•Măsurare, cauze, forme, politici

antiinflaționiste

Inflaţia
•https://www.youtube.com/watch?v=U
MAELCrJxt0
 IPC=Σgi(Pi1/ Pi0),

Indicii de IPC=ΣPi1Qi0/ΣPi0Qi0,
preţ

Cu gi = ponderea
bunului i în totalul
consumului
 • Indicele preţului bunurilor de consum, conform tabelului va
fi:

indicelui preţurilor • IPC=0,5(130/100)+0,2(520/500)+0,1(210/200)+0,2(660/600),

adică:
• IPC=1,183=118,3%, ceea ce echivalează cu o rată a inflaţiei de
18,3%.
Determinarea

Bun A B(20%) C(10%) D(20%)

(50%)
P0 100 500 200 600
P1 130 520 210 660
 IPC

CORE 1: se elimină prețurile

Cum se administrate
măsoară
inflația în CORE 2: se elimină prețurile
practică? volatile (legume, fructe, ouă,
combustibili)

CORE 2 ajustat: se elimină

prețurile tutun+alcool
 Inflatia, 2008 - 2019
10

8 7.9

6 6.1
5.8
5.6

4 4.1
3.9
3.7
3.3 3.4
3.2
2.9
2.7 2.6
2.5
2
1.8 1.8
1.6 1.6
1.5
1.3 1.4 1.4
1.1 1.2
0.8
0.3 0.4
0.2
0.1 0.2
0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
-0.4

-1.1

-2

European Union - 27 countries Euro area - 19 countries Romania

Sursa: Eurostat, 2020

Hiperinflatia in Romania
IPC, Romania 1991 - 2004
300.00

250.00 256.10

210.40
200.00

170.20
150.00 154.80
136.70

100.00

59.10
50.00 45.80 45.70
32.30 38.80 34.50
22.50
15.30 11.90
0.00
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Sursa: BNR
Inflatia in Romania, Germania si Franta
1996 – 2020 (HIPC)
40

35 34.0523076923077

30

25

20

15

10

5
1.39762219286658 1.40798078206326
0
Germany (until 1990 former territory of the FRG) France Romania

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Sursa: Eurostat, aprilie 2021

 Deflatorul include toate
bunurile produse intern, pe
când IPC cuprinde bunurile
cumpărate intern (de
exemplu, când prețul
De unde petrolului crește, vom vedea
un IPC mai mare decât
vin deflatorul).
diferențele
IPC-
IPC are la bază un coș fix, pe
Deflator? când deflatorul are la bază
toate bunurile, inclusiv
dinamica acestora.
 Inflatia si deflatorul PIB, 2008 - 2018
20.00

16.02

15.00

10.00

7.85

6.09 5.88
5.59 5.79

5.00 4.68 4.63

4.16 4.09 4.01 3.98
3.54 3.78
3.15 3.31 3.33 3.39
2.63 2.61 2.46
1.74 1.97
1.78
1.67 1.67 1.66 1.67 1.55
1.32
1.31 1.07 1.34 1.47
0.93 0.95 0.95 1.06 0.92
0.22 0.22
0.00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
-0.05 2016 2017 2018
-0.59
-1.54

-5.00

Romania inflation IPC Romania deflator European Union inflation IPC European Union Deflator
 Friedman: „inflația este
întotdeauna și pretutindeni un
fenomen monetar”.

MIT (2009): studiile empirice arată

Ce este o coerlație de peste 0,95 între
inflația? creșterea masei monetare (%) și
inflație (%).

Inflația se manifestă prin creşterea

continuă şi generalizată a preţurilor
şi reducerea puterii de cumpărare a
banilor.
Echilibrul pieței monetare într-o nouă
perspectivă...

Sursa: Mankiw, 1996

 • Inflaţia moderată (sau inflaţie de o cifră) se caracterizează prin
faptul că preţurile cresc încet şi previzibil.
• Inflaţia galopantă, sau inflaţia cu două şi trei cifre, destabilizează, în
general, economia şi presupune o lipsă de încredere a cetăţenilor în
moneda naţională. De cele mai multe ori moneda este substituită în
funcţiile ei cu o valută stabilă.
• Hiperinflaţia este un fenomen foarte grav, determinând
demonetizarea economiei, creșterea v și distrugerea de PIB. MIT
(2009) precizează pragul de 30%/an, Mankiw (1996) de 50%/lună.

Formele • Inflaţie reprimată: guvernul împiedică prin măsuri administrative

creşterea preţurilor

inflației • Inflaţie deschisă: caz contrar, execesul de cerere determină o

creştere continuă a preţurilor.
• Inflaţie anticipată, prevăzută de firme şi de salariaţi în negocierea
contractelor
• Inflaţie neanticipată, care afectează economia reală cel puţin pe
termen scurt.
• Inflaţie prin cerere
• Inflaţie prin costuri.
Formele inflatiei

https://www.youtube.com/watch?v=USj52Vlvd5M
Ecuatia cantitativa a banilor
• Banii sunt intermediari de schimb: agenții economici dețin
bani pentru a cumpăra bunuri și servicii.
• Ecuația cantitativă a banilor exprimă legătura dintre
tranzacții și oferta de bani:
• MxV = PxT,
• unde:
• M = oferta de bani
• V = viteza de circulație a banilor = numărul de utilizări ale
unei unități monetare în perioada considerata
• P = prețul mediu al tranzacțiilor
• T = numărul de tranzacții efectuate în economie
De la tranzacții la venituri: teoria cantitativă a
banilor
• Ecuația cantitativă inițială se află la originea teoriei
cantitative.
• MxV = PxY cu următoarele ipoteze:
• T devine Y: tranzacțiile sunt aproximate de PIB real
• P reprezintă nivelul general al prețului
• M este cantitatea de moneda
• V este viteza de circulație a banilor ca venit și reprezintă
viteza cu care circulă venitul sau produsul: „viteza venitului”;
arata de câte ori într-o anumită perioadă de timp o unitate
monetară intră în venitul cuiva.
Funcția cererii de monedă
• Funcția cererii de monedă descrie valoarea deținerilor reale de
numerar pe care agenții le doresc.
• Deținerile de bani reali măsoară puterea de cumpărare a stocului
de bani și sunt determinate ca: M / P = Y / V
• Fie k = 1 / V = ​o constantă care reprezintă cota de 1 euro de venit
pe care agenții economici doresc să o dețină sub formă de
numerar.
• (M/P)d = kxY este funcția cererii de monedă
• Teoria cantitativă reprezintă apoi echilibrul sub ipoteza destul de
realistă a stabilității vitezei de rotație a banilor.
Teoria cantitativă a
banilor
• Presupunerea vitezei de circulație constantă este o
aproximare care ne permite să studiem impactul ofertei
de bani asupra economiei.
• Această ipoteză transformă ecuația cantitativă după cum
urmează:

Orice modificare a cantității de bani determină în mod

necesar o modificare proporțională a PIB nominal, PY.
Ecuația cantitativă reinterpretată
• Ecuația cantitativă a fost: MV = PY
• Ecuația cantitativă rinterpretată ca modificare procentuală devine:
• ∆𝑀 (%) + ∆𝑉 (%) = ∆𝑃 (%) + ∆𝑌 (%)
• Noi stim:
• ∆𝑀 (%) este controlată de banca central
• ∆𝑉 (%) este 0 dacă Viteza este constantă
• ∆𝑌 (%) este determinat în prealabil de factorii de producție și productivitate, pe care le presupunem date
(neutralitatea monedei)
• ∆𝑀 (%) = ∆𝑃 (%) + ∆𝑌 (%) => ∆𝑃 (%) = ∆𝑀 (%) - ∆𝑌 (%)
• Rata inflației pe termen lung este, prin urmare, diferența dintre creșterea M și creșterea PIB-ului real.
• Banca centrală controlează masa monetară și, prin urmare, rata inflației.
• Dacă banca centrală crește rapid stocul de bani, nivelul prețurilor va crește și rapid => creșterea masei monetare
este o cauză a inflației.
 Rata dobânzii reală=Rata dobânzii nominală
– Rata inflației.

i=r+π

Rate ale
Separarea variabilelor în cele două categorii,
dobânzii nominale și reale = dihotomia clasică.

nominale
și reale Neutralitatea monetară: schimbările
monetare afectează doar variabilele
nominale, dar nu afectează variabilele reale.

Ajustarea ratei dobânzii nominale la rata

inflației se numește efectul Fisher.
Inflaţia prin cerere
• Creste cererea agregata:
P

OATS

P1

P0 CA1

CA0

Y0 Y1 Y
 Dorinţa guvernului de a
cheltui mai mult decât
încasează;

Cauzele Dorinţa guvernului de a

inflatiei reduce şomajul şi a atinge
"ocuparea deplină“;
prin cerere
Politica greşită a Băncii
Centrale.
Inflaţia prin ofertă

• Scade oferta agregata:

P
OATS1
OATS0

P1

P0

CA

Y1 Y0 Y
 Revendicările sindicatelor

şocurile intervenite în
preţurile unor materii prime;
Cauzele fluctuaţia cursului de
inflatiei schimb;
prin oferta
monopolul asupra resurselor
naturale:

dezastrele naturale.
Spirala inflaţionistă
• Creste cererea si scade oferta:
OATL
P OATS1 OA
TS0

P1

P0 CA1

CA0

Y1 Y
Y*
 Efectul de reducere a deținerii de monedă care
antrenează creșterea costurilor de tranzacție
(shoeleather effect);

Costurile meniu;

Efectul de redistribuire al averilor;

Efectele
inflatiei Efectul de „corodare” a economiilor;

Distorsionarea taxelor;

Distorsionarea relatiilor economice, cresterea

incertitudinii, descurajarea afacerilor s.a.
 Reducerea ratei de
creştere a masei
monetare.

Politici Controlul preţurilor şi

antiinflaţioniste salariilor.

Indexarea salariilor şi
altor venituri.
 i scade => costul
împrumutului scade => cresc
investițiile și consumul

Canalul => dobânda la depozite

scade => scade
ratei economisirea => crește
dobânzii consumul

Efect final: creșterea cererii

de bunuri și servicii.
Canalul prețului activelor (canalul
efectelor de avuție și de bilanț)

• i scade => prețul activelor (obligațiuni, acțiuni, case ș.a.) crește

=> crește avuția menajelor =>
• - crește înclinația menajelor spre consum => crește cererea de
bunuri și servicii
• - crește accesul la împrumuturi, deoarece menajele și
companiile se pot împrumuta mai ușor sau/și mai ieftin (cu o
rată a dobânzii mai mică generată de o primă de risc mai mică),
în condițiile în care activele potențial a fi utilizate drept garanție
au o valoare mai mare => cresc consumul și investițiile => crește
cererea de bunuri și servicii
• Efect final: creșterea cererii de bunuri și servicii
Canalul masei monetare și creditului
(asociat cu canalul riscului)

• i scade =>
• - cresc depozitele overnight și rezervele bancare => crește oferta de
împrumuturi bancare => crește disponibilitatea băncilor de a acorda
credite (canalul creditului bancar)
• - scade riscul de nerambursare a creditelor => crește disponibilitatea
băncilor de a acorda credite => cresc consumul și investițiile (canalul
bilanțului)
• - activele riscante devin mai atractive pentru că oferă randamente mai
mari => crește oferta de credite (canalul riscului)
• Efect final: creșterea cererii de bunuri și servicii
Canalul cursului de schimb

• - i scade => moneda se depreciază => bunurile importate devin mai scumpe
comparativ cu cele interne => exporturile cresc și importurile scad => crește
exportul net => crește cererea agregată
• - moneda se depreciază => prețul bunurilor de import pe piața internă crește
(canalul direct al cursului de schimb)
• - moneda se depreciază => crește valoarea actualizată, exprimată în monedă
națională, a obligațiilor de plată aferente creditelor în valută => scade averea
menajelor => scad consumul și investițiile (efectul de avuție al cursului de schimb)
• - moneda se depreciază => scade averea netă a menajelor => scade capacitatea de
rambursare a creditelor și crește riscul de nerambursare => scade disponibilitatea
băncilor de a acorda credite => scade cererea agregată (efectul de bilanț al cursului
de schimb)
• Efect final: nedeterminat (asupra cererii agregate).
Canalul anticipărilor cu privire la rata
dobânzii, inflație și creșterea economică

• i scade => sunt afectate anticipările cu privire la ratele dobânzii

pe termen scurt și pe termen lung=>
• - ratele pe termen lung scad, dacă se anticipează că schimbarea
în sensul reducerii va persista pe termen scurt
• - ratele pe termen lung nu se modifică sau chiar cresc, dacă se
anticipează că schimbarea se va inversa rapid
• Efect final: sunt afectate deciziile de consum și de investiții => se
modifică cererea agregată
• Credibilitatea băncii centrale => ancorarea inflației =>
stabilitatea prețurilor