POLITICA DE PROTECȚIE A CONCURENȚEI ECONOMICE

Conf. univ. dr. IACOB Mihaela

FABBV – ASE București
Politica de protecție a concurenței economice

Paradigme concurente: „concurența perfectă” versus „concurența liberă”

Scurtă istorie a reglementării antitrust
Modelul american și modelul european în domeniul concurenței
Protecția concurenței în România
Lecturi-suport / Bibliografie / Cultură generală

2
Paradigme concurente:
„concurența perfectă” versus „concurența liberă”

→ Economia neoclasică
(curent economic de gândire bazat pe ideea că valoarea bunurilor este o funcție a utilității/satisfacției consumatorilor; presupune matematizarea economiei)

„Concurența perfectă” (concurența pură) este o structură de piață teoretică (utilizată ca bază de referință,
cu care se compară adesea structurile pieței reale) în care sunt îndeplinite următoarele cinci criterii:
⎯ agenții economici comercializează același tip de bun (identic)
⎯ agenții economici se raportează la prețul de pe piață – nu pot controla prețul de piață al produselor lor
⎯ cota de piață a fiecărui agent economic este relativ mică
⎯ informația este perfectă
⎯ industria este caracterizată de libertatea de a intra și ieși de pe piață

3
Paradigme concurente:
„concurența perfectă” versus „concurența liberă”

Critici – model ce nu descrie economia reală:

⎯ economia reală este caracterizată de preferințe variate, incertitudine economică și schimbări dinamice
(concurența perfectă presupune informație perfectă, gusturi / preferințe neschimbate)
⎯ problema economică ce trebuie rezolvată de concurență:
▪ nu este alocarea resurselor în condiții de informație perfectă și gusturi constante ale consumatorilor
▪ ci înțelegerea modului în care procesul pieței de descoperire și ajustare poate coordona cererea și oferta anticipate, într-o
lume a informației imperfecte

⎯ a scoate din calcul așteptările diferite și modificarea = a scoate din calcul problemele reale asociate cu
concurența și cu procesul de alocare a resurselor

4
Paradigme concurente:
„concurența perfectă” versus „concurența liberă”

→ Adam Smith
(părintele economiei ca disciplină academică modernă / lucrare de referință „Avuția națiunilor” (1776))

„Concurența liberă” presupunere înțelegerea concurenței ca un proces antreprenorial de descoperire și

ajustare, în condiții de incertitudine:
⎯ pentru Adam Smith și adepții acestuia, concurența nu era definită cu precizie matematică
⎯ ci se referea la libera competiție neîngrădită de licențe sau privilegii guvernamentale (care duc la monopol)
⎯ termenul de concurență semnifică rivalitate între două sau mai multe firme independente
⎯ poate presupune – rivalitate explicită sau diferite grade de cooperare
⎯ cooperarea și rivalitatea sunt aranjamente / acorduri voluntare prin care antreprenorii, în condiții de
incertitudine, se luptă să descopere oportunități și să își coordoneze planurile, într-o continuă căutare a
profiturilor

5
Paradigme concurente:
„concurența perfectă” versus „concurența liberă”

Critici – interesul privat, în dauna interesului public:

⎯ urmărirea profitului mai presus de orice
⎯ dezvoltarea monopolurilor și fixarea prețurilor de monopol
⎯ exploatarea angajaților și a consumatorilor
⎯ generarea de externalități negative
⎯ inegalitate socială

6
Scurtă istorie a reglementării antitrust

→ Motivația pentru reglementarea concurenței în era modernă (SUA)

⎯ la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu nașterea afacerilor mari, corporațiile au format „trusturi” (combinarea mai
multor corporații care să acționeze ca una)

⎯ la scurt timp, aceste trusturi au evoluat în monopoluri ce dominau economia americană și prejudiciau
consumatorii, în unele cazuri furnizând produse inferioare sau periculoase
⎯ pentru a ține în frâu aceste trusturi/monopoluri, guvernele statelor americane au inițiat legi antitrust la
mijlocul și sfârșitul anilor 1880, după care, în 1890, Congresul SUA a promulgat Sherman Antitrust Act
(denumită astfel după senatorul John Sherman, Republican al Statului Ohio)

7
Scurtă istorie a reglementării antitrust

→ Critici / controverse: Sherman Act a fost o distragere a atenției

⎯ New York Times (deja consacrat) se opunea Sherman Act, după ce inițial se declarase în favoarea sa:
▪ schimbarea de atitudine – comportamentul ulterior al Senatorului Sherman / Partidului Republican
▪ la numai patru luni de la promulgarea Sherman Act, Congresul a aprobat una din cele mai mari creșteri ale taxelor vamale de
import până la acel moment, continuând politica vamală hiperprotecționistă
▪ ziarul considera că Sherman Act a fost proiectat pentru a distrage atenția publicului de la sursa reală a puterii de monopol în
economia americană, și anume taxele vamale protecționiste
▪ beneficiarii: susținătorii corporatiști ai Partidului Republican, pe seama consumatorilor

8
Scurtă istorie a reglementării antitrust

→ Legendă: o lege pentru un om, John D. Rockefeller

⎯ John D. Rockefeller (1839-1937)

▪ industriaș și filantrop american, fondatorul Standard Oil Company, companie ce a dominat industria petrolului-din-Pennsylvania și a fost primul
mare trust de afaceri din SUA

⎯ Descrierea oficială a cazului:

▪ Standard Oil Company s-a angajat în practici de monopolizare acerbe a industriei de petrol, în secolul 19

▪ devenind monopol, a redus producția și a crescut prețul de piață al kerosenului (petrol lampant), produsul de bază al industriei

▪ guvernul federal a pus sub acuzare compania, pe baza Sherman Act, arătând în instanță că Standard Oil a reacționat nerezonabil față de
consumatori și concurenți, și obținând, astfel, o dezmembrare (spargere) a companiei care să ajute la restaurarea concurenței în industria de
petrol

Fapt divers: această dezmembrare l-a făcut pe Rockefeller cel mai bogat om al tuturor timpurilor, el păstrându-și
cotă-parte din companiile nou înființate după dezmembrare

9
Scurtă istorie a reglementării antitrust

⎯ Coordonatele efective:
▪ Standard Oil era un actor major în dezvoltarea industriei de petrol în secolul 19
▪ a evoluat de la o companie mică din Ohio în 1870 (cotă de piață de cca. 4%) la un gigant conglomerat multidivizional în anii
1890 (cotă de 85% pe piața internă de rafinare a petrolului), creștere determinată de:
- negociere atentă a țițeiului

- investiții inteligente în cercetare-dezvoltare și în cisterne / conducte (control mai eficient al transportului de țiței și produse prelucrate)

- reduceri obținute de la căile ferate

- contabilitate financiară strictă

- integrare verticală și orizontală pentru a realiza un anumit randament

▪ eficiența a menținut costurile și prețurile scăzute

▪ piață era deschisă concurenților
▪ după 1890, a tot pierdut cotă de piața (dezvoltarea producției de țiței din sud-vestul SUA + scădere a cererii pentru kerosen)

10
Modelul american și modelul european
în domeniul concurenței
→ Diferențele dintre modelul american și modelul european

⎯ diferențele de opinie cu privire la semnificația fundamentală a conceptului de „concurență”

⎯ concurența poate fi percepută ca:

▪ proces (sau dinamică a pieței) → apropiat de această accepțiune este modelul american
- când nu sunt bariere de intrare / ieșire, piețele pot fi perfect concurențiale chiar dacă operează o singură firmă
- primează astfel criteriul eficienței comparativ cu cel al rivalității

▪ stare (sau structură a pieței) → apropiat de această accepțiune este modelul european
- piață este concurențială atunci când există un număr suficient de mare de firme care să se concureze activ și care să aibă
o putere de piață redusă
- promovarea concurenței se face prin: stimularea rivalității + prevenirea procesului de concentrare (fuziuni sau achiziții)

11
Modelul american și modelul european
în domeniul concurenței

→ Modelul american

— politica americană în domeniul concurenței se caracterizează prin infracționalizarea comportamentului

factorilor decizionali:
▪ sunt penalizați și factorii de decizie implicați în practici anticoncurențiale, atât contravențional, prin amenzi
individuale, cât și penal, prin impunerea de termene de detenție
⎯ în mod esențial un model investigativ (forensic model) – accentul cade pe aplicarea ex post –, având un
caracter punitiv și de descurajare a comportamentelor similare pe viitor

12
Modelul american și modelul european
în domeniul concurenței

→ Modelul european

⎯ prevederile cadrului legal al concurenței în UE se aplică doar firmelor

⎯ este un model administrativ / birocratic, al notificării ex ante a diferitelor practici (concentrări economice):
▪ notificările sunt realizate de firmele implicate în practici care ar putea fi calificate ca anticoncurențiale
▪ Comisia Europeană:
- poate exprima non-opoziția față de acordul sau practica în cauză
- poate solicita modificarea anumitor clauze sau practici
- poate declara practica sau acordul ca fiind incompatibile cu un mediu concurențial normal

13
Modelul american și modelul european
în domeniul concurenței

→ Reglementarea concurenței în UE (problematica concurenței a fost ridicată după cel de-Al Doilea Război Mondial)
— cartelurile erau acceptate, implicit sau explicit, de statele europene:
▪ Germania – singurul stat care la începutul sec. XX recunoaște obligațiile contractuale ale cartelului ca legitime
— Tratatul care pune bazele Comunității Economice a Cărbunelui și Oțelului – CECO (1951)
▪ prevenirea concentrărilor din aceste sectoare și, astfel, a unui nou război
⎯ Tratatul de la Roma (1957) – pune bazele Comunității Economice Europene (CEE) și conține prevederi ref. la concurență
⎯ Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht (1991/1992)
⎯ Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene – TFUE (2007)
▪ Articolul 101 – interzice înțelegerile între firme
▪ Articolul 102 – interzice abuzul de poziție dominantă
▪ Articolele 107 și 108 – privesc acordarea ajutorului de stat
▪ Articolele 34 și 106 – privesc monopolurile și drepturile exclusive

14
Protecția concurenței în România

→ Politica concurențială = element fundamental al integrării economice europene

⎯ teama autorităților europene: protejarea unor companii la nivel național în detrimentul interesului comunitar
⎯ legislația românească privind concurența (urmează linia legislației comunitare):
▪ Legea 21/1996, modificată și completată ulterior
▪ o serie de regulamente și instrucțiuni, pentru a se armoniza legislația cu acquis-ul comunitar

15
Protecția concurenței în România

⎯ Consiliul Concurenței (=autoritatea națională de concurență)

▪ urmărește aplicarea Legii 21/1996, modificată și completată ulterior, pentru actele sau faptele
întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi săvârșite pe teritoriul României sau care produc efecte pe
acest teritoriu
▪ aplică dispozițiile art. 101 și 102 din TFUE, în cazurile în care actele sau faptele întreprinderilor sau
asociațiilor de întreprinderi pot afecta comerțul dintre statele membre ale Uniunii Europene
- Consiliul Concurenței, atunci când acționează în temeiul art. 101 sau 102 din TFUE, informează Comisia
Europeană în scris, înainte sau imediat după începerea primelor măsuri formale de investigație

16
Protecția concurenței în România

→ Legea 21/1996, modificată și completată ulterior

⎯ practici anticoncurențiale
▪ înțelegeri
▪ abuz de poziție dominantă

⎯ concentrarea economică

17
Protecția concurenței în România

Înțelegeri
• sunt interzise orice înțelegeri între întreprinderi, decizii ale asociațiilor de întreprinderi și practici concertate,
care au ca obiect sau au ca efect împiedicarea, restrângerea ori denaturarea concurenței pe piața românească
sau pe o parte a acesteia, în special cele care:
- stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare
- limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile
- împart piețele sau sursele de aprovizionare
- aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora
un dezavantaj concurențial
- condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care nu
au legătură cu obiectul acestor contracte

18
Protecția concurenței în România

Interdicția nu este absolută:

• interdicția nu se aplică înțelegerilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
- contribuie la îmbunătățirea producției sau distribuției de mărfuri ori la promovarea progresului tehnic sau
economic, asigurând, în același timp, consumatorilor un avantaj corespunzător celui realizat de părțile la
respectiva înțelegere, decizie ori practică concertată
- impun întreprinderilor în cauză doar acele restricții care sunt indispensabile pentru atingerea acestor
obiective
- nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurența de pe o parte substanțială a pieței produselor
în cauză

19
Protecția concurenței în România

• de asemenea, interdicția nu se aplică în următoarele situații:

- cota de piață cumulată deținută de părțile la o înțelegere nu depășește 10% pe niciuna dintre piețele relevante afectate de
înțelegere, atunci când aceasta este încheiată între întreprinderi care sunt concurenți, existenți sau potențiali
- cota de piață deținută de fiecare dintre părțile la o înțelegere nu depășește 15% pe niciuna dintre piețele relevante afectate
de înțelegere, atunci când aceasta este încheiată între întreprinderi care nu sunt concurenți, existenți sau potențiali
- dacă este dificil de stabilit dacă este vorba de o înțelegere între concurenți sau între neconcurenți, se aplică pragul de 10%
- când concurența este restrânsă de efectul cumulativ al unor înțelegeri de vânzare de bunuri/servicii încheiate cu diferiți
furnizori/distribuitori, pragurile sunt reduse la 5%, atât pentru înțelegerile încheiate între concurenți, cât și pentru cele
încheiate între neconcurenți

• se consideră restricții grave și sunt interzise, indiferent de cota de piață, cartelurile:

- fixarea prețurilor de vânzare a produselor către terți
- limitarea producției sau a vânzărilor
- împărțirea piețelor sau a clienților

20
Protecția concurenței în România

Abuz de poziție dominantă

• este interzisă folosirea în mod abuziv de una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața
românească sau pe o parte substanțială a acesteia:
- practicile interzise: identice cu cele enumerate la înțelegeri, cu o singură excepție – nu se pune problema
aranjamentelor de împărțire, de partajare a pieței
• poziție dominantă:
- cota/cotele cumulate pe piața relevantă, în perioada supusă analizei, depășesc 40%
• piața relevantă:
- spațiul de întâlnire a vânzătorilor și cumpărătorilor unui produs și a substitutelor acestuia, în cadrul căreia se
analizează practicile anticoncurențiale
o piața produsului: produsele care pot deveni într-o anumită perioadă substituibile pentru produsul în cauză
o piața geografică: agenții economici implicați în producerea / comercializarea produselor incluse în piața relevantă
a produsului analizat (produse substituibile)

21
Protecția concurenței în România

Concentrarea economică
• concentrare economică:
- fuzionarea a două sau mai multe întreprinderi independente sau părți ale unor întreprinderi
- dobândiriea de una sau mai multe persoane care controlează deja cel puțin o întreprindere ori de una sau mai
multe întreprinderi a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părți ale acestora
• sunt interzise concentrările economice care pot ridica obstacole semnificative în calea concurenței pe piața
românească sau pe o parte a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziții dominante
- cifra de afaceri cumulată ≥ 10.000.000 euro și
- cel puțin două dintre întreprinderile implicate au realizat pe teritoriul României, fiecare în parte, o cifră de afaceri ≥
4.000.000 euro
• concentrările economice peste aceste praguri trebuie notificate Consiliului Concurenței

22
Lecturi-suport / Bibliografie /
Cultură generală
Lecturi-suport
***Art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
***Legea Concurenței nr. 21 / 1996 - actualizată.
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket8/id8047/lege_nr21_1996_actualizata_20160303.pdf
Bibliografie
Alexandru F. 2003. Fiscalitate și prețuri în economia de piață. Editura Economică. București.
Armentano D.T. 2007. Antitrust. The Case for Repeal. Ludwig von Mises Institute, Auburn, Alabama. https://mises.org/files/antitrust-case-repeal2pdf
Butler E. 2011. The Condensed Wealth of Nations. Adam Smith Institute. London. https://www.cis.org.au/app/uploads/2015/07/op126.pdf?
Dima A.M. 2010. Cultura concurenței în România. Editura ASE. București.
Jora Octavian-Dragomir, Hurduzeu Gheorghe, Iacob Mihaela, Crețan Georgiana Camelia, Hurduzeu Raluca Elena. 2017. “Dialectical Contradictions” in the
Neoclassical Theory and Policy Regarding Market Competition: The Consumer and His Continuos Burden of Crisis. Amfiteatru Economic, 19(45): 544-565,
http://www.amfiteatrueconomic.ro/RevistaDetalii_EN.aspx?Cod=1064
Moșteanu T. (coord.). 2000. Prețuri și concurență. Editura Didactică și Pedagogică. București.
Mușetescu R.C. 2006. Paralelism și convergență în politicile contemporane în domeniul concurenței: modelul european versus modelul american. Colecția de
studii IER, nr. 19. Institutul European din România, București. http://www.ier.ro/sites/default/files/pdf/wp_19.pdf
***Art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
*** Legea Concurenței nr. 21 / 1996 - actualizată.
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket8/id8047/lege_nr21_1996_actualizata_20160303.pdf
***https://www.smithsonianmag.com/smart-news/john-d-rockefeller-richest-person-ever-live-period-180961705/
Cultură generală
Butler E. 2011. The Condensed Wealth of Nations. Adam Smith Institute. London. https://www.cis.org.au/app/uploads/2015/07/op126.pdf?

23
Anexa 1

Articolul 101
(ex-articolul 81 TCE)
(1) Sunt incompatibile cu piața internă și interzise orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale asocierilor de
întreprinderi și orice practici concertate care pot afecta comerțul dintre statele membre și care au ca obiect sau efect
împiedicarea, restrângerea sau denaturarea concurenței în cadrul pieței interne și, în special, cele care:
(a) stabilesc, direct sau indirect, prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare;
(b) limitează sau controlează producția, comercializarea, dezvoltarea tehnică sau investițiile;
(c) împart piețele sau sursele de aprovizionare;
(d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora un
dezavantaj concurențial;
(e) condiționează încheierea contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin
natura lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

24
Anexa 1

Articolul 101
(ex-articolul 81 TCE)
(2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul prezentului articol sunt nule de drept.
(3) Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) pot fi declarate inaplicabile în cazul:
— oricăror acorduri sau categorii de acorduri între întreprinderi;
— oricăror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de întreprinderi;
— oricăror practici concertate sau categorii de practici concertate
care contribuie la îmbunătățirea producției sau distribuției de produse ori la promovarea progresului tehnic sau
economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obținut și care:
(a) nu impun întreprinderilor în cauză restricții care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
(b) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a elimina concurența în ceea ce privește o parte semnificativă a produselor
în cauză.

25
Anexa 1

Articolul 102
(ex-articolul 82 TCE)
Este incompatibilă cu piața internă și interzisă, în măsura în care poate afecta comerțul dintre statele membre,
folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața internă sau
pe o parte semnificativă a acesteia.
Aceste practici abuzive pot consta în special în:
(a) impunerea, direct sau indirect, a prețurilor de vânzare sau de cumpărare sau a altor condiții de tranzacționare
inechitabile;
(b) limitează producția, comercializarea sau dezvoltarea tehnică în dezavantajul consumatorilor;
(c) aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiții inegale la prestații echivalente, creând astfel acestora
un dezavantaj concurențial;
(d) condiționarea încheierii contractelor de acceptarea de către parteneri a unor prestații suplimentare care, prin natura
lor sau în conformitate cu uzanțele comerciale, nu au legătură cu obiectul acestor contracte.

26