclase de texturi, prezente în profilul de sol, subclasa texturală LL și
subclasa texturală TT, fac parte din doua grupuri de texture diferite: LL face parte din grupa
texturii mijlocii, cu clasa lut nisipos și TT, care face parte din grupa texturii fine cu clasa lut-
argilos. În cadrul acestui profil, cel mai mare procent îl deține argila, de aproximtiv 50%,
urmată de nisipul fin și praful se gasește tot în proporții relative ridicat, iar valorile cele mai
scăzute se înregistrează în cazul nisipului grosier. Astfel datorită procentului mare de argilă,
aceste soluri presupun restrictii și riscuri moderate, în special în cazul clasei lut argilos (TT),
Iar în cazul clasei lut nisipos nu se implică restricții semnificative și nu presupune
manifestarea unor riscuri pedologice, deoarece clasa lutului nu depășește 32%.
În legătură cu profilul edafic util, nu se înregistrează restricții și nici riscuri
pedologice, deoarece solul nu prezintă schelet.
 II.1.2 Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate proprietăților fizice

Tabel 2. Date analitice privind însușirile fizice

Orizont Um Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w
Adâncime cm 0-11 11-26 26-40 40-53 53-70 70- 103- 130- 150- 175-
103 130 150 175 200
Densitate (D) g/cm3 - - - - - - - - - -
Densitate g/cm3 1.22 1.31 1.34 1.31 1.37 1.38 1.39
aparenta
(DA)
Apreciere DA FC MC MC MO MO MO MO
Porozitate %v/v 54.5 51.2 53.7 50.9 49.0 48.4 48.1
totală (PT)
Apreciere PT FR MR MR MO MO MO MO
Grad de %v/v -10 -3 -7 -1 4 5 5
tasare (GT)
Apreciere GT NU NU NU NU SL SL SL

Legendă Densitate Legendă porozitate totală Legendă grad de tasare (GT)

aparentă (PT) NU= netasat
FC= foarte mică FR= foarte mare SL= slab tasat
MC= mică MR=mare
MO= mijlocie MO=mijlocie

Densitatea aparentă
(g/cm3)
1.6

1.4

1.2

0.8

0.6

0.4

0.2

0
11-26

40-53

70-103

130-150

175-200
0-11

26-40

53-70

103-130

150-170
Adancimea

cm

Orizont Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w

Figura 2. Reprezentarea grafică a valorilor densității aparente

 Pentru profilul de sol nr.14 Spătărești Deal, nu prezintă date analitice în ceea ce
privește densitatea.
Densitatea aparentă este legată de textură. Primul orizont (Ap1) situat la o adâncime
cuprinsă între 0-11cm, prezintă o densitate foarte mică (FC). Următoarele două orizonturi
(Ap2 și Am1), situate la o adâncime de 11-40 cm, prezintă o densitate aparentă mică (MC) și
următoarele patru orizonturi (Am2, Abw, Bt1w, Bt2w), situate la adâncimi cuprinse între 40-
130 cm, prezintă o densitate aparentă de nivel mijlociu (MO). Valorile cresc din orizonturile
superioare spre cele inferioare. Creșterea densității aparente constituie scăderea capacității de
reținere a apei, a permeabilității, a aerației și pătrunderea rădăcinilor.

Porozitatea Totală
(%v/v
60

50

40

30

20

10

0
0-11

11-26

26-40

40-53

53-70

103-130

150-170
70-103

130-150

175-200
Adancimea

cm

Orizont Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w

Figura 3. Reprezentarea grafică a valorii porozității totale

În schimb, porozitatea totală (PT) prezintă un raport invers proporțional cu

densitatea aparentă. Valorile porozității totale, orizontul cu adâncime de la 0-11cm (Ap1),
prezintă valori foarte mari, următoarele două orizonturi (Ap2 și Am1) prezintă valori mari ale
porozității, iar ultimile patru au valori mijlocii. Astfel în urma corelării dintre desitatea
aparentă și porozitatea totală, a căror valoare DA, în orizonturile inferioare sunt foarte mici și
mici, iar PT sunt foarte mari și mari, nu impun restricții și riscuri pedologice.
În ceea ce privește gradul de tasare (GT), primele patru orizonturi sunt netasate
(NU), iar următoarele patru sunt foarte slab tasate (SL). Aceatea nu impun restricții sau
riscuri pedologice.
 II.1.3 Riscuri pedologice și restricții funcționale condiționate de însușirile hidrofizice

Tabel 3. Date analitice privind însușirile hidofizice ale profilului

Orizont UM Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w
Adâncime Cm 0-11 11-26 26-40 40-53 53-70 70- 103- 130- 150- 175-
103 130 150 175 200
Coeficient de %g/g 7.2 7.3 7.9 8.4 9.5 9.6 8.8 9.1 9.0 8.5
higroscopicitate
Coeficient de %g/g 10.8 11.0 11.9 12.6 14.3 14.4 13.2 13.7 13.5 12.8
ofilire (CO)
Apreciere CO MO MO MO MR MR MR MR MR MR MR
Capacitatea de %g/g 27.4 25.8 24.6 24.6 23.5 22.4 21.6
apă în câmp (CC)
Apreciere CC MR MR MO MO MO MO MO
Capacitate de apă %g/g 16,6 14.9 12.8 12.0 9.3 8.0 8.4
utilă (CU)
Apreciere CU FR MR MO MO MC MC MC
Capacitate totală %g/g 44.7 39,1 40.1 38.9 35.8 35.1 34.6
de apă (CT)
Aprecieren CT FR MR MR MR MR MR MR

Legendă Coeficient de Legendă Capacitatea de apă utilă

ofilire (CO) FR=foarte mare
MO= mijlociu MR=mare
MR= mare MO= mijlocie
MC=mică

Legendă capacitatea totală de apă

FR=foarte mare
MR=mare

50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
0-11 11-26 26-40 40-53 53-70 70-103 103-130 130-150 150-170 175-200
Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w

Coeficient de ofilire %g/g Capacitate de apă în câmp %g/g

Capacitate de apă utilă %g/g Capacitatea totală de apă %g/g
 Indicatorii hidrofizici reprezintă intervale caracteristice de pe scara umidității
solului, care reprezintă praguri ce permit dezvoltarea plantelor în relație cu componentele
porozității totale.
Coeficientul de ofilire (CO) este cel mai important indice hidrofizic. Acesta
reprezintă acel prag al umidității, sub care plantele se ofilesc ireversibil și mor. CO depinde
în principal de textură, la care se adaugă conținutul de materie organică, natura mineralogică
și alți parametri fizici. În cadrul orizonturilor de suprafață, valorile CO sunt mijlocii și în
orizonturile de adâncime au valori mari, astfel valorile acestui coeficient nu impun restricții
funcționale și nici riscuri pedologice.
Capacitatea de apă în câmp (CC) reprezintă un indicator hidrofizic, definit ca fiind
drept capacitatea de apă pe care solul o poate reține durabil după ce a fost umezit în exces și
apoi drenat. În cadru profilului de sol, valorile CC scad odată cu înaintarea spre orizonturile
de adâncime, astfel, daca orizontul Ap1 (0-11 cm) are o valoare mare ( MR), la orizontul
Bt2w (103-130) valoarea CC este mijlocie. Clasele acestui coeficient nu prezintă nicio
restricție funcțională și nici riscuri pedologice.
Capacitatea de apă utilă (CU) este cunoscută sub denumirea de intervalul
umidității active și este legată de porozitatea utilă a unui sol, totodată reprezentând intervalul
de umiditate pe care plantele îl pot utiliza fluent.

Capacitatea totală de apă (CT) reprezintă cantitatea maxima de apă pe care o

poate conține un sol, atunci când întreg spațiul lui poros este ocupat de faza lichidă, aerul
lipsind în totalitate. Valorile acestui indicator sunt foarte mari și mari, acest fapt fiind
explicat prin prezența conținutului mare de argilă, ceea ce implica și restricții funcționale.

II.2 Riscuri pedologice și riscuri funcționale asociate proprietăților chimice

II.2.1 Riscuri pedologice și restricții funcționale induse de materia organică

Tabel 4. Date analitice privind materia organică

Orizont UM Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w
Adâncime Cm 0-11 11- 26- 40-53 53-70 70- 103- 130- 150- 175-
26 40 103 130 150 175 200
Carbon % 3.82 2.54 1.77 1.46 1.14 2.01
 organic total
(CT)
Humus % 6.6 4.38 3.06 2.52 1.98 3.48
Apreciere MO MO MO MC MC MC
Rezervă de t/ha 88.5 86.06 57.4 33.01
humus
C/N 18,6 13.4

Legendă Humus Rezerva de humus este de 264.97 t/ha foarte mare (FR)
MO= mijlociu
MC= mic

Cantitatea de humus este variată în funcție de adâncimea orizonturilor, astfel în

primii 100 de cm prezintă valori de la valori mijlocii (MO) spre valori mici (MC), iar în restul
orizonturilor acesta lipsește. Acest lucru nu implică restricții funcționale și riscuri pedologice.
Rezerva de humus este calculată pentru primii 50 de cm, aceasta înregistrân valorii
foarte mari (FR), fapt ce nu implică restricții funcționale și riscuri pedologice.

II.2.2 Riscuri pedologice și restricții funcționale condiționate de reacția solului

Tabel 5. Date analitice privind reacția solului.

Orizont UM Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w
Adâncime cm 0-11 11- 26- 40- 53- 70- 103- 130- 150- 175-
26 40 53 70 103 130 150 175 200
pH 5.75 5.58 5.80 5.90 5.94 6.03 6.85 7.70 8.08 8.10
Apreciere pH SA SA SA SA SA SA AL AL AL AL
Carbonați % - - - - - - - - 4.5 4.1
Apreciere CH - - - - - - - - FC FC

Legendă pH Legendă CH
SA=sol slab acid FC- foarte mic
AL= sol alcalin
 9
Unități pH
8
7
6
5
4
3
2
1
0

70-103

150-170

175-200
0-11

11-26

26-40

53-70

103-130

130-150
40-53
Adancimea

cm

Orizont Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w

Figura 5. Reprezentare grafică a pH

pH în cadrul profilului de sol nr. 14 Spătărești Deal, orizonturile de suprafață sunt
predominante solurile slab acide (SA), în cazul acestor clase, restricțiile funcționale sunt
minore. În orizonturile de adâncime predomină solurile alcaline, această categorie de sol nu
prezintă restricții funcționale și nici riscuri pedologice semnificative.
În legătură cu conținutul de carbonați se observă absența acestora în orizonturile
situate până la 150 cm. Începând cu această adâncime, conținutul se gaseste în cantități foarte
mici (FC).

II.2.3 Riscuri pedologice și restricții funcționale în relația cu mărimile de schimb

cationic

Tabel 6.Date analitice privind mărimile de schimb cationic

Orizont UM Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w
Adâncime cm 0-11 11-26 26-40 40-53 53-70 70- 103- 130- 150- 175-
103 130 150 175 200
Suma SB m/ 9.15 9.87 10.44 11.34 11.88 13.51 15.20 24.29 24.29 22.63
100g
sol
Apreciere MC MC MC MC MC MC MC MO MO MO
SB
Hidrogen m/ 8.53 8.52 7.54 6.52 5.52 3.52 1
schimbabil 100g
sol
Apreciere FC FC FC FC EC EC EC
SH
Capacitatea m/ 17.68 18.39 17.96 17.86 17.40 17.03 16.20
de schimb 100g
cationic sol
Apreciere T MO MO MO MO MO MO MO
Grad de % 51.8 53.6 58.1 63.5 68.3 79.4 93.8 100 100 100
saturație în
baze (V)
Apreciere V OM OM MB MB MB EB SB SB SB SB
Legendă V
Legendă SB Legendă SH Legendă T OM= oligomezobazice
MC=mică FC=foarte mică MO=mijlocie MB= mezobazic
MO=mijlocie EC= extrem de EB= eubazic
mică SB= saturat în baze

m/100g
30

25

20

15

10

0
0-11 11-26 26-40 40-53 53-70 70-103 103-130 130-150 150-170 175-200
Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w

SB m/100g sol SH m/100g sol T m/100g sol

Figură 6. Reprezentarea grafică a principalelor mărimi de schimb cationic

Suma carbonaților bazici (SB). În cadrul profilului studiat, valorile acestui
coeficient prezintă valori mici (FC), până la adâncimea de 130 cm, iar mai jos prezintă valori
moderate, fiind de grad mijlociu (MO), fapt ce presupune riscuri reduse ca intensitate.
Capacitatea de schimb pentru hidrogen (SH). Valorile acestui coeficient scad
progresiv de la suprafață spre adâncime, astfel la orizonturile cu adâncime de până la 53 de
cm, valorile sunt foarte mici (FC). Până la 130 de cm adâncime valorile acestuia sunt extrem
de mici (EC), iar în cazul orizonturilor de adâncime lipsesc în totalitate. În acest caz nu se
înregistrează restricții funcționale
Capacitatea totală de schimb cationic (T). Pâna la adâncimi de 130 de cm, acest
coeficient prezintă valori mijlocii (MO), iar în orizonturile inferioare sunt absente. Datorită
valorilor mijlocii nu se impun riscuri și restricții pedologice.
Gradul de saturație în baze (V). În cadrul profilului de sol studiat, primele doua
orizonturile de suprafață se încadrează în categoria oligomezobazice, de la adâncimi cuprinse
între 26-70 de cm, orizonturile se incadrează în orizonturi mezobazice, iar odată cu creșterea
în adâncime, sunt saturate în baze, fapt ce nu implică restricții funcționale și riscuri
pedologice.

Gradul de saturație în baze (%)

120

100

80

60

40

20

0
0-11 11-26 26-40 40-53 53-70 70-103 103-130 130-150 150-170 175-200
Ap1 Ap2 Am1 Am2 ABw Bt1w Bt2w BCw Ck1w Ck2w

Figură 7. Reprezentarea grafică a gradului de saturație în baze (V)

II.2.4 Restricții pedologice și restricții funcționle asociate salinizării si alcalinizării.

În conformitate cu aceste riscuri profilului de sol analizat, nu prezintă nici un fel de
restricții funcționale și nici riscuri pedologice.
II.2.5 Riscuri pedologice și restricții funcționale asociate proceselor de hidromorfism
(Glezare și stagnogleizare)
În cadrul profilului se sol se întâlnesc procese de stagnogleizare începând cu
orizonturile care se află cu 53 cm adâncime. Gradul de stagnogleizare atins fiind W4
(satgnogleizat puternic). Însă în cazul stagnogleizării, intensitatea riscurilor este mult mai
scăzută decât la gleizare, întrucât manifestarea excesului de umiditate se păstrează pe o
perioadă mai redusă decât la gleizare. În plus la stagnogleizare, acumularea de materie
organică este mult mai puțin intensă și atunci solurile nu riscă sa fie afectate si de alte
proprietăți fizice specifice acumulării în exces materie organice. Se impun riscuri pedologice
și restricții funcționale specifice.
 Capitolul III. Concluzii
În concluzie, profilul de sol nr. 14 Spătărești Deal, face parte unitatea majoră Podișul
Moldovei, din Subunitatea Podișul Fălticenilor. Acesta se înacdrează în categoria în
subclasele texturale : LL (lut mediu) și TT (lut argilos mediu).
În ceea ce privește proprietățile fizice, constatăm că în cazul valorilor densității
aparente și porozității totale nu se impun riscuri pedologice.
În legătură cu însușirile hidrofizice, coeficientul de ofilire (CO), capacitatea de apă
în câmp (CC), și capacitatea de apă utilă (CU) nu se impun restricții funcționale și nici riscuri
pedologice, însă în ceea ce privește capacitatea totală de apă (CT) implică restricții și riscuri
datorită conținutului ridicat de argilă.
În cadrul proprietăților chimice nu există restricții sau riscuri pedologice induse de
materia organică. În cazul pH- ului restricțiile funcționale sunt minore, iar riscurile
inexistente.
Cu referire la procesele de salinizare și alcalinizare, nu s-au înregistarat riscuri
pedologice sau restricții funcționale, însă în cazul proceselor de hidromorfism, in special la
procesul de stagnogleizare se impun riscuri pedologice și restricții funcționale.