Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S.

nouă (2005) 127-134

MATRICEA DE IMPACT ECOLOGIC GLOBAL ÎN

ECOSISTEME PRATICOLE SITUATE PE TERENURI DEGRADATE
DIN COLINELE TUTOVEI

Geanina Bireescu, L. Bireescu , Gh. Lupaşcu*, Angela Lupaşcu*, Iuliana Breabăn*,

E. Teodorescu**
Institutul de Cercetări Biologice Iaşi
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi

THE MATRIX OF GLOBAL ECOLOGICAL IMPACT IN PRATICOL ECOSISTEMS

SITUATED ON DEGRADATED LANDS FROM TUTOVA HILLS

Abstract
The researches belong to a national research theme in which through complex ecological
study (soil, climate, relief, vegetation) pursueing to an identification and evaluation of main
cause of fields deterioration.
The paper including an ecopedological study of soils with the wiew to recover to
ecological matrix in praticol ecosystems being situated on degradated lands from Bârlad table
land.
We made the impact matrix ecological zone and local (climatical pedological
anthropical) who emphasizing the negative ecological main factors an their effects, as a result of
irrational and aggressive exploited and maintenance of praticol surface which do to an
unreasonable user of trophic potential.
Key words: degradated lands, ecological impact, Tutova Hills
INTRODUCERE
Interpretarea ecologică a solurilor din ecosisteme praticole situate pe terenuri
degradate din Colinele Tutovei face parte dintr-un studiu complex asupra biotopului şi
biocenozei, parte componentă a unui program naţional de cercetare asupra terenurilor
degradate.
Cercetările s-au efectuat printr-un studiu complex, ecologic, multidisciplinar, în
lucrarea de faţă prezentându-se analiza principalelor caracteristici ale solului în context
ecologic zonal şi local. Astfel, prin fişa de specific ecologic şi prin formula diagnozei
ecologice a solului se evidenţiază fondul de calităţi, lipsuri şi excese în context
climatic. Pe baza acestei analize, în cadrul matricei de impact ecologic global şi local se
evidenţiază principalii factori ecologici negativi (pedologici, geoclimatici şi antropici)
precum şi principalele efecte ecologice negative (Bireescu şi colab., 1996; 1999;
Chiriţă C., 1974). Colinele Tutovei fac parte din Podişul Bârladului şi ocupă un
teritoriu de formă triunghiulară cuprins între râurile Siret şi Bârlad (Ielenicz, 1999).

127
Geanina Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 127-134

Principalul proces geomorfologic este reprezentat de eroziunea fluviaţiilor,

însoţită de procese de versant. Eroziunea solurilor şi deplasările de teren, ca procese de
degradare sunt favorizate de constituţia geologică, climatul temperat cu ploi torenţiale,
precum şi de defrişările excesive şi de păşunatul agresiv.
Potenţialul de eroziune din Colinele Tutovei este unul din cele mai răspândite
şi mai agresive din ţară. Impactul antropic negativ amplifică şi agravează fenomenele şi
procesele de degradare.
MATERIAL ŞI METODE
Cercetările ecopedologice s-au desfăşurat în cadrul unei tematici naţionale
referitoare la studiul interrelaţiilor biotop-biocenoză în vederea cunoaşterii
posibilităţilor de refacere a chilibrului ecologic în ecosisteme situate pe terenuri
degradate.
Studiul ecopedologic prezentat în lucrarea de faţă s-a desfăşurat în teren şi
laborator şi prezintă rezultatul analizelor prioncipalelor însuşiri ale faeoziomului greic
cambic (cenuşiu cambic) din ecopedotopul praticol de deal Rusenii de Sus din Bazinul
Zeletinului. Principalii 20 de factori şi determinanţi ecologici zonali şi locali (climatici
şi pedologici) sunt analizaţi şi încadraţi, din punct de vedere cantitativ, în opt clase de
mărime ecologică (0,…, m, I, II, III, IV, V, E1 şi E2) iar din punct de vedere calitativ, în
şase clase de favorabilitate ecologică (N,…, m, FS, S, M, R, FR).
Prin formula diagnozei ecologice a solului prezentată sub formă de fracţie se
evidenţiază, la numărător, fondul trofic al solului (prin indicii sintetici Tp şi Te) iar la
numitor, specificul ecologic al solului (conţinutul de nutrienţi, aeraţia solului, textura
solului, consistenţa solului, humusul, gradul de saturaţie cu baze, volumul edafic,
activitatea biologică, temperatura medie anuală, precipitaţiile medii anuale,
precipitaţiile estivale).
Principalii factori ecologici negativi sunt analizaţi, din punct de vedere al
impactului ecologic, prin reprezentare matriceală grafic tabelară tip Leopold modificată
de Bireescu şi colab., 1996; 1999. Matricea evidenţiază şi principalele efecte ecologice
negative. Pe baza unei scări de bonitate calitativă este analizat impactul ecologic global
(geoclimatic, pedologic şi antropic) prin trei indicatori, fiecare cu trei graduări.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
a.) Principalele însuşiri ale solului
Principalele însuşiri fizice, chimice şi biologice ale faeoziomului greic cambic
(cenuşiu cambic) din ecosistemul praticol de deal Rusenii de Sus din Colinele Tutovei
sunt prezentate în tabelul 1.
- Structura solului este diferenţiată pe orizonturi genetice: grăunţoasă în Am,
poliedrică în Bv, iar în Cca solul este astructurat.
- Formula profilului de sol: Amţ-Am-Ame-Bv-Cca
- Textura solului este uşor diferenţiată pe profil. Astfel, în primii 30 cm este
mijlocie (lut mediu-LL) cu un procent de argilă coloidală de 30,5%-32,8%. În Ame
textura este mijlociu grosieră (SM) cu un procent mai scăzut de argilă (24,1%) ca apoi
să crească în Bv (peste 33% - LL).
128
Geanina Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 127-134

- Reacţia solului este slab acidă în primii 30 cm, moderat acidă în Ame şi
neutră în Cca.
- Conţinutul de humus este mijlociu (5,121% în Amţ şi 3,214% în Am) şi mai
scăzut în Ame.
- Conţinutul de azot total este mijlociu (0,182% - 0,148% în primii 30 cm din
orizontul Am).
- Conţinutul de fosfor mobil este mijlociu (40,5-35,5 ppm în primii 30 cm din
orizontul Am).
- Conţinutul de potasiu asimilabil este ridicat în primii 30 cm din orizontul Am.
- Suma bazelor de schimb are valori mijlocii la suprafaţă (25,4-23,2 me).
- Capacitatea totală de schimb cationic are valori mijlocii pe tot profilul de sol.
- Gradul de saturaţie cu baze este mijlociu, solul fiind moderat mezobazic în
primii 30 cm din orizontul Am.
- Activitatea dehidrogenazică, în calitate de indicator global sintetic al
activităţii biologice a solului are valori mijlocii la suprafaţă (12,4 mg TPF) şi scăzute în
orizontul Ame (6,1 me TPF).
Tabelul 1
PRINCIPALELE ÎNSUŞIRI MORFOLOGICE, FIZICE, CHIMICE ŞI BIOLOGICE ALE SOLULUI
SPECIFICARE O R I Z O N T U R I G E N E T I C E
Amţ Am Ame Bv Cca
Adâncimea (cm) 0-10 10-30 30-45 45-90 90-120
Tipul de sol faeoziom greic cambic slab decarbonatat, moderat erodat,
moderat tasat, pe marne LL/LL/SM
Tipul de degradare procese fluvio-torenţiale de versant, spălare în suprafaţă
(areolară), şiroire (spălare liniară), păşunat agresiv
Relieful de versant, accidentat, moderat erodat
Structura grăunţoasă poliedrică astructurat
Argilă coloidală (%) 30,5 32,8 24,1 33,8 32,4
Clasa texturală LL LL SM LL LL
Reacţia solului (pHH2O) 6,2 6,6 5,8 6,6 7,2
Conţinutul de humus (%) 5,121 3,214 1,214 0,043 0,021
Conţinutul de azot total (%) 0,182 0,148 0,101 - -
Conţinutul de fosfor mobil (ppm) 40,5 35,1 30,1 35,4 40,4
Conţinutul de potasiu asimilabil (ppm) 210 175 131 88 110
Suma bazelor de schimb (me) 25,4 23,2 21,1 24,8 -
Capacitatea totală de schimb cationic (me) 32,1 27,5 23,4 26,4 -
Gradul de saturaţie cu baze (%) 70 75 80 85 100
Activitatea dehidrogenazică (mg) 12,4 8,5 6,1 2,1 1,4
Troficitatea potenţială (puncte) 53,8 48 12,2 3,8 -
Troficitatea efectivă (puncte) 80 de puncte – sol mezotrofic
Troficitatea potenţială este ridicată, indicele sintetic Tp având 100 de puncte,
ceea ce caracterizează un sol eutrofic.
- Troficitatea efectivă este mijlocie, valoarea indicelui sintetic Te fiind 80 de
puncte. Această valoare caracterizează un sol mezotrofic.
b.) Fişa specificului ecologic
În tabelul 2, prin fişa de specific ecologic analizăm, din punct de vedere
cantitativ, prin 8 clase de mărime ecologică şi din punct de vedere calitativ, prin 6 clase

129
Geanina Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 127-134

de favorabilitate ecologică, o „constelaţie” de 20 de factori şi determinanţi ecologici,

importanţi pentru biotop şi biocenoză.
Aceştia sunt:
- 5 factori climatici zonali şi locali (temperatura medie anuală, precipitaţiile
medii anuale, regimul vânturilor, precipitaţiile estivale, umiditatea relativă a aerului în
sezonul estival);
- 3 factori pedoecologici de creştere (conţinutul de nutrienţi);
- 2 factori pedoecologici condiţie de spaţiu şi timp (volumul edafic şi lungimea
perioadei bioactive);
- 3 factori pedoecologici negativi (alcalitatea, consistenţa şi aeraţia solului);
- 7 determinanţi pedoecologici (reacţia solului, conţinutul de humus, suma
bazelor de schimb, capacitatea totală de schimb cationic, gradul de saturaţie cu baze,
activitatea dehidrogenazică, troficitatea potenţială).
Din punct de vedere cantitativ, aceşti 20 de factori şi determinanţi ecologici
sunt încadraţi astfel:
- în clasa a II-a de mărime mică se încadrează: precipitaţiile estivale scăzute,
umiditatea relativă scăzută a aerului în sezonul estival, nivelul scăzut al alcalităţii,
consistenţa estivală dură şi aeraţia scăzută a solului;
- în clasele a III-a şi a IV-a de mărime mijlocie se încadrează majoritatea
factorilor şi determinanţilor ecologici: temperatura medie anuală, precipitaţiile medii
anuale, regimul vânturilor, conţinutul de humus, reacţia solului, conţinutul de fosfor,
azot şi potasiu, capacitatea totală de schimb cationic, suma bazelor de schimb,
activitatea dehidrogenazică, troficitatea potenţială.
- în clasa a V-a de mărime mare se încadrează: gradul de saturaţie cu baze,
volumul edafic şi lungimea perioadei bioactive.
Din punct de vedere calitativ, încadrarea în cele 6 clase de favorabilitate
ecologică este următoarea:
- în clasa de favorabilitate foarte scăzută se încadrează: precipitaţiile estivale,
umiditatea relativă a aerului estival, consistenţa estivală dură şi aeraţia solului;
- în clasa de favorabilitate mijlocie se încadrează majoritatea factorilor şi
determinanţilor ecologici: precipitaţiile medii anuale, regimul vânturilor, conţinutul de
humus, reacţia solului, conţinutul de nutrienţi, capacitatea totală de schimb cationic,
suma bazelor de schimb, activitatea dehidrogenazică, troficitatea potenţială;
- în clasa de favorabilitate ridicată se încadrează: gradul de saturaţie cu baze,
alcalitatea scăzută, volumul edafic;
- în clasa de favorabilitate foarte ridicată se încadrează: temperatura medie
anuală şi lungimea perioadei bioactive.
c.) Diagnoza ecologică a solului după caractere proprii
Studiul ecopedologic al solului, integral şi complex, în funcţie de condiţiile
zonale şi locale evidenţiază, cantitativ şi calitativ, cele două componente esenţiale ale
biotopului: troficitatea şi specificul ecologic zonal şi local, climatic şi pedologic.

130
Geanina Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 127-134

Diagnoza ecologică a solului este un indicator sintetic. Ea se prezintă sub formă

de fracţie, având la numărător doi indici de troficitate (Tp-troficitate potenţială şi Te-
troficitate efectivă) iar la numitor, indicatorii ecologici climatici şi pedologici care
accentuează sau limitează, prin lipsă sau exces, fondul potenţial de calităţi ale solului.
Formula generală de calcul (Chiriţă, 1974 – completată de Bireescu, 1996;
1999) este:
DE = (Tp x Te)/(N x A x O x C x T x D)(H x t x Ve x V)(Bio x Pe),
unde: DE-diagnoza ecologică a solului; Tp-troficitatea potenţială; Te-troficitatea
efectivă; N-conţinutul de nutrienţi; A-precipitaţiile medii anuale; O-aeraţia solului; C-
consistenţa solului; T-temperatura medie anuală; D-lungimea perioadei bioactive; H-
conţinutul de humus; t-textura solului; Ve-volumul edafic; V-gradul de saturaţie cu
baze; Bio-activitatea biologică a solului; Pe-precipitaţiile estivale.
Aplicând formula generală de calcul a diagnozei ecologice a solului după
caractere proprii la cazul concret al ecopedotopului din ecosistemul praticol Rusenii de
Sus din Colinele Tutovei, rezultă:
DE = (Tp102 x Te80)/(NIV x AIII x OII x CII x TIV x DV)(HIII x tIII x VeV x VV)(BioIII x PeII)
Analizând această formulă se constată că, faeoziomul greic cambic (sol cenuşiu
cambic) din ecosistemul praticol Rusenii de Sus din Colinele Tutovei are un potenţial
trofic ridicat pentru vegetaţia praticolă (sol eutrofic) însă, acesta nu este valorificat pe
deplin, fiind penalizat cu 22 de puncte datorită specificului ecologic (Tp = 102 puncte;
Te = 80 puncte). Această penalizare apare din cauza condiţiilor climatice (sezon estival
foarte secetos), a reliefului de pantă accidentat, moderat erodat, cu procese
fluviotorenţiale de versant, spălare în suprafaţă, şiroire, precum şi datorită impactului
antropic negativ, prin păşunatul neraţional şi agresiv.
d.) Matricea de impact ecologic global, zonal şi local
Analiza fişei specificului ecologic a ecopedotopului praticol, precum şi a
diagnozei ecologice a solului evidenţiază potenţialul trofic în contextul ecologic global
şi local.
Se constată existenţa unor factori şi determinanţi ecologici climatici şi
pedologici, încadraţi în clase de mărime mică şi favorabilitate scăzută ce nu permit
manifestarea potenţialului trofic la nivel maxim.
Prin evaluarea impactului ecologic global se urmăreşte evidenţierea
principalilor factori şi determinanţi ecologici negativi, prin lipsă sau exces, precum şi
principalele efecte ecologice negative în vederea luării măsurilor necesare pentru
reabilitarea şi refacerea echilibrului ecologic al ecosistemelor degradate.
Această metodologie este complexă, având mai multe etape şi mai multe
posibilităţi de evaluare şi interpretare.
În această lucrare utilizăm reprezentarea grafic tabelară sub formă de matrice în
cruce tip Leopold, îmbunătăţită şi adaptată la condiţiile ecologice zonale (Bireescu şi
colab., 1996; 1999). Pentru ecosistemul praticol Rusenii de Sus, matricea de impact

131
Geanina Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 127-134

ecologic global (tabelul 3) cuprinde, în partea stângă, opt factori ecologici principali de
impact negativ, grupaţi astfel:
- factori geoclimatici: relieful de versant, ploile torenţiale, precipitaţiile estivale
reduse;
- factori pedologici: consistenţa estivală dură, aeraţia redusă a solului;
- factori antropici: păşunatul agresiv şi intensiv, lipsa lucrărilor de întreţinere,
fertilizarea chimică neraţională.
În partea dreaptă a matricei sunt evidenţiate principalele opt efecte ecologice
negative: spălarea areolară (în suprafaţă), spălarea liniară (şiroire), alunecări, tasarea
solului, ruderalizarea păşunii, reducerea activităţii biologice a solului, distrugerea
structurii solului, reducerea biodiversităţii floristice.
Pentru aprecierea calitativă a efectelor ecologice negative am utilizat o scară de
bonitate care cuprinde trei indicatori cu trei graduări: importanţa impactului (minor,
mediu, major), calitatea impactului (indiferent, negativ, pozitiv), certitudinea
impactului (improbabil, probabil, cert). Se impune analiza stării actuale a degradării în
ecosistemul praticol analizat de către administraţia locală şi judeţeană şi de către
organele de specialitate întrucât este necesară luarea unor măsuri competente pentru
diminuarea şi eliminarea impactului antropic negativ evidenţiat mai sus deoarece acesta
amplifică şi agravează acţiunea factorilor geoclimatici pedologici şi negativi.
CONCLUZII
• Zona analizată din Bazinul Zeletinului (Colinele Tutovei din Podişul
Bârladului) este degradată prin procese de natură geologică, climatică, pedologică şi
antropică.
• Analiza principalelor însuşiri ale faeoziomului greic cambic din ecopedotopul
praticol de deal Rusenii de Sus, în context ecologic global, zonal şi local, prin fişa de
specific ecologic şi diagnoza ecologică a solului evidenţiază principalii factori şi
determinanţi ecologici, pedologici şi climatici, din punct de vedere cantitativ şi din
punct de vedere calitativ, sesizând, mai ales pe cei care, prin lipsă sau exces se
încadrează în clasa de favorabilitate ecologică foarte scăzută.
• Matricea de impact ecologic evidenţiază opt factori ecologici de impact negativ
şi opt efecte ecologice negative, cuantificate calitativ prin trei indicatori cu trei trepte
de graduare.
BIBLIOGRAFIE
BIREESCU L., BIREESCU GEANINA, TEODORESCU E., 1996, Iniţierea unui
sistem de evaluare globală a impactului activităţilor antropice asupra
ecosistemelor, Lucr. Şt. USAMV Iaşi-seria Agronomie, vol. 39, pag. 60-64.
BIREESCU L., STAN T., BIREESCU GEANINA, GAVRILUŢĂ I., 1999, Cercetări
pentru elaborarea matricei de impact global asupra funcţionalităţii unor
ecosisteme din Lunca Prutului, An. Şt. INCDDD, Tulcea, vol. VII, p. 233
CHIRIŢĂ C., 1974, Ecopedologie cu baze de pedologie generală, Ed. Ceres, Bucureşti.
IELENICZ M., 1999, Dealurile şi Podişurile României, Ed. Fund. „România de
mâine”, Bucureşti

132
 Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 37-44

FIŞA SPECIFICULUI ECOLOGIC A ECOSISTEMULUI PRATICOL RUSENII DE SUS –COLINELE TUTOVEI
FACTORI ECOLOGICI
0 m
Temperatura medie anuală (Tm)
Precipitaţiile medii anuale (P)
Vânturile (V)
Precipitaţiile estivale (Pe)
Umiditatea relativă estivală (Ur)
Conţinutul de humus (H)
Reacţia solului (pH)
Conţinutul de azot total (Nt)
Conţinutul de fosfor mobil (P2O5)
Conţinutul de potasiu asimilabil (K2O)
Capacitatea totală de schimb cationic (T)
Gradul de saturaţie cu baze (V%)
Suma bazelor de schimb (SB)
Activitatea biologică (Bio)
Alcalitatea (Na+ din T - %)
Consistenţa estivală (Con)
Aeraţia solului (Aer)
Volumul edafic (Ve)
Troficitatea potenţială (Tp)
Lungimea perioadei bioactive (LPB)
Tabelul 2
Clase de mărime ale factorilor ecologici Clase de favorabilitate ale factorilor
ecologici
I II III IV V E1 E2 Nm FS S M R FR
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲
● ▲ ▲
● ▲
● ▲
● ▲

DE = (Tp102 x Te80)/(NIV x AIII x OII x CII x TIV x DV)(HIII x tIII x VeV x VV)(BioIII x PeII)
 Geanina Bireescu et.al. / Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 4 S. nouă (2005) 37- 44

Tabelul 3
MATRICEA DE IMPACT ECOLOGIC GLOBAL, ZONAL ŞI LOCAL
FACTORI E F E C T E E C O L O G I C E N E G A T I V E
ECOLOGICI DE Spălare areolară Spălare liniară Alunecări Tasarea Ruderalizarea Reducerea Distrugerea Reducerea
IMPACT NEGATIV (în suprafaţă) (şiroire) solului păşunii diversităţii structurii activităţii
floristice solului biologice
Factori geoclimatici
- relief, versant ●2C ●2C ●2C * 1 Im * 1 Im * 1 Im * 1 Im * 1 Im
- precipit. estivale reduse * 1 Im * 1 Im * 1 Im ☼2P *2P ☼2P ●2C ☼2C
- ploi torenţiale ●2C ●2C ●2C ☼2P * 1 Im * 1 Im * 1 Im * 1 Im
Factori pedologici ☼2P ☼2P
- consistenţa estivală dură ●2C ●2C ☼2P ●2C ●2C ●2C
- aeraţia redusă a solului * 1 Im * 1 Im * 1 Im ●2C ☼2P ●2C ☼2P ●2C
Factori antropici
- păşunat agresiv, intensiv ☼2C ☼2C ☼2C ●2C ●2C ●2C ●2C ●2C
- lipsă lucrări întreţinere ☼2P ☼2P ☼2P ☼2P ●2C ●2C ☼2P * 1 Im
- fertilizare chimică * 1 Im * 1 Im * 1 Im * 1 Im ●2C ●2C * 1 Im * 1 Im
neraţională
LEGENDĂ
Importanţa impactului Calitatea impactului Certitudinea impactului
* - minor 1 – indiferent Im – improbabil
☼ - mediu 2 – negativ P – probabil
● – major 3 – pozitiv C - cert