Dimensiunea spațială a deservirii: distanțarea teritoriului

Diversitatea condițiilor locale, diversitatea soluțiilor propuse în alegerea zonelor

pentru dezvoltarea ulterioară, diverse procedee de legare între ele a arterelor
principale în diferitele sisteme sau refuzul oricăror sisteme, în cazul lipsei planificării,
adoptarea diferitelor tipuri de construcții, care schimbă în limite mari suprafața
teriroriului - toți acești factori creează o mare diversitate de planuri de orașe, care
reclamă un studiu obiectiv și date relevante. Modul cum variază distanțele maximale
din centrul orașului până la punctele cele mai îndepărtate ale lui, în raport cu
dimensiunile și configurația teritoriului orașului și planificarea rețelei de străzi, este
arătat în fig. 1.

În diagramă sunt trasate cinci curbe, care caracterizează variația distanțelor

maximale pentru cazuri de referință ale orașelor, reprezentate în fig. 2. Trecerea de
la configurația de tip dreptunghi, spre alte configurații mai avantajoase, are drept
rezultat diminuarea distanțelor maximale cu 30-40%. De exemplu, la un teritoriu al
orașului de 100 km2, distanța maximală în cazul prezentat în schema I este de 10,6
km; după schema II - de 10,0 km; după schema III - de 7,1 km; după schema IV - de
6,4 km; după schema V - de 5,9 km.

Examinând curbele din diagrama reprezentată, din care rezultă că planificarea

continuă permite, în timp, diminuarea distanțelor maximale de la 20 km la 15 km,
deși orașul își dublează suprafața, se poate explica cu ușurință de ce sunt justificate
cheltuielile enorme făcute pentru străpungerea arterelor diagonale, în orașele
planificate după schema dreptunghiulară.

1
Anexa 6
 26 I

II
24

22

20

18
III
Distanțele maximale [km]

16 IV

V
14

12

10

3.4 I

3,4km 3.2

II
3
8 2.8

2.6

2.4

2.2 III

6 2 IV

1.8
V

1.6

1.4

1.2

4 1

0.8

0.6

0.4

0.2

2 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

10kmp
0
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600

2
Teritoriul orașului [km ]

Fig. 1 Distanțele maximale în raport cu teritoriul orașului

2
Anexa 6
 7,1 km
10,6 km 10,6 km

7,1 km 3,5 km 3,5 km 7,1 km II

10 km 5 km 10 km

10,6 km 10,6 km
7,1 km

5 km 5 km

7,1 km

III

IV
7,1 km 7,1 km
6,4 km

6,4 km 6,4 km

V
7,1 km

5.9 km 5.9 km

6,4 km

5.9 km 5.9 km Fig. 2 Tipuri de orașe

3
Anexa 6
În fig. 3 sunt arătate curbele variației DISTANȚELOR MEDII DE LA CENTRUL
ORAȘULUI LA PUNCTELE EXTREME. Distanele medii caracterizează mai aproape
de realitate depărtarea teritorială în raport cu centrul orașului (și nu variază atât
de mult ca cele maximale). Prin călătorie medie se înțelege distanța medie pe care
o parcurg călătorii efectiv cu mijloacele de transport în comun. Această definiție este
valabilă atât pentru fiecare traseu în parte, cât și în general, pentru întreaga rețea, fie
că este vorba separat de tramvaie, troleibuze sau autobuze, respectiv metrou, fie că
se iau în considerație toate aceste mijloace la un loc. Lungimea medie a călătoriei
variază pentru fiecare oraș în parte, iar în același oraș, după felul rețelei de transport
și pentru fiecare traseu în parte. Ea depinde de:
1. mărimea și configurația orașsului: o dată cu creșterea suprafeței orașului, crește
și lungimea medie a călătoriei; când orașul are o formă pronunțat elipsoidală,
lungimea medie a călătoriei este mai mare decât în cazul formelor rotunde sau
pătrate;
2. lungimea rețelei de transport în comun: cu cât rețeaua și fiecare traseu sunt mai
întinse, cu atât lungimea medie a călătoriei este mai mare, toate celelalte condiții
rămânând identice;
3. situarea în oraș a locurilor de muncă, a instituțiilor de cultură, etc.: în cazul unei
repartizări planificate a elementelor principale ale orașului, se reduce și lungimea
călătoriilor obișnuite către aceste puncte de interes;
4. viteza și confortul călătoriei: sporirea vitezei de deplasare permite călătorii pe
distanțe mai mari, întrebuințând același timp;
5. sistemul tarifar adoptat: la un tarif unitar, crește valoarea călătoriei medii; la un
tarif diferențiat, pe secțiuni de taxare, această valoare scade;
6. gradul de motorizare al locuitorilor: cu cât acesta este mai ridicat, cu atât
lungimea medie a călătoriei scade.

4
Anexa 6
 13
I

12 II

III
11
IV

10 V

8
Distanța medie [km]

0
0 100 200 300 400 500 600

Teritoriul orașului [km2]

Fig. 3 Distanțele medii în raport cu teritoriul orașului

CU ROȘU ESTE INDICATĂ VALOAREA CĂLĂTORIEI MEDII ÎNTR-UN ORAȘ DE
85 KMP = RÂMNICU VÂLCEA = TIP I

5
Anexa 6